Sntatea oral reprezint absena afeciunilor dentare i a durerii faciale cronice, a

cancerului orofaringian, a inflamaiilor orale, defectelor congenitale cum ar fi labioschizis

sau palatoschizis, afeciunilor gingivale, cariilor dentale i pierderii dinilor i a altor boli
care afecteaz gura i cavitatea oral.Afeciunile orale reprezint o important problem de
sntate public, implicnd un cost social i economic considerabil. Acestea pot determina
consecine semnificative asupra strii de sntate, fiind implicate n etiologia multora
dintre bolile cronice. Afeciunile orale, printre care putem enumera cariile dentare,
pierderea dinilor, boala periodontal, au un impact major asupra indivizilor, dar i asupra
societii, prin impactul economic i prin reducerea calitii vieii. Afeciunile dentare
genereaz durere i suferin n rndul copiilor i tinerilor, urmate de absenteismul de la
activitile colare. Un alt efect care trebuie avut n vedere este impactul psihologic i
social al afeciunilor dentare n rndul populaiei tinere. Bolile periodontale i bolile
gingivale sunt asociate cu complicaii la nivel sistemic, ceea ce constituie o povar asupra
sistemului sanitar. Exceptnd predispoziia copilului pentru diverse afeciuni orale, exist
numeroi factori favorizani ai apariiei cariei dentare, bolii parodontale i cancerului.
Igiena deficitar, alimentaia inadecvat, consumul de alcool i tutun, nefrecventarea
cabinetelor dentare constituie doar cteva dintre comportamentele care favorizeaz
afeciunile orale. Cele mai multe afeciuni orale pot fi prevenite, cu reducerea nivelului de
expunere la factorii majori de risc i promovarea unui stil de via sntos. Factorii sociocomportamentali i de mediu au un rol semnificativ n bolile orale ceea ce poate fi
modificat prin programele de promovare a comportamentelor sntoase i de menine a
unei stri de igien oral corespunztoare, prin contientizarea populaiei tinere asupra
importanei sntii orale i a factorilor de risc care o pot afecta, prin creterea nivelului
cunotinelor necesare meninerii unei stri de sntate oral n rndul copiilor i
adolescenilor. Sntatea oral nseamn mult mai mult dect un zmbet plcut.
Problemele dentare netratate pot avea urmri grave nu doar pentru sntatea bucal, ci i
pentru ntregul organism. Astfel, n multe situaii, starea de sntate oral indic starea
general a organismului. 90% din bolile organismului se manifest i la nivelul cavitii
bucale ceea ce nseamn c medicul dentist poate s atrag atenia asupra unei probleme
de sntate.Medicii stomatologi pot deveni un instrument activ al pstrrii integritii
structurale, funcionale si psio-sociale ale pacientului, prin implicarea lor in combaterea
unor probleme ca fumatul si igiena precara sau chiar a disfunciilor aparatului digestiv.
Igiena oral proces amplu i complex
Sntatea cavitii orale nu se datoreaz numai alimentaiei echilibrate ci, mai ales,
unei igiene corect efectuate. Curarea danturii se ncepe nainte de apariia primilor dini
de lapte,fiecare vrst impunnd anumite particulariti de ngrijire a danturii, n vederea
susinerii structurale i funcionale a evoluiei dinilor i cavitaii bucale, n general, pe tot
parcursul vieii.
Factorul principal al meninerii igienei bucale l constituie n primul rnd
periajul dentar corect. Totui, folosirea regulat a tehnicilor de curare doar cu ajutorul
periuei de dini nu este suficient. Aceasta asigur o curare numai la nivelul marginilor
gingiilor, neajungnd i n locurile greu accesibile de la nivelul coletului sau dintre dini.
Astfel, apariia neateptat a gingivitei i a cariei proximale se explica prin curarea

defectuoas a spaiilor interdentare i a anului gingival. n aceste condiii se impune

utilizarea unor mijloace auxiliare periajului dentar care sunt reprezentate de aa dentar,
apa de gur i dispozitivele de curare a limbii. De asemenea, la pacienii care prezint n
cavitatea bucal aparate ortodontice, implanturi, coroane i puni dentare, proteze fixe sau
mobile se indic utilizarean plus a periuelor interdentare i a duurilor bucale.
Astfel, meninerea unei igiene bucale corespunztoare devine un proces amplu i
complex cese poate desfura complet i corect numai n condiiile unei foarte bune
comunicri i colaborri ntre pacient i medicul dentist. Acesta din urm poate astfel s
previn apariia sau agravarea eventualelor afeciuni la nivelul cavitii bucale, dovedinduse n acest fel multmai eficien n lupta pentru restabilirea sntii orale dect n cazul
tratrii propriu-zise adiverselor leziuni.
Sntatea oral la copii
La copii cariile i gingivita pot fi evitate doar dac se impune de timpuriu o igien oral
corect. Rutina igienei bucale trebuie format din primii ani pentru a dura de-a lungul
ntregii viei. Chiar nainte de erupia dentar gingiile copilului trebuie curate dup
fiecare mas cu ajutorul unui tifon nmuiat n ap. Odat cu apariia dinilor se poate folosi
o periu de dini cu pr moale i past de dini fluorurat de dimensiunea unui bob de
mazre. n ultimii ani au aprut i pe piaa romneasc periue de dini speciale pentru
copiii de diferite vrste, dotate cu fire extrafine i uneori cu dispozitiv ortodontic.
Pasta de dini poate lipsi la vrste foarte fragede, ntruct la copii riscul de supradozaj
cu fluor este foarte mare; se pot folosi paste speciale fr fluor. n plus la copii periajul
dentar se face numai sub supravegherea unui adult care va urmri ca acesta s nu nghit
pasta de dini deoarece ingerarea unei cantiti necontrolate de fluor este periculoas
pentru organism. La vrsta de doi-trei ani copilul poate fi deja nvat tehnici de periaj
corect, iar controalele dentare pot fi programate chiar de la vrsta de un an. Vizitele
periodice vor deveni pentru copil o obinuin i l vor ajuta s scape pe viitor de frica de
medicul dentist.
Copilul trebuie ncurajat s discute despre temerile legate de
controalele stomatologice, dar nu trebuie pomenit niciodat cuvntul "doare" sau "durere"
i n nici un caz ameninat cu mersul la doctor ca o corecie a unui comportament
inadecvat. De asemenea, se pot cere medicului dentist recomandri cu privire la
suplimentele fluorurate care se pot administra copiilor. Studiile au dovedit eficiena
ridicat a acestor produse n prevenirea apariiei cariilor.
Sntatea oral la adolesceni
Dieta corect (care favorizeaz autocurirea) i atenia care se acord igienei orale sunt
foarte importante pentru pstrarea dinilor sntoi n aceasta perioad a vieii. Cariile i
afeciunile parodontale reprezint o ameninare chiar mai mare pentru adolesceni dect
pentru aduli. Studii recente referitoare la indicele de sngerare a gingiilor la adolesceni
arat c trei sferturi din adolescenii cu vrste cuprinse ntre 13 i 17 ani sufer de
hipersensibilitate i gingivit. Se recomand perierea corect a dinilor de cel puin 2 ori pe
zi, obligatoriu seara. Programele colare ncrcate pot da ocazia unei alimentaii
dezordonate i dezechilibrate. Pentru a menine starea de sntate a dinilor este bine s se
ncerce adoptarea unei regim alimentar corect i controlat. Alimentaia este un factor
determinant n producerea cariei dentare, implicaiile ei fiind dominate pe de o parte de

rolul decisiv cariogen al hidrailor de carbon i pe de alt parte de absena autocuririi

induse de o alimentaie sntoas. Efectul cariogen al carbohidrailor nu depinde numai de
contactul lor cu dintele, ci mai ales de durata acestui contact.
Un rol important n acest sens l are consistena alimentaiei, alimentele moi fiind mai
cariogene dect cele dure ca i cele sub form de pulberi fine fa de cele lichide. De
asemenea, adezivitatea i vscozitatea unor produse zaharoase (caramele, jeleuri, rahat)
favorizeaz n mod deosebit apariia cariei prin staionarea lor ndelungat n cavitatea
bucal ndeosebi n zonele retentive greu accesibile. Asocierea lipidelor n produsele
zaharoase le reduce timpul de retenie pe dinte i deci nocivitatea. Aprecierea potenialului
cariogen al alimentelor se face i n funcie de proporia diferitelor tipuri de zaharuri din
compoziia lor.
De exemplu, amidonul crud din plante coboar foarte puin phul, n timp ce amidonul
preparat termic poate fi la fel de periculos ca zahrul. Astfel, pinea i combinaia de
amidon i zahr (fursecuri, prjituri, cereale ndulcite) au un efect cariogen mult mai
puternic dect al zahrului. Glucoza i fructoza din miere i fructe sunt aproape la fel de
nocive ca i zaharoza. Rolul pe care l joac hidraii de carbon n geneza cariei dentare a
fost stabilit pe baza unor largi experimente umane, ale cror concluzii sunt urmtoarele:
totalul de zahr consumat zilnic joac un rol mai puin important, n raport cu forma
consumat i orarul consumului. Astfel:
consumul frecvent ntre mese i n porii mici este mult mai periculos dect
consumarea ntregii cantiti ntr-o singur porie, cu ocazia unei mese principale;
alimentele lipicioase sunt de 10 ori mai periculoase dect buturile ndulcite.
Contramsurile practice, cariopreventive, de scurtare a timpului de staionare a glucidelor
n gur se bazeaz pe:
1. inducerea unei secreii salivare rapide i masive prin folosirea unor alimente de
consisten crescut sau puternic aromatizate la sfritul mesei;
2. utilizarea unor alimente ce realizeaz autocurirea (legume, fructe crude);
3. consumarea de alune sau brnzeturi la sfritul mesei, dar nu i a merelor, compenseaz
scderea pH-ului indus de dulciuri;
4. folosirea gumei de mestecat dup consumul de dulciuri, dar nu mai mult de 15 min.,
spre deosebire de cltirea cu ap, stimuleaz secreia salivar i tamponeaz pH-ul.
n cazul purtrii aparatelor ortodontice trebuie acordat o mare atenie igienei spaiilor
interdentare i a zonelor retentive din jurul bracket-urilor. Este absolut necesar utilizarea
mijloacelor auxiliare de ngrijire a dinilor precum aa dentar i periuele concepute
special pentru curarea eficient a spaiilor i a aparatelor fixate pe dini, dar i duul
bucal (mijloace auxiliare periajului dentar). Igiena bucal trebuie s fie riguroas. La tineri
dinii sunt foarte cuspidai, acest fapt impunnd un periaj foarte atent al zonelor ocluzale.
n plus vizitele periodice la dentist sunt absolut obligatorii, ca de altfel la orice vrst.
Cum este i firesc, n relaiile dintre tineri zmbetul joac un rol foarte important. Aadar,
n cazul adolescenilor, foarte importante sunt i unele msuri de protecie a esuturilor
oro-dentare. Practicarea sporturilor corp la corp impune folosirea mtilor de protecie a
dinilor care pot fi confecionate de ctre medicul dentist. n plus, acesta poate recomanda

fluorizarea local ce const n aplicarea pe dini a lacurilor i gelurilor fluorurate direct sau
n gutiere pentru fluorizare.
Sntatea oral la aduli
Din cauza ritmului de via alert, unui adult i rmne foarte puin timp pentru vizitele
periodice la dentist. Neglijarea igienei orale duce la apariia afeciunilor parodontale i la
complicarea cariilor, cauzele principale ale pierderii dinilor la aduli. Descoperirea la timp
a unei astfel de afeciuni reduce riscul mbolnvirii permanente a gingiilor i dinilor i
uureaz posibilele tratamente costisitoare i de lung durat. Vizitele regulate la medicul
dentist - de dou ori pe an sau la recomandarea acestuia - vor contribui semnificativ la
meninerea strii de sntate a dinilor. De asemenea, n cadrul unei vizite la cabinetul
dentar, Masca dubla de protecie a dinilor superiori si inferiori medicul poate semnala
existena afeciunilor dentare aflate nc n stadiu incipient. n aceste cazuri, tratamentele
sunt uoare i nedureroase.
Cariile pot fi prevenite n mare msur printrun periaj corect i constant de cel puin
dou ori pe zi, dimineaa i seara, ajutat de folosirea aei dentare i a apei de gur. n
general, colorarea superficial a dinilor este efectul consumului de cafea, al fumatului i
al uzurii dinilor. Redobndirea culorii naturale a dinilor se obine n prezent prin diverse
metode. E recomandat detartrajul riguros i periajul profesional (care va restabili culoarea
natural a dinilor) efectuat de medicul dentist. n cazul adulilor, problema major cu care
medicii stomatologi se confrunt este reprezentat de mentalitate, concretizat prin
obiceiuri de igienizare defectuoase care conduc la o igien oral precar sau, uneori,
inexistent. Acestea sunt de cele mai multe ori extrem de greu de modificat, medicul
trebuind s aib o colaborare foarte strns i serioas cu pacientul n vederea
contientizrii acestuia n legtur cu importana procesului de igienizare corect a
cavitii bucale.
Mijloace de igienizare a cavitii bucale Igiena cavitii bucale nseamn curarea dinilor,
a gingiilor i chiar a limbii.
Cea mai buna metod de evaluare a strii igienei bucale i a metodelor folosite este
vizita la medicul dentist. Doar n cabinet se poate face o igienizare profesional periodic.
Pe de alta parte, indiferent ct de eficiente sunt mijloacele i metodele de igienizare, sunt
necesare n primul rnd perseverena i colaborarea cu igienistul sau medicul dentist. O
buna igienizare a cavitii orale presupune:
A. Periaj dentar corect i eficient;
B. Mijloace auxiliare periajului dentar.
A. Periajul dentar Primul i cel mai uzual mijloc de igienizare dentar i gingival este
periajul cu periua de dini clasic, electric sau cu ultrasunete (mai nou i, dup cum
arat studii statistice, mai eficient - nu se afla nc pe piaa noastr). Modul de periere
difer de la un individ la altul, fiecare urmnd n general o schem reflex de periaj. n
aceste condiii, sub ndrumarea medicului dentist, pacientul are obligaia s nvee tehnica
periajului dentar corect, trebuind s renune la vechile obiceiuri reflexe astfel nct n final
s se poat realiza igienizarea eficienta a tuturor suprafeelor dentare. Periajul trebuie
efectuat de cel puin 2-3 ori pe zi, pe toate suprafeele arcadelor dentare, masnd n acelai
timp i cu aceleai micri i gingiile, i dinii (pe principiul "dinspre gingie spre dinte" i

niciodat invers). n societatea noastr, educaia legat de igiena cavitii bucale se refer
n principal la folosirea regulat i frecvent a periuei de dini. Exista un studiu statistic
care arat c n Romnia o persoan folosete, n medie, o periu la aproximativ 3,5 ani.
Comparativ, n Anglia o persoan folosete, n medie, o periu la aproximativ un an. De
fapt, o periu de dini se schimb n medie la 3-6 luni, n funcie de felul n care ne
periem. Mai corect, aceasta trebuie nlocuit la primele semne de uzur, cnd filamentele
ncep s se ndoaie la vrf sau filamentele colorate tip "indicator" ncep s-i piard
culoarea la vrf. Din acel moment, eficiena periajului scade la 50%, chiar dac se
efectueaz aceleai micri i se acord periajului acelai timp. Adulii i copiii peste 1012 ani trebuie s foloseasc periue pe care este specificat "mediu" (duritatea filamentelor
este medie). Pacienii cu probleme parodontale, la recomandarea medicului, vor folosi
periue "soft" (moi) i vor fi educai s adopte o tehnica special de periaj. Este important
ca mrimea prii active a periuei s corespunda mrimii cavitaii bucale i eventualelor
particulariti ale acesteia.
Periajul dentar corect presupune:
Etapa 1: Pentru un periaj corect, periua se aeaz la 45o de suprafaa vertical a dinilor i
se efectueaz micri verticale dinspre gingie spre dinte ( de la rou la alb).
Etapa 2: Periua nu se apas n mod excesiv, placa bacterian este ndeprtat n special de
ctre vrfurile perilor periuei de dini.
Etapa 3: Prin micri repetate (minim 5 pentru fiecare suprafa) se periaz feele externe
(situate spre obraz) i cele interne (spre limb). Cu micri de du-te-vino se periaz numai
suprafeele ocluzale.
Etapa 4: Periajul trebuie s dureze minim 3-4 minute. Este indicat s periai i limba
pentru a avea o respiraie proaspt.
Astzi, periajul dentar se realizeaz cu paste de dini cu larg spectru de varietate.
Nici o past de dini nu este eficient doar prin contactul cu dinii. Important este periajul
n sine. Desigur, exist diferite substane n paste, cu aciune specific de remineralizare
superficial sau scdere a sensibilitii, substane antiplac sau chiar antiinflamatoare. Dar,
de fapt, aciunea mecanic a periajului este esenial. Medicii stomatologi recomand
folosirea pastei de dini cu fluor. Copiii vor folosi cantiti reduse de past de dini cu o
cantitate redus de fluor. Exista o varietate de paste de dini, printre care cele speciale
pentru dini sensibili (la rece, cald, periaj), dar i paste de dini care conin vitamine (E,
B6), minerale, extracte vegetale utile n profilaxia i tratamentul cariei i al bolii
parodontale.
B. Mijloace ajuttoare periajului dentar obligatorii, alturi de periuele obinuite, la
cei care au aparate ortodontice sau lucrri protetice fixe-puni. O igienizare dentar
complexa nseamn mai mult dect periajul. Se vorbete din n ce n ce mai mult de igiena
interdentar i legtura directa cu problemele parodontale. Ceea ce se face din punct de
vedere educativ n Romnia legat de periajul dentar corect i regulat, se face, n societi
cu mai multa experiena, c parte normala a igienizrii bucale zilnice. Nendeprtata, placa
bacteriana interdentar creeaz condiiile mbolnvirii gingiei. Astfel, gingivita de
gravitate medie este o boala larg rspndita, afectnd 91-100% din populaie. Aadar,

meninerea igienei interdentare este foarte importanta pentru pstrarea sntii

parodontale.
De asemenea, o igien interproximal (a suprafeelor dentare n contact) slaba
creeaz condiiile carierii dinilor (att a suprafeelor n contact, cat i a celorlalte suprafee
dentare, n primul rnd prin aciditatea crescuta pe care o menine). Periajul singur nu poate
ndeprta eficient placa bacteriana de pe suprafeele interproximale (n contact), aa c
sunt necesare metode suplimentare de curare, cum ar fi:
1. aa sau banda dentar
2. apa, gelurile i spray-urile de gur;
3. scobitorile medicinale;
4. dispozitivele de curare a limbii;
5. periuele interdentare;
6. duurile bucale.
Profilaxia dentara este cea mai simpla si mai ieftina metoda de tratament. Profilaxia
previne imbolnavirea dentara si parodontala, preintampinand astfel aparitia complicatiilor.
Asadar, profilaxia dentara are 2 roluri :
prevenirea aparitiei cariei dentare si a bolii parodontale
prevenirea evolutiei cariei dentare si a bolii parodontale si a aparitiei complicatiilor
o
Igiena orala este cea mai importanta metoda de profilaxie, in sensul in care,
fara o igiena bucala corecta toate celelalte metode de profilaxie nu isi mai au
sensul. Are ca si scop indepartarea placii dentare. Nu se efectueaza la cabinetul
stomatologic.
o
Periajul profesional se efectueaza la cabinetul stomatologic. Este un periaj
dentar realizat cu ajutorul instrumentelor mecanice care are rolul de a indeparta
placa dentara. Este foarte eficient, dar are un mare dezavantaj : se poate efectua
doar la cabinetul stomatologic. Placa dentara se depune dupa fiecare masa ; de
aceea, periajul mecanic trebuie sa fie insotit de o igiena bucala corecta.
o
Detartrajul reprezinta manopera de indepartare a tartrului dentar. Deoarece
tartrul se formeaza prin calcifierea placii dentare, acesta contine o cantitate
foarte mare de microbi. Detartrajul se efectueaza la cabinetul stomatologic si
este nedureros. Se realizeaza cu ajutorul unor instrumente speciale bazate pe
ultrasunete. In mod ideal, frecventa acestuia este de 2 ori pe an.
o
Sigilarea santurilor si fosetelor, aceasta este o metoda foarte eficienta prin
care se preintampina stagnarea microbilorin santurile si fosetele molarilor si
premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel. Practic, se
realizeaza niste obturatii cu materiale fluide care vor "inchide" santurile si
fosetele dentare facandu-le mult mai greu accesibile pentru bacterii sau microbi.
o
Depistarea si tratarea cariilor incipiente este o metoda eficienta de profilaxie
deoarece previne evolutia cariilor si aparitia complicatiilor.
Tehnicile de profilaxie dentara sau de prevenire sunt cuprinse intr-o ramura odontoiatrica
ce se ocupa cu mentinerea igienei orale a pacientilor. Prin intermediul aparaturii medicale
specifice, medicul specialist efectueaza o serie de manevre ce au drept scop:

 Inlaturarea factorilor considerati cu risc pentru aparitia cariilor si / sau a

inflamatiilor gingivale;
Indepartarea placii bacteriene si a tartrului, ce nu este altceva decat placa bacteriana
calcificata;
Prevenirea afectiunilor dentare si gingivale: parodontite (inflamatia tesuturilor din
jurul dintilor), gingivite (inflamatia tesuturilor gingivale de suprafata), carii, alitoza
(respiratie urat mirositoare).
Activiti de contientizare la nivelul autoritilor, de educare a consumatorilor i
programe de responsabilitate social :
a. ncurajarea vizitelor la stomatolog
b. Programele naionale n coli
c. Facilitarea accesului la informaii despre igiena oral.
d. Este foarte importanta o zi destinata special pentru promovarea sanatatii orale,ca de
exemplu Ziua Mondial a Sntii Orale care se desfoar n perioada 20 martie20 aprilie, cu mesajul: Ai grij de dinii ti!.Aceasta zi ar trebui sa fie insotita de
numeroase activitati in sustinerea igienii orale.Scopul : mbuntirea utilizrii
msurilor eficiente de prevenie, att la nivel individual ct i la nivelul comunitii,
prin contientizarea populaiei generale cu privire la importana sntii orale i a
factorilor de risc care pot afecta sntatea oral.
Un mod foarte eficient ar fi o CAMPANIE DE INFORMARE A POPULAIEI PRIVIND
SNTATEA ORAL care se vor ocupa in special de diferite proiecte siplanificari cu
scopul mbuntirea utilizrii msurilor eficiente de prevenie, att la nivel individual ct
i la nivelul comunitii, prin contientizarea populaiei generale cu privire la importana
sntii orale i a factorilor de risc care pot afecta sntatea oral.Aceasta campanie ar
trebui sa informeze populaia cu privire la:
1) Importana sntii orale
2) Factorii de risc
3) Posibilitile de prevenire a problemelor de sntate oral
4) Tehnicile corecte de periaj dentar.
Important este sa atraga populaia general i n special:
prini
gravide

 copii
tineri
cadre didactice spre exemplu prin diferite mesaje :
Toat viaa un zmbet sntos!

Ai grij de dinii ti!

Obiceiuri sntoase pentru dini sntoi
Sntatea ncepe cu cavitatea oral
Dini sntoi pentru un organism sntos
Familia mea are dini sntoi.
In aceasta campanie trebuiesc implicate diferite institutii ca:
a. Administraia Public Local prin asistena medical comunitar
b. Mass media local
c. Profesioniti din sistemul medical
d. Organizaii neguvernamentale
e. Comisiile de specialitate ale Ministerului Sntii: Promovarea Sntii, Sntate
Public
f. Ne respectarea igienei orale duce la o multimea de boli ca :
Bolile mucoasei cavitaii: Catarul (inflamaia mucoasei bucale), Candidoza (o micoz),
Afte (vezicule), Stomatite infecioase (produse de virusuri, bacterii, ciuperci), Gingivite,
Lichen Plan, Tumori benigne i maligne.
Bolile gingiei (parodoniului marginal)
Sunt caracterizate n funcie de cauz si modul de evoluie n:
A. Inflamatorii
1. Acute: gingivostomatite, abces gingival
2. Cronice: parodontite marginale cronice
B. Tumorale
1. Benigne: epulisul,

