Copertdgi tehnoredactale:

Malius Teodosiu
VioricaIchim
Corecturd:Ion Barbu
Ionel Popa

DescriereaCIP a Bibliotecii Nationale

Barbu lon, Popa lonel
Monitoringul seceteiin pddurile din Rom6nia/Ion Barbu,lonel Popa
CdmpulungMoldovenesc,
EdituraTehnicdSilvici - StaliuneaExperimenrald
de cultula Molidului, 2003
1 2 8p . , 2 4 c m + C D R O M
ISBN 973-96001-0-7
CZU 630.

Dr.ing.lonBarbu

Dr.ing.lonelPopa

m0Nm0RIN@UI
SEGETENflM
\7

PAEURilIE
DilN
ROMAN[A

EdituroTehnico-Silvird

2003

risculuide apariliea seceteiin pidurile din Romdnia"

Proiectulde cercetare,,Monitorizarea
este finan{atde Ministlul Educalieiqi Cercetdriiprin programulnafionalMENER (Mediu,
Energie,Resurse)gi cofinan{atde Ocolul Silvic ExpelimentalTomanticavdnddreptbeneficiar
RegiaNa{ionalda Pddurilor'.

Consultanttehnic din partea R.N.P.:Mihai Daia

la nivel de direcliesilvici
Colaboratori: responsabilii
coordonatori
Alba
AlexandrinaIlica
Arad
MirceaCheveresan
Argeg
MarianNeacau
Bacdu
NicolaePopa
Baia Mare
AlexandruJoltvinschi
Bihor
Gavril Paqcaldu
Bistrita
Ovidiu Valea
Botoqani
SavinArserri
Brasov
SoltanaVartolornei
Bucuregti
ConstantinCdita
Buzdu
CristinaContig
CarasSeverin
ElenaSandru
Cluj
Aurel Pepine
Cor.rstan{a
Florin Pagca
Covasna
StefanIvana
Diirnbovila
Adina Prodan
Dolj
FloreaAfrenie
Gorj
Maria Safta
Harghita
Ilona Orbok
Hunedoara
Amalia Brdteanu
lalomita
ConstantinRotaru
IaEi
Doru Petroaie
Mehedinti
D o r uT o m o n i
Mureg
Adrian Pirlea
Neam!
Alina Dogaru
Olt
Adrian Constantinescu
Prahova
Aurel Costache
SatuMare
Ion Mihalca
DorelOros
Sdla.i
Sibiu
I o a nM i c u
Suceava
Dorin Strugariu
Teleorman
Iulian Durnitru
Timig
A u r e lP o p o v i c i
Tulcea
Marian Simonescu
VAlcea
GheorgheGrigori{a
Vaslui
DumitruCondrea
Vrancea
Dorinel Herescu
ImplementareInternet: MariusTeodosiu
Ajutoare tehnice:Viorica Ichim, DurnitruVlddeanu,ToaderBodnirescu,lonel lchirn

PREFATA
Existadiferitemoduride a defini seceta.Exprirnatdprin duratl (zile, lr.rni,ani) - ca
perioaddcu deficit importantde precipitaliisauca perioadacu mentinerea
resurselor
de apa
subun nivel critic in rapoftcu condiliilemedii;de asemenea,
poate
seceta
sdcaracterizeze
un
climat, cazincare,lipsaapeireprezintiun fenomenobignuitgi sezonier.
in primul caz,este
posibila se asociaseceta
cu no{iunea
de catastrolb
climaticd,
cu irnplicaliideosebite
asllpra
vietuitoarelor
din zonaafectatd.
intr-oanalizdsumarda manifestarilor
climaticede peteritorir-rl
Romdniei,
seconstati
cd secetareprezintio componentd
importantda stresuluicontinuula care au fost sllpuse
pddurilein ultirneledecenii.in consecinld,
monitorizarea
secetei
tr.ebuie
acceptata
ca o activitate absolutnecesard
gi cu perspective.
incepr"rtul
a fost ldcut in anuil2002prin lansarea
proiectulr-ri
de cercetare
risculuide apari{iea seceteiin pdduriledin Romdnia"
,,Monitorizarea
finan{atde Ministrul Educalieigi Cercetirii prin programulnafionalMENER (Mediu,
Enelgie,Resurse)
gi cofinanlatde OcolLrlSilvic Experimental
Tomanticavdndd1eptbeneficiar RegiaNalionalSa Pddurilor,iar primelerezultatenu au incetatsdapard.
SunnontAnd
dificultafide ordinmaterial(lipsaechipamenlelor)
un grupde specialigti
de la ICAS gi de la Direcliilegi Ocoalele
silvices-aconstituit
intr'-oechipa,cares-adovedita
fi foarteeficientd.Susfinernaceasta,
intrr.rcdt
filiera : culegere- transmitere- prelucrarea
infbrmafiilor
a funclionat
foarlebinegi ?ntimp util.
Numaiin aceastd
manierds-areugita seelaborarapoaftede monitorizare
incepdndcu
lunamaftiea anului2002.Acesterapoarte
reprezintf,
elementulde bazlrindetenninarea
riscuh'ride declangare
a secetei
in coordonate
spatio- temporale
gi canrmarein adoptarea
celormai
adecvate
deciziide diminuarea impactuluiacestuifenomenasupravegeta{iei
forestiere.
Cafteade fald reprezintd.
o sintezda informatiilor,lucrlrilor gi preocupdrilor
coordonatoriloracestuicurajosgi eficientproiect.Utilitateaei nu poatefi pusdin discufie,intrucdt
fiecareunitatesilvicdse regisegte
cu propriiledate,retopitede astddatdin contextulfizico geoglaficrespectiv.
Expresiea intregulr-ri
proiect,cafteasedistingeprin documentare,
experliza,idei noi,
utilizareatehnologieiinforma{ieigi mai alesLrtilitate.
Ne exprimdmsperanlacAacestan de debutva constituiun inceputsemnificativin
rronitorizarea
seceteipetelitoriulRomdniei.

Dr. ing.MilraiDaia
DirectortehnicR.N.P.

Introducere

1. Introducere
De pestedoud deceniise vorbegtetot mai insistentdespreschimbareaconditiilor de
mediu ca urmarea dezvoltariitehnologiceexponenlialeclarea avut la bazi consumuri
energetice(din ardereacombustibililorfosili) fbrd egalin perioadeanterioaregi au determinat emisii de poluanli,dar mai ales de CO2 accentudnd
efectulde seri (Barbu 1995,
Karl2002).
Cercetf,ridetaliate(Karl gi Trenbanh2002) pun in eviden!6fbrd echivocincdlzireain
ultimul secolcu cel pulin jumdtatede grad a suprafefeiglobului.Aceastdincdlzirea fost
pusdin legdturi directdcu acumulareagazelorcu efect de serd(CO2, NH4, CFC etc.).
Dacdin continuarevom inregistraaceleagi
consumurienergetice
seapreciazf,
ci la sf6rgitul
acestuisecol temperaturamedie la suprafataTerrei ar putea cregtecu incd 1,4-5,8uC
(Fligge2002;Karl2002). Cum va influenlaaceastd
incalzireviala pe Pimdnt?Un rdspuns
simplu estegreu de formulat,mai alescAnu se a$teapta
o cregtereuniformd,ci modificdri
localesau regionalecu impactegreu de prevdzutasupraextremelorclimaticede pe glob
(Grabheret all. 2002).Se estimeazicd uneleregiuni vor fi foarteputernicafectateprin
cresterea
valorii absolutea extremelorclimaticeinregistrateanterior(temperaturiextreme,
uragane,tornade,seceteetc.).Simuldrilepe calculatoare
de mareputere,utilizdndmodele
sofisticate,confirmdobservaliilemenfionatecu privire la accentuarea
extremelorgi la
modifi'c[rilorlocaleale regimuluifactorilormeteo-climatici
(Karl 9i Nichollis2002).
privindschimbdrile
Scenariile
climaticela nivelultlrii noastrepdndin anul2050prognozeazS,
cre$tereatemperaturii
mediicu 0, 1-0,5'Cgi o cregtere
a precipitafiilor
cu 0,l-0,3
mmlzi (circa30-100mm/an)(Barbu 1996;Karl2002).
Toateacesteschimbdrinu vor rdmAnefbra efecteasuprastirii de sf,ndtate
a populaliei
umanegi mai alesasupraecosistemelor
estimdndu-se
modificariimportantein cuantumul
gi regimul precipitaliilor.in uneleregiunise vor inregistraexcese,in alteledeficitemari
fala de valorile anteriormdsurate(Grabheret al. 2002;Rahmstorf2002).
Pentrupopulaliaumand,sc parecd apariliaunorepisoade
cu terrrperaturi
extremeeste
cel mai greu de suportat,determinAndmortalitaliridicate pentruanumitesegmentedin
populalie(fig. l). Agacum estecunoscut,
distribufiafrecvenfeiparametrilor
meteorologici seface,de reguld,dupaun clopotGauss,un exemplufiind distribulianumdruluide zile
cu anumitetemperaturi
medii.
Reprezent6nd
distribulianumdruluide zile din an cu anumitetemperaturiqi temperatura medie (Tm) se constatdcd.in cazulunei cregtericu l-2"C a temperaturiimedii (Tm')
avemo cre$terefoartemarea num6rulzilelor cu temperatur'tltxtreme
(putdndu-se
dublain
anumitesitualii)cu implicalii nebanuiteasuprasdnata{iioalnenilorgi rezisten}eiunor anumite speciide plantegi animale(fig. l).
Pentruregnulvegetalgi animal,reducerea
cantitAtiide precipita{iigi extindereazonelor
aridegi degerticeparea fi elementulesen{ialcareva determinaschimbdriin fizionomiagi
funclionareaasocialiilorde plantegi animale(Barbu 1996;Grabher2002).
Variafiatemperaturiigi precipitaliilorpe glob estedeterminatd
doarde modificirile care
au loc in atmosferf,qi mai alesin conlinutulacesteia
in gazecu efectde serddeoarececantitateade energieprimitd de la soareesteconstanta(Fliggegi Solonki 2002).Deci o mai
bun6"izolare" a Pdmdntuluidetermin[cregterea
temperaturii.iar aceasta
determinala rdn-

10

in padurile
dinRom6nia
Monitoringul
secetei

Zi,)EdE
caniculi

-T(CJ

40
35
Fig. |' Reprezentareaschematic6a influenfei modificirii temperaturii medii de la Tm la Tm' asupra
medii
numf,rului de zile de caniculd (peste 30"C). Se constatdcd la o cregterede 2"C a temperaturii
-I0-505I015'tr2530

numirul zilelor de caniculdse dubleazi

gi a nebulozitdliicare se asociazaadeseacu intensifidul ei cregtereaevapotranspiratiei

careavanturilorlocalesaua turbulentelor(taifunuri,tornade)gi a precipitaliilorextremde
intense.
pun in evidenli
Simuldrilepe calculator,dar gi mdsurdtorilede la stafiilemeteorologice
adeseafactori
temperatura,
parametru
variabil
decat
mult
mai
precipitaliile
un
sunt
cd
creqterea
care
determind
temperaturii,
locali avdndun rol important.Cuplatecu cregterile
precipitaliilor
ca un
apare
variabilitatea
primdvari,
incd din
puternicda evapotranspirafiei
prede
nemaipomenite
acelagi
loc
cdderi
inregistrain
factorde risc important,put6ndu-se
de
cipitalii dar gi lungi perioadede secetdexcesivd(Ex, cdderileextremde abundente pre150 mm in 5 ore-careau fost urmatede o
cipitafii din 29-30 mai 2002la Babadag-peste
lungdperioadl de seceta).
Modelede prognoz[ale evolulieiprecipitaliilorpun in evidenfi ((Karl 2002;Gommes
1994)o cre$terea precipitaliilordin timpul iernii la latitudinimari (peste55" lat. N ) qi o
scddereevidentda acestorain zoneletropicale(Sahara,Sahel).
O analizdprivind evoluliaprecipitaliilordin perioada1900-1994(Karl 2002) punein
evidenldcregtereasemnificativl(cu pdna la 20%) a acestorain Canada,Scandinavia9i
Siberia gi sc[dereacu pdnd la 10-20%a precipitaliilorin EuropaCentrald9i de Sud.
Aceastascdderea precipitaliilortrebuieprivit6 gi prin efectelesaleasupraumiditalii din
sol, asuprascurgerilorgi debitelorapelor de suprafa![pentru a inlelege complexitatea
implicaliilor posibile(Barbu 1990;Barbuqi Popa2001,2002).Aga cum se aratdin studiuf amintit (Karl 2002)taranoastradeginu a fost bdntuittrde secetein aceeagimlsurd ca
celelalte!6ri din estulEuropeitrebuiesf,aritf,m cd seafld intr-o zoni predispusdla modialternanlede perioadefoarte
ficari negativegi pozitiveale precipitajiilorinregistrdndu-se
(Dissescu
1946;
Topor 1964;Georgescu1951,
cu perioadefoarte ploioase
secetoase
Gdqtescuet a\. 1975).

lmpactul
economic,
ecoloqic
alsecetei
sisocial

11

Accentuareaincilzirii globale se asociaz6tot mai frecvent in Europa cu prezenla

fenomenelorextreme(inundaliilemileniului din vara anului 2002 in Europa Centrali,
seceteprelungitein ltalia, Ungaria,Bulgariagi Romdniain anul 2000),dar carenu lasdsd
se intrevadi o accentuare
a frecvenleiSi intensitdliisecetelor.
Analizele fbcute in urmd cu 40 ani (Topor 1963) asuprafrecventei pe teritoriul
Romdnieia anilor ploiogigi secetogi
in perioada1889-1961
trebuiecontinuateutilizdnd
metodelemodernede analizdgi prelucrarea bazelorde datecu scopulidentificariianumitor particularitaliregionale,trendurigi periodicitali.Din pdcatelipsa unor publicalii specializate(Buletinelunare)ale InstitutuluiNafionalde Meteorologiegi Hidrologie,carein
perioada1889-1965au fbcut faima acestuiinstitut,precumgi lipsa de accesuluila datele
istoriceale staliilor meteorologice
facefoartedificila continuarea
acestorcercetlri.
in ultimii ani se constatdapari\iaunor studii pe plan mondialcare reiau ipotezemai
vechi careincercausa explicevarialiileclimatuluila nivelulemisfereinordice(ipoteza
echilibruluitermohalin,ipotezaOscilalieiNord Atlantice-NAOetc.), abordareacu
mijloacemodernea acestorproblemepermildndpunereain evidenlda unor rezultatemeritorii (Rahmstorf2002,Hurell 1995).
Posibiledezvoltdriin domeniul"climatologieisecetei"suntoportunegi ar puteafi incurajatein cadrulunor lucrdride diplomdsautezede doctoratin specialitdlilemeteorologie,
geografte,
biogeografie,
silviculturd,agriculturi,hidrologie,sociologieetc.DateledebazlL
existdin arhiveleInstitutuluiNalionalde Meteorologiegi Hidrologiegi ale staliilor meteorologice,in anuareledirecliilorsilvicesauagricolereferitoarela efectelesecetelorasupra
producfieigi recoltelorsau in presavremii care a fost sensibili la semnaleleprivind
efectelesecetelor
asupraunorcomponente
alesistemului
socio-economic.
Lucrareade sintezd" Ani ploioqi,ani secetogi"realizatl,de N. Topor?nanul 1964, rdmdneo abordarede
referin[d?nliteraturagtiin{ificadin Romdniagi din Europa.

