Introducere.....................................................................................................................

3
I.
1.1.

Caracteristica general a actelor administrative.................................................................5

Notiunea si scopul contenciosului administrativ..............................................................5

1.2 Definitia actelor administrative....................................................................................... 6

II.
III.

Clasificarea actelor administrative.................................................................................. 6

Trasaturile fundamentale ale actelor administrative..........................................................8

IV. Actele administrative exceptate de la controlul contenciosului.................................................9

administrativ.................................................................................................................. 9
V.Condiiile generale obligatorii pe care trebuie s le ntruneasc actul normativ............................13
Concluzii:.................................................................................................................... 16
Bibliografie:................................................................................................................. 17

Introducere
Dreptul n general se grupeaz pe ramuri distincte n funcie de obiectul de reglementare.
Studiul administraiei publice ca si dreptul administrativ de altfel ocup un loc primordial n
studiul dreptului. ntelegerea i cunoaterea tiinific a oricrei materii este nlesnit de
identificarea noiunilor de baz, prin acesta putndu-se descoperi esena fenomenului cercetat.
Evident c societatea a simit necesitatea de a constitui o instituie juridic nou a
contenciosului administrativ, legitimat de semnificaia pe care ea o are pentru statul de drept,
reprezentind un instrument important prin intermediul cruia, omul de rind exponent al
poporului, se poate apra impotriva abuzurilor comise de autoritile publice, prin acte
administrative ilegale ce lezeaz grav drepturile i interesele legitime.
Considerm ca tema de cercetare rezult in sporirea responsabilitii pentru controlul de
legalitate a actelor administrative emanate de la autoritatile publice, revizuirea interesului
naional pe care statul il promoveaz cit i a responsabilitii judecatorilor pentru judecarea
ilegal a litigiilor de contencios administrativ.
Contenciosul administrativ este o instituie fundamental a statului de drept, care reprezint
instrumentul prin intermediul cruia orice persoan fizic sau juridic se poate apra de
eventualele abuzuri ale organelor administraiei publice i a funcionarilor ce-i desfoar
activitatea n cadrul acestor organe.
Noiunea de contencios administrativ poate fi conceput sub dou aspecte: ca instituie
juridic i ca un sistem de instane jurisdicionale specializate.
Ca instituie juridic, contenciosul administrativ const dintr-un ansamblu de norme de
drept administrativ, prin care se stabilete o nou form de rspundere administrativ
rspunderea suportat de o autoritate public pentru vtmarea unei persoane ntr-un drept al su
recunoscut de lege, printr-un act administrativ ilegal, prin refuzul de a rezolva sau nerezolvarea
n termenii prescrii de lege a unei cereri referitoare la un drept subiectiv.
n sensul de sistem de instane jurisdicionale specializate, contenciosul administrativ
presupune acel mecanism prin care se asigur repunerea n drepturi a persoanei vtmate ntr-un
drept al su legitim nclcat de ctre o autoritate public.
Scopul principal al lucrrii a fost determinat de studierea actele administrative, in
special caracteristicile actelor administrative exceptate de la controlul contenciosului
administrative,prin prisma legislatiei cotenciosului administrativ,caci Legea contenciosului
administrativ asigur persoanei vtmate ntru-n drept al su recunoscut de lege de ctre o
autoritate public, aceasta instituie anumite limite, instituind anumite categorii de acte exceptate
de control judectoresc.
3

O cat mai buna aplicare a prevederilor legislatiei contenciosului administrativ ar duce

insa la o schimbare profunda atat in comportamentul functionarului public, in procesul de
elaborare a actului administrativ, dar si in gandirea si mentalitatea cetateanului, confruntat cu
mecanismele si structurile uneori prea greoaie ale administratiei publice.
Legea contenciosului administrativ adoptat la 10.02.2000 a instituit o procedur special
n vederea examinrii cauzelor de contencios administrativ i executrii hotrrilor pronunate, ca
rezultat, instituia contenciosului administrativ a fost desprins de hotarele dreptului civil.
innd cont de faptul c misiunea contenciosului administrativ n ultima instan ine de
realizarea valorilor supreme ale statului, totodat nu n ultimul rnd complexitatea i varietatea
raporturilor de contencios administrativ.

