aii ra ) on Ree | SS { te de problente ism diate eaeee ee Slee I I tl 1) wt hs iMeueieueie (ON AN 1) Wh SU SU Mh = 1 SS SS A Wt 0) SO SU SE Mh SO SH De ee RTE AUN = UE 1 Fe Oh 1 0h 5 A a m= = SU FAM MS US 1 bet Ee Bill 10 0) UN 3 1 EU 3 Mt Sw UO SSS e = HU = tl SO A Woe 1h ST Se ON Uh J A SH IN) 5 1M 3 U0 10) 0 BS ith SW) 3 a MM 0) WN 1) 5 WL NU 1 0) Uh UN A NO) Wh A A = = Wea at Wz LAN 10) 10) 0h 3 a iN = I A 1h Wh Ow "=i LON WN ON SS A) AN SE A A a Wena MS ht SU (ON 10h WN) SS A) 5 A Ha est eis (ON a Hh Sv MH A) 5 OS SS (ON A) Sv) SS SS Ml = nh Sh {1 am 1 a le ‘ll SU) SO SS SUM (nh th wh StS NS A a A 1 1 SS SU 1 A a Mo SU) SO SSS Wh Wh AE EE ae SSNS SVSNSKSNsi esse Vale i SN WS OS SS a a a AN HS 10 a) Sv NS A A) A Sh Sw) SS NS UL NS) Sh Sv) EN NS ESS SS BSNS SS aS Lenz n= Wel We ON Sh 1h SH im ON 1 1 Nh 0 SU Mt 10h 1) (AN 5 0 5 1 SN Mh a EE 1 tt tl =Profesor Vasile Ciuchina Liceul "Vasile Alecsandri" Galati FENOMENE PERIODICE CULEGERE DE PROBLEME PENTRU CLASA A XL-A ex Wee <> X= (C1) ote a ES Coxe =P Kat meinas Ur xe 3 xe ancl om + ke * Editura "MIMS" GALATI, 1996 no LivinCoperta: Nelu Stamate Consilier editorial: Cristian Biru Redactor: prof. Maria Ciuchina Tehnoredactare computerizata: Otilia Munteanu Octavian PudilaCapitolul | OSCILATII MECANICE (2 %* 1.1. Un punct material executa o migcare oscilatorie armonica cu amplitudinea A=4cm. Stiind ca faza initiala a miscarii este p, =Z, iar oscilatorul efectueaza n = 120 oscilatii pe minut, sa se calculeze: a) frecventa, perioada si pulsatia oscilatiilor; b) legea miscarii acestui oscilator; c) viteza si acceleratia maxima a punctului material. i} 4.2. Un corp de masa m = 40 g efectueaza oscilatii cu perioada T = 1s. Sa se determine: a) faza initiala a oscilatiilor gtiind ca la momentul t, = 0, elongatia miscarii este maxima; b) amplitudinea oscilatiilor gstiind ca la momentul t, =t elongatia este y, = 5 v2 cm; c) viteza corpului la momentul t, = 0,25 s; d) acceleratia corpului la momentul t, = 3,5 s si forta care actioneaza asupra sa in acest moment. ® * 4.3. Un punct material se deplaseaza in lungul axei Ox dupa legea x = B sin*(wt “Pp. Se cer: aa) sa se arate ca punctul efectueaza o miscare oscilatorie armonica; b) amplitudinea si perioada de oscilatie; c) viteza punctului in functie de coordonata x. \ Qh Pozitia unui punct material in raport cu un anumit reper S variaza in timp dupa legea X = 1 + 6 cos? 27 t. Se cer: a) sa se arate ca punctul material efectueaza o miscare oscilatorie armonica gi s4 se calculeze amplitudinea gi peri- oada acestei miscari; b) sa se determine distanta minima gi cea maxima la care se afla punctul material fata de S gi distanta fata de S la care se afla pozitia de echilibru; c) viteza maxima si acceleratia maxima a punctului mate- rial. 1.5 Un oscilator armonic se migca dupa legea X = A sin ot, avand punctul O drept pozitie de echilibru, iar in momentul initial, dreapta suport este orizontala. In momentul pornirii oscilatorului, dreapta suport incepe sa se roteasca in plan ver- tical in jurul punctului 0, cu viteza unghiulara constanta si egala cu @. a) Sa se studieze miscarea proiectiei oscilatorului pe axa verticala fixa Oy, determinand legea de variatie in timp a elongatiei, vitezei si acceleratiei. b) Care este perioada acestei miscari? c) Sa se stabileasca relatia dintre viteza si acceleratie la un moment dat. Ns 1.6. Doua puncte materiale oscileaza in jurul axei Ox dupa legile x,= b cos wt six, = b sin wt. Calculati valoarea distantei maxime dintre aceste puncte materiale si momentele de timp la care’se realizeaza. 4 >___.7. Doua mobile oscileaza conform ecuatiilor: x,=Asin o,t six, =Asin (wo, t+ 3) avand perioadele T,=2sgiT,=5s. a) In ce momente are loc intalnirea mobilelor? b) Care este perioada intalnirilor? c) De cate ori se intalnesc mobilele in timp de un minut? t x4 .8. Un cilindru de masa m si raza r este suspendat de un resort cu constanta de elasticitate K. Cilindrul se scufunda partial Fig. 1.8. intr-un lichid de densitate p . La echilibru cilindrul este pe jumatate scufundatin lichid. Se actioneaza apoi astfel incat-3- din cilindru se scufunda in lichid si apoi este lasat liber. Stabiliti legea de miscare a cilindrului daca inaltimea acestuia este h. f 1.9. Intr-un tub indoit in forma de U avand sectiunea trans- versala S se introduce o masa m dintr-un lichid de densitate p. Determinati perioada oscilatiilor efectuate de lichid atunci cand este deplasat putin din pozitia de echilibru gi lAsat apoi liber. Fig. 1.9.1.10. Un corp A, cu masa m, este suspendat de un resort cu constanta de elasticitate K, printr-un fir inextensibil AB. Care trebuie sa fie amplitudinea oscilatiilor corpului astfel incat oscilatiile sa fie armonice? i 1.11. Corpul de masa m din “figura este legat de sistemul de resorturi printr-un fir flexibil gi inextensibil. $tiind ca sistemul oscileaza cu perioada T, bara de legatura dintre resorturi are masa neglijabila si ramane orizontala si c& Fig. 1.10. raportul distantelor |, § |, este7” =c sd se afle: a) amplitudinea maxima cu care poate osclla sistemul astfel ca firul s& ramana Intins; b) indepartand bara de legatura dintre cele douad resorturi se atarna © masé m,= 2m de resortul 1 si m, = 3 m de resortul 2. Sa se calculeze perioadele de oscllatie ale celor doi Fig, 1.11 oscilatori. co. .12, Calculati perioada micll oscllati verticale ale unui corp de mas} m, prins de mijlocul firulul AB, -ca tf figura