Sunteți pe pagina 1din 15

Investitiile straine in Romania

Am ales sa prezint acest proiect datorita rolului important pe care il pot juca investitiile
straine directe in cadrul procesului de dezvoltare economica. Am observat ca in majoritatea
lucrarilor si articolelor se neglijeaza faptul ca Romania este o tara cu carente destul de
grave in ceea ce priveste dezvoltarea, aspect legat si de investitiile straine directe.

Investitia straina directa reprezinta o solutie la necesitatea de a


restructura economia interna, dar si de a regasi competitivitatea pe
pietele interne

CAPITOLUL I
ELEMENTE TEORETICE CU PRIVIRE LA INVESTITIILE
STRAINE DIRECTE
Investitia straina directa este o relatie
investitionala de durata,
durata intre o entitate
rezidenta i o entitate nerezidenta; de regula,
implica exercitarea de catre investitor a unei
influente manageriale semnificative in
intreprinderea in care a investit.
Sunt considerate investitii straine directe:
capitalul social varsat i rezervele ce revin unui
investitor nerezident care detine cel putin 10% din
capitalul social subscris al unei intreprinderi
rezidente, creditele dintre acest investitor i
intreprinderea in care a investit, precum i profitul
reinvestit de catre acesta.

Investitia
directa
reversibila

relatia investitionala de sens contrar investitiei straine directe


pe care o intreprindere investitie straina directa rezidenta o
are cu investitorul strain direct, daca intreprinderea rezidenta
are o participatie de sub 10% din capitalul social al
investitorului strain direct.

Greenfield

Dezvoltare de firme
Tipuri de investitii
straine directe

Fuziuni i achizitii

CAPITOLUL II
FUXUL DE ISD CATRE ROMANIA SI IMPACTUL LUI ASUPRA
ECONOMIEI
SCURTA PREZENTARE A ISD-URILOR IN ROMANIA 2006-2011

2006 - Nivelul investitiilor straine directe din 2006 se ridica la aproximativ


6,9 miliarde euro, fara a lua in calcul suma de 2,2 miliarde euro platita de
Erste Bank pentru actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR) in urma
preluarii pachetului majoritar din octombrie 2006.
In anul 2006 veniturile realizate din ISD s-au situat la nivelul de 3313
milioane euro.
2007 - Intrarile nete de ISD in anul 2007 au inregistrat un nivel de 7250
milioane euro. Nokia, Ford sau Ikea sunt printre numele mari care au decis sa
vina in Romania in 2007.
Grupul suedez Ikea este un brand celebru care este
prezent din acel an pe piata din Romania, adaugand un
nou magazin de prezentare retelei mondiale de 220 de
magazine. Renault a adus mai multe aporturi de capital
de peste 10 mil. euro, prin Renault Technologie si
Renault Mecanique, acestea insumand de-a lungul
anului circa 100 mil. euro.

2008 - In anul 2008, fluxul de investitii straine directe


atrase de Romania a inregistrat valoarea de 9024 milioane
Euro, in crestere cu 24,4% comparativ cu anul precedent (7250
milioane Euro).
In Romania au fost create in anul 2007 12.464 noi
locuri de munca, iar in anul 2008 prin investitii straine directe au
fost create 11.403 noi locuri de munca.
Romania s-a plasat in 2008 pe pozitia a zecea in Uniunea
Europeana, cu investitii straine directe primite de la alte state
membre, de 8,1 miliarde euro.
2009 - Investitiile straine directe in Romania, in 2009, au
insumat 4,89 miliarde de euro, acestea reducandu-se la
aproape jumatate fata de anul 2008, potrivit
reprezentantilor Bancii Natioanle a Roamniei (BNR).
Cele mai mari majorari de capital au fost operate
in noiembrie de catre ArcelorMittal Tubular Products din
Iai, unde actionarii au injectat aproape 31 de milioane de
euro.

2010 - Fluxul net de investitii straine directe in anul 2010 a atins nivelul de
2 220 milioane euro. Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre
ramuri economice, ISD s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare
(32% din total).
Primele 5 tari clasate dupa ponderea detinuta in
soldul ISD la 31 decembrie 2010 sunt: Olanda,
Austria, Germania, Franta si Grecia, ierarhie
inregistrata si in anul 2009.