I.
I.1.

Caracteristica general a actelor administrative

Notiunea si scopul contenciosului administrativ

Notiunea de contencios administrativ este o notiune traditionala a dreptuluiadministrativ,

fiind utilizata pentru a delimita caile de atac jurisdictionale impotrivaactelor si operatiunilor
administrative de recursurile administrative obisnuite. Un recurs,deci o cale de atac, dobandea
caracter jurisdictional (contencios) ori de cate oriautoritatea care-l solutiona avea calitatea de
judecator, in felul acesta s-a ajuns atat in doctrina, cat si in legislatie, mai ales in perioada
interbelica sa se utilizeze in modcurent termenii: contencios administrativ; actiuni de
contencios administrativ; instanta(organ) de contencios administrativ (uneori instanta in materie
de contenciosadministrativ); legea contenciosului administrativ; hotarari de contencios
administrativ. Notiunea de contencios administrativ are o sfera de cuprindere mai larga, saumai
restransa, dupa cum include totalitatea litigiilor juridice dintre administratia publicasi cei
administrati, fie numai o parte dintre acestea si anume cele care se solutioneaza deanumite
instante de judecata si potrivit anumitor reglementari juridice, pe baza principiilor de drept
public. Atat in acceptia generala cat si in cea restransa, notiunea contenciosului administrativ are
un sens material si unul formal, organic.1
Legislatia Republicii Moldova a consacrat art. 1 din Legea contenciosului administrativ,
nr.793-XIV din 10.02.2007 : Contenciosul administrativ ca instituie juridic are drept scop
contracararea abuzurilor i exceselor de putere ale autoritilor publice, aprarea drepturilor
persoanei n spiritul legii, ordonarea activitii autoritilor publice, asigurarea ordinii de drept.2.
Orice persoan care se consider vtmat ntr-un drept al su, recunoscut de lege, de ctre o
autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei
cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente pentru a obine anularea
actului, recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i-a fost cauzat.
Astfel, distingem componentele institutiei contenciosului si anume:
a) contracararea abuzurilor i exceselor de putere ale autoritilor publice;
b) aprarea drepturilor persoanei n spiritul legii;
c) ordonarea activitii autoritilor publice;
d) asigurarea ordinii de drept.
1 Dragos Dacian Cosmin, Recursul administrative si contenciosul administrative,Bucuresti

2001,ISBN-973-655-142-3
2 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial

ediie special din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375 din
18.05.2000
5

1.2 Definitia actelor administrative

n cadrul formelor concrete de realizare a activitii administraiei publice, locul
central l ocup actele administrative.
Conform Legii contenciosului administrativ, nr.793-XIV din 10.02.2007, actul
administrativ este manifestare juridica unilaterala de vointa, cu caracter normativ sau
individual, din partea unei autoritati publice n vederea organizarii executarii sau executarii n
concret a legii. Actului administrativ, n sensul prezentei legi, este asimilat contractul
administrativ, precum si nesolutionarea n termenul legal a unei cereri3. Contract administrativ contract ncheiat de autoritatea publica, n virtutea prerogativelor de putere publica, avnd ca
obiect administrarea si folosirea bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes
public, prestarea de servicii publice, activitatea functionarilor publici care reiese din relatiile de
munca reglementate de statutul juridic al acestora;
Actul administrativ sau actul de drept administrativ (cele dou noiuni exprim
acelai coninut) face parte din categoria formelor concrete de realizare a activitii
administraiei publice productoare de efecte juridice. Cnd spunem c o form concret de
activitate d natere la efecte juridice, nelegem c aceasta d natere, modific sau stinge
raporturi juridice, n aceast categorie mai pot fi incluse i contractele administrative.
A doua categorie o constituie formele de activitate ale administraiei publice care nu
produc efecte juridice proprii, n care se cuprind operaiunile tehnico-administrative precum
i actele exclusiv politice ale acesteia4.

II.

Clasificarea actelor administrative

In functie de natura efectelor pe care acestea le produc:

Acte administrative normative sunt acte administrative opozabile tuturor, care produc
efecte juridice asupra unor categorii nedeterminate de subiecti.

3 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul

Oficial ediie special din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.5758/375 din 18.05.2000
4 I.Iovna, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 1997,
6

