n topografie, msurarea distanelor se poate face att direct atunci cnd se vor aplica instrumentele de msurat pe teren, ct i indirect sau stadimetric cu ajutorul aparatelor optice. Msurarea distanelor este strict necesar la determinarea poziiei planimetrice i altimetrice ale punctelor. n timp, aparatele i metodele de msurare a distanelor au evoluat, n special n ultimii 45 de ani. n msurtorile topografice obinuite, unde lucrrile se desfoar pe suprafee mici i nici nu este nevoie de precizie foarte mare, s-au folosit panglicile i ruletele. n geodezie, unde precizia determinrii punctelor este foarte important, determinarea distanelor cu precizie foarte mare a fost ntotdeauna o problem. Cea mai utilizat metod la determinarea distanelor n reelele geodezice naionale de ordin superior a fost cea a firului de invar. Dac menionm c determinarea unei distane de civa kilometri dura o var i necesita cel puin 8 persoane este suficient s ne facem o imagine despre greutile inerente. Din anii 1960 au aprut pe pia aparate care puteau msura distane mari (50 kilometri), cu precizii foarte bune, fabricate n Africa de Sud. Aceste aparate exist i astzi i au la baz acelai principiu, determinarea distanei pe baza utilizrii undelor radio. n anii 70 au aprut aparate care pot msura distane relativ mari (pn n 10 km) pe baza razelor laser. Dup acestea au aprut aparate care msoar distanele pe baza undelor electromagnetice, cu timpul s-au transformat n staii totale. Msurarea direct a distanelor presupune parcurgerea distanei respective pe aliniament, constatnd de cte ori se cuprinde n ea lungimea instrumentului utilizat la msurare. Condiiile de baz ale efecturii msurtorilor pe cale direct sunt accesibilitatea i vizibilitatea, iar n funcie de precizia dorit putem utiliza instrumente de precizie mic, instrumente de precizie medie i instrumente de precizie mare.