2011 - Pe lng eecul atragerii unor noi investitori strini n 2011, poate fi
amintit i decizia de plecare a unor nerezideni. Plecarea Nokia, a Tnuva,
mutarea centrului de servicii ING de la Cluj n Ungaria, relocarea fabricilor
Coca-Cola din Iai n Moldova sau ale Nestl i Kraft n Bulgaria sunt doar
cteva dintre vetile proaste de anul 2011.

CAPITOLUL III
CUM SA ATRAGEM INVESTITORII STRAINI?
Fiind o tara mijlocie, in curs de dezvoltare, consider ca Romania trebuie
sa adopte o economie competitiva, deschisa catre exterior, fara insa a negliija
planul national deoarece o piata atractiva pentru capital strain, este in primul rand
acea piata buna si pentru capital national.
Deasemenea producatorii locali trebuiesc incurajati sa produca si sa
exporte in domeniile in care sunt competitivi,cum ar fi tehnologia informatiei,
deoarece astfel si investitorii vor dori sa-si aduca fondurile in firmele din tara
noastra daca indicatorii macroeconomici sunt favorabili.
IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA
ECONOMIEI ROMANESTI

Impactul ISD asupra cresterii economic


Regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain in
timp ce zona de Sud-Vest care inregistreaza cel mai scazut nivel de
dezvoltare economica a receptat numai 3,4% din fluxurile de ISD

Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare


Efectele investitiilor straine directe atrase s-au reflectat asupra deficitului
bugetar, capitalul strain influentand atat direct cat si indirect evolutia acestuia. Pana
la nivelul anului 2002, ISD indreptate preponderent catre procesul de privatizare au
contribuit la adancirea deficitului bugetar.
Impactul ISD asupra fortei de munca
Se apreciaza ca impactul investitiilor straine directe asupra calitatii fortei de
munca consta atat in contributii benefice, concretizate in dinamica pozitiva a
castigurilor salariale si imbunatatirea pregatirii angajatilor, cat si in efecte economice
si sociale negative, pe termen lung, datorate cresterii dramatice a numarului cazurilor
de imbolnaviri profesionale.
Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice
Investitiile straine directe au contribuit la restructurarea economiei romanesti, in
sensul dezvoltarii anumitor domenii de activitate din industria prelucratoare sau din
sectorul serviciilor.

CAPITOLUL IV
ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI
- ANALIZA SWOT PUNCTE SLABE

PUNCTE TARI

SALARII MICI - Costurile reduse ale


salarizarii si cresterea productivitatii vor
continua sa atraga investitorii straini in
Romania. Salariile sunt de 2,5 ori mai
mici, iar productivitatea de doar 0,5 mai
mica fata de tarile din regiune.

MEMBRA UE - Statutul de membru


aduce in primul rand un plus de incredere
in randul investitorilor straini, dar si
autohtoni.

POTENTIAL TURISTIC - Ritmul de


cretere a investitiilor straine se va
reduce, pe fondul crizei, insa Romania va
continua sa reprezinte o destinatie
profitabila pentru investitori, anunta ARIS.

INFRASTRUCTURA - Romania are de


recuperat un decalaj foarte mare in
domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor
UE.

BIROCRATIA VALORIZAREA POPULATIEI


SI RESURSELE UMANE - Sporul natural
este negativ, populatia tanara avand o rata
descrescatoare in timp. Diferenta mica intre
ajutorul de somaj si salarii incurajeaza
somajul mascat si munca la negru.

CALITATEA VIETII in Romania nu este


deloc satisfacatoare si de aceea nu atrage
investitorii straini.

SISTEMUL EDUCATIONAL - mana de


lucru a absolventilor unor studii superioare
nu mai are randament maxim fiind o piedica
in calea ISD.

OPORTUNITATI

AMENITARI

Valorificarea superioara a potentialului


turistic.

Lipsa unei coordonari a actiunilor de


atragere de investitori straini

Stabilirea unor obiective commune si a


unui parteneriat intre institutiile de
instruire si angajatori.

Pierderea pana si a capitalului roman


investit in favoarea investirii lui in tari
straine.

Renuntarea agentilor straini de a


investi in Romania datorita lipsei
infrastructurii.

Scaderea nivelului de trai din Romania


datorita lipsei investitiilor in crearea de
firme mici si mijlocii care ar reprezenta
oferta de locuri de munca pentru
populatia tarii.