aldturaté, dacé AB =JL. Masa firului este neglijabila iar m << M. | M Fig. 1.12.1:13. Legea de oscilatie a unui punct material de masa m if ; 1 = 50 g este: y = 5Gv3\sin 410 t- —eos10 | cm. Se cer: 7 : # i B a) faza initiala si amplitudinea oscilatiilor efectuate de punctul material; b) viteza maxima in decursul oscilatiilor si momentele de timp la care se realizeaza; c) forta maxima care actioneazé asupra punctului material. — ( ‘ Aa Nn corp de masa m = 0,25 kg, legat de un resort elastic, executa oscilatii armonice. Daca la distanta y, = 4 cm de pozitia de echilibru viteza corpului este v, = 10 cm/s, iar la distanta y, = 5 cm viteza sa este v, = 8 cm/s, se cer: a) ecuatia de miscare a oscilatorului daca faza initial este nula; b) constanta elastica a resortului; c) elongatia pentru care acceleratia corpului are valoarea a = 10 cm/s? ; d) elongatia pentru care energia cinetica este egala cu energia potentiala. @ 445. Un corp de masa m = 40 g efectueaza oscilatii armonice cu perioada T = 2s. Amplitudinea oscilatiilor este A=4cm. Calculati: a) viteza corpului in momentul cand se afla la y = 2 cm fata de pozitia de echilibru; b) forta maxima care actioneaza asupra corpului; c) elongatia pentru care energia cineticd este de doua ori mai mare decat energia potentiala. € 1.16. Un oscilator armonic este realizat prin suspendarea de un resort elastic a unui corp cu masa necunoscuta. Determinatiperioada oscilatiilor libere executate daca aveti la dispozitie numai o rigla gradata. in) | (4.47. Un mobil executa o miscare oscilatorie armonica descrisa de legea y = A sin wt. In momentul cand elongatia miscarii este jumatate din amplitudine, un soc instantaneu face ca viteza mobilului sa se dubleze. Calculati noua amplitudine a miscarii. 7 .18. Un corp se afla in repaus pe un plan orizontal si neted si este fixat la capetele unui resort elastic, celdlalt capat al resortului fiind prins de un perete vertical. Spre corpul in repaus este trimis, in directie orizontala, un alt corp cu masa de n ori mai mica. intre cele doua corpuri are loco ciocnire plastica si corpul for- mat incepe sa oscileze dupa legea: y = Asin wt. Care ar fi fost legea de oscilatie a corpului fixat de resort daca ciocnirea ar fi fost perfect elastica? Fig. 1.18 K ‘ee ” + 1.19. Doi cilindri identici sunt agezati orizontal astfel incat axele de ; simetrie sunt paralele gsi in acelasi plan orizontal. Cilindirii sunt antrenati ae | in miscari de rotatie rapide in sensuri () ¢:) contrare, ca in figura. Pe cilindri se * d >= ageaza transversal o scandura. oo 1 Coeficientul de frecare dintre “i scanduri si cilindri este pw = 0,4. Fig. 1.19Distanta dintre axele cilindrilor este d = 0,5 m. Aratati cd scandura va efectua o miscare oscilatorie armonica si calculati perioada migcarii. AF .20. Un pendul matematic este format dintr-un fir de lungime | = 1,6 msio bila de masa m = 0,5 kg. Sa se calculeze: a) perioada micilor oscilatii efectuate de pendul; b) unghiul maxim cu care deviaz& pendulul fata de verticala daca in pozitia de echilibru primeste un impuls tangential p=2kg Q. om f. 1.21. Un_mic corp de mas& m se afla pe o suprafata neteda. Corpul este prins in punctele M si N prin intermediul a doua resorturi identice cu constanta de elasticitate K si Fig. 1.24 lungimi netensionate |,. Distanta dintre punctele M si M k m_k N N este 21, > 2 |,. Calculati perioada micilor oscilatii n N efectuate de corp daca: a)miscarea se face pe directia dreptei MN; b) migcarea se face pe mediatoarea segmentului MN. &) 1.22. Un corp de masé m = 40 g efectueaza o miscare oscilatorie armonica. Stiind ca la momentul inifial t, = 0 elongatia migscarii este y, =Av3 iar la un moment t, elongatia, viteza si acceleratia au respectiv valorile: y, = 0,1 m; v, = 0,2 m/s; a, = 0,4 m/s?, determinati: a) ecuatia miscarii oscilatorii armonice; b) viteza maxima, acceleratia maxima gi forja maxima; c) elongatia pentru care energia cineticé este egala cu energia potentiala. @* 4.23. Asupra unui corp, legat de un perete cu un resort nedeformat, incepe sa actioneze in lungul resortului o forta constanta F. Cu cat este egala valoarea maxima a tensiunii din resort gsi dupa cat timp de la inceperea actiunii fortei este atinsa aceasta valoare? Perioada oscilatiilor proprii ale sistemului este T. i hoa, Un corp de masa m, prins de un resort, oscileaza dupa legea x = A, cos wt. La momentul t, asupra corpului incepe sa actioneze in lungul resortului o forta constanta F orientata in sensul pozitiv al axei. Determinati amplitudinea oscilatiilor fata de noua pozitie de echilibru. Pentru ce valoare a lui t, aceasta amplitudine este maxima? Dar minima? 1.25. Un corp punctiform de-masa m este fixat la capatul unui resort vertical de constanta K. Celalalt capat este prins de un suport rigid. $tiind ca initial resortul este nedeformat calculati: a) deformatia maxima a resortului; b) viteza maxima a corpului; c) legea migscarii corpului in raport cu pozitia initiala. 14.26. 