2. Maligne: carcinomul
Bolile dinilor- Sunt afectri reversibile sau ireversibile (cel mai frecvent) ale structurii
i poziiei dinilor. Bolile care afecteaz structura dinilor pot fi ereditare (mo tenite
genetic de la prini), congenitale sau dobndite. Structura dintelui poate fi afectat
integral precum n cazul amelodentinogenezei imperfecte; parial: amelogeneza
imperfect. n unele cazuri dintele poate lipsi complet iar atunci se vorbete de anodon ie
(dinii lipsesc pentru c nu s-au format). Aceast situaie este frecvent ntlnit la anumii
dini (molarii de minte) datorit procesului de evoluie ca specie a oamenilor: nu mai avem
nevoie de foarte muli dini deoarece s-a modificat alimentaia fa de acum 10.000 de ani.
Bolile structurale dobndite ale dinilor au cauz traumatic, ex. fracturile dentare,
infecioas, ex. caria dentar.Caria dentar n form incipient este o form de afectare
reversibil a structurii dinilor.
Se indica vizita la medicul dentist o data sau de doua ori pe an.
- medicul va examina dintii si gingiile, va evalua sanatatea lor, aparitia de carii sau alte
probleme de sanatate.
- medicul va face o curatire a cavitatii bucale, va indeparta tartrul. Aceste procedee nu sunt
dureroase de obicei.
- cateodata medicul va indica realizarea de radiografii.
- se poate pune un amestec protector pe suprafata dintilor, amestec ce previne lipirea
bacteriilor si alimentelor de dinti si astfel producerea de carii si de tartru.
- medicul poate aplica o solutie de floruri pe dinti sau poate recomanda o serie de aplicari
cu fluoruri.
- in cazul in care persoana este predispusa la infectii este recomandata administrarea de
antibiotice inainte de interventiile stomatologice.
Cazurile in care persoana are risc crescut de infectie sunt:
- probleme cardiace, ce in asociere cu o infectie pot duce la endocardita infectioasa;
- sistemul imunitar deficitar;
- operatii recente cu implementare de proteze ca de exemplu ilocuire de valve cardiace sau
proteze de sold.
Medicul poate recomanda o dieta sanatoasa.
In cazul in care apar carii sau probleme ale gingiilor acestea vor fi rezolvate de medicul
dentist, se va indica modul deingrijire al dintilor. In unele cazuri se indica tratament
antibiotic.
Cand este indicat controlul stomatologic?
- control de rutina. Majoritatea medicilor recomanda un control la 6 luni, dar persoanele cu
risc scazut pot face control doar o data pe an.
- in cazul in care gingiile sangereaza la apasare sau la periaj.
- in cazul in care dintii se misca sau apar modificari in pozitia unora fata de ceilalti.
- daca gingiile sunt rosii, sensibile sau daca apare puroi.
- in cazul in care apar durerile de dinti. Inainte de vizita la medicul stomatolog se indica
administrarea unui antiinflamator nesteroidian (de exemplu aspirina sau ibuprofenul). Nu
se administreaza aspirina la persoanele cu varsta sub 20 de ani.
- in cazul traumatismelor la nivelul fetei, maxilarului sau dintilor.

- daca o rana la nivelul cavitatii bucale nu se vindeca in 2 saptamani.

- daca respiratia urat mirositoare persista.
Alimentatia sanatoasa
- alimetatia optima contine cereale sub forma de seminte, legume si fructe si este saraca in
grasimi si sare. Nutritia optima este importanta in mentinerea sanatatii gingiilor si in
evitarea caderii dintilor.
- branzeturile, alunele, iaurturile si alte lactate si gumele fara zahar sunt bune pentru dinti.
Ele protejeaza cavitatea bucala de actiunea zaharurilor daunatoare si previn aparitia placii.
- este indicata evitarea alimentelor ce contin zahar in cantitati crescute, in special
bomboanele, acadelele. Cu cat contactul dintre zahar si dinti este mai indelungat, cu atat
daunele vor fi mai mari.
- se recomanda evitarea gustarilor intre mese.
- nu se iau gustari inainte de culcare, pentru ca alimetele ramase intre dinti in timpul noptii
au mai multe sanse sa determine aparitia cariilor. In timpul noptii secretia salivara scade,
iar cavitatea bucala nu este curatita suficient in tipul somnului.
Este de asemenea importanta evitarea produselor din tutun. Tutunul produce cancer
oral si afectiuni ale gingiilor, intarzie vindecarea extractiilor dentare sau ale altor
interventii chirurgicale la nivelul cavitatii bucale si produce respiratie urat mirositoare si
pete la nivelul dintilor.
ZIUA MONDIAL A SNTII ORALE, celebrat ncepnd cu 21 martie 2007 in
Republica Molvova, i propune s atrag atenia populaiei asupra unei probleme
importante de sntate public cea a afeciunilor orale, n special caria dentar i boala
parodontal. Scopul general l reprezint sensibilizarea populaiei cu privire la sntatea
oral, la factorii de risc i la necesitatea utilizrii msurilor eficiente de prevenie.
Afeciunile dentare au drept consecin durerea i suferina dar i absenteismul de la
locul de munc i coal, iar netratate, afecteaz serios calitatea vieii unei persoane.
Conform Organizaiei Mondiale a Sntii, cariile dentare reprezint, la nivel mondial, o
problem major de sntate public n rile industrializate, afectnd 60-90% dintre copiii
de vrst colar i marea majoritate a adulilor. Boala parodontal sever, care poate duce
la pierderea dinilor, afecteaz 15-20% din adulii de vrst mijlocie (35-44 ani). La nivel
global, aproximativ 30% din persoanele cu vrsta ntre 65-74 de ani nu mai au nici un
dinte natural.
Conform unui studiu realizat de ctre IPSOS Research n mai 2012 referitor la ngrijirea
oral, n Romnia - 80% dintre romni au probleme dentare, acetia prezint o puternic
reticen fa de mersul la dentist 49% nu vizitaser un cabinet stomatologic n ultimul
an, n timp ce doar 29% au mers la cabinet pentru un control iar un procent de 9% dintre
romni nu au mers niciodat la dentist.
Larga rspndire a acestor boli este n strns corelaie cu stilul de via i n special cu
un consum crescut de zahr, alcool i tutun dar i cu o igien oral deficitar. n plus,
afeciunile orale depind n mod semnificativ i de atitudinea fa de starea de sntate.