Instabilitatea legislativa

Asigurarea utilitatilor (apa, canalizare,


gaz, telefon, current electric, drumuri)
in zonele noi in care sunt planificate a
se construe noi locuinte, pentru a
atrage investitorii in acele locuri.

Dezvoltarea de structure specializate


pentru atragerea de investitii straine.

Incurajarea exportului de produse cu


valoare adaugata mare.

STUDIU DE CAZ
D E L P H I Diesel Systems Iasi
Pentru a putea intelege mai bine ca anume implica o investitie straina in Romania
am ales sa prezint un caz concret: investitia straina directa inceputa in anul 2007 de
catre Delphy Diesel Systems la Iasi. DELPHI este lider mondial in domeniul
tehnologiei si unul din cei mai mari furnizori de componente pentru industria auto.
Aceasta este una dintre cele mai mari investitii straine de
tip greenfield care s-a realiza la Iasi. Fabrica a fost
deschisa la 1 iulie 2009 iar in septembrie si-a inceput
productia, initial cu doar 300 de angajati. Numarul
angajatilor a crescut ulterior in urma derularii unor
programe de training de catre companie.
2010 - Prezenta uzinei Delphi in comuna Miroslava a
reprezentat o investitie semnificativa pentru localitatea
ieseana.Cel mai mare contribuabil a fost, pana la venirea
Delphi, concernul Metro. Delphi plateste pentru cele 16
hectare de teren o redeventa anuala de 80.000 de euro,
timp de 49 de ani.

Beneficii
ISD
Investitiile straine influenteaza direct potentialul unei economii de a avea o
crestere economica sustinuta si aduce tarii in care s-a investit o serie de avantaje
de care a beneficiat si Romania.
Mai jos sunt prezentate beneficiile investitiilor straine aduse economiei
locale, beneficii ce se aplica si in cazul firmei Delphi in Iasi:
Beneficii privind transferul noilor tehnologii, know-how-ul si experienta
manageriala;
Este promovat comertul international si parteneriatul cu intreprinzatorii locali,
astfel si acestia evolueaza;
Apar efecte positive asupra economiei domestice, creste nivelul de viata al
populatiei tarii gazda;
Sunt create noi locuri de munca si implicit cererea solvabila creste, beneficiile
create fiind de ambele sensuri;
Investitorii straini creeaza concurenta pentru producatorii locali
Si statul beneficiaza prin incasarea taxelor si impozitelor de la investitorii straini,
uneori excesive.

CONCLUZII
Asadar avem o pozitie destul de buna pentru investitorii
europeni, dar se poate si mai bine. Este nevoie de investitori
cautatori de eficienta si de active strategice, care sa-i devanseze pe
cei care vin aici doar pentru resurse ieftine si pentru a-si extinde
pietele de desfacere.
Performantele slabe inregistrate de Romania in atragerea
unui flux important de ISD de-a lungul perioadei de tranzitie (cu
exceptia anilor in care au fost privatizati anumiti colosi) se
datoreaza in primul rand conditiilor specifice cu care s-a confruntat
aceasta tara, conditii specifice care s-au tradus in cazul Romaniei
prin fragilitate institutionala.

BIBLIOGRAFIE
Raluca Prelipceanu Investitiile straine directe si restructurarea economiei
romanesti, in contextul integrarii europene, editura Lumen, Iasi, 2006
http://www.transparency.ro
http://www.business-point.ro/intelligence/2501/investitiile-straine-in-romania.html
http://www.fiscalitatea.ro/perspective-asupra-investitiilor-straine-directe-in-romani
a-363/
http://www.businesstime.ro/oameni-care-conduc-lumea/articol.php?id=2934
http://www.zf.ro/eveniment/topul-investitorilor-straini-in-2007-3100871/
http://www.wall-street.ro/articol/Economie/78406/Investitiile-straine-directe-s-autopit-cu-55-7.html
http://www.money.ro/intern-1/isd-in-scadere-cu-43-in-noiembrie-2009.html
http://www.financiarul.com/articol_41195/investitia-delphi-de-langa-iasiscumpeste-terenurile-din-jur.html
http://www.standard.money.ro/articol_91758/delphi_incepe_in_septembrie_produ
ctia_la_iasi_si_angajeaza_peste_1_000_de_oameni.html
Surse de date:
Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS)
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)
Banca Nationala a Romaniei (BNR)
Institutul National de Statistica (INS)
Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD)