Sunteți pe pagina 1din 3

Deprinderile motorii-se dezvolta in 4 etape:

-scoarta cerebral se gaseste intr-o stare de excitabilitate,necoordonand misc. incepatoare


-org. cauta sa transforme sist. sau multisegmentar intrunul dirijat prin blocarea unor segmente ceea ce duce la o
executare rigida si stangace
-faza de concentrare-dispar miscarile inutile, misc. devine mai usoara, mai rapida si mai precisa consolidanduse un
ritm propriu de executie
-in ultima faza are loc o perfectionare a controlului cu ajutorul analizatorului kinestezic si alti analizatori(vestibulari,
tactili, vizuali) ajungandu-se la o stapanire deplina a deprinderii motrice insusite
Stereotipul dinamic.Fixarea unor detalii duce la aparitia in sct. cerebrala a stereotipului dinamic cu formarea unor
relatii functionale ce capata caracter de automatism.
Functia corticala praxica.In cazul unor acte motorii specializate cu character praxist(scrisul,vb) se accepta existent
unei zone in lobul frontal stang care ar controla elaborarea lor prin intermediul cortexului motor din emisf.cerebrale
Organizarea sinapsei.formata din:
-o portiune presinaptica reprezentata de terminatiile axonului
-o portiune postsinaptica
-fanta sinaptica este spatiul existent intre membr pre si postsinaptica la niv careia exista filamente care asigura
adezivitatea celor 2 membrane
Caractere functionale ale sinapselor cu transmitere chimica
-unidirectionalitatea-transmiterea are loc numai dinspre membr pres => postsinaptica
-intarzierea stimulului- 1 milisec intre depolarizarea si aparitia momentului postsinaptic
-potentarea posttetanica-cresterea frecv de stimulare a term nervoase presinaptice determina cresterea cantitatii de
mediator ce se elibereaza in spatiul sinaptic la fiecare stimul
-oboseala-stimularea prelung si cu frecv mare det epuizarea rezerv de mediator si blocarea transmiterii sinaptice
-inexcitabilitatea electrica a membranei postsinaptice
Potentialul postsinaptic excitator(PPSE) generat in urma depolarizarii membranei postsinaptice care devine
permeabila pt Na timp de 1 milisec. PPSE dureaza 15 milisec si are o amplitudine proportionale cu cantitatea de
mediator eliberat si permite sumarea spatiala si temporala a stimulilor
Potentialul postsinaptic inhibitor(PPSI):expresia hiperpolarizarii(cresterea excesiva a permeabilitatii pt K si Cl)
membranei postsinaptice cu efecte inhibitoare.
Inhibitia presinaptica-in unele sinapse axoaxonice excitatoare depolarizarea relativ persistenta reduce cantitatea de
mediator chimic eliberata de butonul terminal, eliberarea mediatorului depinzand de amplitudinea totala a
depolarizarii si de bruschetea cu care aceasta se produce.
Reflexele cutanate.Excitarea receptorilor cutanati se realizeaza cu ajutorul unui ac usor bont.
R.C abdominale-se obt prin contractia musculaturii peretelui abdominal in zona excitata
R.C plantar-excitarea marginii laterale a plantei, dinspre calcai spre degete, det. flexia degetelor pe planta
R. cremasterian-excitarea tegumentului in regiunea interna si superioara a coapsei det contractia muschiului
cremaster cu ridicarea testiculului in scrot
Reflexul de ac la distanta. Suprafata receptoare=retina, calea centripeta=fibre ale nerv. optic, centrul reflex= nucleul
vegetativ al nervului oculomotor comun, calea eferenta=fibre nervoas care fac sinapsa in ganglionul oftalmic
Reflexul de acomodare la lumina:are centrii reflecsi in mezencefal(nucleul parasimpatic Edinger-Westphal) si
maduva cervicala(centrul simpatic ciliospinal Budge)
Reflexul tricipital(C6-C7). Se obt percutand tendonul tricepsului deasupra olecranului, cand se observa extensia
antebratului pe brat, secundara contractiei tricepsului.
Reflexul achilian(S1-S2).Pacientul se afla in decubit ventral, examinatorul flecteaza gamba pe coapsa.Dupa percutia
tendonului achilian se obtine extensia labei piciorului pe gamba dat contractiei muschiului triceps sural

Etapele transmiterii sinaptice:


-sinteza mediatorului chimic atat la nivelul corpului neuronal ca si la nivelul axonului
-stocaria mediatorului in vezica presinaptica
-eliberarea mediatorului care in stare de repaus e slaba si insuficienta pentru a initia un impuls propagat in
teritoriul postsinaptic
-depolarizarea determinata de cresterea permeabilitatii pentru Na si Ca determina eliberarea masiva de
mediator
-traversarea spatiului sinaptica prin miscarea Browniana a coantelor de mediator
-actiunea postsinaptica a mediatorului, scoaterea din circulatie a mediatorului eliberat in vederea reluarii
ciclului pentru un nou stimul

Ritmul alfa-format din unde sinusoidale a caror amplitudine creste si descreste periodic a.i. capata aspect
fusiform.Frecventa e cuprinsa intre 8-13 cicli/s si amplitudine de 10-120V, cu o medie de 50-60V. Constituie expresia
activitatii electrice de fond a creierului la un subiect normal in stare de veghe si repaus psiho-senzorial. In functie de
procentul din totalul activitatii bioelectrice cerebrale, ritmul alfa poate fi:-dominant(>75%), subdominant(50-70%),
mixt(25-50%), sarac(<25%).
Ritmul delta.Frecventa 0,5-3 cicli/s. Amplitudine medie 100V(poate ajunge la 200V).Morfologie: mono sau
polimorf.Incidenta:prezent normal la copilul<2 ani si indiferent de varsta in somnul profund.Originea:Prin
sectionarea tractusurilor dintre talamus si cortex, care blocheaza activarea cortexului de catre talamus si elimina
undele alfa, se vor produce undele delta corticale.Acest lucru ne indica faptul ca in neuronii corticali pot aparea mec
care sa-i sincronizeze in intregime, independent de structurile cerebrale inferioare cu producerea undelor alfa
Ritmul beta-expresia caract.unui creier in activitate.Frecventa 14-30 cicli/s. Amplitudine 5-30V. Morfologie
neregulata, discontinua,fusiforma sau sinusoidala.Nu se blocheaza la stimuli luminosi dar se blocheaza la stimulii
prorpioceptivi sau la senzatii tactile. Localizat in ariile motorii fronto-rolandice bilaterale.
Ritmul teta.Frecventa 4-7 cicli/s.Amplitudine 30-70V, media 50V.Morfologie mono sau polimorf.Incidenta:
constituie ritmul de baza al copilului pana la 2-7ani.La adultul normal repr 10-15% din totalul activitatii bioelectrice
si este localizat in regiunile temporale, cu extindere catre regiunile frontale si rolandice.Patologic daca depaseste
15% la adult. Apare unilateral, focalizat sau bilateral, in paroxime.Dominanta ritmului teta det. comp agresiv.
Biomecanica coloanei vertebrale.Functiile principale ale coloanei vertebrale:
-statica si mecanice, asigurand postura si diferite deplasari
-biologice: protectia structurilor intraarhidiene(maduva,vase,nervi)
-hematoformator
Dpdv biomecanic col. asigura stabilitatea si rezistenta(prin oase), elasticitatea si mobilitatea(prin discurile
intervertebrale,ligamente musculare, curburi) necesare pt org in miscare.Miscarile col sunt complexe, ca rezultat a
micromiscarilor de la nivelul fiecarei vertebre in articulatiile intervert. Biomecanica art. occipitoaltantoidiene
permite miscari de flexie de 20 gr, extensie 30gr si misc de inclinare de 15gr.Mobilitatea col lombosacrate se
examineaza prin marcarea a doua repere la nivelul spinoaselor dorsale; la flexie ant a pecientului distantarea
punctelor cu peste 4-5cm denota o buna mobilitate a col lombare.
Biomecanica bazinului si membrelor pelvine. Bazinul e considerat drept un bloc rapid, permitand doar unele
miscari minimale la nivelul articulatiei sacro iliace: miscari de mutatie(sacrul se indreapta in jos si inainte) si de
contramutatie. Art soldului permite miscari in 4 gr de libertate.
Dinamometria reprezinta evaluarea fortei musculare, utila in exploatarea functionala a aparatului locomotor.
-se aseaza subiectul in pozitia favorabila testarii informandu-l asupra modului de testare
-se poz dinamometrul la nivelul segm de masurat indicand sub sa incerce in prealabil modul de functionare a acestuia
-se procedeaza la actionarea cu forta maxima asupra partilor flexibile ale instrumentului notandu-se cateva valori
maxime pe care subiectul le-a atins. -> se fac 3 determinari, se noteaza cea mai mare
Miograma muschiului striat:Tehnica de lucru:
-pregatirea setul pt miografie cu traductori mecanici sau electrici,adecvati m striat
-spinalizarea
-pregatirea preparatului nerv-muschi
-declansarea mecanismului de inregistrare prin stimularea electrica,unica cu curenti de inductie si rectangulari, direct
sau indirect cu voltaj supraliminal si oprirea mecanismului de derulare imediat dupa inregistrarea traseului
-marcarea parametrilor miogramei
-analiza traseului
Tetanosul-in cazul unei stimulari multiple, noua secusa se adauga la contractia precedenta pe panta sa descendenta
realizand un fenomen de sumatie. Pt o frecventa de stimulare joasa contractiile izolate sunt identificabile, platoul
graficului fiind ondulat, numindu-se tetanos incomplet, imperfect. Pt o frecventa de stimulare = sau> cu 30Hz se
obtine o contractie maximala, platoul graficului e liniar si s.n. tetanos perfect.
Unghiul de stabilitate este format din proiectia centrului de greutate si dreapta care uneste centrul de greutate cu
marginea bazei de sustinere. Cu cat unghiul este mai mare cu atat stabilitatea este mai buna.
Mecanismul contractiei. Intre filamentele de actina si cele de miozina se realizeaza conexiuni prin punti
transversale localizate pe miozina, punti care se fixeaza pe actina realizand o miscare de basculare prin care
filamentele de actina sunt astrase spre centrul sarcomerului realizand contractia, dupa aceea puntile transv se desfac
pregatindu-se pt o noua basculare. Relaxarea: dupa desfacerea puntilor transversale, filamentele de actina revin in
poz initiala printr-o glisare(aluncare pasiva). ATP-ul nu e utilizat pt miscarea de basculare ci pt detasarea ulterioara a
puntii transversale, puntea transversala avand rolul de ATP-aza care se activeaza prin contactul cu actina in timpul
contractiei.

Etapele contractiei:
-difuziunea potentialului de actiune: pontentialul placii motorii transmite stimulul de la neuronul motor la celula
musculara; potentialul de actiune rezultat difuzeaza cu viteza in intreaga membrana si patrunde in membrana prin
sist. tubilor in T prin reticulul sarcoplasmatic.
-eliberarea calciului: potentialul de actiune ajungand la niv ret sarco elibereaza in citoplasma calciu ionizat din
cisternele terminale
-actiunea calciului: calciul ionizat uneste moleculele de troponina cu filamentele de actina
-repolarizarea sarcolemei: Ca ionizat liber e recaptat in cisternele terminale, mol de troponina isi recapata conf
initiala, filamentele de tropomiozina acopera locurile de fixare destinate puntilor transv, asfel miscarea de basculare
nu mai e posibila si incepe relaxarea.
Secusa contractie izolata a unei singure fibre musculare si are o durata de 8-10 milisecunde