2. Impactul

economic, ecologic qi social al secetei

Apa reprezintd.
o componentaindispensabila
activitA{iiumaneprin acliuneadirectdsau
indirectl in producliade bunuriqi servicii.Deficitul de precipitaliiexprimatprin cuvdntul
generic"secetl" poategenerao seriede impactemai mari saumai mici in funcliede parametrii de cuantificarea lungimii gi severitdliiperioadeicu deficitde precipitaliisaude apf,
in sol sauIa suprafa!f,.
Impacteleseceteipot fi estimatedirectsauindirectprin urmdtoriiindicatori:
- reducereacregterilorla plantegi implicit a recoltelor;
- cre$terea
riscului la apariliaincendiilor;
- scf,derea
nivelului apei freatice;
- cre$terea
ratei mortalitdfiila animalesilbaticegi domestice;
Consecinleleacestorimpacturi directe se pot cuantificain pierderi economicepi
degraddriecologiceprecumgi modificariin comportamentul
social(migrafii,criminalitate,
gomaj,standardde via16,structuracheltuielilor,productivitatea
muncii etc.).
Nu toate efecteleseceteisunt negative.De exemplu produc6toriiagricoli dintr-o

12

Monitoringul
secetei
in p6durile
dinRom6nia

regiune neafectatipot beneficiade "criza" produsf,de secetl ?ntr-oaltd regiuneprin

preturilorla produseledeficitaresolicitatede piafd.Speculanlii,de asemenea,
cre$terea
pot
beneficiade disfunclionalitdlilecare aparin aprovizionarea
cu produsealimentare,ap6,
bduturi ricoritoare etc. in zoneleafectate.Se poate afirma cf, cele mai afectatedomenii
datoritAseceteisuntagricultura,silvicultura,cregterea
gi piscicultura.
anir.nalelor
Pe ldngdpierderiledirectese pot includein impactulseceteigi pierderiindirectecare
se manifesti adeseatimp mai indelungatdecdtsecetapropriu-zis:
- atacuride insectegi dlun6tori;
- slibirea stdrii generalede sdndtatea pSdurii;
- apariliaunor problemede eroziuneeolian6;
- reducereaefectivelorunor populaliide plantegi animalesllbaticepericlitate;
- cregterea
preluluipentruproduselede strictl necesitate
inclusivenergie;
- reducereaveniturilordin taxe gi impozite,turism,transporturietc.
- reducereaproducfieide energiehidroelectricdgi a aproviziondriicu apf,industrialdgi
potabild.
Efecte economice(generale)ale secetei.Principalele
efecteeconomiceale secetei
sunt negativegi ar puteafi sintetizateastfel:
- scdderea
valorii (prefului)fonduluifunciar;
- pierderiale industriilordependente
directde producfiaagricoll 9i silvic6;
- pierderigi costurisocialemai ridicatedatoritdgomajuluidin domeniileafectate;
- pierderiinstituliilorbancaregi de asiguriri;
- scdderea
veniturilorla bugetelelocale,regionalesaunalionale;
- cre$terea
costurilorla produselealimentare;
- sc6dereaponderiiin PIB a ramurilor(saudomeniilor)afectate;
- scldereapopulalieiryraleqi decldereaeconomicda zonelorpreponderent
agricolegi
forestiere.
Pentrucuantificareaimpactuluieconomical seceteise propunurmf,toriiindicatorisintetici:
l. Pierderigi costurisuplimentare
in silviculturbgi economiaforestierd
l l. Pierderidatorit6incendiilor
1.2.Costurisuplimentare
pentrureimpiduriregi ingrijireaculturilor
1.3.PierderidatoratescdderiivitalitAfiigi cregteriiarborilor
1.4.Pierderiprin cregterea
ponderiiproduselorde igiendin volumul lemnosrecoltat
1.5.Pierderidatoritaatacurilorde insecte9i boli
1.6.Costurisuplimentare
pentrucombaterea
daunatorilor
1.7.Costurisuplimentare
pentrurecoltareaarboriloruscali(igien6)
1.8.Costurisuplimentare
pentruproducerea
puielilorin condifii de secetd(irigalii)
l 9. Pierderigi costurisuplimentare
(pentrucompletdri)in culturi datoritdvdtimf,rilor
produsede vdnat
1.10.Pierderidatoritl mortalitaliimai ridicatela speciilede vdnat
1.I 1. Pierderidatoritdreduceriidiversitaliibiologice
1.12.Pierderi(pagube)datoritdreduceriiefectelorecoprotective
ale pldurii (sociale,
antierozionale,
hidrologiceetc.)
1.13.Costurisuplimentare
pentrucombaterea
incendiilorgi reducereariscurilorla

lmpactul
economic,
ecoloqic
alsecetei
sisocial

13

incendii
2. Pierderieconomicegi costurisuplimentare
2.1. Pierderide recoltd(kg/ha,lei/ha)
2.2. ReducereacalitSliirecoltelor(lei/unit.produs)
2.3. Reducerea
venituriloragricultorilordatoritbreduceriirecoltei
2.4. Reducerea
bonitSliiterenurilorca urmarea eroziuniisaulipseimaterieiorganice
care producefertilizareanaturali
2.5. Pierderidatoriteatacurilorde insecte
2.6. Pierderidatoritdatacurilorde boli gi d6un6tori
2.7. Pagubeproduserecoltelorde animale(domesticegi silbatice)
2.8. Costurisporitedatorateirigafiilor
2.9. Costuripentrurealizarcaunor noi amenajlrinecesare
stocdriigi procurdriiapei
(baraje,conducte,puluri, forajeetc.)
Pierderigi costurisuplimentare
la crescdtorii
de animale
3.1. Reducerea
productivitdlii
(masaverde)a terenurilor
3.2. Reducerea
numdruluide animale/ha
produclieide lapte,carneetc.
3.3.Reducerea
3.4. Reducereasuprafeleiterenurilorpagunabile
3.5. Cregterea
costurilorpentruaddparea
animalelor
3.6. costuri suplimentare
pentruobtinereaapei(fdntdni,conducte,barajeetc.)
3.7. Costurisuplimentare
pentrufurajareaanimalelor(transportfuraje,personaletc.)
3.8.Cregteratamortalitdtiila animale
3.9. Reducerea
rateinatalitdtiila animale
greutajiicorporale
3.10. Reducerea
3.11.Pierderidatoritdpr6d6torilor.
etc.
4. Pierderiprodusepisciculturii(salmoniculturd
in zonamontanf,)
4.1. Pierderidatoritdmodificdriihabitatului(oxigenerarea
apei,nivel minim etc.)
4.2.Mortalitatearidicatdla pegtigi alte animaleacvatice
4.3. Pierderidatoritdamplificlrii braconajuluigi pradatorilor
Efectele(impacteleecologice)suntdeterminate
de modificareahabitatelorgi a calitalii
acestora,adeseapentruo perioaddindelungat[:
- degradarea
peisajului;
- reducereadiversitdfiibiologice;
- scbderea
graduluide confortdatoritamodific[rii temperaturiigi umiditalii aerului;
- eroziuneaeolianda solului;
- distrugereazonelorumede.
Estimareaacestorimpacteeste mai dificild gi necesiti analizeeconomicecomplexe
bazatepe indicatoriai dezvoltdriidurabile.
Pentruestimareaimpactuluiecologic(asupramediului)al seceteisepot utilizatcu succesurmdtoriiindicatori
:

14

in p6durile
Monitoringul
secetei
dinRomdnia

l. Efectehidrologice
l.l. Scdderea
nivelului apelorin rduri, lacuri gi lacuri de baraj
1.2.Reducereascurgerilorgi a zonelorumede
1.3.Reducerea
debitelorgi inriutilirea calitdfiiapelor(poluare,salinizareetc.)
pH, oxigen,nivelul apeifreatice
1.4.Scdderea
2. Efecte asupraanimalelorgi plantelor
2.l.Degradareahabitatelorin speciala zonelorumede
2.2. Reducerea
diversit6liibiologice
2.3. Cregterea
mortalitatiila speciileacvaticegi semiacvatice
2.4. Apari[iaunor boli gi ddundtoricondifionafide secetf,
vulnerabilifitii la prddatoria unor speciide animale
2.5. Cregterea
2.6.Migrareagi concentrarea
unor speciiin anumiteareale.Efecteale suprapopul[rii
periclitate
num6rului
speciilor
2.7. Cregterea
3. Efecteasupraaerului9i condiliilorde habitatuman
calitAliiaerului(poluare,temperaturi)
3.1. Degradarea
peisajului(uscareavegetaliei,amplificareapoludriisolideqi gazoase,
3.2. Degradarea
degradarea
solului etc.)
3.3.Uscareaarborilor9i arbugtilorin localitali
pentruasigurarea
degraddriispaliilorverzi
3.4. Costurisuplimentare
Efectele (impactele)socialese refer6,in general,la stareade sdndtatea populaliei,
standardulde via!6 gi eventualconflict intre utilizatoriide apddin regiune.Ceamai mare
partea impactelorecologicegi economicespecificateanteriorse reflectdla societate$i in
specialla comunitdlilelocale.in zonele afectatefrecventde secetl apar fenomenede
migrare la orage apropiate sau in regiuni invecinate dar afectatemai pulin de secet6.
Acesteamigratii pot determinapresiuniasuprainfrastructurii(locuinfe,locuri de munc6,
nemullumirealocalnicilorgi sdrdcia.
resurse)socialeaccentudnd
de apariliamalnutrifieisau al unei rate
esteresponsabil6
raportul
sanltilii,
seceta
Sub
persoane
sensibilela stressulprodusde secetd,calduragi lipsa
ridicate a mortalitdlii la
apei.
Principaliiindicatoripentruevaluareaefectelorsocialese pot sintetizain urmitorii:
l. Estimareaefectelorasupras6nltdfii populaliei
violen!6etc.)
anxietate,
fizic Aipsihic(depresii,
l.l. Cregterea
stressului
1.l. Degradarea
stdrii de sin[tate ca urmarea degradariicalita[iiaerului,apeigi
alimentelor
1.3.Boli datori6 subnutriliei
mortalitdtii
1.4. Cregterea
riscului la imbolndvire
1.5.Cregterea
1.6.Risc de contaminarea populalieicu boli transmisede animalesdlbatice
2. Cregtereanumdrului conflictelor de interese
2.l. Conflicteintre utilizatoriide aptr
2.2, Conflicteintre utilizatoriiterenurilor
2.3. Conflicteintrepopulaliilelocale
calitdfiivielii qi a confortului
3. Scdderea

ecoloqic
alsecetei
lmoactul
economic,
sisocial

15

3.L Cregterea
s6rdciei
3.2. Migrareapopulaliei
3.3. Reducerea
zonelorde recreare
3.4. Reducereaperioadeide recreare
prioritdlilor(in investilii)pentruasigurarea
3.5. Reevaluarea
infrastructurii
3.6. Degradarea
unor situri culturalegi de recreare
3.7. Modificareaunor drepturica urmarea restricliilorimpuseprin
programelede management
ale crizei
4. Pierderiin turismgi recreare
4.1. Pierderiale intreprinderilorspecializate
in turism,recrearegi odihna
4.2. Pierderiale asocialiilorsaufermelorspecializate
in organizarea
vdndtorii,
pescuituluisauturismuluitip safari
5. Pierderiin industriaenergetici
5.1. Cregterea
costurilorpentruproducereade energieprin scoaterea
din funcliune
a hidrocentralelor
5.2. Cregterea
consumuluide combustibilifosili (cdrbuni,petrol, gazetc.)
6. Pierderigi costurisuplimentare
in alimentareacu apdpotabildgi industriald
6.l. Reducerea
veniturilordin distribuireaapei
pentrualitrentarea
6.2.Costuri suplimentare
cu apd(pompe,conducte,
pulurietc.)
pentrudezvoltareaunor noi investitiiredundante
6.3. Costurisuplimentare
7. Pierderiin transporturigi industrie
7. l. Reducerea
traseelornavigabile
7.2. Reducerea
activitdliiin industriaalimentard
7.3. Cregterea
importurilorde produsedeficitare
7.4.Reducerea
vAnzdrilor
ca urmarea cregteriiprefurilor
Aparilia secetelorsau a perioadelorcu precipitalii excedentareeste men{ionati in
numeroasescrierisauinsemndriistoricede la "potopulbiblic" saupilda celor "gaptevaci
slabegi gaptevaci grase"pdndla "insemndrilede pe vechi cirti de cult" sau de serviciu
religiosexistentin bisericilesatelorgi oragelornoastre.incercdrilede abordaregtiinlificd
a periodicitFt[iiaparilieiperioadelorsecetoase
sauploioase(Topor 1963)au condusla concluzia c6.fenomenelementionatereprezintdo componentd
a varialieiperiodicea climatului pe teritoriul 1ariinoastre.
Unele cercetdrimai recenteau pus in evidenldlegdturiintre fenomenecareau loc la
distanlemari de locul undesemanifestdfenomenelede deficit/excesde precipitaliicum ar
fi El Nino gi oscilafiadin emisfera(ENSO)sudicda centrilorde presiuneatmosfericd
(Rahmstorf2002).La scarf,mai mica s-a constatatcorelaliadirectaintre prezenfagi persistenlacentrilorde marepresiuneatmosfericd(anticicloni)9i lungimeaperioadelorsecetoase(Marcu 1983).De regul6,marile degerturiale lunii (Sahara,Arabia,Kalahari,Gobi
etc.) se afl6 in zonelecentraleale unor anticiclonipersistenti(uneoriani in gir) barelimiteazdformareanorilor gi migclrile ascendente
ale aerului.in zonecu climat continental,
apariliaunor anomaliitemporarein miqcareamaselorde aerdatoritapersistenleiunor centri anticiclonicipoateconducela deficitemari de precipitaliicum a fost secetaextremddin

16

Monitoringul
secetei
in pSdurile
dinRom6nia

anul 2000 in EuropaCentralagi de Est (Barbu9i Popa2001).

Principalii factori de care depindeaparilia9i persistenlasecetelorsunt: interacliunea
pdmdntului,topografiagi influenlele
aer-ocean,
umiditateasoluluigi proceselela suprafa{a
(induse)
acumulate
de dinamicaanterioarda sistemuluiatmosfer6-ocean-uscat.
Posibilitateade modelaregi integrarea acestorfactoriin modelelede prognozi pe termen lung suntdiferitegi adesealimitate(Rahmstorf2002;Fligge2002).
In zoneletropicales-a stabilitcd variabilitatearegimuluiprecipitaliilorestein strdnsd
legiturd cu temperatura
mf,rilorgi oceanelorinregistratdcu luni sauchiar ani in urmd.Un
proiectrecentde cercetareTOGA (TropicalOceanGlobalAtmosphere)permiteprognoza
vremii pe termende pesteun an, in specialin zone afectatede ENSO-cuefectein diminua^rea
riscurilorlegatede apariliasecetelorprelungite.
In zonatemperatf,insd prognozelepe termenlung suntfoartepujin precise9i cu probabilitateredus5.
saucu excesde
Realizareasistemuluide monitoringal aparilieiperioadelorsecetoase
precipitaliipoatesuplinimodelelecomplicategi incd imprecisede prognozdpe termen
indelungatdin zona temperatia emisfereinordice.Rezultateleoblinutein anul 2002 in
releauade monitoring instalatdin pdduriledin Romdnia(Barbu 2002) confirmdaceste
deziderat.

3. Cartarea teritoriului Rom6niei in raport cu lungimea medie a

perioadelor de seceti qi usciciune
Gospodirireadurabilda pddurilor,in condiliile pedoclimaticeale !6rii noastre,se confruntd adeseacu dificultdli deosebitedatoritdacliunii unor factori perturbatoricu acliune
lntre caresecetaseconstituieadeseaca factordeterminantsau
continudsaucvasicontinud,
etc. in
agravantpentru alli factori de stres : incendii,atacuri de insecte,suprapa$unat
ultimele decenii,tot mai frecvent,fenomenelede uscareanormali inregistratela principalele specii forestiere(stejaqsalcdm,brad) au fost potenlatesau chiar determinatede
(Georgescu
l95l; Dissescu1946,Marcu 1966,1989;Alexe
perioadede secetdprelungita
gi
1991;
Geambagu Barbu1987;Badeaet al. 1998).
1987,1984;Barbu
Pentrupdduriledin silvostepdgi din zonade dealuri,in careca urmarea intervenliilor
antropices-auprodusmodificiri importantein compoziliagi structuraverticalagi calitatineresauin celesupraimfenomenelede uscare,in specialin arboretele
tivd a arboretelor,
bitrdnite sunttot mai dificil de gestionat(DonilA 1967;Alexe 1987).
riscului naturalde apariliea unor perioadede secetareprezintao necesiCunoagterea
compoziliilorgi tehnologiilorde impaduriregi ingrijire a culturilor
tate in fundamentarea
(Barbu
2000).
tinere
Realizarea,in anul 2002,a unei re{elenalionalea RegieNalionalea P6durilorpentru
mf,surareaprecipitaliilortotale gi efectivecarecad in fondul forestieral Rom6niei,permite, prin intermediulunor sistememodernede prelucrareqi vizualizarea datelor(GIS,
geostatistica
etc.),evaluarearealistda risculuide aparifiea seceteipentrufiecareocol silvic in parte gi fundamentareamai corectAa solufiilor de gospoddrire,pentru ftecarezond

Cartarea
teritoriului
RomAniei
.

(Barbuqi Popa2001).
Agacum s-aobservat,
din rapoarlele
lunarede monitorizare
a seceteipublicatepe siteul StaliuniiExperimentale
de CulturaMolidului(www.icassv.ro/seceta),
pentrulunilemartie-septembrie2002, zoneleafectatede seceti sunt totdeaunacele "clasice" fenomenul
apardndadesea
cu intensitate
extremdin zoneforestiere
situatela distanldde polii secetei.
Exernpluldin prima partea sezonuluide vegeta{ie2002,cdnd?ntinsezonedin sud-vestul fdrii gi SubcarpaliiSudici,Cdmpiade Vest9i DealurileVesticeau fost mai puternic
afectatedec6tBdraganulsauDobrogea,punein evidenli incd o datd,necesitatea
unei monitorizdripermanente
a parametrilorcarepot oferi elementede fundamentare
a decizieiin
cazuriextreme.
in contextulschimblrilor climaticepotenlatede poluareageneralizatdla nivelul
Europei,cLlnoa$terea
obiectivia condiliilorin carese dezvoltdvegetaliaforestierdreprezint\ o preocupare
constantA
a laboratoru.lui
de ecologiegi nronitoringdin Institutulde
Cercetdrigi Arnenajarisilvice(Donili et al. 1990;Barbu2000).
IdeeaacesteianalizeseaflAin lucrarealui H. Walter(1974)gi se bazeaza
pe utilizarea
diagramelorclimatice tip Walter-Liethpentru delimitareaclimatelor secetoasedin
Ron6nia(Donild 1967;Brirbugi Cenu961975).Autorii menlionafi,plec6ndde la diagrama Gaussen,
in careinilial eraureprezentate
la scdriegaleprecipitaliilegi evapotranspirafia(ETP),propuninlocuireaETPcu temperatura
medie,careseafldin anumiteraporturi
de scari in graficulpropus$rg.2).
Walter(1974)considerd
cd perioadain carecurbaprecipitajiilorla scaraP : 2T scade
st-tbcurbatemperaturiloresteo perioadi de sec-etf,,
iar perioadain carecurbaprecipitaliilor la scaraP : 3T scadesub curbatemperaturiloresteperioaddde uscdciune.

S8;
Tt!t

,r aa

i ULL{'!Ji,Jl ni

t't?
L ill

..- r

uu,,l

nF

r)rt

/?
lt /76T:lJ v?{i
l!/u
)U

t\I
l\t !.

{--}

Fig. 2. Stabilirea lungimii perioadelorde secetd(Ns) qi uscbciune(Nu) pe bazz diagramelor climatice

Walter - Lieth

18

Monitoringul
seceteiin pddurile
dinRomdnia
Tabelul l. Lungimea perioadelorde secetd(usciciune) detelminatdpe diagrameWalter'-Lieth
pebaza datelor multianualede la staliile meteorologicedin Romdnia
Stafianreteo Altit.(m)
Alexandria
Arad
Armagegti
Babdag
BArlad
Briila
Buziu
Calat'at
Caracal
Cenavodd
Constzurla
Corabia
Focgani
Galati
Giurgiu
Hugi
Iqi
Istrila
Jimbolia
Mdrculegti
Rnr. Sdlat
Sulina
Sulila
Tr. Mddurele
Tulcea
-furda
Vaslui

45
l0l
58
36
74
l5
102
45

n2
44
32
+J

60
30
t7
t02
t00
120
82
40
140
3
160
29
33
335
135

Lat. (')

43.99
46,18
44,75
44,9
46,23
45,25
45,13
43.99
44,1
44,33
44,15
43.75
45,67
45,47
41q

46,66
47,t5
45.09
45,77
43,55
45,35
45,15
47,6
43,75
45,16
4'7
,56
46.62

Long.(o)

P (rnnr)

l'MA('C)

25.33
2t,31
26.6
28,75
27,64
27,95
26.8
22.96
24.34
28.03
28,42
24.5
27,18
28.0l

5 3I
577
466
420
473
440
5t2
570
522

t0
10.8

?sq7

28,06
27.s5
26,53
20.15
27,5
27.05
29.6s
26.95
24,98
28.83
23;15
27;75

All

l0.3
10,7
9.8
il.1
10.5
I 1.5
10.8
l 1.3

378

U,2

519
501
426

I t.l
9.6
| 0.5
I 1,3
9.5
9,6

553
523
518
471
569
480
562
359
486
518
440
552
588

r0.6
10.7
t0,6
t0.5
Il.l
8,6
I 1.5
ll
8.4
q)

Nu(zile)

Ns(zile)

41 . 3
93
75,8
0
104.8
27
162,7
57,2
101,4
0
121,7
74.4
89.5
0
96,4
0
108,1
0
126,1
79.6
t92,8
96.4
101,4 37.2
101,4
13,5
121,7
7l
94,6
40.6
74,4
0
55;l
0
l0l.l
26.4
83,6
0
n4,9
33.8
87,9
0
200.3 r04.6
86,9
0
103,3
62
175.6
62
00
74,4
0

Delimitareazonelorcu secetape bazaanalizeidiagrarnelor

clirnaticetip Walter-Lieth
P : 2T gi uscdciuneP : 3T in funcliede lungimeaperioadeide secetdsau uscaciune
(tabelull) s-arealizatpebazaanalizei
datelormedii multianuale
de la27 staliimeteorologicesituatein zonade stepbgi silvostepd
a Romdniei.
Pebazadatelormedii multianuale
lunares-audeseale precipitatiilor
$i temperaturii
(Barbu
gi
1975).
pe abscisa
nat,la scara,diagramele
Walter-Lieth
De
diaclimatice
Cenug[
gramelorpe caresuntreprezentate
luniles-acitit numdrulmediude zile de secetdrespecgraficlegatLrrile
tiv de uscdciune.
in fig. 3 au fost reprezentate
corelativedintrenumarul
zilelorde secetlrespectivuscaciune
cu principaliiparametrigeografici(altitudine,Iongitudinegi latitudine)gi climatici(temperatura
medieanualdgi precipitaliimedii anuale).
corelafiadintrenumdrulzilelorde secetiqi numdrulzilelor
S-areprezentat
de asemenea
pe teritoriulRomdniei.
de uscdciune
Se constatd
ca numArulzilelorde secetd(uscaciune)
secoreleaza
cu altitudinea
dupdo
curb6losaritmic6.
Cu cdtaltitudinea
e mai redusdcu atdtnumdrulzilelorde secetbestemai

Romdniei
Cartarea
teritoriului

19

curbdlogaritmicd.
Cu cdtaltitudinea
e mai redusdcu atatnumdrulzilelorde secetf,
estemai
peste
mare.La altitudinide
150m practicnu semai inregistreazdzile
de secetdiar la altitudinimai mici de 50 m inregisffam
peste30 zile de secetd.
in raportcu latitudinea,
seconstatAo sci.dere
a numlruluizilelorde secetd(usclciune)de la 50 zile la latitudinea
44" in
sudull6rii la 0 la 47 30 in nord.
CorelaJia
dintrenumdrulzilelorde seceti(Lrsclciune)
gi longitudineesteliniari gi pozitivd,numdrulmediual zilelorde secetdcrescdnd
de la 0 in vestul[drii,2l" Iong.E, la
peste100in estulextrem
al Romdniei,29"30
long.E. in medie,la fiecaregradlongitudine
numirul zilelorde secetdcre$tecu 6-l zile.
Ceamai strAnslcorelaliese inregistreazdinsd,intre
numdrulde zile de seceti (uscdciune)qi precipitafiile
(r : -0,82).Numdrulmaximal zilelorcu secetdse
mediimultianuale
inregistreazf,
in regiunicu precipitaJiimai mici de 400 mm/an9i depigeqte50 zile de seceta
gi 150zile de uscf,ciune.
in regiunicu Pma> 600 mm, practicsecetanu aparein graficiar
numdrulzilelorde uscdciune
sereducela circa50 zilelan.
Corelalianumiruluide zile de seceti(uscdciune)
cu temperatura
medieanuali (Tma)
esteliniard9i direct[ (r: 0,60).in regiunilecu Tma mai rnici sauegalecu 9"C practicnu
seinregistreazd.
secetd
iar in regiunilecu Tmamai mici sauegalecu I 1,5"Cnumdrulzilelor
de secetddepdgegte
50 zilelan.
Pe baza datelordin tabelul I s-au calculatgi ecualiilede regresiemultipld dintre
numirul zilelorde secet5(uscaciune)
gi parametriigeografici
(altitudine,latitudine,longitudine)gi clirnatici(Tma,Pma),oblindndLr-se
ecua{iile:
Nu:245-0,015A1t-3,52Lat
+ 0,67long-0,37Pma
+ 10,6Tma
R multiplu: 0,88Rr: 0,78
Ns: 102,4-0,l5,{lt-0,034lat
+ l,92Long-0,36pm
+ 13,89
Tma
R m u l t i p l u= 0 , 9 1 5

Rr= 0,838

Coeficienliide determinare
(R') gi coeficientul
decorelaliernr-rltiplu
(R) au valorifoarte
ridicateceeace punein evidenladeterminarea
geograficd
a lungimiiperioadelor
de seceta
gi ttscdciune.
Coeficienfiide corelaliernLrltipld
calculaliau valori foartesemnificative.
Aceastane-a permis reprezentarea
graficd a numdruluizilelor de secet6(uscdciune)ln
raportcu 2-5 parametrigeograficiluafi in calcul,rezultateleobfinuteprin interpolaregeostatisticd(metodaKriging) fiind prezentate
in hdrliledin fig. 4-9.
Rezultatelegraficeau fost reprezentate
in coordonategeograficeiar prin suprapunerea
hirfii Romdnieise obfine zonareateritoriuluiin rapoftcu numdrulzilelorde secet6(uscdciune)determinat
pebazalatitudiniigi longitudinii(fig.4,7), larirudinii,longirudinii9i altitudinii (fig. 5, 8) qi a tuturorparametrilor
geografici(latitudine,longitudine,
altitudine,
temperatura
medieanual6,precipitafiirnediianuale)(fig. 6, 9).
intre hdrlilereprezentate
diferenfele
suntredusegi ele pun in evidentdspecificulf6rii
noastrein raportcu numdrulmediumultianualal zilelorde secetdqi localizarea
zonelor
secetoase.
Hartase suprapune
aproapeidenticpe haftavegetafieide stepi gi silvostepadin
Romdnia(Donifa1967).
Valorilemedii multianuale
ale urniruluide zile de secetdrespectivuscdciune
pun in
evidenlazoneleafectate
anualde secetddarnu dauinfolmafiiasuprasecetelor
din anumili
ani. Utilizareadiagramelor
climaticeanualear puteapermiteestimarea
lungimiiperioadelor de secetd(usciciune)localeiar din compararea
acestorvalori cu mediilemultianuale
s-arputeadesprinde
concluziiinteresante
privindseveritatea
secetei.

Monitoringul
secetei
in pSdurile
dinRomdnia

t;.

AHsqhtr tF)

t-;

uthrolns

( O)

15 -r =-tl6,C4$rld - l!4FF

+lt
tnu
l\s

z]

n4

16

:f,

!o

lr - I -- 2:,I2& ..Dl,92

? = O,E/:JE*.:+;1

Fig. 3. Corelafiadintre numdrul mediu al zilelor de seceti (Ns) gi uscdciune(Nu) inregistratein Romdnia
in raport cu principalii factori geograficideterminanti

Cartarea
teritoriului
Rom6niei

)n

-o

I
21

2!6

Zin

Longitudine
Fig. 4. Nurndrul zilelor de uscdciune(Walter Lieth) in Romdnia, calculat in funcfie de coorclonatele
geoglafice(latitudine.longitudine)ale staliilormeteorologice
din stepagi silvostepaRomdniei

24

25

26

27

28

29

Fig. 5. Numhrul zilelol de seceta(Waltel'l-ieth) in RomAnia.calculat in functie de coordonatele

geogl'aficc(latitudine.longitudine)ale statiilolnleteorologice
dirr stcpa5i silvostepaRomAniei

in pSdurile
dinRom6nia
Monitoringul
secetei

22

'20
---

o
.E

E'
f

fr-

(U
J

\s
23

24

25

Longitudine
Fig. 6. Numirul zilelorde usclciune(WalterLieth)in Romdnia,calculatin raportcu trei parametri(latiRomdniei
din stepagi silvostepa
altitudine)ai staliilormeteorologice
tudine,longitudine,

10
(D
c

..0'

!,
5
(6
-J

---'
A/-1-

,-"--i/

25
24
Longitudine
Fig. 7. Numirul zilelor de seceti (Walter Lieth) in Romdnia, calculat in raport cu trei parametri (latitudine, longitudine,altitudine) ai staliilor meteorologicedin stepagi silvostepaRomdniei

ii

,.'I
I

24

25

Longitudine

Fig' 8. Numirul zilelor deuscdciune(WalterLieth) in Romdnia,calculatin raportcu

trei parametri(latitudine,longitudine,
altitudine)ai stafiilormeteorologice
din stepagi silvostepa
Romdniei

I
I

o
E
f

.=

au

---

6-

---t----

6$

I
22

23

24

25

26

2t7

28

29

Longitudine
Fig' 9' Numdrul zilelor de secetd(Walter Lieth) in Romdni4 calculat in
raport cu trei parametri (latitudine, longitudine,altitudine)ai staliilor meteorologicedin stepa silvostepa
Romaniei
9i