Acest lucru este la rndul su strns legat de factorii socio-economici, cum ar fi educaia i
veniturile.
Neglijate i netratate la timp, afeciunile dentare pot fi punctul de plecare a unor
probleme grave de sntate:
tromboz, infarct miocardic sau accident vascular cerebral; meningit cronic, abces
cerebral;
afeciuni ale pielii;
complicaii ale sarcinii;
ulcer gastric;
dureri articulare.
2 Strategiile de prevenie i control vizeaz n principal:
reducerea nivelului de expunere la factorii majori de risc
promovarea unui stil de via sntos i a deprinderilor sntoase. Orice efort de a
promova i implementa msuri preventive reprezint o investiie neleapt, cele mai multe
afeciuni orale putnd fi prevenite.
Igiena orala in timpul sarcinii.
Specialistii recomanda viitoarelor mamici sa aibe foarte mare grija de sanatatea dintilor si
gingiilor pe toata durata sarcinii. Sarcina este o perioada foarte sensibila, in care din cauza
modificarilor hormonale generale, organismul are un risc semnificativ mai crescut de
aparitie a unor complicatii infectioase. Din punct de vedere al sanatatii orale, pe durata
sarcinii femeile se pot confrunta cu gingivite sau cu boli stomatologice mai grave, boli
care se pot rasfrange si asupra fatului, si care nu afecteaza doar mama.
Pentru a veni in ajutorul viitoarelor mamici, specialistii au intocmit o lista a celor
mai frecvente afectiuni dentare ce pot sa caracterizeze aceasta perioada, precum si sfaturi
utile in evitarea lor. Respectand aceste sfaturi si recomandari si consultand medicul dentist
ori de cate ori apar probleme, mamicile se pot proteja de infectii nedorite, dar pot sa isi
protejeze si bebelusul.
Controale recomandate anterior sarcinii: Expertii sunt de parere ca orice femeie care
doreste sa ramana insarcinata trebuie sa isi consulte medicul generalist si medicul
stomatolog anterior sarcinii. Uneori, chiar si cele mai nesemnificative infectii sau
probleme medicale (pentru pacienta) pot fi importante si pot avea un impact asupra
organismului in dezvoltare al copilului. In plus, printr-o simpla vizita la dentist se pot
realiza o serie de interventii cu rol profilactic si orice problema poate fi tratata inainte de
debutul sarcinii.

In timpul sarcinii specialistii recomanda ca femeile insarcinate sa isi anunte medicul cu

privire la starea lor, de fiecare data cand se prezinta la un consult stomatologic, chiar si la
unul de rutina. Ca o masura de precautie, tratamentele stomatologice ar trebui evitate pe
cat posibil in primul trimestru si in prima jumatate al celui de-al doilea trimestru de
sarcina.
Aceasta perioada este considerata ca fiind de importanta critica in dezvoltarea fatului si
din acest motiv se insista ca orice ar putea avea un potential efect periculos, toxic sau
nociv (in orice fel) asupra produsului de conceptie, sa se evite.
Daca situatia o impune insa, tratamentul stomatologic de rutina (fara
administrarea anestezicelor, antibioticelor) poate fi realizat dupa trimestrul doi de sarcina.
Interventiile stomatologice trebuie insa amanate pana dupa sarcina, datorita necesitatii
administrarii unor sedative sau medicamente care pot trece si in circulatia fetala, si care
pot avea efecte nedorite asupra acestuia.
Medicul stomatolog ar trebui informat cu privire la orice tratament pe care il ia
femeia in perioada sarcinii, precum si dozele si durata administrarii, inclusiv daca este
vorba doar de vitamine sau suplimente naturale, prescrise de medicul specialist, care
supravegheaza si evolutia sarcinii. Uneori, pe baza acestor informatii medicul stomatolog
va trebui sa modifice tratamentul recomandat pacientei. Unele medicamente, cum ar
fi tetraciclina, pot altera definitiv dezvoltarea dintilor copilului, si din acest motiv ele nu ar
trebui administrate in sarcina.
Pe toata durata sarcinii se recomanda evitarea realizarii radiografiilor dentare (sau
generale). Acestea pot avea importante efecte teratogene si pot induce aparitia mutatiilor si
a malformatiilor congenitale, chiar daca in prezent efectele lor sunt semnificativ mai
reduse comparativ cu cele care erau raportate in urma cu cateva decenii. Daca insa
realizarea lor este esentiala, cum sunt cazurile urgentelor stomatologice, pacienta trebuie
sa ii comunice medicului ca este insarcinata, iar acesta va trebuie sa incerce sa reduca pe
cat posibil expunerea fatului la radiatii. Chiar daca radiografiile sunt realizate la nivelul
extremitatii cefalice, ele pot fi periculoase, deoarece intotdeuna exista un procent
de radiatii ionizante care se imprastie in mediu si intra in contact cu tot ce intalnesc.
Sarcina poate fi o perioada in care femeia sa incerce sa evite consulturile periodice la
stomatolog, insa expertii in domeniu avertizeaza: daca doresc sa fie responsabile,
viitoarele mamici trebuie sa acorde o importanta sporita danturii si cavitatii bucale in
aceasta perioada, nu sa faca uitate vizitele la stomatolog. In sarcina, mai mult chiar decat
de obicei, pacientele trebuie sa se duca la stomatolog pentru realizarea investigatiilor
periodice, pentru a se stabili daca au aparut infectii gingivale, semne de afectiuni
periodontale.
Acestea sunt importante sa fie diagnosticate cat mai prompt deoarece modificarile
hormonale din sarcina le cresc frecventa de aparitie. Bolile periodontale, gingivitele si
sangerarile gingivale trebuie diagnosticate cat mai rapid. Specialistii recomanda femeilor
sa acorde atentie sporita gingiilor in perioada sarcinii si daca observa aparitia
tumefactiilor, durerilor, inrosirii sau sangerarilor, se recomanda prezentarea la medic cat
mai rapid posibil. Prevenirea aparitiei diverselor afectiuni gingivale este la fel de
importanta pe durata sarcinii ca si in general, mai ales ca in aceste 9 luni este cu adevarat
mai bine sa previi decat sa tratezi, mai ales ca tratamentul in sarcina nu mai este la fel de
accesibil si nici la fel de mult recomandat.