Acte administrative individuale sunt aplicabile unui anumit subiect individualizat sau
unei anumite categorii de subiecte, producand prin urmare efecte juridice numai in raport cu
aceste subiecte.
Nu toate organele administrative au competenta de a emite acte administrative normative, insa
toate au competenta de a emite acte administrative individuale.
Dupa organul emitent al actului administrativ distingem intre actele administrative emise de
autoritatile administratiei publice centrale si actele administrative emise de autoritatile publice
locale. Intalnim si acte administrative emise de alte autoritati care nu sunt autoritati ale
administratiei publice. Ex: persoanele juridice care sunt autorizate sa presteze anumite servicii
publice.
Dupa natura lor juridica5:
a) Acte administrative de autoritate asa cum sunt majoritatea actelor administrative si care
reprezinta manifestari de vointa juridica unica a autoritatilor emitente = acestea sunt acte de
putere, pentru ca practic, ele impun un anumit comportament vizavi de subiectele carora li se
adreseaza. In cadrul acestor acte de autoritate, de obicei, autoritatea publica, purtatorul puterii
publice are mai multe drepturi si mai putine obligatii decat celalalt subiect, existand numeroase
si cazuri cand autoritatea emitenta are doar drepturi, in timp ce, ceilalti subiecti ai raportului
juridic de drept administrativ au doar obligatii.
b)

Acte administrative de gestiune sau contracte administrative in cadrul lor distingem

drepturi si obligatii de partea ambilor subiecti, cu mentiunea insa ca purtatorul puterii publice are
mai multe drepturi, iar celalalt subiect are mai multe obligatii. Un exemplu de contract
administrativ, in baza caruia se realizeaza un serviciu public in Constanta, il reprezinta contractul
administrativ incheiat intre primarie si societatea comerciala Polaris, in domeniul salubritatii.6
c) Actul administrativ jurisdictional legea prevede anumite situatii in care unele litigii sunt
solutionate in prima instanta de catre un organ cu activitate administrativ jurisdictionala. Ex: in
cadrul Ministerului Administratiei si Internelor i Ministerului Apararii Nationale exista asanumitele comisii de etica si litigii care solutioneaza litigiile aparute in legeatura cu un act
administrativ emis in interiorul ministerului respectiv. Odata cu revizuirea Constitutiei din 2003
a fost introdusa norma constitutionala potrivit careia jurisdictiile administrative sunt facultative
si gratuite; pe cale de consecinta rezulta ca persoana din cadrul acestor ministere care a fost
5

Ion Creanga, Curs de drept administrativ, Chisinau 2003, ISBN:9975-903-67-3

6 Mocanu Victor, Contenciosul Administrativ,Note de curs, Chisinau 2014 [

http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/038__Dreptul_contenciosului_administrativ.pdf ]
7

vatamata printr-un act administrativ, are optiunea de a se adresa in prima instanta organelor cu
activitate administrativ-jurisdictionala din cadrul ministerelor sau instantei de contencios
administrativ.
Dupa competenta materiala:
a)

Acte administrative care au un caracter general, in sensul ca se adopta si se emit de

autoritati ale administatiei publice care au competenta generala materiala. Ex: decretele
presedintelui Romaniei.
b)

Acte administrative speciale care sunt emise de catre autoritati ale administratiei publice

centrale si locale, de specialitate, din aceasta categorie facand parte ordinele ministrilor,
circularele, regulamentele de ordine interioara, hotararile de Consiliu Local, dispozitiile
primarului.
Dupa competenta teritoriala:
a)

Acte administrative care sunt emise de autoritatile administratiei publice centrale

(efectele juridice se produc pe intreg teritoriul tarii).

b)

Acte administrative care sunt emise de autoritatile administratiei publice locale (efectele

juridice se produc doar pe teritoriul localitatii sau judetului respectiv).

Dupa natura efectelor pe care le produc:
a)

Acte administrative care produc efecte generale si impersonale.

b)

Acte administrative care constata existenta unui drept.

Dupa perioada de timp in care actioneaza actul administrativ:

a)

Acte administrative permanente, care fiinteaza din momentul intrarii lor in vigoare si la

momentul abrogarii acestora.

b)

Acte administrative temporare, care fiinteaza numai pentru o anumita perioada de timp,

de obicei consemnata in interiorul actului administrativ respectiv.

III.

Trasaturile fundamentale ale actelor administrative

Trasaturile actelor administrative reprezinta acel ansamblu de insusiri care determina includerea
respectivelor acte in categoria actelor juridice si in mod concomitant le diferentiaza de alte specii
de acte juridice apartinind diverselor ramuri de drept.
Anumite elemente commune,cu unele diferente nesemnificative de formulare, se regasesc insa la
toti autorii si anume: sunt acte juridice,sunt manifestari unilaterale de vointa,sunt emise in
realizarea puterii publice.
Sub aspect formal-material au fost identificate urmatoarele trasaturi ale actului administrativ:
-

este forma juridica principala a activitatii autoritatii publice

8

reprezinta o vointa juridica unilaterala si exclusiva, este emis fara participarea sau
consimtamantul subiectelor de drept carora le este destinat, sau cu privire la care
genereaza drepturi sau oblligatii juridice

este emis numai in realizarea puterii publice iar de aici se desprind doua caractere
esentiale : 1)obligativitatea actelor administrative , respectiv este obligatoriu pt toate
subiectele de drept care intra sub incidenta sa, este obligatoriu pt autoritatea emitenta,
este obligatoriu pt autoritatea publica ierarhic superioara ; iar a doua caracteristica este
2)caracterul executoriu al actului administrativ.