0 particula ce executa o migscare oscilatorie armonicé, are la distanta x, de pozitia de echilibru, viteza v,, iar la distanta x, viteza v,. Calculati pulsatia si amplitudinea miscarii. n 1.27. Un corp de masa m = 10 g, legat de un resort elastic orizontal, oscileaza fara frecare pe o masa orizontala conform ecuatiei y = 0,2 (sin2t + V3 cos2t)m. Sa se determine: a) pulsatia, perioada, frecventa, amplitudinea gi faza initiala a oscilatiei; b) momentele de timp in care elongatia este egala cu jumatate din amplitudine; c) energia potential maxima a resortului in cazul fn carecorpul, — pornind din pozitia data de ecuatia oscilatiei armo- nice pentru t=0 cu viteza corespunzatoare aceluiasi moment, — s-ar deplasa cu frecare, coeficientul de frecare fiind p = 0,1. fy Faroe SM tofnd, 'FA 28. Peste un resort vertical de constanté K=10N/m este fixat un taler de masa M=100g peste care se aseaza o bila de masa m=50g. Din pozitia de echilibru impingem talerul cu bila, in jos, cu y,=20cm si fi dam drumul. Aflati indltimea la care urcaé bila fata de poyitia de echilibru si amplitudinea oscilatiilor platanului dupa desprinderea bilei. {L) « : 1.29. intr-un cilindru orizontal cu lungime 2, inchis la ambele capete se afla un piston mobil de masa m situat la mijlocul cilindrului. De fiecare parte opera se afla aceeasi cantitate de gaz idealta aceeassi temperatura! Se deplaseaza pistonul pe distanta A <<| si apoi este lasat liber. Stiind ca frecarile sunt neglijabile, iar in timpul deplasarii temperatura ramane constanta sa se exprime pozitia pistonului, fata de mijlocul cilindrului la un moment dat. 0) 1.30. In sistemul din figura aldturaté se cunosc constantele elastice ale resorturilor precum si masa M a corpului.Stiind ca frecarile sunt neglijabile si ca initial corpul era in repaus si resorturile nedeformate sa se calculeze: a) amplitudinea de oscitatie a corpului daca el primeste un impuls p; b) perioada oscilatiilor executate; c) cand revine in pozitia de echilibru peste corpul demasa M se aseaza un corp de masa m ce raméne lipit de acesta. Care va fi noua amplitudine de oscilatie a sistemului? Sp. \ e 1.31. O bucaté de sarma este indoita astfel cd este formata din doua arce de cerc de raze R, = 1m $i R, = 2m. Arcele sunt situate in acelasi plan vertical astfel incat centrele cercurilor din care fac parte O, si O, precum si punctul de racord A se afla pe aceeasi verticala. Pe sarma este plasata o saiba B ce se poate deplasa fara frecari. Saiba se departeaza putin de A si apoi este ldsata Fig. 1.31 libera. Calculati timpul dupa care gaiba se va opri, prima data, de cealalta parte a punctului A. j é( uy . [you 284.32. Un corp alunecd fara frecdri, o data pe coarda AB (AB << R) si a doua oara pe arcul AB al sferei de raza R. In care caz timpul de migcare este mai mic gi de cate ori? Fig. 1.32. ro (@) 4.33. Un pendul matematic oscileaza in aer cu perioada T,. Calculati perioada oscilatiilor efectuate Oo: . de pendul atunci cand este ' scufundat intr-un lichid cu ' densitatea de n ori mai mica ~ : decat a corpului din care este A B format pendulul. 2012) ______.4.34) Un pendul matematic de lungime | = 50 cm este scufundat intr-un lichid a carui densitate reprezinta o fractiune f = 0,6 din densitatea corpului atarnat. Sd se afle perioada micilor oscilatii ale pendulului presupunand ca rezistenta lichidului se poate lua fn considerare prin ipoteza c& masa efectiva care participa la oscilatiile pendulului consta din masa corpului la care se ee gi masa lichidului dezlocuit. punctul 0 al unui perete inclinat cu un unghi a mic fata de verticala. Apoi firul este inclinat cu un unghi 6 (a < B)’ gi ldsat liber. Considerand ciocnirile bilei cu peretele perfect elastice, determinati perioada =O, efectuate de bila. .36. Un pendul matematic efectueaza n, = 10 oscilatii, iar un alt pendul in acelasi interval de timp efectueaza n, = 6 oscilatii. Diferenta de lungime intre cele doua pendule este Al = 64 cm. Calculati lungimile |, si-l, ale celor doud pendule. 7 —— a Doua bile elastice identice sunt suspendate de fire inextensibile si de masa neglijabila astfel ca firele sunt paralele, iar centrele de greutate ale bilelor se afld la acelasi nivel si bilele se ating. Lungimea firului primului pendul este |, = 1m, iar a celui de-al doilea |, = 0,25 m. Firul celei de-a doua bile se tnclind cu un unghi mic si se lasa liber. De cate ori se clocnesc bilele in intervalul de timp t, = 4s, masurat din momentul plecarii bilei a doua? —- $$ )—_—________—_t) 1.38. Doua bile mici identice sunt suspendate de doua fir paralele gi egale astfel incat se ating. Initial deviem bila 1 cuu unghi « < §°, iar bila 2 0 deviem in sens opus cu un ungh gi apoi le dam drumul simultan.Bilele se ciocnesc perfec} elastic dupa un timp t = 0,6 s. Dupa cat timp de la ciocnire bil 2 revine la unghiul initial D7? cms yh" 4.39. O tijd de mas *) neglijabilé si lungime L ar ! m (v un capat fixat fntr- articulatie ideala, iar altu L este prins de un resort d K constanté K. Determinaf perioada micilor oscilati efectuate de un corp d masa m fixat pe tija | distanta | de articulatie. ~ Fig. 1.39 » 1.40. Un corp de masa m este fixat la capatul unei bare rigide de lungime L si I K ® mas& neglijabila. La o distanta | de aceasta L articulatie bara este prinsa de un resort elastic, cu Fig. 1.40. constanta de elasticitate K astfel incat In pozitia de echilibru bara este orizontala. Sa s calculeze perloada micilor oscilatii ale sistemulul si sa se com pare cu perloada oscilatiilor efectuate de corp cand estsuspendat direct de resort. b, .41. Cum se modifica pulsatia oscilatiilor unui pendul obtinut dintr-o tija rigida si usoara de lungime I, daca de mijlocul tijei se prinde un resort elastic de constanta K. Masa corpului este m, iar pozitia de echilibru este verticala. éha2. un corp cade liber intr-un tunel vidat care traverseaza Pamantul prin centrul sau. Considerand ca densitatea Fig.1.41. Pamantului este constanta, calculati: a) timpul dupa care ajunge in centrul Pamantului; b) viteza corpului in centrul Pamantului. 1. 43. Un pendul matematic cu lungimea | efectueaza oscilatii in vecinatatea unui perete vertical, intr-un plan paralel cu peretele. Sub punctul de suspensie, la distanta |, = = , se afla gn cui. Calculati perioada T a oscilatiilor pendulului, ~ m |. 1.44. Un lichid cu densitatea p umple un tub incovoiat ale carui brate fac cu orizontala unghiurilea gif. Lungimea coloanei de lichid este |. Daca lichidul este scos din pozitia de echilibru gi lAsat liber incepe sa oscileze. Neglijand frecarile gi fortele capilare determinati prioada oscilatiilor executate.‘4.45. In figura aldturaté este reprezentat un pendul elas- tic, resortul find nedeformat. Daca T, este perioada oscilatiilor Fig. 1.45 libere verticale ale acestui pendul, iar T, este perioada micilor oscilatii ale unui pendul gravitational avand lungimea egala cu lungimea resortului nedeformat, calculati amplitudinea maxima a oscilatiilor orizontale ale pendulului dat, in absenta frecarilor. © 1.46. Intr-o incint& cilindrica verticala se afla un gaz ideal inchis cu un piston de masa M si sectiune S. Pistonul se poate deplasa fara M,S frecdri. In pozitia de echilibru inaltimea la care se afla pistonul este h. Determinati perioada micilor h oscilatii efectuate de piston cand a fost deplasat usor fata de pozitia de echilibru. Presiunea atmosferica e este Por iar temperatura este Fig. 1.46. constanta. hay 1.47, Frecventa oscilatiilor armonice ale unei bile prinsa la capatul unei spite elastice usoare (fig. a) este v,, iar frecventa oscilatiilor aceleagi bile cand este prinsa de un resort (fig. b) este v,. Care va fi frecventa oscilatiilor bilei cand este prinsa de resort, iar resortul de capatul spitei (fig. c)? 1.48. Calculati perioada micilor oscilatii ale unui areometru (densimetru) pus in migcare de un mic impuls vertical. Masa densimetrului este m = 50g, raza tijei sale este r = 3,2 mm, iar\densitatea lichidului este p, = 10° kg/m*. Se neglijeaza frecarile si fenomenele superficiale. © © a) b) Cc) ra) Fig. 1.47 WU 7 : 1.49. Cum se schimba perioada oscilatiilor unui pendul matematic cand este deplasat de pe Pamant pe Luna? Masa Lunei este de 81 ori mai mica decat masa Pamantului, iar raza P&méantului este de 3,7 ori mai mare decat raza Lunei. Aine lS ine : 1.50. Un ceas cu pendul merge exact la nivelul solului. Cu cat ramane in urma acest ceas intr-o zi, daca este ridicat la Inadltimea h = 200 m fata de suprafata Pamantului? ep 26 ‘00 \ “4.51, Pendula unui ceasornic de perete bate secunda la temperatura 6, = 20°C. Cum se modifica perioada oscilatiilor acestui pendul daca temperatura creste la 6, = 30°C? Cu cat r4mane in urma ceasul int, =24hla te peratura 6,? ® We 4% bdo S eo" fun tae ltgied 2ptceed (2 1.52. Aerul aflat intr-un cilindru vertical de sectiune S este inchis cu un piston de masa m. In momentul initial volumul aerului este V,,, iar presiunea sa este p, egala cu presiunea atmosferica. Sa se scrie legea de miscare a sistemului fata de aceasta pozitie, IYdaca este ldsat brusc liber. Frecarile dintre piston gi cilindr sunt neglijabile, iar procesul de comprimare gsi destindere aerului se desfasoara adiabatic, exponentul adiabatic fiind y. Fig. 1.53. \ ks ke ® 1.53. Se da un sistem for. mat din doua resorturi, grupat cain figura alaturata. Cunoscan ca in momentul legarii corpului d masa m resortul de constanta K, era deformat cu y,, iar resortu de constant K, era nedeformai sase calculeze: a) perioada de oscilatie a sistemului; b) amplitudinea oscilatiilor executate; c) viteza corpului in momentul trecerii prin pozitia de echilibru. Frecarile sunt neglijabile. » fet )) 1.54, Un mangon de masa m = 0,25 kg este prins cu doua resorturi de constante K, = 150 N/m si K, = 250 N/m. Initial resorturile sunt nedefor-mate. apoi la un moment dat capatul din dreapta al resortului de constanta K, este deplasat brusc spre stanga pe distanta Fig. 1.54. a =8cmsi este fixat in aceasta pozitie. Determinati viteza cu care corpul trece prin pozitia de echilibru si amplitudinea oscilatiilor executate. S18)1.55,Intr-un vas cubic se toarna apd pana ce aceasta ocupa 0 fractiune f (f = 0,5) din volumul sau. apoi vasul se prinde prin intermediul a doua resorturi de constante k, sik, ca in figura. Stiind ca initial ki ke resorturile sunt nedeformate iar frecarile sunt neglijabile, calculati distanta maxima pe care poate fi deplasat’ vasul : pentru ca atunci cand este Fig. 1.55. lsat liber apa s& nu se verse din vas. Masa vasului cu apa este m. . tk i My .56.°0 minge de fotbal cu masa m = 0,4 kg avandrazaR = 0,15 m este umflata la presiunea p = 2 atm. Ea se deplaseaza cu viteza v = 15m/s si ciocneste perfect elastic un perete. SA se determine: tl (em a) timpul cat dureaza ciocnire; T= LPP --) b) deformatia maxima a mingii; Xaex = Beri” o c) forta maxima ce actioneaza supra mingii in timpul ciocnirii. Presiunea atmosferica este normala p, = 1 atm, iar mingea se deplaggaza perpendicular pe perete. Frvex = EXtoe, (k 1.57. Intr-un satelit artificial se afla un inel omogen, subtire, cu masa m gi raza R gi un corp punctiform plasat pe axul inelului, la distanta h fata de centrul inelului (h << R). SA se calculeze: a) timpul dupa care corpul punctiform ajunge in centrul inelului daca este lasat liber b) viteza corpului in acest moment.