24

dinRomAnja
Monitoringul
seceteiin p6durile

4. Monitoriz^re seceteiin ocoalelesilvice din Romflnia

caracFondulforestieral Romdnieise afl6subinfluenlafluctua(iilormeteo-climatice
de
excesiv
salt
secetoase
episoade
se
inregistreazd
Periodic
climatului
continental.
teristice
gi
regeplantaliilor
asupra
pddurilor'gi
mai
ales
asupravitalitdlii
cu repercusiuni
secetoase
riscLrlaparilieiincendiilorde
Pe fondul unorseceteprelungite,
nerdrilorin cursinstalare.
estefoarteridicat.
paduresaual inmullirii in masda unorpopulaliide insectedd:ttttdtoare
Secetadin anul2000- probabilunadintrecelemai severeinregistratlin Romdnia- a creat
problemedeosebiteRegieiNalionalea Pddurilorqi proprietalilorde pdduli plin rnultiregenerate
in cascadlde deficitulprelungitde plecipitaliigi scdderea
tudineaproblemelor
de
apd
din
sol.
zervei
Realizareaunuicentrunayionalde monitoringal seceteiin RontdniaSi al uneibuzede
meteorologice
privind ./bnomenele
date proprii a RegieiNatrionalea Pddurilor (R.N.P.1
profesorilor
de meteorolomai vechial silvicultorilor'gi
un deziderat
reprezintd
deosebite,
gie forestiera(Baldnicd1955;Marcu 1971,1978,1983;Cenu$A1996).Dificultaliinsuracestuideziderat.
rnontabilenu au permisincdrealizarea
mr,rltnrai profundi $ reprezintdo provoSecetqdin anul 2000 ne obligi la o analizd,
pentru
uneiprognozepe terlnen
asigurarea
din
silviculturd
de
decizie
care tn falafactorilor
(ocoalesilvice) a
gestionare
de
nivelul
unitAlilor"
mediu gi fung a riscurilor de apari{iela
secetei.
a datelor
Metodeleclasice,cuplatecu achiziliilemodernede prelucrale
Si vizualizare
gi Popa2001).Datelemeteoproblemei(BarbLr
in solufionarea
(GIS)oferdnoi pelspective
gi Hidrologiear pr-rtea
constituio
climaticeexistentela InstitutulNalionalde Meteorologie
de
Incercdrile
in Rorndnia.
de monitoringal secetei
sistemului
bazdde plecarein realizarea
prognozd
a
programe
de
pentru
Llnof
inifializarea
coerente,
de
date
a
unor
seturi
oblinere
gi
(vatdmdri
vdnt,
pddurilor
zapadi
de
asupra
catastrofale
fenomene
cu
efecte
aparilieiunor
incendii,gradaliiale unor ddundtorietc.)nu au fost finalizatedatoritacosturilorexagerate
gi Hidrologiepedeo paftegi intdrzieriicu care
cerutede InstitutulNafionalde Meteorologie
acestedateau pututfi oblinute,pe de altdparte(Barbu1919,1998,2000).
gi menfinerea
in funcliunea uneirefelepropriia RegieiNafionalea Pidurilor
Realizarea
in silviculgi ar permiteobiectivizarea
Llnofdeciziiimportante
avantaje
ar aveanumeroase
tura.
4.1.Centrul nafionalde monitoringal seceteiin pdduriledin Romdnia
Creareaunui centrunalionalde monitoringal secetei(CNMS) poatefi realizatdcu
intreele cu scopul
carecomunicf,permanent
conditiaconstituiriiunorgrupurispecializate
lor.
maximizdriieficienleiproduselor
ar fi (fig. l0) :
Grupurilecaretrebuieconstituite
Propuneri(legislative)actenormative:
- grupulde monitoringconstituitdin experliin meteorologie
gi climatologie
forestierl
caremonitorizeazdrezervelede ap5existentein sol gi fonnuleazi prognozede evolutiea
(lnstitutulde Cercetiriqi AmenajdriSilvice,ocoalesilvice);
acestora
- grupul de evaluarea riscurilor,constituitdin exper{iin ecologieforestierdqi ges-

25

in ocoalele
silvice
dinRomdnia
Monitorizarea
secetei
Propuneri(legislative)
acte normative

Politici noi

Rapoarteasupra
situafieigi
perspective

Directive politice

---t

Centrul nafional
de monitoring al
seceteiin pidurile din Romdnia
(cNMS)
Decizii

Decizii
Rapoafte
de stare

Grupulde monitoring
(GM)
I.C.A.S.-D.S.-O.S.

I'
d

Evalulri

Gruoul de evaluarea

riscurilor(GER)
- R.N.P
I.C.A.S.
Rapoartede stare

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
t
I

F'ig. 10. Schemarela{iilor dintre grupurilede lucru careconstituieC.N.M.S. gi putereaexecutivi

(guvern) 9i legislativi (parlament)

tionareapddurilor(saua altor resurse)caredetermindla ce nivel al deficituluide api sunt

at'ectate
componenteale pldurii (puie1i,arboretetinere,producliade seminfe)sauproduc
anumitedezastre(incendii,uscAriin masa,intrerupereaalimentdriiizvoarelor)sau sunt
pusein pericol anumiteservicii produsede pf,dure(recreare,protecfiaresurselorde api
etc.) (Institutulde Cercetdrigi AmenajdriSilvice,RegiaNafionalda Pddurilor,Dire,ctiile
Silvice);
- grupul de decizie,constituitdin conducdtoriide rang inalt din Regia Nalional6 a
Pddurilor gi ministereleinteresale,Ministerul Agriculturii, Alimentaliei gi Padurilor
(MAAP), MinisterulApdr[rii Nalionale(MAN), MinisterulApelor gi ProteclieiMediului
(MAPM) careau autoritatea
de a decidemdsuriinbaza informaliilorpe carele primescde
la primeledoui grupuride experli.
Relafiilegi modul de comunicareintre grupurisuntprezentate
in figura 10.
Pe bazarapoartelorde staregi a rapoartelorde evaluare,grupul de deciziestabileqte
masurileimediateqi pe termenmediu carevor fi transmisespreexecutarecAtredirecliile
silvice gi ocoalesilvice.De asernenea
transmiteministerelorcoordonatoare
gi guvemului
rapoartede staregi prognozdcu scopulincluderiilor in deciziilepolitice gi in formularea
unor noi politici forestierepentruzonelein carerisculse mentineridicat.
Programulde limitarea efc'ctelorseceteiva fi o consecin{d
a buneifunc{iondria CNMS

Monitoringul
secetei
in pSdurile
dinRom6nia

gi va oferi o noud viziune factorilorde deciziepolitici gi economicicu scopulformuldrii

unor linii modernede gospoddriredurabilSa pf,durilorin zoneafectatede secetd.

4.2. Seceta.Definifii gi concepte

Secetareptezintdun fenomenrar saucu o anumitl frecvenldde abaterenegativi a cantitAlii de api din precipitaliifald de o valoaremediemultianuali consideratd"normal6"
(Marcu 1983).
Studii aprofundateefectuateasuprasecetelor"clasice", care au rlmas in "memoria
(1951).
arborilor" (Popa2002),au fost realizatede Dissescu(1948)gi Georgescu
Prof. C.C. Dissescua adoptatpentruteritoriul Romdnieiurmdtoarelenormede caracterizarelunarda vremii in raport cu deficitul de precipitalii inregistrat:
% din precipitaliilemedii
(lunare)

% din precipitaliimedii
sezoniere(anuale)

Caracteizare

9l-110
81-90
71-80
51-70
<50

96- 105
90-95
85-90
75-85
<75

Normal
Pufinsecetos
Secetos
Foartesecetos
Excesivde secetos

Pentru intervalele de timp mai mari de o lun6, pdni la un an, autorul precizeazdcd
deficitelese reduc la jumdtate.Intensitateaseceteise determindin funclie de lungimea
perioadelorde secetdgi frecvenfaperioadelorftri precipitalii (14 zile consecutivein
perioadarecea anului gi l0 zile consecutive
in sezonulde vegetalie).
Teoretic,secetapoateapdreain toateregiunileclimatice,dar parametriide cuantificare
diferi de la o regiunela alta,Secetafacepartedintrehazardele
naturaleiar definiliile care
pot
o
eviden[iavariazdin funclie de domeniulafectatsau de grupul de populaliecare
suportd consecinlele.Secetase poate defini in raport cu deficitul precipitaliilor fa!6 de
potenliala@ - ETP) dintr-unan, un anumitsezon,sauin raportcu exievapotranspiralia
genleleuneianumiteculturi la un momentdat.De asemenea,
secetapoateaparegi in zone
in careprecipitaliileanualesauperiodiceslrnt"normale"sauapropiatede mediamultianual6,dar apacdzutdprovinedin precipitafiirarecu intensitdfimari (mm/min)carenu au
permisacumulareaapei in sol.Acest tip de secetdestetot mai frecvent in sudul Si estul
Romdnieicu tendinydde extinderein centrul Si vestulldrii.
temperatura,v\teza
Secetaseasociazlde asemenea
cu alli factoricu efectde poten{are:
vdntului,umiditateaaeruluietc., iar in zonecu relief accidentatexpozilia,panta,profunzimea gi textura solurilor care determindo distribulie mozaicatf,a terenurilorafectate
(Marcu 1971,1978).
Seceta,ca gi alte hazardenaturalein p6duri (rupturi de zdpadd,dobordturi produsede
vdnt, alunecdri,inundafii locale cu efect catastrofaletc.) trebuieprivitd din perspectiva
perenecu cicluri lungi de produclie,in caredeciziiletrecelorcaregestioneaz[ecosisteme
pe
lung
frecvenleigi riscului apariliei lor
termen
avdnd la bazdcunoagterea
buie luate

..
Monitorizarea
secelei
in ocoalele
silvice
dinRomdnia

tl

(Barbu 1979, 1998).Modificareastructurii ocuplrii terenurilor(ta nivel regional)gi a

structuriipldurilor (la nivel local) prin intervenliiantropicein ultimelesecoleau condus
la structuriactualemult mai sensibilein raportcu structurileclimax specificefiecirei zone
(Doni!6et al. 1990).Pefondul acestordestructurf,ri
majore,frecvenlasecetelorestein progresie evidentd.Trebuie de asemeneasA recunoa$temcb omul are tendinla de a exagera
impactulhazardelor,iar aceastf,frici gi incapacitate
de acliunearela bazd,,de multe ori,
gi lipsa unor metodede prognozdgi fundamentarea deciziilor pe termen
necunoa$terea
lung.
Definiliile operalionale ale seceteine permit identificareainceputului, sfarSitului gi
intensitdlii (gradului de severitate)al secetei.
inceputulseceteireprezintf,pentruspecialigtiidin SUA, de exemplu,momentulin care
precipitaliileperiodice(sauanuale)reprezintf,mai pu{in de 75% din precipita{iilemedii
multianuale(calculatepentrucel pulin 30 ani) pentrupunctul sau zona luatd in studiu.
Pentruagricultur6o definifiemai precisi a inceputuluiseceteiserealizeazdc6nddiferenla
valorilor lunareP - ETP devinenegativaceeace determindreducerearezerveide apadin
sol gi poateafectacantitativgi calitativrecolta.O asemenea
definitietrebuieinsotitdins6
de o seriede mdsuritoriasuprarezerveide apd din sol, umiditateasolului gi fenofazain
carese afld cultura(Alley 1984;Doesken
et al. 1991).
Alte definifii operationalepot fi formulate pentru analiz{ frecvenlei, intensitd;ii Si
durateisecetelorpentruo anumiti perioaddistoricd,intr-o anumitdregiune(Edwardset al,
1997).Adoptareaunor asemenea
definilii reclaml existenlaunui set de informa{iimeteoclimaticegi inregistriri ale impactuluiasupr4recoltelorsaualtor componente
ale mediului
caresi permiti o evaluareunitardgi concreti.
Realizareapebazadatelorexistentela staJiilemeteorologice,
in cronicileocoalelor(sau
in amenajamente
!!) a unorstudiireferitoarela seceteledin raza unui ocol sitvic Aiefectele
inregistratein fondul forestierar fi beneficepentrufundamentareabazelor
de amenajarein
viitor a pddurilorgi pentruidentificareazonelorgi structurilor(compozilii,vdrsteetc.) cu
maximumde risc Ai pentruformulareaunor programeantisecetd
viabile pi operalionalein
silvicultura
din Romdnia.
Secetameteorologici. Din punct de vederemeteorologic,seceta,este definita ca o
perioadi cdndgradulde uscaciunese abatede la o situalieconsideratd
"normal6"gi durata acesteiperioade.Secetameteorologicd
se instaleazddupd10 zile consecutivefbr6 precipitalii. Intensitatea
seceteimeteorologice
se apreciazain functiede:
- num5rulde zile fEr[ precipitatii
- numdrulde zile cu precipitaliisubnormalsausubmediamultianualda perioadeipentru care se face analiza.
Secetaagro-silvic5.Din punctde vedereagricolgi silvic, secetaestedefinitdprin parametri hidro-meteocare determindun impact asupraproducliei 9i stabilitalii culturilor.
Acegti parametrisunt :
- rezervade apddin sol;
- evapotranspiralia
potenliald- evapotranspiralia
reali (ETp - ETR);
- deficit de apddin sol;
- scdderea
nivelului apeifreatice(NAF) etc.
Cerinleleplantelorpentruapl depindde condiliile de mediugi in principalparametrii
meteorologici(Tm, Tmax, umiditateaaerului,precipitaliile)9i hidrofizici ai solului, de

28

Monitoringul
seceteiin pddurile
dinRom6nia

fenofazd.gide specie.O bunddefinilie a seceteitrebuiesd includatoateacesteaspectein

mod explicit.
Secetahidrologici. Secetahidrologicl se asociazicu perioadelein careprecipitafiile
sunt prea slabe sau de scurt6duratdastfel incdt nu au efect asupraalimentdrii directe cu
aptra releleihidrologice,Rezultatulsecetelorhidrologicesefacesimfit in timp gi spaliupe
arii mult mai mari, afectdnd,de reguld,utilizatorii din aval de bazinul hidrografic analizat
(alimentareau api potabildgi industrialS,producereade energiehidroelectrica, habitate
umede,recreareetc.).Schemaimpactelorpe carele producesecetala diferite nivele este
ilustrati in figura I l.
secetase asociazdcu
Secetasocio-economici.Din punct de vederesocio-economic
lipsa unor bunuri gi servicii careau la origini secetameteorologicdgi hidrologicd.Ea se

Variabilitatea naturald a
climei regionale

Deficit de precipitafii (cantitate, intensitate,

periodicitate)

TIMP
(DURATA)
CRESCA,
TOR

Parametriimeteo fhvorabili intensificdriisecetei

(temperaturi +, vdnt +,
umiditate aer -, intensitatearadiafiilor +, grad de
acoperire- etc.

SECETA
METEOROLOGICA

- reducereascurgerilor infiltraliei,
percolafiei
- sclderea NAF

Stress(secetdfiziologicd), reducerea
cregterii,risc uscare,
incendii,etc.

SECETA
AGROSIVICA

Reducerea
debitelor,sc[derea
rezerveiin lacurilede baraj.
reducerea
habitatelorumedeetc.

SECETA
HIDRO.
LOGICA

Impactui

S4BA
s0clo

flsr.p!a

EtlNO-

medir.rh.i

trsci

Fig. lf. Schemarelafiilor dintre diferite nivele de percep{iea seceteiEi impactele acestoraasupramediului gi a sistemuluisocio-economic

Monilorizarea
secetei
in ocoalele
..
silvice
dinRomAnia

IY

manifesti la scf,ridiferite gi capdtdefectela nivel regionalsau nalionaldupl o perioadA

mai indelungatdde secetemeteorologice
severe.
in ultimeledeceniica urrnarea cregteriistandarduluide viald gi al rateiurbanizdrii,cerereade bunuri gi servicii(apdcurent[,energie,recreareetc.)inregistreazd
cregterisensibile pe cap de locuitor.Aceastaatragedupdsine o cregterearatei producfieiprimarede
bunuri gi servicii prin utilizareamai eficientda mijloacelorde producfie.Daci ritmul gi
rata de cregterea consumuluide bunuri gi serviciimenlionate,depagesc
nivelul de asigutare al acestota,efectelesocio-economice
ale secetelorse accentueazE
gi pun in evidenfi
vulnerabilitateasistemuluisocio-economic
la incidenlaunor perioademai scurtesaumai
lungi de secet6.Analizaacestorstiri de fapt poateconducela identificareaunor solufii
strategicede dezvoltarea sistemuluisocio-economic
bazatpe minimizareariscurilor.Baza
unei asemeneaanalize
o constituie?nsdun set coerentde dateasuprarisculuide apariliea
secetelor.
4.3. Indicatori de cuantificarea secetei
Din expunerileanterioareesteevidentddificultateaunei definifii atotcuprinzatoare
gi
mai alesa unor cuantifictrrimulfumitoare.Un indicatoral seceteitrebuies6 fie un num6r
ugorde obfinutdar mult mai semnificativdecdt$irurilede datedin tabelelemeteorologice.
Indicatoriiseceteimdsoardin ce mdsurdprecipitaliiledintr-unanumitloc, pe o anumiti
perioaddseindep6rteaz6,
de o valoaremediemultianuald,Au fost concepulimai multi indici careau avantajegi dezavantaje,
pot fi folosili la o scari mai maresaumai redusf,in timp
gi spafiu.Unii au valabilitatemai marein regiuniplane,allii in zonecu relief accidentat.
Pe de altd parte construireagi'adoptareaunor indici care au relevantf,este limitatd sau
imposibiladatoritdlipsei unor datede bazd,careintrSin calcululacestorindici.
Centrulnalionalde supraveghere
(monitoring)al seceteiin pldurile Romdnieiva trebui sdadopteaceiindicatoripe careii va puteacalculaperiodicla nivelul fiecbruiocol silvic cu scopulformuldrii unor mf,suricoerentgSi eficientede controlal efectelorsecetelor,
Pentruinceputse vor adoptaindicatorimai simpli dar fiabili, urmdrindca pe mf,suraacumuldrii unor date"istorice" sd se treaci Ia construireaunor indicatorimai sensibili.
4.3.1.Clasificareaindicatorilor pentru cuantificareasecetei
Indicatoriipentru cuantificareaseceteiau fost concepuJicu scopulde a diferenliagi
delimita intre ele regiuni climaticediferite sub raportullungimii perioadelorde secet6gi
severitlfii acesteia.Cel mai frecventse utilizeazAindicatoritip diagramasauindici calculali pe bazaunor elementemeteorologicesauclimaticemf,surabile(Berbecelet al. 1970.
Marcu 1983,Chiri!1 1974,Alley 1984,Doksenet al., l99l).
A. Diagrame
I .Gaussen
(diagramaombrotermicd)
2. Gaussen-Walter
B. Indici
Bl.Indici baza[ipemdsurf,toricomplexe(p, T, vant,ETp, ETR etc.)
3. Koncek
4. Thornthwaite

30

Monitoringul
secetei
in p6durile
dinRomdnia

5. Indicelede variafieanotimpualIa umiditalii efective

6. Indiceleeficienfeitermiceglobale(Thornthwaite)
7. lndicele de concentralieestivall a eficacittrlii termice
8. Umiditatearelativl (P/ETP)
9. Indicelede nesaturalie
Meyer
10.IndexulPalmerpentruevaluareaseveritdliisecetei
I l. Indiceleumiditdfli culturilor(Palmer)
12. Indicelede aprovizionareal apelorde suprafa![
13. Indicelede combaterea secetei
precipitaliilorgi temperaturii
82. Indici baza[ipe mf,surarea
14. lndicelede ariditate(De Martonne)
15.IndiceleLang
precipitaliilor
83. Indici bazalinumaipe mf,surarea
I 6. Procentulprecipitaliilor(P%)
17. Indexul standardizat
al precipitaliilor(SPI)
I 8. Frecvenfadecilelorprecipitaliilor
4.3.2.Descriereaindicatorilor de caracterizarea secetei
in tabelul2 seprezintdsintetic18 dintre cei mai frecventutilizatiindicatoride cuantificare a seceteiutilizali in agrometeorologie,
precizdndu-se
modul de calcul gi semnificaliaparametrilornecesarievaluirilor,precumqi avantajelegi dezavantajele
utilizdrii acestora pentru delimitareazonelorafectateqi comparareaintre regiuni, perioadegi puncte
diferite.
Din picate nu existdstudii localesauregionalecaresd pundin eviden!6relaliile dintre
diverqi indici propugipentruevidenlierealungimii perioadelorde seceti gi a severitilii
acesteia.
Majoritateaindicilorsintetizafiin tabelulde mai susau fost concepulipentruanumite regiuni climaticeale globului cu scopurifoartediferite.De celemai multe ori valorile unui indice calculatpentru o anumitbregiuneclimaticdnu au aceeagisemnificalie
fiziologici, hidrologicasausocio-economicd
intr-o altd regiune.Singurulindicecareperpe spaliimari qi evidenliereaintensitaliigi lungimii perioadelorsecetoase
mite compararea
este indicele standardizatal precipitafiilorcare mdsoardnumdrulabaterilorstandardcu
pentruo normalSa vacarevaloareaobservatldeviazlde la valoareamediemultianualS,
lorilor intdmplf,toare.
Indicelestandardizat
al precipitaliilor(SPI)a fost propusde McKee
et al. in anul 1993cu scopulde a cuantificadeficitul de precipitafiila sciri de timp multiple. Sc[rile de timp reflectd impactul deficitelor (exceselor)de precipitafii asupra
diferitelornivele de perceplie'asecetelor(fig. 1l). De exemplu,umiditateasolului
rdspunderepede(l-3 luni) la anomaliilede precipitalii(deci o scardde timp redusl), pe
cdndrezervelede apddin lacurilede barajrlspundela secetecaresemanifestipe sciri de
timp mai mari (3-6 luni). Indicelestandardizat
al precipitafiilorse calcsleazl,
in mod curent
p e n t r u s c d r i d e t i m p dl e
, 3 , 6 , 1 2 , 2 4l u n i .C a l c u l u l S P I s e p o a t e f a c e p e n t r u o r i c e p u n c t
pluviometricpentrucaredispunemde un gir cdt mai lung de dateasupraprecipitaliilorgi
de parametriistatistici(s%) ai acestora.
Pentrularanoastr6nu existi inci un studiual indicatorilor statistici ai parametrilormeteorologicimdsuralipe o perioadi indelungatI, necesari calcululuiindicatoruluiSPI gi nici nu se cunoagtevariabilitateaparametrilorstatistici

Monitorizarea
secetei
in ocoalele
silvice
dinRomdnia
...

?l

Tabelul 2. Principalelecaracteristiciale indicatorilorseceteifolosi!i in agrometeorologie

Denumirea
L Gaussen
(Diagrama
ombrotermicd)
ql Uaussen Walter

Formula de clacul gi semnificalia

Prrtt't= 2T
P <2T (perioaddde secetd)
P<3T(perioadddeuscdciune)
Sebarc,azApe reprezentarea
ternperaturilormedii lunare qi a

precipitaliilor
la scAristandard(P= 2T
pt. secetdgiP = 3T pt. uscaciune).
Peabscisagraficuluise estuneazi,
in
funcliede scard,nurn4rulnrdiu de
zilede secetd(uscdciune)
in
IiuneaCaussen-Walter
lndicele
Koncek

( re57)

| -P
lz- '-

xAr- lOt- (3Grv2),in care

Avantaje

- este utll pentru

delimitarea clinrat e l o r s e c e t o a s eg i
c h i a ra n u m d r u l u i
mediu multianual
al zilelor cu seceti
(uscdciune)

umiditate
(Thomtwaite )

4 . I n d i c e l ed e
varialie anoimpuald a
umiitatii
efecive
(Thomtwaite)

teo standard (INMH)

- se poatesubstitui - p r e s u p u n ed a t e
indiceluiThorntinregistrato precis
- utilizareasa este
waite(lz = 3lm)
limitatd la zone cu
relief plan
- erori mari de estimare cdnd este folosit in mne rnontane

3. Indicele
globalde

Dezavantaje

- permiteestimarea - nu permitegi estimareaintensitdtii

,,postfacturn"a
lungimiiperioade- (severitiliisecetei)
- necesit[dateinrel o r d e s e c e t dq i
u sc d c i u n e
gistratein stafiime-

R = | Pi (sumaprecipitaliilor
din
4
apr.- sept.)
Ar= 105- | Pi(dec.- febr.)
t = tempemtura
mediein perioadade
vegetalie
v = vitezamediea vdntului(n/s) la
ora 14(aprilie-septembrie)
1n..=l00s- 60d , in care:
n
12
s=I(Pi_ETRi)
l
d=n-ETRan
d=ETP-ETR
n : ETP(necesarul
de apd)
I m - - 6 0 .. . | 1 0 0 0

- se bazeazdpe formule greoaie care

n e c e s i t dd a t e p r e c i s e
pe care le pot fumiza
numai statiile meteorologice complete, in
care se masoarAevapotranspira{iapotenliali qi reali
-permite delimitarea climatelorregio n a l e( 1 0 c l a s e ,5
pt. climate umede
Im>09i5pt.
climate uscate lm <

- indiciipropuqide
(1948)
Thomthwaite
au contribuitla elaborarea
unuisistem
de clasificare
a climatelor,
- acestaestegreoigi
areaplicabilitate
redusadatoritadificultdlilor de mAsurarea
ETP9i ETR.

la nivelul intregii !dri, un studiude detaliufiind in cursde realizarein cadrullaboratorului

de ecologiede la StafiuneaExperimentaltr
de CulturaMolidului CdmpulungMoldovenesc.
In cadrulacesteiprime etapede dezvoltarea proiectuluis-auutilizatvalorile coeficientului de varia{ie.al precipitaliilorlunare multianualecalculatpentru statia meteorologic1
c6mpulungMoldovenesc
pebazadatelordin perioadal96l-2000 (tabelul3).

Monitoringul
dinRomdnia
seceteiin pddurile

32
Tabelul2. Continuare
Denumirea
5. lndicele
eficientei termice
globale ETP
(Thorntwaite)

6. Indicelede
concentratle
esrivalaa
eficienleitermice
(Thorntwaite)

relativr(Ufl

Formula de clacul gi semnificatia

9. Indexul
Palmen pentru
evaluatea
severitalii secetei

I 0. Indicele
umidit[[ii
culturilor
(autorPalmer,
r 968)
(CMI)

Dezavantaje

- formulelede calcul
propusesuntafectatede
biasurigreudeeliminat.
Teoreticpot fi calculalisau
estimaliprin masuratori,
dar in Romdniainci nu sau publicat rczullate
valabile.O lucrareestein
cursdeelaborare(Barbu,
nepublicat). Nu poatefi
folositpentruprognoze
curente.

f,ere
*,1
Valori:< 48 si > 88:8 clase
U ^ = -: : ,
"
ETP

in care:

P = precipitalii(mm)
ETP= evaporafia(mm)
8. Coeficientul
de nesaturalie
(Meyer)

Avantaje

ETP(mm)-9clase:
>1140megatermal
997- ll40 mezotermalIV
III
855- 997mezotermal
712-855mezotermalII
I
570-712mezotermal
427-570microtermalII
285427 microtermalI
142-285
tundrl
< 142inghetpermanent'
g
)ETP
- xl00
/CtEf=lY

multianuale If, qi peperioade

scurte
bazavalorilor
- aparentu$orde calculat, - difirentiazaregiuniintindar ETP este estimat cu se,plane
- pentruzonecu reliefacciformulaThorntwaite
dentaterorilesuntmari

P = precipitalii(mm)
D = deficitul umiditalii din aer in
mm col.mercur
0<M<l00C.arid
100< M < 170C. mediteranean
170<M <2'l5C.semiumed
275<M<1000C. umed
- primul indice complex
pentru cuantificarea
seceteiin suA
- valorile sale cuantifica
intensitateasecetei
- permite evaluuea momentana $l in perspectivA
arezervei de umiditate
- permite viztalizarea
spalio - temporala a
seceteloristorice
Estederivatdin indicelePalmerqi - identifictr zonele de se"
reflecta rezervade umiditate din ceta potenliala pentru
sol disponibiltrpentru o perioadd agriculturd
- se actualizeazdsepttrscurttranumitorculturi agricole.
pentrucalcul:
mdnal
Elemente
- temperatura
mediesdptdmdnald - permite vizualizarea
- precipitaliilestrptamanale
spatio-temporala a valo- CMI calculatpentru slptimdna r i l o r
Indice bazat pe evaluareaumiditdlii
solului pe baza unui algoritm
calibrat pentru regiuni omogene.
Date necesarepentru calcul (local):
- precipitalii
- temperatufa
- stareaumiditltii solului

anterioara

- presupunemasurAtorr
preciseale deficitului de
umiditate din aer exprimal
in mm Hg

- poate exagera perioadele

secetoase
- mai pulin adecvatzonelor
monaanesau cu exreme
climatice
- este prea complex gi nespecific
- stratul de zlpadtr nu este
luat in considerare
- ETP este dat cu formula
Thorntwaite

- nu esteun indicatorPentru monitorizareapetermenlung a secetei(dtr

erori)
- la inceputul9i sfbrgitul
sezonuluide vegetalieare
valoarea
0 ceeace limiteazdutilizareain afara
sezonuluidevgetatie

Monitorizarea
seceteiin ocoalele
silvicedinRom6nia
Tabelul 2. Continuare
Denumirea

Formula de clacul Ei semnificatia

Avanta.le

Se calculeazdla nivel de bazrn

hidrografic Ai se bazeazi pe
grosimea stratului de zdpadh
Elementede calcul:
- debitul rdulur
- precipitalii
- rezerva din lac fdcutd in timpul
iernii

- permite evaluarearezervei pentru apele de supratali la nivelul fiectrrui bazin independent

- iarna folosegtepreponderentin calcul stratul de
zilpada, iar vara precipitatiile

- schimbareasetului de
date sau a sta{iilor de
mdsurare determrni
schimbareaalgo-ritmulur
- indiceleare valoareunicd
gi nu permite comparalll
intre bazine

Palmer)
l2
combatere a
secetei
(Reclamation
drought Index)
SUA Oklahoma

debazin pebaza
- temperaturii
- precipitaliilor
- strat de zapadd
- rezervain lac din iarnd

permite evaluarea ETP Si

estimarearolului evapotranspiralietinbilanlul

bazin
- limitat, deoarecenu
permiteintercompara-

apei

bilitatea

1 3 . l n d i c e l ed e
ariditate De
Martonne

!tr -- lanual)
T+10

- permite delimitarea
climatelor semiumedesau
aride
- i n d i c e l el u n a r
diferenliazI bine zonele
afectatede seceta

- mai putin adecvatzonei

tbrestieremontanegi reci
- presupunevalori mlsurate in statii meteostandard

- permite delimitarea
climatelor in zone plane
(agrrcole)

- nu diferen{iazdzonele
tbrestieremontane
- nu esteadecvatdelimitdrii zonelor afectateintr-p
anumita perioadAde secetA
- necesitAmisnritori in
stalii meteo bine echipate.
Nu esteaplicabil pe valori
lunare

I l . l n d i c e l ed e
aprovizionareal
apelor de
suprafali

(swsr)

(dezvoltat de
Shafer qi

Desman,1982in
completarea
indicelui

12Pi

(lunar)

T.

Dezavantaje

0<A<5Climatarid
5<A<20Climatsemiarrd
20<A<30 Climat semiumed
30<A<55 Climat umed
14. Indicele
Lang

T
P: precipitalii
(mm)
T = temperatura
("C)

0<L<20Climatarid
20 <L < 40 Climatmediteranian
40 < L < 70 Climatsemiarid
70 <L < 1000Climatumed
I 5. Procentul
precipitaliilor
din media
multianuali

- uqorde calculat
P
P%o=--x100
- se bazeazdpe misurdtori
P,
fiabile
Pi : precipitaliile in perioada serve$teunor conrparatil
analiza6
intre regiuni. perioadesau
stalii dilbrite
- permiteevaluareaunor
seceteprelungite
'-'
=
Pm
- se actualizeazdlunar

ir,

sezonluni

- valoarea,,normaltr"
reprezintl o medie
matematicl a unor valori
multianuale
- riscul la aparilia secetei
estecalculatin raport de
media multianualAcare in
regiunile secetoase
include
episoadelede seceta
anterioartr

Monitoringul
in pddurile
dinRominia
secetei

34
Tabelul 2. Continuare
Denumirea

Formula de clacul si semnificatia

16. Indexul
standardizat al
precipitaliilor
(SPI) dezvoltat
de McKee

Avantaje

lJ-*166
=
sPI 4"
sYo

(l ee3)

Pi = precipitaliilecurentein
perioada i
Pm = precipitaliilemedii multranualein perioadai
s7o= coeficientulde varialie a
precipitaliilor medii in perioadai
SPI = indice bazatpe probabilitatea precipitatiilor la diferite
sclri de timp

17.Frecventa
decilelor
GibbsEi Maher
(1967)
Australia

Precipitaliile
lunarese uanjeazd
in decilecareprin definiliesunt
consideratesub normal daci nu
depA$esc
20 % din perioad[

Dezavantaje

- permlte comparareaseveritdlii seceteiin regiuni

cu climate lbarte difbrite
- se poate calcula pentnl
d i f e r i t es c l r i d e t i m p ( 1 . . .
n luni)
- poateevidenliaaparitia
u n o r s e c e t ec u l u n i d e z i l e
avansgi poateeviden{ia
severitateasecetei
- se actualizeazf,lunar
- permite vintalizarea
spatio-temporalaa
valorilor dintr-un numfu
mare de punte

- necsit6calculul parametrilor statisticiai precipitaliilor medii pentru diferite sciri de timp

- valorile calculatepe date
preliminare se pot schimba

- distribuf
ia frecventei
multianuale
a precipitaliilor seimpartein decile
- o decili reprezintdcea
mai micf,cantitatede
precipitalii

- necesitldatelepentru
precipita!iilunarepentru
o perioadipeste30 ani
- necsltA
programe
statistic
speciale

Tabelul 3. Coeficienfii de varialie ai precipitaliilor multianualesi-Stalia meteorologici Cdmpulung

Moldovenesc( I 961-2000)
Luna
lanuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

sl

0,62
0,64
0,63
0,40
0,46
0,36
0,45
0,48
0,67
0,58
0,58
0,64

^a

0,50
0,42
0,46
0,32
0,32
0,28
0,30
0,34
0,4r
0,49
0,43
0,48

s3
0,42
0,42
0,39
0,31
0,28
0,25
0,26
0,26
0,32
0,36
0,42
0,3s

s4
0,33
0,36
0,40
0,29
0,27
0,22
0,23
0,24
0,26
0,30
0,31
0,37

S)

0,32
0,28
0,36
0,29
0,25
0,22
0,20
0,21
0,24
0,25
0,27
0,29

s6

0,26
0,28
0,28
0,28
0,25
0,21
0,20
0,20
0,22
0,23
0,23
0,25

s8

0,24
0.24
0,27
0,23
0,24
0,20
0,19
0,20
0,20
0,21
0,21
0,22

0,20
0.22
0,24
0,23
0,21
0,19
0,19
0,19
0,20
0,20
0,20
0,20

s9
0 ,l 9
0.20
0.21
0,2t
0,22
0,18
0,l8
0 ,r 8
0.t9
0,20
0 ,l 9
0 .l 9

slO

slI

sl2

0,18
0.l9
0,l9
0,19
0,20
0,19
0,17
0,t7
0,t9
0,19
0 ,l 8
0,18

0 ,l 7
0.18
0,18
0,l8
0,19
0,l8
0,l8
0 ,| 6
0,18
0,18
0,18
0,18

0,17
0.17
0 ,l 7
0.17
0,17
0,17
0,17
0.17
0,17
0,17
0,17
0,t7

*s, - coeficientulde varialie al precipitaliilor medii dintr-o perioadade i luni anterioare

Semnificafiadati de autorvalorii indiceluiSPI esteredatain tabelul4.

in legdturdcu influenlacoeficientuluide varialie (s) asupraindicelui standardizatal
precipitaliilor se exemplific6doar modul in care influenleaz[coeficientulde varialie
indiceleSPI din luna ianuarie.Astfel, pentruun deficitde precipitaliide 50% din valoarea
gi un coeficientde varialies : 0,5 rezultdcd indiceleSPI
precipitaliilormedii multianuale
un regimde precipitafiiaproapenormal,pe candpentruun
esteegalcu -1 gi caracterizeazd

Monitorizarea
seceteiin ocoalele
silvicedinRom6nia
,..

35

Tabelul 4. Corespondenfadintre valorile lunare ale indicilor SPI 9i P% gi semnifica{iaacestora pentru zona temperat-continentalia emisfereinordice (dupi Edwards gi McKee 1997)

SPI

PYr

>3

>270
2 5 0- 2 7 0

' )- ) \
| 5-,)
t-l{

-l-l
-| \- -|
-l 5 - -,

-) --) \
-?5_-?

<-3

225-250
200 -225
t50 - 200
5 0- 1 5 0
25-50
0-25
0
0

Semnifica{iaclimaticd
Nemaipomenitde ploios. Inundalii iminente.Pericol alunecdride
teren vara,rupturi gi dobor6turide zdpaddiarna gi primdvara
Excesivde ploios. Pericol de inundafii vara gi iarna dacd
precipitafiilesunt lichide. Pericolde RDZ primf,vara
Extrem de ploios
Foarteploios
Moderatploios
Aproapede normal.Nu se semnaleazideficite sau excese.Vara
sunt posibile perioadede usciciune
Moderatsecetos
Foarte secetos
Extrem de secetos
Excesivde secetos.De regulamai mult de 3 luni cu precipitatii
(stepdvara)
Cdnd se inregistreazdluni la rdnd deficite excesive,degertificare

s:0,2 calculular conducela un SPIegalcu -2,5 (regimexcesivde secetos).

Pe ansamblu(tabelul3), putemapreciacI in timpul iernii coeficienliide varialieai precipitaliilor au valori foartemari (peste0,50)$i aceastaexpl'Le,l
de ce, chiargi in cazulunor
deficite(excedente)
mari de precipitalii,regimulacestoraestimatprin intermediulSPI este
mai pulinsever.In tabelul5 au fostsintetizate
valorile mediiperiodice
(1-36luni)alecoeficienlilorde variajieai precipitafiilor
(s%) in lara noastra9i semnificatia
indiceluistandardizatal precipitafiilorpentru diferite valori relative (Pi/Pm o/o)ale precipitatiilorin
perioadaanalizatl.Astfel, se observ[ca pentruo lunacoeficientulde variatie arevalori
de35-65oh,la
pentruca dupal2luni valoarea
3 luni 30-35yo,la
6luni 25-30yo,
acestuia
sd scadi sub l7V'o.Pentruacelea9iprecipitaliirelative(20%) valoareagi semnificafiaSPI
estefoartediferitE.Astfel, o lurti itr care 'duc:azulrloar20o/oprecipitaliidin mediamultianualI a lunii respectivese incadreaziintr-un regim de precipitaliifoartesecetos;pentru
acelagideficit, dar inregistratin 6 luni zonas-arincadrain regimulexcesivde secetoscu
tendinldde degertificare.
In acelagimod se interpreteazdsernnificaliaunui excedentde precipitalii de la o
perioadi la alta. Astfel, pentru o valoare a precipitaliilorde 150%ocdzuteintr-o 1un6
regimul de precipita(iise incadreazdin regim normal - moderat-ploios
in timp ce dacd
acelagiexcedents-arinregistrape o perioadade 6 luni de zile caracteristica
regimul ar fi
foarteploios-extremde ploios.
in tabelul6 s-asintetizatcorespondenla
dintrevalorileindiceluiSPI gi precipitaliilerelative (PI/Pm) inregistratein l-12 luni 9i semnificafiaclimaticda acestorvalori pentru
zona tdrii noastre.Se constatdci pentruo zondin careprecipitatiilerelative(PiYo)cdzute
timp de o lundsuntdublefafi de mediamultianualia lunii respective,
valoareaindicelui
standardizat
a precipitafiilor
estede2-2,5 gi caracterizeazdun
regimextremde ploios.
Se constatf,insd ca aceeaqicaracterizare
capZlrd
o perioaddde 3 luni in careprecipitafiile cdzutereprezintddoarl70o/o
din mediaperioadei
respective,
150%din precipitaliile
din
6 luni gi 130%din precipitaliileanuale.In acelagimod se constaEcl o lundin carepre-

Monitoringul
seceteiin pddurile
dinRom6nia

36

Tabelul 5. Variafia indicelui standardizatal precipitaliilor (SPI) 9i semnificafia acestuiain funclie de valoarea coeficientului de variatie ( s%) 9i precipitatiile relative (Pi/P%\ cAzuteintr-un anumit interval de
timp in RomAnia
Indicatorul

so/o
PrlP:20o/o

sPr

Perioada
I lunl

3 luni

6 luni

35-65
20

30-35
20

25-30
20

Foarte
secetos
50
-t

Extrem
secetos
50
-1,66

Excesiv
secetos
50
-2

-r,6

-2,6

-3

Semni/icalia
SP/
PitP:500
sPI
Semnificalia
SPI
PitPm:15%o
sPI
Semnilicatia
"-"";;;'''

USor
secetos
75
-0,5

Foarte
secetos
75
-0,7

Extrem
secetos
75
-0,8

Normal

Normal

Normal

PilPm:I25o/o
,tP1

125
0,5

125
0,8

125
I

(J$or
ploios

Semnificatia
Spl
PitPm:150%
sPI

150
I

Normal
.
"--":-:,'
-SemniJicalia
'
- u$or
:;;'
SPI
_;:,- _
Ptotos

150
I,66
'^;::^:
Foarte
ploios

200
Pi/Pm:2jUo/o 200
sP/23>3>3>J>3>J>J
.
Extrem Extrem
Jemnfircatra
"""";;;"'''

!,
ploios

de
ploios

150
t,
J'
ploios
extem
200

9 luni
20-25
20
>-3

12luni
t7
20
>-3

1.5ani
15
20
>-3

2ani

3 ani

13
20
>-3

12
20
>-3

50
>3

50
>.J

DeSerti/icare
50
-2,5
Extrem

50
50
-2,9
>-3
Excesiv Excesiv

secetos

secetos

Desertiricare

secetos

75
7s
75
75
-l
-t,4
-1,7
-1,9
USor
Moderat Foarte Foarte
secetos secetos secetos secetos
t25
t25
t25
t25
1,2
1,5
>1,5
>1,5
Extrem
Moderat Moderat Foarte
ploios f. ploios ploios
oio",^
150
150
150
150
t,'
2,9
>3
>3
Extrem
:;^:
ploios

Excesiv
ploios

200

200

75
-2,1
Extrem
secetos
t25
>2
Excesiv
ploios
150
>3

^/-___.._
200

200

200

Nemaipomenit de ploios (inundalii pe suprafeSemari)

cipitafiile cdzutereprezintAdoar25o/odin media multianualda lunii respective,capiltdca(SPI : -l - -1,5),dar aceeagicaracteristicA

racterizarea
moderatsecetoasd
o are o perioadd
precipitaliile
de 3 luni in care
clzute reprezinll 50% din media multianualda acestora$i
un an in care precipitaliilecdzutereprezinti doar'75Yodin mediamultianualAa precipita!iilor.

5. Prognoza ,p^ritiei secetelorSi a perioadelor cu excesde precipita{ii pe bazil sistemului de monitoring propus
Sistemul de monitoring in teren face parte din grupul de monitoring gi cuprinde instalafiile gi personalul desemnat sd capteze, sa m6soare, sd inregistreze gi si transmiti la
Centrul Nalional de monitoring al secetei datele referitoare la cantitatea de apd colectat6 in
timp de o lun6 la pluviometreletotalizatoare Si efective din dotare (Barbu gi Popa 2001).

Tabelul 6. Corespondenfa
dintre valorile periodiceale indicilor SPI gi P% si semnificatiaacestorapentru
zona farii noastre
SPI

?\_1

') . ') \
t . 5- 2
r-1,5
-r- I
-l s _ -l
-l 5 - -t
-) _-i <

-? {_-'l

P,/P,,,(7o) in perioadade I - 12 luni

Pto/o

Pj:/o

Po%o

Psoh

Pn%o

175

160

150

160 t50
200 170 150 140
175 1s0 140 130
150 135 r2s 120
50- 65- 75- 80r50 135 125 120
25
50
60
6s
030405065
012253550

130
tzs
ll5
85I 15
t5

2.s0

180

230

190

20

140

25

Semnificaliaclimatictr
Nemaipomenit de ploios. Inundalii iminente. pericoi
aluneceri de teren vara, rupturi qi dobonituri de zdpadd
(RDZ) iama 9i prim[vara
Excesiv de ploios. Pericol de inundafii vara gi iama dacl
precipitaliile sunt lichide. pericol de RDZ primlvara
Extrem de ploios
Foarte ploios
Moderat ploios
Aproape de normal. Nu se semnaleazl deficite sau
excese.Vara sunt posibile perioade de usciciune
Moderat secetos
Foarte secetos
Extrem de secetos
Extrem de secetos.De reguli mai mult de 3 luni frrd
precipitafii (steptrvara) sau cu precipitalii
nesemnificative. Ani la rdnd deficite excesive. tendinttr
de degertificare.