Are un regim juridic propriu in centrul caruia se afla legea contenciosului administrativ7.

IV. Actele administrative exceptate de la controlul contenciosului

administrativ
Desi Legea contenciosului administrativ asigur persoanei vtmate ntru-n drept al su
recunoscut de lege de ctre o autoritate public, aceasta instituie anumite limite, instituind
anumite categorii de acte exceptate de control judectoresc.
Existena unor acte exceptate de la controlul judectoresc se bazeaz fiepe ideea c aceste
acte au un coninut politic, fiind cunoscute n literatura de specialitate sub denumirea de acte de
guvernmnt avnd o imunitate dejurisdicie8, explicat pe consideraii legate de separaia
puterilor sau de desfurarea relaiilor diplomatice, fie privesc regimul militar n timp de pace
sau rzboi, ori ndeplinirea serviciului militar iar din anumite raiuni sunt nesusceptibile de a fi
controlate din punct de vedere al regularitii i efectelor lor juridice, de ctre instanele de
contencios administrativ.
Astfel potrivit legii sus mentionate cu modificrile ulterioare, art.4 stabileste c nu pot fi atacate
n instanele de contencios administrativ, urmtoarele categorii de acte9:

7 Orlov Maria,Belleciu Stefan ,Drept Administrativ,Chisinau 2006, ISBN:9975-935-88-5,

pag.270
8 Hotrrea Curii Constituionale

nr.2 din 24.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului privind

exercitarea jurisdiciei constituionale n anul 2011 http://www.constcourt.md/ccdocview.php?
tip=hotariri&docid=9&l=ro

Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial
ediie special din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375 din
18.05.2000
9

 actele exclusiv politice ale Parlamentului, Preedintelui Republicii Moldova i Guvernului,

precum i actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preedintele
Republicii Moldova i de Guvern n exerciiul atribuiilor prevzute expres de normele
constituionale sau legislative, ce in de alegerea, numirea i destituirea din funciile publice
cu responsabiliti de protecie a intereselor generale ale statului sau ale instituiilor publice a
persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit reiesind
din considerentul c aceste acte sunt emisede subiecti ai dreptului public n exercitarea
atributiilor sale stabilite deConstitutie, iar potrivit doctrinei aceste acte sunt cu privire la
raporturileconstitutionale dintre organele autorittii publice si mbrac forma:
declaratiilor,apelurilor, motiunilor, mesajelor, scrisorilor etc. Totodat actele exclusiv politice nu
ntrunesc trsturile caracteristice ale acteloradministrative si nu sunt productoare de efecte
juridice, ele avnd doar rezonant si eventual un rezultat exclusiv politic.
Aceast categorie de acte exceptate a cunoscut o abordare controversat n
contextul n care a fcut si obiectul sesizrii Curtii Constitutionale a RM, astfel, opinia
avocatului parlamentar Constantin Lazari, art.4 lit. a) din Legea contenciosului administrativ
nr.793-XIV din 10.02.2000, contravine art.15, art.16, art.20, art.53 i art.54 din Constituie,
precum i art.26 i art.6 din Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i
libertilor fundamentale10.
Curtea Constitutional a recunoscut constitutionalitatea art.4 lit. a),argumentnd c prin
Hotrrea nr.39 din 9 iulie 2001 Privind revizuirea Hotrrii Curii Constituionale nr.16 din 28
mai 1998 Cu privire lainterpretarea art.20 din Constituia Republicii Moldova, Curtea a
apreciat c aceste acte administrative cu caracter individual n privina unor categorii de
persoane oficiale de stat nu pot face obiectul controlului constituionalitii la sesizarea
subiecilor abilitai cu acest drept i nu contrazic principiul statuat de art.20 din Constituie accesul liber la justiie, deoarece aceste reguli rezult din necesitatea nfptuirii unor aciuni
exclusiv politice, care nu comport un litigiu de munc (n Hotrrea CC pentru controlul
constituionalitii unor prevederi din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din10
februarie 2000* cumodificrile i completrile operate prin Legea nr. 726-XV din 7 decembrie
2001**i Legea nr.833-XV din 7 februarie 2002***Nr.46 din 21.11.2002).
actele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica extern a Republicii
Moldova n contextul functionrii principiilor dreptuluidiplomatic si a actelor internationale n
Hotarirea Nr.-46 din 21.11.2002 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea
Contenciosului Administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000* cu modificarile si completarile
operate prin Legea nr.726-XV din 7 decembrie 2001 si Legea nr.833-XV din 7 februarie
2002***, Publicat 13.12.2002 in MO Nr.170,art Nr.30
10

10

materie de drept international public,Guvernul Republicii Moldova poart responsabilitate

exclusiv n acest sens.Legile, decretele Preedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ,
ordonanele i hotrrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaionale la care
Republica Moldova este parte, care sunt supuse controlului de constituionalitate reiesind din
prevederile art. 135, al (1), lit. a) din Constitutia RM, care atribuie controlul actelor sus
mentionate Curtii Constitutionale:
Curtea Constituional:a) exercit, la sesizare, controlul constituionalitii legilor si hotrrilor
Parlamentului, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotrrilor si ordonane-lor
Guvernului, precum si a tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte;11
Legile, decretele Preedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ,
ordonanele i hotrrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaionale la care
Republica Moldova este parte, care sunt supuse controlului de constituionalitate potrivit
sesizrii Curtii Constitutionale RM, autorul mentioneaz c prevederea dat ngrdete accesul
liber la justiie al persoanelor lezate ntr-un drept sau interes legitim printr-o hotrre de Guvern
cu character normativ, ns curtea a recunoscut constitutional prevederea, dat fiind faptul c
legislatorul constituant a stipulat expres n art.135 alin.(1) lit. a) din Constituie c numai Curtea
Constituional exercit controlul constituionalitii hotrrilor i ordonanelor Guvernului.
actele de comandament cu caracter militar doctrina sustin c prin act de comandament
militar ntelegem actul administrativ referitor la problem strict militare ale activittii din cadrul
fortelor armate, precum sunt actiunile specifice organizrii militare, ce presupun dreptul sefilor
de a da ordine subordonatilor n aspecte privitoare la conducerea trupei.
actele administrative referitoare la securitatea naional a Republicii Moldova, la
exercitarea regimului strii excepionale, la msurile de urgen luate de autoritile publice
n vederea combaterii calamitilor naturale,incendiilor, epidemiilor, epizootiilor i altor
fenomene de aceeai natur sintagma securitatea statului legiuitorul a definit-o n textul Legii
securittii statului nr. 618-XIII din 31.10.199555, n art. 1 Prin securitatea statului senelege
protecia suveranitii, independenei i integritii teritoriale a rii, aregimului ei
constituional, a potenialului economic, tehnico-tiinific idefensiv, a drepturilor i libertilor
legitime ale persoanei mpotriva activitiiinformative i subversive a serviciilor speciale i
organizaiilor strine,mpotriva atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte. Ceia
ceprin definitie excepteaz de la controlul judectoresc.12

Constituia Republicii Moldova din 29.07.1994,publicat in Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.1 din 12.08.1994
11