“* { 4.587Un c&rucior de masa M, prevazut cu un stativ rigid, se afla pe o suprafata orizontala. Cu ajutorul unui fir de lungime | se prinde de stativ un corp on : : 1.59 caiculati perioada oscilatiilor mici ale sistemului reprezentat in figura aladturata. Se cunosc m, k,, k,, gi se neglijeaza masele resorturilor si scripetelui. 104 0 Benoa reprezentat in figura’ afaturata contine o mufa cu masa m = 0,2 kg, care poate aluneca fara frecare pe o tija orizontala. Mufa este prinsa de doua resor- de masa m. Mentinand c&ruciorul fix se deviaza firul intins cu un unghi mic fata de verticala si apoi sistemul este lasat liber. Determinati perioada oscilatiilor efectuate de sistem. k, k, m Fig. 1.59 turiidentice, fiecare de constanta de elasticitate k = 10 N/m. intregul dispozitiv se roteste in jurul axului vertical care trece prin mijlocul tijei cu viteza unghiulara qw = 4,4. rot/s. Sa se calculeze perioada micilor oscilatii ale mufei. Pentru ce valori ale lui w mufa nu oscileaza? SS ee Gaye ee eee1.61. Din punctul inferior al unui jgheab cilindric de raza R sub un unghi mic fata de generatoarea inferioara este lansat un mic corp cu viteza initiala v,. De cate ori intersecteaza generatoarea inferioara a jgheabului daca lungimea jgheabului este |, iar frecarile sunt neglijabile? Ch wy Fig. 162. ® 1.63. [Determinati perioada micilor oscilatii ale unui corp rins prin doua tije usoare de lungime | de 0 bara AB fixata sub unghiul a fata de orizontala in doua articulati. “recarile sunt neglijabile, iar BAC = BC=6. _ ev) 1.64 a unul din capetele unui esort initial nedeformat si nemiscat le constanta K este fixat un corp de Fig. 1.61. & 762. O bila mica este ldsata libera din apropierea generatoarei inferioare a unui jgheab cilindric de raza R a carei axa formeaza un unghi a cu orizontala. De cate ori intersecteaza bila linia AB daca _ incepe miscarea din vecinatatea punctului A, iar AB =I. - Fig. 1.63. 21)masa m. Capatul liber al resortului incepe sa fie deplasat orizont: cu viteza constanta cum se arata in figura, astfel ca este transla pe distanta d. Apoi este fix Fig. 1.64. brusc. Pentru ce vitezd d deplasare a acestui capa dupa oprirea sa, corpul nu vj mai oscila? ik T&. Pentru depl sarea orizontala a unui cor| pe distanta L = 20 m se foloseste un carucior ce se depi seaza pe doua gine orizontale. Cu un fir de lungime | =. 5m se suspenda de carucior corpul de deplasat. C€ruciorul se deplaseaza jumatate de timp uniform accelerat si jumatate de Fig. 1.65. timp uniform incetinit. Determinati valorile posibile ale acceleratiei caruciorului pentri care corpul, dupa oprirea caruciorului, va fi in repaus. & 1.66. O tijd de lungime |, si densitate p, pluteste in poziti verticala intr-un vas larg ce contine un lichid de densitate 0} Indltimea stratului de lichid din vas este H > |, SA se dete mine: a) viteza minima v, ce trebuie imprimata tijei pentru ca sa se scufunde in intregime in lichid gi intervalul de timp t, f care s-a scufundat; = b) viteza minima v, ce trebuie comunicata tijei pentru c: ea sa atinga cu capatul sau inferior fundul vasului gi timpul t, care tija ajunge la fundul vasului. Ooo167.0 tijd de masa neglijabila are capatul superior prins intr-o articulatie ideal. Douad corpuri punctiforme de mase m, si m, sunt fixate la distantele |, respectiv |, de articulatie. Determinati perioada 1 oscilatiilor efectuate de tija daca Il aceasta este deplasata cu un unghi mic fata de verticald si apoi lasata m, libera. 4 Fay / m, 1.68. Doud mangoane de mase m, = 0,2 kg, m, = 0,3 kg pot oscila 64 , Fig. 1.67. de- -a lungul unei tije netede sub ” Yr~i actiunea unor resorturi identice. Tija este fixatd pe un suport de masa M = 1 kg. Initial corpurile sunt legate printr-un fir, tensiunea din fir find T = 3N. Ce coeficient de frecare minim este necesar intre suportul M si suprafata de sprijin pentru ca in timpul mM: Me oscilatiilor corpurilor, suportul s@ nu alunece daca se taie firul de legatura? @ 1.69. Un sistem consta Fig. 1.68. din doua doua corpuri cu masele m si M, legate printr- ue resort nedeformat de constanta elastica K si agsezate pe o $uprafata orizontala neteda, ca in figura alaturata. Spre corpul masa m este trimis un alt corp identic cu viteza v, orientata 9 lungul axei resortului. Considerand ciocnirea dintre corpuri verfect elastica gipeglijand frecarile, se cer: a) deformatia maxima a resortului care leaga cele doua corpuri; b) perioada de oscilatie a sistemului; 2 223)-___——.c) dependenta de timp a vitezei corpurilor care formeaz’ sistemul, dupa ciocnire; discutii; d) sa se reprizint 7 pe acelasi grafic poziti nines corpurilor in functie d timp, dupa ciocnire, dac: lungimea nedeformata « Fig. 1.69. resortului este |. @® 1.70/Sistemul din figura alaturata este format din dout corpufi identice de masa m fiecare, prinse cu doua resortu identice de constanta K fiecare. Calculati perioada oscilatiilo libere efectuate de sistem. ZN a 4 1.71. Molecula de dioxid de carbon se poate reprezenta ca fiind formata din trei sfere, ‘ Fig. 1.70. conectate prin resorturi, in pozitia de echilibru fiind dispuse de-a lungul uneilinii drept Aceasta molecula poate efectua oscilatii liniare de doua tipu aga cum indica desenele a sib din figura alaturata. Sa se deter mine raportul frecventelor acestor oscilatii. ene5. 1.72. O tij& omogena de lungime 2! = 2m si de masa Aeglijabila, se poate roti in jurul unui ax orizontal perpendicular pe tija si trec&nd prin centrul sau O. Doua mici corpuri punctiforme ‘de masa m = 0,1 kg fiecare sunt fixate pe tija de o parte gi de ‘alta a axului de rotatie, unul la distanta d, = 1m, iar celalaltla d, = 0,5 m de acesta. £ a) Calculati perioada T a micilor oscilatii efectuate de sistem; b) Daca cele doua corpuri sunt fixate de aceeasi parte a &xei orizontale la 1m gi respectiv 0,5m calculati perioada T'a ‘oscilatiilor in acest caz. @ 1.73. Pe marginea unei roti de raz& R avand axul orizontal se fixeaz& un corp de masa m. Determinati masa rotii, .@supusa uniform distribuita pe «wada& daca pulsatia oscilatiilor ‘hoere efectuate este w. Fe 20 1.747 Spre un sistem aflat fla repaus format din doua sfere identice fiecare cu masa m, conectate printr-un resort se deplaseaza din partea stanga o sfera cu masa M. Sa se deter- Fig. 1.73. mine raportul maselor y = pentru care ciocnirea . M se produce inca o data. Ciocnirile sunt perfect | Fig.1.74 elastice.1.75. Doua corpuri de mase m, sim, sunt legate printr-un resort de constanta K. Corpul de masa m,, este in contact cu un perete, iar corpul de masa m, se apropie de corpul de masa m, m \« astfel cd resortul se deformeaza cu A. Cum se vor deplasa corpurile Fie. 1.75 daca m, este lasat liber, iar frecarile 1B hi sunt neglijabile? apr op-P%9 PY “hrdlete' bile identice de n asa m fiecare, legate prin k resorturi elastice identice de k constanta k fiecare, formeaza un triunghi echilateral. Se comunica m k m simultan celor trei corpuri viteze Fig. 1.76. egale in modul, orientate spre centrul triunghiului. Dupa cat timp din acest moment distanta dintre corpuri va fi: a)minima; b)maxima? ' 1 .77. O tija rigida gi de masa neglijabila are prins la unul a din capete o bild de dimensiuni mici, iar celdlalt capat este fixat B intr-o articulatie A ce permite | migcari in toate directiile. Tija este A mentinuta in pozitie orizontala cu ajutorul unui fir vertical si inextensibil, prins de mijlocul sau. Corpului i se comunica un mic impuls perpendicular pe planul figurii. Determinati perioada micilor oscilatii efectuate de sistem.“4,78. Pe o membrana orizontala s-a presarat nisip.Membrana efectueaza oscilatii verticale ce frecventa )=500Hz. Care este amplitudinea oscilatiilor efectuate de membrana, daca grauncioarele de nisip se ridica la inaltimea h=3mm fata de pozitia de echilibru a membranei? (e) 1.79. Pentru sistemul dif’ figura se cunosc | lungimile firelor ideale |, sil, precum si distantele a sib. ’ Se stie ca: 2 +2 =a? +b Corpului de dimensiuni neglijabile i se comunica un mic impuls perpendicular pe planul figurii. Determinati perioada micilor oscilatii efectuate de corp. 1.80~Doua pendule matematice,de lungime | fiecare, sunt legate printr-un resort elastc ideal de constanta K, in pozitia de echilibru resortul este nedeform&t. Determinati perioada micilor oscilatii Fig. 1.80. efectuate de sistem cand: a) ambele pendule sunt deviate in plan vertical,cu acelasi unghi mic, in acelasi sens si lAsate liber simultan (oscilatii in faza); b) ambele pendule sunt deviate in plan vertical, cu acelagi unghi mic,in sensuri contrare $i lasate liber simultan(oscilatii in opozitie de faza). Masele corpurilor din care sunt realizate pendulele matematice au aceeasi valoare m. BEES EEE EEE gy SESE‘~'1.81. Un punct material efectueaza o miscare in planul xoy, descrisa de ecuatiile: xX = 4sin10xt (cm); y = 3cos 10zt (cm); Sa se afle: a) ecuatia traiectoriei punctului material; b) sensul de deplasare a punctului material pe traiectorie; c) viteza si acceleratia punctului material la un moment dat. @ 1.82. Un punct material de masa mse deplaseaza intr- un plan astfel incat coordonatele sale sunt date de expresiile: x=acosut; y=b+csinwt Se cer: a) ecuatia traiectoriei; b) viteza gi acceleratia punctului material in functie de timp; c) forta rezultanta ce actioneaza asupra punctului material. ( 0) 1.83. Un punct material este supus simultan la doua miscari oscilatorii armonice descrise de ecuatiile: y, = 3 sin20zt (cm) si y, = Ssin 21t (cm). Frecventele de oscilatie fiind apropiate va apare fenomentul de batai. Calculati: a) valoarea maxima gsi valoarea minima a amplitudinii de oscilatie; b) perioada batailor. i ‘) 1.84. La momentul t, coordonata unui corp, care efectueaza o migcare oscilatorie cu pulsatia w este egala cu x,, iar viteza are valoarea v,. Aratati ca dependenta coordonatei corpului functie de timp poate fi reprezentata sub forma: X = X, cosa (t - t,) +Xesin @ (t- t,).Capitolul Il Unde, mecanice Nota: In toate ecuatiile ce descriu propagarea undelor timpul t se masoara in secunde, iar coordonata x in metri. 2.1. Capatul unei coarde elastice cu lungimea foarte mare oscileaza dupa legea: y = 2sin 10xt (cm) Calculati: a) frecventa si perioada oscilatiilor sursei; b) lungimea de unda a undelor transversale ce se propaga in coarda& daca viteza lor de propagare este u = 2m/s; c) diferenta de faza dintre oscilatiile a doua puncte aflate la distanta Ax = 20 cm; d) legea de oscilatie a unui punct aflat la distanta x = 3m de capatul corzii. 2.2. Printr-un mediu elastic de modul de elasticitate E = 7,510 Nse propaga o unda longitudinala. Ecuatia de oscilatie a particulelor mediului la distanta X = 5m de surs& este:u = 2 sin 2x(500t - 0,5) (mm) Sa se determine:a) frecventa, perioada si lungimea de unda ale undei; b) densitatea mediului; c) ecuatia oscilatiilor particulelor mediului la distanta x' = 1m de sursa si diferenta de faza dintre aceste oscilatii si cele de la distanta x = 5m de sursa; 2.3. O unda sonora plana, care se propaga intr-un mediu, este descrisa de ecuatia: u = 0,5 sin(1980t - 6x) (mm) Sa se afle: a) frecventa oscilatiilor sursei; b) lungimea de unda; c) viteza de propagare a undei; d) viteza maxima de oscilatie a particulelor mediului. 