Fig. 12. Reteauade puncte de monitoring al deficitului/excesuluide precipitalii in padurile

din Romdnia

5.I Echipamented miisurare in teren

Pluviometrultotalizatoresteun captatorde precipitaliide form6cilindrici, transparent,
gradat?nmm (l/m'z)prevLzutcu o pdlnie capaccarclastrsd pdtrunddprecipitafiile dar
lim-

seceteiin piduriledinRom6nia
Monitoringul

38

practictoatec[delilede precipitaliidintredoud
(fig. l 3). El inregistreazd
iteazdevaporarea
ploii etc.Celcetari
citiri ldraa oferi informaliireferitoalela numdrulde caderi,intensitatea
au ardtat(Barbuet al. 2001.2002)cd valolileplecipitaliilortotale(lLrnare)
experirnentale
de evaporafie.
suntpu{inafectate(neglijabile)
-5in 5 mrnIacitireaplecirealizatidelabazlgipoatefi inscrisadoardin
Gradaliaeste
sub l'aporeste
acoperitoate
precizia
rndsuldtoare
mm.
Aceastd
cu
de
2
indu-sela menisc
lunare
plecipita{iile
rnedii
ctr
laport
doal
in
valorilese vor folosi
tul precizieideoarece
(
din AtlasulClirnatologic1965).
multianuale
extrase
pentru
Pluviometrulefectiv.Pentrua evidenliaun bilanlpritnat'al apeidisponibile
efecplantea fost imaginatun pluviometluef'ectiv(fig. l4). careinregistreazdcantitatea
lunii(P')
la sfdrgitul
rdmasd
tivi de apadin precipitalii
P' : P-ETP
Pe baza diferenlei algebricedintre valorile peliodice citite la cele dor,rdtipLrride plLrp io t e n { i a l ed i n p e l i o a d ar e s p e c t i v d:
v i o m e t r es e o b l i n e e s t i r n a l e ae v a p o t l a n s p i r a ! i e
P - (P - ETP) : P - P + ETP : ETP
Pluviometrul este identic ca fblrnd (cilindric) cu plttviometl'ttltotalizator dar ntl este
dotat cu pdlnia de protecfieirnpotriva evapolafiei(in acestt-elel are capacitateade a primi
apa din precipitafii dar gi a ceda prin evaporaleo pafie din apa existentdin cilindrLr).De
cilindlLrluiunde se afld lnarcatavaloarea
asemeneagradalia (rnrn) incepe de la jLrrnatatea
lui 0) vor evidenlia un exces de plecipitalii fatd de ETP iar
0. Valorile pozitive (deasLrpra
valorile negative(sub 0) un deficit de pLecipitalii.La instalareoperatorulva avea grijd ca
in cilindrr.rnivelul apei sA fie 0, iar dupd fiecat'ecitire va vdrsa sau va adiuga ap6 astfel
incdt meniscul s6 fie la 0.
Cilindrul va fi a$t de inalt (300-400 rnm) incdt str pennitd stocarea unol cantitdli
exceplionale (200-250 mm) de precipitalii lunare.

Dopcu oriticii
carelimiteaze
evaporarea
apei

ETP<P
(+)

2J
20
l)

l0

Pdlnie de
protctie

.J

-------+.t'
Fig. 13. Pluviometru totalizator

.IO
ETP>P
' 15
/\
\-/
- to
------3q.
,----

Fig. 14. Pluviometruefectiv

Prognoza
qece{elor
aparitiei
...

39

Pluviometrele
totalizatoare
gi efectivese instaleazlinbateriide cAte2lal-1,5 m deasuprasoluluiin terendeschis,la 20-25m de obstacole
inalte(case,arborietc.)ca in fig.
15.

Fig. 15. Modul de instalarein terena bateriilorde pluviometretotalizatoalepT l, pT qi

2 ef'ectivepE l, pE 2

Dispozitivpentru mlsurarea(lunarl) a cantitd{iide precipitafiidin zdpadd.pentru

a Inonitorizagi in timpul sezonuluirececantitatea
de precipitatiiajunsala sol estenecesardevaluarea
cantitativda hidrometeorilor
sub forma solida(z6pad6,polei, rndzariche,
lapovi!6etc.).La stafiilemeteorologice
se face mdsurareazilnicFtastratuluide zttpadFriar
la 5-10 zile se determinddensitatea
acesteia
cu scopulde a stabiliechivalentul
in apdal
zdpezii.
Pentruscopulproiectuluide monitorizare
a risculuide aparitiea ssceteiin paduriledin
_
Romdniaa fost conceputun dispozitivspecial(fig. l6) capabilsi retinrintreaga
cantitate
de zdpaddcare poatecddeaintr-o lund (80-95 cm). Principial,dispozitivulde
mdsurare
constddintr-uncilindru prevrzutcu o pung6din pvC cu rungimeade g0
cm in care
pitrr'rndfulgii de zlqadd9i seacumuleazd,.
La sfdrgitulfiecdreiperioadede observafie(data
de I a fiecdreiluni de iarni) observatorul
va detaga
pLrnga
de pe cilindrugi o va duceintrun birou la cdldurapentrua topi zdpada.
Apa rezultatasetoarndin pluviometrultotalizator (de varf,)cu gradaliide la 0 de labazd gi se va citi cantitateain mm netransformati.
Pentrua oblineechivalentul
in mrndeprecipitafii(din zdpad6)
valoarea
cititaseinprulgegie
cu coeficientul0,75.
Exemplu:dupatopireazdpezridin pungds-aturnat aparezultatdinpluviometrul
totalizator9i s-a citit 175mm. Valoarearealda cantitaliide precipitaliicdzutesub
form6 de
zdpadd,vaft:
175x 0,75= 13l mm.
Dateleobtinutedupi inmullireacu coeficientul0,75 se trec in registrulpunctului
de
monitoring.coeficientula fost stabilitpe bazaproportieidintresupiafala
de recepfiea
cilindruluipentruzdpaddgi a pluviornetrului
totalizator:

dinRomdnia
seceteiin pSdurile
Monitoringul

40

4=4
TD

-u

Sz:
Sp :
Pz:
Pt:

tI

suprafalade recepliea cilindrului captatorde zdpadd'

suprafalade recepliea pluviometruluitotalizator
de apadin zdpaddcititala pluviometrultotalizator
cantitatea
cantitateareal6de precipitaliidin z[padtr,corectatd
dnd

4. (=r c "o=" =?E = 0,?54

Dz

P.8

s-a stabilit cd pentrucaptatoriide zdpadddistribuili in

Prin misuritori experimentale
refeauaR.N.P.Sp/Sz: 0,75
Faze de lucru la mtrsurareaechivalentuluiin apd al zdpeziicSzute:
l. Se dezleagf,pungade pe cilindru
2. Se transpoftapungala birou
3. Dup6 topirea zdpeziise toarnl cu atenlie aparezultatdin pluviometrul totalizator de
vard PT (mm)
4. Se citesc in ml valoareanetransformatda echivalentuluiin apd al zdpezii
cu 0,75 gi se obline echivalentulreal
5. Se inmulfegtevaloareacititi (netransformatd)
in mm sau l/m2al zdpezii cdzutein intervalul de misurare (o lund). Mlsurdtorile se fac separatpentru fiecarecaptatorin partegi setrec ?nregistrula Pt cr,rprecizareaca s-a masurat

Hidromebori (z pad,i)

Ci]indnr PVC

Sdrnuipentu lixarea
IndPVC mntu
IlxareaFrngu

Prlgi din polietilen{

(80 x 25 cm)

Zipadi acwtulat[ in Pngd

Fig. 16. Schemadispozitivului de captareazapezii

Prognoza
aparitiei
secetelor
...

41

apadin zlryadd.
Captatoriide zdpaddsemonteazf,in bateriide cdte2 pentrua oblineo estimarecdt mai
asigurattra echivalentuluiin apdal zdpeziicdzutetimp de o lund.
Fazede lucru la montareain teren a captatorilorde zipadl:
Se bate{Srugulde lemn in sol astfelinc6tdeasuprasolului sd rdmdndg0 cm.
I' Se fixeazi platbandaindoit[ in formd de U cu laturade 8-10 cm cu 2 cuie in vdrful
!f,rugului
2. Se frxeaz6.
cu sdrmd,de ramurileverticaleale platbandei,cilindrii de z6padd.Sdrma
se treceprin orificiile existentelateral.
3. Sefixeazdpungadin polietilend,cu sArmf,,deasupraineluluide labazafiecdruicilindru.
4. Se ageazdcutia de scdndurd(de proteclieimpotrivavdntului)cu dimensiunilede 80
x 20 x 20 cm ldngf,farug,sub fiecarecilindru captator.
5. Se ageazdin pozilieverticaldpungade colectare,sufldndbruscin cilindru.
Dacdpe duratamlsurdtorilorse constatdca pungas-a obturat,se recomand
d aqezarea
acesteiain pozilie normald(vertical[).
Instalareacaptatorilorde zdpaddse va face de asemenea
in imediatavecinitatea captatorilor existenfiavdndgrijd ca sd pdstrdmdistanfade obstacole(arbori,clddiri) carear
puteainfluenlamdsurdtorile.Dacdin intervaluldintre doua citiri se constatdcd vantul a
produsincrelireapungii din polietilen6,aceasta
se ajusteazd
cu mdnasausufldndputernic
in cilindru.Datdfiind importanlaprecipitaliilordin timpul iernii pentrurealizarearezervei
de apd din sol la inceputul sezonuluide vegetatieurmator,este necesarsI acorddmo

P:lqi {+
gnli*tSr&
f.]E+r,.,1*.*n&yt*.:;d.
'illn"tx,Yli':nr
prrllli
tra.ts.r(ui*i Fotlil&d
vd*friiiri tr F.irilju .S*
,,,l'l,kdalra tttrrsr
.X,{ga!aacuriur}eii
Tdor4d+ iS.lx --';:n
5 cvrr
ti$ni3iti *riJ i$ r;;ns

Fig. 17. Schemamontdrii captatorilorde ziryaddin tcren

in p6durib
dinRomdnia
Monitoringul
secetei

+L

atenfiedeosebitigi acestormisurdtori.

5.2. Efectuareacitirilor gi raportarea rezultatelor

Citirea cantitafii de precipitalii se face direct la gradafiileimprimate pe cilindri transparenli iar dateleoblinute se inscriu in registru(tab. 7). $eful de ocol va instrui gi va
desemnapersoanacarerdspundede integritateacaptatorilor,de citirea gi raportarealunari
sd fie o persoandcarestd
a datelorla I.C.A.S.CdmpulungMoldovenesc.Esterecomandat
in permanenllla sediulocolului sauin locul undesunt instalaficaptatorii.Schemafluxului de informafiiin releauade monitoringse prezintbin fig. 18.
Observatriilese rcalizeazdlunar, in zirn de I dimineala, rezultatelese trec in registru,

Tabefuf 7, Tabel pentru inregistrareadatelor pluviometrice la Ocolul silvic Data instalarii

Luna, data
citirii

Pluviometrul totalizator P(mm)

Media
PT 2
PT I

Aprilie
Mai

52
82

54
84

55
86

Date
Iwtare

12001

Pluviometrul efectiv (P-ETPXmm)

Media
PE I
PE2

21
-5

20
-10

20
-7,5

Observator

(Nume9i semnatura)
Popescu,
O.
Popescu,
O.

D ateluntre
medii

INTERNET
Rapoul.e
h:rrare

Date lr.mara
cerf alizate

Cmtnr de rnoniforing al*cetei

Sialiunee EryerirnenteH ile Culure
Moliiluhi C funp ulung Ma tr av tne*

Rapoutelr.mue
Rryoartelunare
INTERNET
EMAIL

Rcgh Nafionali e Pidurib r

Fig. f8. Fluxul de informafii (direct gi indirect) in sistemul de monitoring al seceteiin pddurile din
Rom6nia

Proonoza
aparitiei
secetelor

iar valorilemediisetransmitprin fax sautelefonin aceeagi

zi la coordonatolul
la nivelde
Dilectiesilvica,iar acestaprin fax la StaliuneaExpelirnentald
de CulturaMolidului
(tel.0230/314147.
CdmpLrlung
Moldovenesc
fax. 0230/314146.
email:barbu.ion(r?icassv.r.o).
Personalul
l.C.A.S. va sintetizatoatedateleintr-obazdde datecarese af'lata laboratorul
de ecologie.Datelese introduclunarin perioada2-4 alelr,rniiin bazadedate,ial pdndde
l0 a lunii sefac prelucrdrile
gi seelaboreazd
statistice
hdrfilegi graficelecarevor fi inaintategrupuluide evaluarea riscurilorgi grupuluide decizie.

5.3.Sistemulde prelucrarea datelorgi elaborarea rapoartelorlunare

Pentruledactarea
hdrfilorsinopticeprivindvariabilitatea
spalialA
a indicatorilor
secetei,
intr-oprintdetapas-autilizatocolulsilvicca unitateade calcul,obgindndu-se
hdrlilede tip
"patdde culoare"fiecdruiocol atribuindu-se
valoareacalcr-rlatd
pentrupunctulde monitoringdin razaacestuia
(fig. l9). Avdndin vederemareavariabilitate
a condiliilorde relief
9i de vegetaliedintr-unocol silvic,adeseacu arnplitudinifoarternari,s-atrecutla un alt
rrod de elaborarea
a hdrfilorprin intelpolarea
geostatisticd
a datelolprimarepr.inmetoda
intelpoldriiproporlionale
cu distanJa.
Aceastdmetodda pelrnitoblinereaunor.hdrli tematice careredaupe deoparte
valorilerealernisuratein pLrnctele
clernonitoring;;ipe de alt[
parteizoliniileestirnate
pentrlrvaloriledintrepunctele
de monitoring
(fig. 20).
Pebazadatelormeteorologice
mediimultianuale
s-aLr
stabilitprecipitaliile
rnediilunare
pe carele vom considela"nonnale"gi in rapor-t
9i anuale(din AtlasulClimatologic)
de ele
vornanalizaevolufiacantit6liide precipitalii.De regLrlS,
evaluarea
parametrilor
rnediimultianualiai precipitafiilors-a licut pentruun punctsituatin apropierea
sediLrlui
de ocol,
ttndes-au montatpluviometlele.Reprezentativitatea
punctuluipentruintregr-rl
ocol este
mai redusdpentrualtitudinilemari(maiputinafectate
de secetd)
9i rnairidicatapentrualtitudinilernicidin cadrulocoluluisilvicrespectiv
(fig. 2l).
Calcr-rlr-rl
indicatorilor
sinteticiai precipitagiilor
se facepenlr'uo perioaddmai scurld(l3 luni) saumai lungd(12-36luni) in funcliede cerinlegi de interesulbeneficiarilor.
Seceta
meteorologicd
estepusf,in eviden!6de parametriilunariai precipitaliilor,
secetafiziologicd de parametriidin ultimele l-3 (6) luni ai precipitafiilor,iar secetahidrologicd
(scdderea
niveluluiapeifreatice,debitulunorcursuride apa)estepusdin evidenldde parametrii cumulalipe o perioadd,
de regula,mai marede 3-6 luni pdnala 3 ani gi chiarmai
mult. Pentru determinarea
parametrilorprecipitaliilorpe anurniteperioadede timp,
ocoalelesilvice se grupeazipe bazinehidrografice.Parametricare pot fi calculatigi
vizualizaliprin programele
de calculse referf,la o seriede indicatoridirecli sau relativ
simplude calculatpdnala indicatoricomplecgicum esteindicelestandardizat
al precipita!iilor(SPI).
Pentrucalcululautomatal indicatorilorsinteticia fost elabolatun programinforrnatic
SECETA2.0 carepermitegestionarea
unitarda datelorgi transfelr-rl
rezultatelor-Ia
sistemul
GIS (fig. 22). Programulutilizeazdun sistemrelationalde gestionare
a datelorcarepermite atdt vizualizareagraficacdt 9i tabelarda rezultatelor(fig. 23). Parametriicarepot fi
calculatisi vizualizagiprin programelede calculsereferala o seriede indicatoridirecii sau
relativsimplude calculatpdndla indicatoricomplecgiculn esteindicelestandardizat
al
precipitaliilor
(SPI).