11

* actele administrativ-jurisdicionale de sancionare contravenional i alte acte

administrative pentru a cror desfiinare sau modificare legea prevede o alt procedur
judiciar argumentul doctrinar servind posibilitateade a ataca n instanta de judecat de drept
comun.
actele de gestiune emise de autoritatea public n calitate de persoan juridic, n legtur
cu administrarea i folosirea bunurilor ce aparin domeniului su privat;
actele administrative emise pentru executarea hotrrilor judectoreti irevocabile dat fiind
faptul c aceast categorie de acte este examinat deinstantele judectoresti conform prevederilor
Codului de Procedur Civil.Privit n aspect comparativ cu jurisprudenta Romniei,
conceptualexceptrii actelor de la controlul judectoresc ne contureaz cteva deosebiri
esentiale, aparent marcate de conceptele legislative, astfel legiuitorul roman atribuie categoriei
citate si acte de gestiune ale organelor de conducere din cadrul Parlamentului, actele
administrative referitoare la interpretarea i executarea actelor internaionale n care Romnia
este parte, actele emise n circumstane excepionale, actele de gestiune svrite de stat, n
calitatea de persoan juridic i pentru administrarea patrimoniului su, cererile privitoare la
stabilirea i scderea impozitelor i taxelor, precum i a amenzilor prevzute de legile de
impozite i taxe.
Personal consider c unele modele sunt binevenite si justificate, iar o preluare a acestora
ar servi la perfectionarea cadrului legislativ national, astfel de exemplu actele emise n
circumstane excepionale sau actele de gestiune svrite de stat, n calitatea de persoan
juridic i pentru administrarea patrimoniului su care reprezint o categorie de acte prin care n
primul rnd nu se aduce atingere drepturilor subiective ale subiectilor potential afectati, iar n al
doilea rnd gestionarea patrimoniului statului n calitatea acestuia de persoana juridic n esent
nu poate provoca situatii care ar necesita un control judectoresc.
Snt exceptate de la controlul legalitii n ordinea contenciosului administrativ actele
organelor sistemului penitenciar ce in de executarea obligaiilor prevzute de Codul de
executare i art.187 Cod de procedur penal, demersurile privind soluionarea chestiunilor
statuate n art.469 Cod de procedur penal i art.274 Cod de executare, referitoare Ia contestarea
sanciunilor disciplinare aplicate deinuilor, aciunile privind transferarea deinuilor, aplicarea
forei fizice, mijloacelor speciale i armei de foc, stabilirea regimului special n penitenciare,
deoarece aciunile organelor sistemului penitenciar vizeaz executarea unor hotrri penale, a
crei procedur este reglementat de legislaia procesual penal i de executare.
12 Legea securittii statului nr. 618-XIII din 31.10.1995 Publicat : 13.02.1997 n Monitorul

Oficial Nr. 10-11

art Nr : 117

Data intrarii in vigoare : 13.02.1997

12

De asemenea, nu snt de competena instanei de contencios administrativ aciunile

privind contestarea ncheierilor i actelor executorului judectoresc legate de executarea
hotrrilor cu caracter civil, dat fiind faptul c ele se examineaz n ordinea procedurii stabilite
de cartea nti, titlul IV din Codul de executare, de ctre instanele de drept comun.
Dupa,Comentariul la Legea Republicii Moldova privind contenciosul administrative efectuat de
ctre Dl Theodore FORTSAKIS ,Profesor al Universitii Naionale i Capodistriene la Atena, Grecia,

articolul 4: acte exceptate de la controlul judectoresc. Legea trebuie s fie n special prudent
atunci, cnd se pun restricii pentru dreptul de acces la instana judectoreasc. Acest articol
acioneaz asupra unui numr prea mare de legi care pot fi exceptate de la controlul judectoresc.
Despre acest fapt s-a discutat frecvent n timpul vizitei noastre de evaluare. n raportul precedent
deja am fcut comentarii asupra acestor prevederi, i, de aceea le repet aici:
Problema sferei de aciune al controlului judectoresc asupra actelor administrative.
Datele statistice nu snt valabile, dar n timpul diferitor ntrevederi, s-a conturat faptul c un
numr relativ de mic de acte normative au fost recuzate la instanele judectoreti.
Articolul 4 al legii privind contenciosul administrativ a fost supus multor discuii n timpul
vizitei noastre, din cauza sferei restrictive de control asupra unui numr mare de acte. Acesta este
rezultatul amendamentelor introduse n special de Parlament la 7 decembrie 2001. (Iniial legea a
fost adoptat la 10 februarie 2000). Pare s fie destul de clar c complezena unei astfel de
noiuni restrictive cu Articolul 6 al ECHR este ndoielnic.
Trebuie de spus c noul Articol 4 este n prezent recuzat de ctre ombudsmeni n faa
Curii Constituionale, care trebuie s ia o decizie referitor la acest subiect n decurs de cteva
luni.
Chiar dac Ministerul Justiiei a luat deja o decizie i aceasta este ntr-o msur oarecare
critic fa de modificrile realizate n lege fr acordul lor, s-ar putea de sugerat ca noul text al
legii s fie supus unei expertize din partea unor parteneri strini.
Mentalitile dintre judectori trebuie, de asemenea, s se pronune n ceea ce privete
apropierea restrictiv a controlului judectoresc asupra actelor administrative. Referitor la acest
subiect au fost ntreinute discuii interesante, n special la Tribunalul Chiinu i s-ar putea de
sugerat c stagiul peste hotare, dac ar fi destul de lung, ar putea fi o metod eficient de
extindere a punctelor de vedere a judectorilor asupra controlului valorilor acestor acte.