2.4. Ecuatia unei unde sonore plane este de forma: u = 0,4 cos (1800t - 5,3x) (mm) Determinati: a) raportul dintre amplitudinea de oscilatie a particulelor mediului i lungimea de unda a undei; b) viteza maxima de oscilatie a particulelor mediului; ¢) raportul dintre viteza de propagare a undei si viteza maxima a particulelor mediului. 2.5, Ecuatia ce descrie propagarea unei unde longitudinale tntr-un mediu elastic de densitate p = 2,6 + 10° Kg/m® dupa directia Ox este: u=1,2 sin (1000 at - 2) (mm) Diferenta de faza dintre doud puncte aflate pe axa Ox la distanta Ax = 3,2 m este Ag == Sa se calculeze: a) lungimea de unda, frecventa si viteza de propagare a undei longitudinale;b) modlul de elasticitate al mediului; c) dependenta de timp a energiei cinetice, a energiei potentiale si a energiei totale a unui punct material de masa m = 1g care oscileaza dupa ecuatia data mai sus in punctul de abscisa x = 0. . 2.6, Distanta dintre crestele succesive ale valurilor unei unde pe mare este A = 5m. O salupa mergand impotriva undei este lovita de valuri cu frecventav, = 4Hz, iar mergand in sensul de propagare este lovita cu frecventav, = 2Hz. Calculati viteza salupei gsi viteza de propagare a undei pe mare. 2.7. Punctele unui mediu prin care se propaga o unda executa miscari periodice descrise de ecuatia: u = 2 sin (120zt - 0,25x) (mm) Sa se determine: a) frecventa de oscilatie a punctelor mediului; b) viteza maxima de oscilatie a particulelor mediului; c) viteza de propagare a undei si lungimea de unda. 2.8. Capetele unei bare de aluminiu AB oscileaza dupa ecuatiile: y, = 0,2 sin 2520 xt (mm) gi y, = 0,3 sin 2520 xt (mm) Oscilatiile se propagd prin bara sub forma de unde longitudinale. $tiind ca& densitatea aluminiului este p = 2,7 - 10° kg/m? gi modulul de elasticitate este E = 6,86 - 10°? N/m?, calculati: a) perioada si frecventa oscilatiilor; b) viteza undei in bara; c) lungimea barei, daca intr-un punct C al barei sosesc unde descrise de ecuatiile: u, = 0,2 sin (2520 xt - a (mm) si u, = 0,3 sin (2520 xt - *) (mm) 092.9. O lama ce vibreaza cu frecventa v = 100 Hz emite unde circulare pe suprafata unui lichid. Distanta dintre doua creste succesive este d = 8mm. Diferenta de nivel dintre o creasta si o vale este mare in apropierea imediata a sursei si numai h = 1mm la r, = 50 cm de aceasta. La momentul t = o sursa incepe sa oscileze. a) Care este viteza de propagare a undei? b) Care \este elongatia unui punct material situat la r= 12,5 crn de sursa la momentele t, = 0,45s gi t, = 0,65s? c) Care este amplitudinea si energia de vibratie a unei bucati de pluta cu masa m = 0,1 g situata la distanta r = 0,4 m de sursa? Se neglijeaza pierderile de energie prin frecare. — > 2.10. O surs& punctiforma, cu puterea constanta, emite-. unde sferice ce se propaga intr-un mediu omogen gi izotrop. La distanta r, de sursa amplitudinea de oscilatie a punctelor mediului este A, iar intensitatea undei este I,. Calculati amplitudinea de oscilatie a particulelor la distanta r, de sursa gi intensitatea undei la aceasta distanta. : — > 2.11. O sursa liniaraé produce o unda cilindrica ce se propaga printr-un mediu omogen, izotrop si neabsorbant. Stabilifi curn depinde amplitudinea si intensitatea undei de distanta pana ja sursa. a —) 2.12. Un automobil se misca cu viteza v orientataé sub unghiul a fata de un perete lung. In momentul cand distanta pand la perete este |, automobilul emite un scurt semnal acustic. Ce. distanta strabate automobilul pana cand soferul aude ecoul. Viteza sunetului in aer este c. ¥Y 2.13. O unda longi- tudinala se propaga intr-un mediu cu modulul de elas ticitate E, = 2,25-10'° Nim? si’ densitatea p, = 8,1-10° kg/m*' 2)Sub unghiul de incidenté i= 30° unda trece jntr-un mediu cu densitatea p, = 2,7-10° Kg/m® si modulul de elasticitate E, = 1,5-10°N. calculati: a) unghiul de refrgactie; b) pentru ce unghi de incidenta unda nu va mai trece in al doilea mediu. v 2.14, Densitatea sticlei este p = 2,6- 10° Kg/m? iar modulul de elasticitate E = 6,5- tor. Calculati: a) viteza sunetului in sticla; b) pentru ce unghi de incidenta pe suprafata aer-sticla un sunet nu va traversa o lama de sticla daca viteza sunetului in aer este c = 320 m/s. ‘¥ 2.15. Un punct material dintr-un mediu cu modulul de eiasticitate E = 2,7-1 oN, si de densitate p = 3- 10°Kg/m’ este supus simultan oscilatilior descrise de ecuatiile: u, = 4-sin 2x (300t - 5) (rm) si u, = 3 sin 2x (300t - 4,5) (mm). Se cer: a) lungimea de unda a undelor ce se propaga prin mediu; b) sa se stabileasca daca in punctul dat se obtine un maxim sau un minim de interferenta; c) sa se calculeze amplitudinea si faza oscilatiei rezultante. ‘7 2.16. Doua surse de unde plane emit unde de aceeasi amplitudine A = 1cm, aceeasi frecventa v = 100 Hz sid =1,2m. Distanta dintre surse este d = 30 cm. Presupunand fazele initiale ale surselor nule sa se determine: a) viteza de propagare a undelor; b) ecuatia de oscilatie a unui punct M situat intre cele doua surse la x, = 5 cm de prima sursa si X, = 25 cm de a doua sursa; c) ecuatia de oscilatie a unui punct N aflat pe dreapta ce inegte cele doua surse, la x = 1,2 m de cea de a doua sursa, tn exterior. —_____@2.17. Distanta dintre ramurile unui diapazon este d = 5cm Diapazonul oscileaza cu frecventa v = 560 Hz si cu amplitudine A = 0,6 mm. La momentul initial cele doua ramuri al diapazonului sunt apropiate una de alta. Stiind viteza d propagare a sunetului in aer c = 320 m/s, sa se afle: a) amplitudinea de oscilatie a punctului O situat la mijlocul distantei dintre ramurile diapazonului; b) legea de oscilatie a unui punctP situat la distanta x = 0,7 mde punctul O masurata in directie perpendiculara pe ramurile diapazonului. 