Greturile matinale:In cazul in care greturile matinale intervin in timpul periajului

zilnic, specialistii recomanda schimbarea pastei de dinti cu una fara arome, fara miros.
Medicul stomatolog este cel care poate recomanda o astfel de pasta de dinti, astfel incat ea
sa satisfaca si nevoile de igiena orala ale pacientei. Dasemenea, se recomanda si clatirea
zilnica a gurii cu apa cu bicarbonat de sodiu sau apa de gura, dupa fiecare periaj sau ori de
cate ori femeia simte un gust ciudat in gura sau dupa fiecare episod de varsatura.
Dieta pentru dinti sanatosi ajuta dezvoltarii armonioase a bebelusuluiDieta este
foarte importanta in vederea mentinerii si promovarii unei sanatati orale cat mai bune, insa
in perioada sarcinii, tot ce consuma femeia poate influenta si organismul in dezvoltare al
fatului.
De aceea, specialistii recomanda urmatoarele:
1. Evitarea gustarilor dulci: poftele in sarcina sunt foarte frecvent orientate spre alimente
cat mai dulci. Totusi, specialistii insista sa aminteasca legatura dintre carii si frecventa cu
care astfel de gustari sunt consumate. In plus, unele studii au aratat ca
unele bacterii raspunzatoare de degradarea smaltului si aparitia problemelor stomatologice
pot trece cu usurinta de la mama la fat, deci femeia trebuie sa fie cu atat mai atenta in
legatura cu ceea ce consuma la fiecare masa sau intre mese;
2. Adoptarea unei diete sanatoase, echilibrate: mugurii dentari apar inca din luna a treia de
sarcina, si din acest motiv specialistii recomanda ca dieta mamei sa fie foarte bogata in
lactate (lapte proaspat, branza, iaurt), astfel incat organismul sa nu aibe un deficit de
calciu. Un plus de calciu va stimula dezvoltarea armonioasa a dintilor, gingiilor si oaselor
fatului.
Complicatii stomatologice in timpul sarcinii
Pe langa bucuriile induse de sarcina si de existenta bebelusului, aceasta perioada
poate fi si destul de frustranta, mai ales daca mama are deja probleme de sanatate si
probleme de natura stomatologica. Femeile insarcinate sunt susceptibile infectiilor dentare,
iar tratamentul lor nu poate fi intotdeauna cel clasic sau cel mai eficient. Ca urmare bolile
au evolutie trenanta si adesea se pot complica usor. Exista o gama variata de probleme la
care femeile insarcinate sunt susceptibile, printre care tumori dentare de
sarcina, gingivita de
sarcina,
boala
periodontala.
Gingivita de sarcina este poate cea mai frecventa afectiune stomatologica ce apare pe
fondul sarcinii, fiind diagnosticata la aproximativ 50% dintre femeile insarcinate.
Gingivita de sarcina determina umflarea gingiilor, inrosirea si inflamarea lor generalizata.
Se poate complica cu sangerare la periaj sau la folosirea atei dentare. Ea este cauzata de
proliferarea bacteriilor care se afla intre dinti. Gingivita poate sa apara la oricine, insa
femeile insarcinate au un risc semnificativ mai mare, deoarece estrogenii si progesteronul
crescuti in sarcina stimuleaza fluxul sangvin general inclusiv la nivelul gingiilor.
Boala periodontala poate sa apara ca o complicatie a gingivitei netratate sau tratata
necorespunzator.
Aceasta afectiune se caracterizeaza prin distrugerea fibrelor care tin dintii in
alveolele dentare si care impiedica mobilizarea lor. O astfel de boala trebuie atent
monitorizata in timpul sarcinii, deoarece se pare ca existenta ei se coreleaza cu un risc

semnificativ mai crescut de nastere prematura sau nasterea unui bebelus cu greutate mica
la nastere.
Tumorile dentare se dezvolta daca pacienta sufera de boala periodontala sau de gingivita
indusa de sarcina. Cunoscute si ca granuloame piogene, aceste formatiuni tumorale sunt
localizate la nivelul gingiilor, determinand o simptomatologie importanta: disfagie,
greutate la vorbit, durere, disconfort local. Tumorile pot fi inlaturate prin interventie
stomatologica, daca este necesar.
Urgente stomatologice :Urgentele stomatologice de tipul cariilor dentare sau fracturarea
unui dinte nu se recomanda a fi rezolvate in timpul sarcinii. Cel mai probabil tratamentul
lor va fi temporizat pana cand se va permite administrarea unor medicamente care sa nu
afecteze fatul.
Proceduri stomatologice de evitat in sarcina .Pentru ca sa nu existe pericole sau
factori de risc pentru dezvoltarea anormala a bebelusului, mamicile ar trebui sa evite
anumite interventii stomatologice, cum ar fi:
- Albirea dintilor, sau alte proceduri cu caracter cosmetic;
- Interventii pe canal sau alte interventii dentare extensive;
- Radiografii stomatologice;
- Orice interventie care necesita o perioada indelungata de stat pe scaun (favorizeaza
aparitia embolilor venosi).
Recomandari dupa sarcina.
In cazul in care in timpul sarcinii ati avut probleme stomatologice, indiferent de natura lor
(chiar daca a fost vorba de o simpla gingivita de sarcina), specialistii va recomanda ca
dupa incheierea ei, dupa nasterea copilului, sa va prezentati la un consult de specialitate, in
vederea evaluarii corecte si amanuntite a cavitatii bucale si in vederea aprecierii riscului de
aparitie a unei boli periodontale.
10 preri greite dar foarte frecvente despre igiena oral:
1. Nu exista dini fara placa bacteriana! - FALS: Astzi oricine poate avea dini complet
curai cu condiia respectrii disciplinei i a instrumentelor de curare potrivite.
Periuele moi, periuele cu capt mic i periuele interdentare cu deschidere larga fac acest
vis s devina realitate.
2. 3 minute de 3 ori pe zi sunt suficiente! FALS: Singure, nici durata, nici frecventa nu
pot garanta eficienta, fiecare n parte fiind doar o precondiie pentru obinerea unor dini
perfect curai. O data pe zi, seara, insa temeinic i corect este mai bine dect de 3 ori
neglijent.
3. Fluorurile zilnice sunt o garanie a proteciei! FALS: Fluorurile nu pot proteja sub
stratul existent de placa bacteriana. Placa bacteriana cu fluor este la fel de duntoare c si
cea fara fluor, pentru c ambele afecteaz integritatea dinilor, provocnd mai devreme sau
mai trziu carii proximale i parodontopatie.
4. Periuele i pastele de dini performante sunt o garanie a igienei orale ideale! FALS:
Rolul primordial n periaj ii revine aciunii mecanice asigurate de perierea propriu-zisa a
dinilor, i mai puin pastei de dini. De asemenea, un periaj riguros i corect poate fi
obinut i cu o periua relativ simpla, cu fire moi i capt mic. Singure, periuele