13

Pot doar s adaug la aceast etap c snt completamente de acord cu comentariile profesorului
Fortsakis n ceea ce privete acest punct. Este unul dintre cele mai delicate puncte din prezenta
lege.13

V.Condiiile generale obligatorii pe care trebuie s le ntruneasc actul

normativ
Actul normativ trebuie s se integreze organic n sistemul legislaiei, scop n care:
a) proiectul su trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de
acelai nivel, cu care se afl n conexiune, cu prevederile legislaiei comunitare precum i cu
tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte;
b) proiectul de act normativ ntocmit pe baza unui act de nivel superior nu poate depi
limitele competenei instituite prin acel act i nici nu poate contraveni scopului, principiilor i
dispoziiilor acestuia.
(2) Reglementrile de acelai nivel i avnd acelai obiect, precum i reglementrile din alte
materii conexe se cuprind, de regul, ntr-un singur act normativ dac snt indispensabile
realizrii scopului urmrit prin acest act.
(3) O reglementare din aceeai materie i de acelai nivel poate fi cuprins ntr-un alt act
normativ dac are caracter special fa de actul ce cuprinde reglementarea general n materie.
(4) Caracterul special al unei reglementri se determin n funcie de obiectul acesteia,
circumstaniat la anumite categorii de situaii, i de specificul soluiilor normative pe care le
instituie.
(5) Reglementarea este derogatorie dac soluiile normative referitoare la o situaie
determinat cuprind norme diferite n raport cu reglementarea-cadru n materie, reglementarea
pstrndu-i caracterul su general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.
(6) Aprarea drepturilor, libertilor, intereselor legitime ale cetenilor, egalitatea i echitatea
social, precum i compatibilitatea cu legislaia comunitar constituie o condiie obligatorie a
oricrui

act

normativ.

(61) Actul normativ ce reglementeaz activitatea de ntreprinztor trebuie s corespund

principiului transparenei decizionale i de reglementare. n acest scop, autoritile administraiei
publice i instituiile abilitate prin lege cu funcii de reglementare i de control snt obligate:
13 Comentariul la Legea Republicii Moldova privind contenciosul administrative efectuat

de ctre Dl Theodore FORTSAKIS ,Profesor al Universitii Naionale i Capodistriene la

Atena, Grecia [ http://www.google.md/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CBsQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fwww.dejure.md%2Flibrary_upld%2Fd372.doc&ei=en8QVZCzJ8nUpaOgjA&usg=AFQjCNEFmyRtF7nYNt1c2QtCa3DIi9WR-Q&bvm=bv.88528373,d.d24 ]
14

a) s informeze asupra proiectelor de acte normative i s asigure implicarea sectorului privat,

a societii civile i a persoanelor fizice n elaborarea de acte normative i n procesul lurii
deciziilor;
b) s asigure accesul liber la proiectele de acte normative prin publicarea acestora n
mijloacele de informare n mas i plasarea n pagina web a autoritii administraiei publice sau
a instituiei abilitate prin lege cu funcii de reglementare i de control respective.
(7) Actul normativ trebuie s ntruneasc condiiile legalitii, accesibilitii, preciziei i, o
dat intrat n vigoare, este executoriu i opozabil tuturor subiectelor de drept.
(8) Actul normativ trebuie s fie ntocmit cu respectarea tehnicii legislative i normelor limbii
literare. 14
Principiile generale care se urmaresc si se respecta la iniierea, elaborarea, avizarea,
expertiza, redactarea, emiterea i aplicarea actului normative sunt urmatoarele:
a) coerenei, corelaiei i subordonrii actului normativ legii i actului normativ de nivel
superior;
b) consecutivitii i echilibrului ntre reglementri;
c) fundamentrii tiinifice;
d) consecvenei i stabilitii normelor juridice;
e) transparenei, publicitii i accesibilitii.
Actul administrativ concretizeaz voina autoritii administrative ca subiect de drept
nvestit cu putere public. Corelaia actelor normative diferite dup puterea lor juridic se
stabilete n funcie de competena i statutul autoritii publice emitente, precum i de
caracterul actelor. Actele normative ale autoritilor administraiei publice centrale i locale
trebuie s corespund ntocmai prevederilor constituionale, legilor, precum i hotrrilor i
ordonanelorGuvernului.
Limitele de reglementare pentru Guvern i/sau pentru autoritile administraiei publice i
instituiile abilitate prin lege cu funcii de reglementare i de control snt stabilite, pentru fiecare
caz aparte, prin legi. Actele normative ale acestor autoriti nu pot fi invocate n cazul n care nu
corespund prevederilor legislaiei.