2.18. Un fir de bumbac cu lungimea L = 2,5m si masa. m = 0,5g este fixat cu o extremitate de o lama vibranta gi cu cealalta de un corp cu masa M = 0,2 Kg. Stiind ca lungimea partii Fig. 2.18. orizontale a firului este | = 2m gi ca prezinta aspectul unui singur fus, sa se determine: a) frecventa de oscilatie a lamel; b) masa corpului ce trebuie suspendat in locul corpului M pentru ca pe fir sa se formeze doua fuse. 2.19. O coarda vibreaza conform ecuatiei: y =5 sin 100x x cos 40xt (cm a) Care sunt amplitudinea si vfiteza undelor componente a caror suprapunere poate da nastere la aceasta vibratie? b) Care este distanta dintre douad noduri consecutive? c) Care este viteza unei particule a corzii din punctul x = 4,5 cm cand t=2 s? 2.20. O coarda lungimea | = 15m fixata la un capat primestefa celalalt capatjmpulsuriritmice transversale de mica amplitudine cu frecventa v, = 2Hz. Viteza de propagare a undelor induse in coardé este v = 20m/s. Neglijand toate amortizarile determinati: a) lungimea de unda a undelor transversale in coarda; b) cate fuse se fomeaza in coarda; c)ce se intampla daca frecventa impulsurilor devine: Vv, = 3Hz; v, = 4HZz; v, = 8Hz:. (4)Capitolul Ill CURENTUL ALTERNATIV SINUSOIDAL 3.1. Fluxul magnetic printr-un circuit variaza in timp dupa graficul din figura aldturata. SA se deduca graficul de variatie in timp a tensiunii electromotoare induse si valoarea efectiva a acesteia. t(ms) Fig. 3.1. 3.2. Fluxul magnetic printr-un circuit variaza in timp cain graficul de mai jos. Deduceti graficul de variatie in timp a tensiunii electromotoare induse gi valoarea efectiva a acesteia. Fig. 3.2.3.3. Variatia perioadica in timp a intensitatii unui curent printr-un rezistor cu rezistenta R se produce dupa graficul din figura alaturata. Calculati Io N_- -eee : . 7 1 valorile efective ale ! curentului $i tensiunii. . tt 3.4. Intensitatea Ty iT curentului printr-un rezistor 4 variaza periodic in timp Fig. 3.3. dupa graficul din figura 3.4.a sau dupa graficul din figura 3.4.b. Determinati pentru fiecare situatie valoarea efectiva a curentului. Fig. 3.4.a Fig. 3.4.b Ip Io I ttf > |r 2 ar, ; > t i T $l art “Ipb---- 3.5. Intensitatea curentului printr-un rezistor variaza peri- odic in timp dupa graficul din figura 3.5.a (redresare monoaiternanta a curentului alternativ) sau dupa graficul din figura 3.5.b (redresare bialternanta). Determinati pentru fiecare situatie valoarea efectiva a curentului.3.6. Intensitatea curentului printr-un rezistor variaza fn timp dupa legea: i=, +l, sin ot Determinati valoarea efectiva a intensitatii acestui curent. + 3.7. Intensitatea curentului electric care circula printr-o bobina de inductanta L = 185 mH si de rezistenta neglijabila este descrisa de ecuatia: i = 84 sin 1000t (mA) a) Calculati frecventa curentului alternativ din bobina. b) Scrieti expresia ténsiunii instantanee aplicata la bornele bobinei. c) Ce va indica un voltmetru conectat la bornele bobinei. d) Reprezentati fazorial intensitatea si tensiunea pentru situatia din aceasta problema. 3.8. La bornele unui condensator de capacitate C = 1,5yF se aplica o tensiune instantanee: u = 84 cos 6000t (V) a) Calculati frecventa tensiunii aplicate. b) Stabiliti expresia intensitatii instantanee a curentului elec- tric ce trece prin condensator. c) Ce va indica un ampermetru ideal tnseriat cu condensatorul? d) Reprezentati in diagrama fazoriala intensitatea si tensiunea. 3.9. Intensitatea curentului electric care circula printr-un condensator de capacitate C = 25 uF este descrisa de ecuatia: i = 20 sin 450 xt (mA) a) Calculati frecventa curentului alternativ. b) Determinati expresia tensiunii instantanee de la bornele condensatorului. G7c) Care va fi indicatia unui voltmetru ideal legat la borne'- condensatorului? d) Reprezentati in diagrama fazoriala intensitatea's tensiunea. 3.10. Un rezistor cu rezistenta R = 3002 este legat ir serie cu un condensator de capacitate C = 0,25uF si circuitu obtinut se alimenteaza la o tensiune alternativa descrisa de ecuatia: u = 100 sin 1000 t (V) a) Determinati expresia intensitatii momentane din circui b) Construiti diagrama fazoriala a tensiunilor. 3.11. Se considera circuitul din figura alaturata realize dintr-un rezistor cu rezistenta R = 1 kQ si un condensator a capacitate C = 0,47pF. La bornele de intrare A si B se aplica tensiune alternativa sinusoidala: Uy =U, V2 sin wt iar la bornele de iesire colecteaza o tensiune alternatiy AB M sinusoidala de valoare eficace U a) Stabiliti expresia functi B I N de transfer a acestui c’-~":; definita ca fiind rapo tensiunilor efective de iegire ; intrare: T a , in functie de - 1 Fig. 3.14. Csi wo. b) Pulsatia w variaza de la 0 la valori foarte m. Reprezentati grafic T (w), Care este pulsatia corespunze maximului T,,,, a functiei de transfer? c) Pentru ce pulsatie w, vom avea T “2 ?Calcul- numeric frecventa v, corespunzatoare.