performante, chiar electrice, daca sunt incorect folosite nu pot asigura o igiena
riguroasa.
5. Soluiile de cltire a gurii curata cu succes pe unde a uitat periua! - FALS: Nici o
soluie de cltire a gurii nu poate ndeprta singura placa bacteriana. Numai curarea
manuala regulata i temeinica a punctelor critice (de la marginea gingiilor i de la nivelul
spatiilor interdentare) protejeaz intr-adevr.
6. Problemele dentare le-am motenit din familie - deci nu putem face nimic! FALS:
Cariile i parodontopatia nu sunt boli ereditare. Pentru sensibilitile dinilor, care intradevr se pot moteni genetic, numai igiena oral temeinica este singura ansa de pstrare
a dinilor sntoi.
7. Nu m doare, nu sngereaz, deci nu am probleme! FALS: Parodontopatia nu doare,
nici respiraia neplcuta, nici chiar cariile nu dor de la nceput. n spatiile interdentare,
placa infecioasa i cariogen poate dura luni sau ani neobservata, pana cnd aciunea sa
distructiva s ias la iveala. Controlul periodic este obligatoriu!
8. Respiraia respingtoare vine n special de la stomac! FALS: Cu excepia tutunului,
cafelei, usturoiului, a cepei, etc. halena neplcuta se instaleaz prin dizolvarea plcii
bacteriene n descompunere aflate n anul gingival i pe limba.
9. Nu-mi pasa de sntatea gurii! FALS: Nimeni nu se bucura s aib o gur urat
mirositoare, dureri insuportabile i nimeni nu e nepstor dac i pierde dinii. Dac se
asociaz i nencrederea i neglijenta organismul este supus unui mare risc, putnd surveni
probleme grave de sntate.
10. Igiena oral corecta odat explicata, e priceputa pentru totdeauna. FALS n
problema igienei, cu toii avem nevoie de ndrumri i stimulente permanente. Fara
instruirea didactica constanta i corecta prin indicarea simultana a instrumentelor potrivite
i fara automotivaie, ndeprtarea plcii bacteriene rmne la stadiul de vis. Toate aceste
preri greite pot fi corectate cu condiia prezentrii dvs. la cabinetul stomatologic, unde
medicul ofer indicaii i recomandri ce trebuie respectate cu mare atenie. Astfel,
meninerea igienei oro-dentare este un proces de amploare i complexitate deosebit, ce
presupune o relaie foarte strnsa ntre pacient i medicul dentist, dar i o doza serioas de
automotivaie pentru fiecare dintre noi.
Concluzii
Sanatatea orala inseamna mult mai mult decat un zambet placut. Problemele dentare
netratate pot avea urmari grave, nu doar pentru sanatatea bucala, ci si pentru intregul
organism.
Cavitatea orala este intr-o stransa interdependenta cu restul organismului nostru.
Lipsa unei igiene orale corespunzatoare creeaza o stare de disconfort si poate favoriza o
multitudine de boli la nivel local (carii si complicatiile ei, gingivite, etc.) si asa numitele
boli de focar (sinuzite, glomerulonefrite, endocardite bacteriene si chiar infarct).
Cercetari recente au demonstrat ca infectiile gurii pot afecta organele majore. Un
astfel de exemplu este influenta nefasta a problemelor dentare asupra inimii. Lipsa de
atentie acordata sistemului oral poate afecta si sistemul digestiv, al carui punct de plecare
este reprezentat de activitatile fizice si chimice din gura. Pentru a mentine sanatoasa

cavitatea orala trebuie asigurate igiena corespunzatoare si vizitele regulate la medicul

stomatolog de doua ori pe an pentru a identifica afectiunile dentare in stadiul incipient.
Nu toate aceste mijloacele de curatare se potrivesc tuturor pacientilor si tuturor
tipurilor de dentitie. Alegerea lor trebuie sa se faca cu ajutorul medicului stomatolog.
innd cont de complexitatea procesului i de mentalitatea foarte greu de schimbat a
societatii, igiena oral corecta se dovedete a fi o adevrata provocare, pe care fiecare
dintre noi trebuie s i-o asume n vederea meninerii sntii cavitaii bucale. Neglijenta
oamenilor i nepsarea cu care trec n fiecare zi peste acest aspect extrem de important al
ngrijirii zilnice a condus de-a lungul timpului la agravarea constanta a problemelor
cavitaii orale, care se finalizeaz de cele mai multe ori cu pierderea dinilor.
Organizarea asociatiilor de prevenire a igienei orale dezastruoase,ziua mondiala a
igienei bucale are ca scop :
Creterea numrului de persoane informate cu privire la importana sntii orale i
factorii de risc
Creterea numrului de persoane care adopt msurile corecte de igien oral i
comportamente sntoase n vederea prevenirii afeciunilor orale.
Micsorarea frecventei afectiunilor bucale

Bibliografie
www.csid.ro
www.infodentis.com
www.dentistonline.ro
www.agerpres.ro
www.cabinetstomatologiccluj.com
www.dentaltarget.ro
dictionar.romedic.ro
www.publika.md
lucyvisinescu.wordpress.com
www.snspms.ro
http://www.dentaltarget.ro/upload/pdf/sectiunea%20pacientului.pdf

Cuprins
Introducere 1
Igiena oral 1
Sntatea oral la copii 2
Sntatea oral la adolesceni2
Sntatea
oral
aduli..4

la

Etapele periajului dentar....5

Profilaxia dentara...6
Alimentatia sanatoasa........9

Igiena orala in timpul sarcinii.10

Complicatii stomatologice in timpul sarcinii
12
10
preri
greite
dar
oral.13

foarte

frecvente

despre

igiena

Concluzii..14
Bibliografie..15

Universitatea de medicina
si farmacie Nicolae
Testemitanu
Catedra:Igiena
orala
Coordonator:Eftodii Iulia
Tema:Igiena
orala
in
Elaborat de:Istrati Mirela
mentinerea
starii de
Grupa:S1306

sanatate a populatiei.