Legea Nr.317 din 18.07.2003, privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale
administratiei publice centrale si locale, Publicat : 03.10.2003 n Monitorul Oficial Nr. 208210,art Nr : 783 Titlul I Actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei
publice central si locale,Cap.I. Dispozitii
14

15

Concluzii:
Legislatia Republicii Moldova a consacrat art. 1 din Legea contenciosului administrativ,
nr.793-XIV din 10.02.20007 : Contenciosul administrativ ca instituie juridic are drept scop
contracararea abuzurilor i exceselor de putere ale autoritilor publice, aprarea drepturilor
persoanei n spiritul legii, ordonarea activitii autoritilor publice, asigurarea ordinii de drept..
Nu pot fi atacate n instanele de contencios administrativ:
a

actele exclusiv politice ale Parlamentului, Preedintelui Republicii Moldova i Guvernului,

precum i actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preedintele
Republicii Moldova i de Guvern n exerciiul atribuiilor prevzute expres de normele
constituionale sau legislative, ce in de alegerea, numirea i destituirea din funciile
publice cu responsabiliti de protecie a intereselor generale ale statului sau ale instituiilor
publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public
deosebit, conform listei prezentate n anex, parte integrant a prezentei legi;

b) actele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica extern a Republicii

Moldova;
c) legile, decretele Preedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ, ordonanele i
hotrrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaionale la care Republica Moldova
este parte, care snt supuse controlului de constituionalitate;
d) actele de comandament cu caracter militar;
e) actele administrative emise pentru executarea hotrrilor judectoreti irevocabile.

16

Bibliografie:
Acte legislative i normative
1. Constituia Republicii Moldova din 29.07.1994,publicat in Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.1 din 12.08.1994
2. Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002
3. Codul de Procedur Civil a Republicii Moldova nr. 225-XV din 30.05.2003, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.111-115/451 din 12.06.2003
4.Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, Republicat: Monitorul Oficial
ediie special din 03.10.2006, pag.30; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.57-58/375 din
18.05.2000
5. Hotrrea Curii Constituionale nr.2 din 24.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului privind
exercitarea jurisdiciei constituionale n anul 2011
[ http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=9&l=ro ]
6. Hotarirea Nr.-46 din 21.11.2002 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea
Contenciosului Administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000* cu modificarile si completarile
operate prin Legea nr.726-XV din 7 decembrie 2001 si Legea nr.833-XV din 7 februarie
2002***, Publicat 13.12.2002 in MO Nr.170,art Nr.30
7. Legea securittii statului nr. 618-XIII din 31.10.1995 Publicat : 13.02.1997 n Monitorul
Oficial Nr. 10-11

art Nr : 117

Data intrarii in vigoare : 13.02.1997

8. Legea Nr.317 din 18.07.2003, privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale
administratiei publice centrale si locale, Publicat : 03.10.2003 n Monitorul Oficial Nr. 208210,art Nr : 783 Titlul I Actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei
publice central si locale,Cap.I. Dispozitii
Monografii, note de curs, publicaii
9. Ion Creanga, Curs de drept administrativ, Chisinau 2003, ISBN:9975-903-67-3;
17

10. Mocanu Victor, Contenciosul Administrativ,Note de curs, Chisinau 2014 [

http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/038__Dreptul_contenciosului_administrativ.pdf
11. Orlov Maria,Belleciu Stefan ,Drept Administrativ,Chisinau 2006, ISBN:9975-935-88-5,
pag.270
12. Dragos Dacian Cosmin, Recursul administrative si contenciosul administrative,Bucuresti
2001,ISBN-973-655-142-3
13.I.Iovna, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 1997

14.Hotrrea Curii Constituionale nr.2 din 24.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului

privind exercitarea jurisdiciei constituionale n anul 2011
http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=9&l=ro

15. Comentariul la Legea Republicii Moldova privind contenciosul administrative efectuat de

ctre Dl Theodore FORTSAKIS ,Profesor al Universitii Naionale i Capodistriene la Atena,
Grecia [ http://www.google.md/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CBsQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fwww.dejure.md%2Flibrary_upld%2Fd372.doc&ei=en8QVZCzJ8nUpaOgjA&usg=AFQjCNEFmyRtF7nYNt1c2QtCa3DIi9WR-Q&bvm=bv.88528373,d.d24
16. https://dreptprivat.files.wordpress.com/2011/03/toma_teza.pdf
17. http://lex.justice.md/md/311729/
18. http://ajm.md/public/2012/12/12/recomandari-privind-unele-aspecte-ale-aplicarii-legislatiei-

procesuale/

18