Monitorinoul
in pSdurile
dinRomAnia
secetei

44

CI' ;i:i:ll,l}:i:i?i:.1'l,l,T
C$trB'lu[

1i;]

lioidi\

nt..

t"T'L:

:iil
I

5l .60

frrro

I91.rrD

Iti]]tS
rzr.r:o
f
Itr3r . r+o
w& t4t t50
1 5 1. 1 6 0

lllj,ii'

Fig. 19. Harta cantit[filor de precipitalii cdzrte in luna august 2002 in ocoalele silvice din Romdnia,
metoda"petelor de culoare"

Legerxlr
h rrnrnr

lc

6!

120

130

Fig. 19. Harta cantitetilor de precipita\ii cdzvtein luna august 2002 in ocoalele silvice din Romdnia,
metodainterpoldrii proporfionale cu distan!a

valorilemediimultianua
Pm pentrudiferiteperioadede timp
i:(1,2,3.. 12luni)
I.C.A.S.Cdmpulung
Moldovenesc

precipita{iilor

- (r.NM.H.)
r.c.A.s.

calculeazaparametrii statistici ai
mediilor, s2, s, so%etc
I.C.A.S. CdmpulungMoldovenesc

leazl parametriistatistici
ai mediilor, s2, s, soloetc
LC.A.S. CdmpulungMoldovenesc

ocoalesilvice) pen-

mAsuriuea
lunarda precipitaf
iilor
ator ocoalesilvice

alcule pe bazaalgoritmilbr speci

pentru lista.rea,determinareasau
reprezentareagrafici a valorilor
indicatorilor secetei
I.C.A.S. CdmpulungMoldovenesc

lndicele standaftizat al
precipitaliilor
Pi-Pmi

I.C.A.S. 9i alte unitati interesate

Fig' 2l' Schemalogicl a lucrdrilor necesarepe"h,, cat""[t i"di.=t"rilor

seceteideriva{i din precipitafiigi
pentru editarea hA{ilor sinoptice

5.4. Perspective
Realizareaii menfinereain funcliunea unui sistemde monitorizarea secetei
la nivelul
fondului forestieral Romdnieiva permiteidentificareazonelorexpuse
unor episoadede
sectacu efect negativ asupravitalitifii, st[rii de sanatate,producfiei proiuctivit6lii
9i
pddurilor.Pe bazaunor analizecomplexese va puteacuantifica
efectulseceielorde intensitdti diferiteasuprafelurilor silviculturalegi economicedin zone
de risc ridicat la secetf,.
Elementelede cuantificare$i modelarestatistico-matematica
a intensitaliiseceteivor putea
fundamentavulnerabilitatea
arborilorgi arboretelorcu structuridiferitela impactulsecetei
9i la adaptareamanagementuluiforestier in scopul minimizdrii riscurilor pentru ges-

dinRomdnia
in pddurile
secetei
Monitoringul

46

Dirotu. puetuSl

Sl

I52

I $

pep@EPbhffic

I 54 t SJ ! M

m6 P.e

r I

I S

hr decffi.

I 59 rSrc

rsll

lln

r3!2

Fig.22.Interfafa de lucru a programului SECETA 2.0

Dete nriswitod

- COD PIJNCT
Datc gmra|'

- CODPI,NCT
-Dmirc
- Iudq
- Dircclic silvict
- Ocol silvic
- Altitudnc
-hngitudirc
- Iatitudinc
- Responsabilpuct
- Tclcfonrcspombil

Indicatori seceti

- Antn
- IAH

. CODPUNCT

- Prccip4ii lurc
- P-EIP hmr

-&ul
-Ima
- Indicdor cumulat - si
- Prccipit4ii lwnrc - Pi
- Prccipita$i mcdii - hn

Algoritni spccihci

Prccipfta$mcdl
mutiarualc

. Abatcrca faP & mdc - Pi-hn

- Abatcrca relativi - fPi-Prn)/Rn
. Indicdc stm&rdizat al prccipita.tiilor - SPI
- ETP;
- Ewpohmpir4ia
potaiali
- Reerva dc 4t - P-ET$
. Umiditatcarclativi - P/ETP

Repoartc
Panmcti
stetlsdcl

- COD PI]NCT
. IIARTIGB
. RAPOARTf, INDIVIDUALE
PENTRUFIECART PT'NCT

Fig. 23. Structura bazei de date gi relaliile funclionale

Rezultate

6. Rezultate obfinute in anul 2002

6.1.Raportul de monitorizarea riscului de aparifie a seceteipe luna martie2002
Proiectulde cercetare.,Monitorizarea
risculuide apar"i{ie
a seceteiin pdduriledin
Romdnia" este elaboratde Institutulde Cercetdrigi AmenajariSilvice - Statiunea
Experimentaldde Cultura Molidului CdmpulungMoldovenescin cadrul programului
Nalional MENER (Mediu, Energie,Resurse)gi are ca beneficiarRegia Nalionalda
Pddurilorgi DirecfiileSilvice.in perioadaseptembrie2001- februarie2002 s-auconfeclionatechipamentele
pentrumdsurarea
lunarda precipitaliilortotalegi efective(p-ETp)
s-au
elaborat
instructiunile
pentruefectuarea
9i
gi raportarea
m6surdtorilor,
public6ndu-se
brogura..Evaluarea
risculuide aparifiea seceteiin pidulile din Romdnia"carese difuzeazd,
la fiecaredirecliesilvicdgi ocol silvic odat6cu instalarea
echipamentelor
gi instruirea
responsabililor
desemnali.
In perioadaI februarie- 8 martie 2002a fost instalatl releauade efectuarea m6surf,torilor in ocoalelesilvice din direc{iilesilvice: Dolj, Mehedinli,Gorj, vdlcea, olt,
Teleorman,
Bucuregtigi Sloboziagi s-afbcutinstruirea
responsabililor
desemnali
la nivelul
direcliilorsilvicegi Ia nivelulocoalelorsilvicedin subor.dinea
acesrora.
In lunamarties-aumdsuratgi inregistrat
integralprecipitaliile
la un numdrde 38 ocoale
silvice.care,dupdce au fostvalidate,au fost introduseinbazacledategi s-austabilitindicatoriiprezenta[i
sinopticpe hdrfile anexate.
Pentruocoalelesilvicela carenu s-aterminat
instalarea
captatorilor
la inceputullunii martiesaupentrucaredateletransmise
nu au putut
fi validate,aparein h6r{i culoareaalbit.
Pe bazamdsurdtorilor
asupraprecipitafiilortotaleinregistrate
la punctelede monitoring instalate
in sudullarii s-aucalculattoli parametriicareperrnitevaluarea
deficituluide
precipitafii9i intensitatea
seceteiprin intermediulindicatoruluiSPI (indicelestandardizat
al p-recipitafiilor).
Incepdnddin datade 8 aprilie 2Q02rez.ultafele
calculelor9i harfilesinopticeai indicatorilor de caracterizare
a seceteivor puteafi accesate
de cdtrebeneficiariiminlionali (RNp,
Direclii silvice,Ocoalesilvice)de pe site-ulICAS Cdrnpulung:
http://www.icassv.rolsecela/.
Rezultatele
oblinutes-auraportatgraficin sistemGIS prin interpolare
proporfionalS
cu
distanla.in continuarese prezintd.analizaindicatorilorseceteicalculalipentrusudultdrii,
pe bazamlsurdtorilorefectuatein luna nartie 2002.
Harta precipita{ii lunare (Pi). Din informatiilenoastre,culesela ocoale, rezultd,cdr
pentrutot sudulfdrii, cu exceptiaDireclieisilviceSlobozia,in Iunileianuariegi februarie
nu au cdzutprecipitaliisemnificative,
in celemai multedintreocoalelesilviceitinerate,
ultimeleprecipitafiifiind inregistrate
la sfdrgitullunii decembrie
2001.Mdsurdtorile
efectuatein lunamartie2002in ocoalelesilvicedin sudr-rl all fost reprezentate
grafic?n
larii
ha4i tematice.Se constata
ca in jude{eleMehedintiqi Gorj practicnu au cdztrtprecipitafii
in lr-rna
martie,deficitulcumulAndu-se
cu cel din lunileianuariegi februarie,rezultAnd
un
deficit importantde precipitaliipentruaceasta
zona.in judeleleDolj, Olt gi Teleormancantitalile de precipita!iicdzuteau avut valori maximede 20-40 rr,ln sudul extremal
fdrii
(in ocoalelesilvice din apropiereaDundrii) gi valori mult mai redusesub l5
mm in

dinRomania
in oadurile
secetei
ocoalele silvice din nordul judelelor respective.Valori cantitative nesemnificatives-au
inregistratin Subcarpa{iiSudici. in SE Cdrnpiei Romdne (Dileclia silvicd Slobozia) s-au
inregistratprecipitaliilecele mai mari din tot sudul larii 30 60 rnm, valorile rnaximefiind
inregistratein Ocolul silvic Calalagi.
Aarta precipita{iilor medii multianuale (Pm). Luna martie este una dintre cele mai
secetoaseluni ale anului, cantitatilemedii multianualede plecipitalii variind intre 30 40
mm in sudul extrem, 40 - 50 mm in Mehedinli 9i partea sr"rdicda judelului Gorj 9i in
SubcarpaliiSudici. Pentruzona montanda judelulr-riMehedin{i 9i Gorj au valori de peste
60 mrn. in functie de cantitd{ilede precipitalii inregistratein cut'suliernii 9i in luna martie
de vegetalie.
se poate estima rezeryade apa din sol la inceputul sezonulr-ri
Harta deficitului/excesului de precipitatii (Pi-Pm). Pe baza diferentei dintre precipitaliile efective cdzulein luna maftie 9i precipitaliilemedii multianualeale lunii martie sa calculat 9i reprezentatsinoptic deficitLrlde precipitalii (Pi Prn) exprimat in tntn pentru
ocoalelesilvice la care s-au fbcut mdsurbtorivalide. Se constatdca deficitul maxim pentru
-60 mm)'
luna martie se inregistreazain judelele Gorj (- 40 - -70 mm) li Mehedinli (-30
reduse
tnai
au
valori
precipita{ii
in judelele Dolj, Olt, Teleormangi Cdldragideficitele de
p
r
e
c
ipitali1
0
D
u
n
a
r
i
i
,
l d l a l a g i i,n a p r o p i e l e a
g i 3 0 m m . i n j u d e l L rC
f i i n d c u p r i n s ei n t r e
in luna martie sunt mai tnat'ictt 30 mm fala de media rnultianualf,'
ile cdzr,rte
H a r t a c a n t i t l { i l o r r e l a t i v e d e p r e c i p i t a t i i ( P i / P m x 1 0 0 ) .C a n t i t a l i l er e l a t i v ed e p r e c i p i t a l i i ,e x p r i m d i n p r o c e n t e ,( P i / P r n ) x 1 0 0 ,c a n t i t a t e ad e p r e c i p i t a { i i i n r e g i s t l a t d i lnu n a
Din analizahdr{ii in care s-au repfezentatacesnrartie fa{dde valorile medii mr"rltianuale.
judeprl
Gorj, apfoape in toate ocoalele precipitaliile cdzule
te valori se constatd cd in
'
in jLrdefulMehedinli sunt cLr10 -90%
reprezintf,doar 0 20% din valorile mr-rltianuale,
!6rii situatein imediatavecinltate
mai 6ici decdt media lunii rnarlie. ln jLrdeleledin sudr"rl
a Dun6rii (Vdnju Mare, Calafat. Corabia, Turnu Mdgr-rlele)precipitaliile cdzttte prezintd
din
v a l o r i c u 2 0 - 4 0 %m a i m i c i d e c d tr n e d i am u l t i a n u a l 6a l r , r n iri n a f t i e .I n o c o a l e l es i l v i c e
'rnai
80%o
nordr,rljLrdelulLriOlt (Slatina,Balg) cantitalilerelative de precipitalii sunt ctt 70
redusedecAtmedia. In juclelul Teleorman,cantitalilerelative de pLecipitaliiau valori mai
Numai in OcolLrlsilvic Cdldra$is-au inreredusecu 20 - 60Yo dec6lmedia mr-rltianuald.
a lunii.
media rnr-rltianr'rald
deca]t
40oh
20
mari
cu
gistrat precipita{ii mai
datelor calculate se
(SPI).
Pe
baza
precipita{iilor
Harta indicelui standardizat al
jLrdelele
Gorj 9i Mehedinli,
in
secetoasd
poate aprecia c6 luna martie 2002 a fost foarte
g
i
n
o
r
d
t
r
l
.
i
L
r
d
e
g uO
l ul it . D e a s e m e m o d e r a ts e c e t o a s A i ns u d u l j u d e l e l o rM e h e d i n f ig i D o l j
nea se poate aprecia ca rnoderatsecetoasi foarte secetoasazona Subcarpa{ilorSr'rdici
(Staliunea ICAS MihAie;ti). in restul ocoalelor silvice. lltna tnat'tie,se caracte-t'izeazdca
pentrlt
fiind apropiatdde normal, doar in judefr-rlCalaragi,estitrat'eaprin intermediul SPI'
precipitalir
de
a
captatorilor
instalale
de
Lr-rcrarea
ploioasl.
foafte
luna martie fiind de lun6
flnalizareaacestei acliunii la
continud in restul ocoalelor silvice din lali, estitndndr-r-se
sfArgitulh"rniirnai 2002.
Harta evapotranspira{iei poten{iale (ETP). Temperaturilelidicate (cu 3 5"C mai
mari decdt media multianuala)gi vAnturile intensedin perioada5 9 martie ar,rf-avorizat
Mehedinli, Gorj q
D.S.
rnm
in
40
60
inregistrareaunol evapolEriimporlanteestimatela
Ootl, ZO- 40 mm in D.S. Olt $i Valcea. Spre est, in D.S. Teleorman9i Bucuregtise inregistreazdo cre$tetea evapotranspiralieila valori cafe se aplopie sau chiar depdqescvalorile m6suratein Mehedinli 9i Gorj consideratepolii seceteidin aceastdprirndvard'

Rezultate

Valorile mai reduseale evapotranspiralieimdsuratein D.S. Vdlcea gi Olt se explic6, in

parte, $i datorit?isalbei de lacuri artificiale (de baraj) de pe rdul Olt care menlin la data
respectivdtemperaturimai reduse,pe de o parte,gi determindun plus de umiditateatmosfericf,, pe de altf, parte.
Harta precipitafiilor efective (P-ETP). Valoarea precipitaliilor efective (p-ETp)
reprezintA,teoretic, cantitateade apf,care ajungein sol gi contribuie la realizarearezewdi
de apd din sol. La inceputul sezonuluide vegetalie rezeryade ap6 din sol reprezintavaloareaP-ETP cumulatddin perioadaoctombrie- martie.
Din analizavalorilor posibile ale precipitaliilor efective P-ETP,se constatac6 acestea
pot fi pozitive (cdnd P >ETP) gi contribuie la cregterearezeweide ap[ din sol (Rs+), pot
aveavaloarea0 (cdnd P=ETP) gi determindconstantarezewei de ap5 din sol gi in sfhrgit
pot fi negative (cdnd P<ETP) determindndreducerearezervei de aptr din sol Rs : 0 gi
accentu6nddeficitul (atunci cdnd acesteaexisttr,Rs-). Din analizahdrfii, se constati c6 in
toate ocoalele monitorizate rezewa de api din sol s-au redus cu -10 - 40 mm in D.S.
Teleorman9i Olt qi s-au redus drastic cu 40 - 60 mm ?n Oltenia gi ocoalele silvice din
judelul Giurgiu. Acest deficit accentueazd,
efectul seceteidin lunile anterioare.

secetei
in piduriledinRomAnia
Monitoringul

50

**T1;,

l!iti:
-
I31
841-50
51-60
6 1- 7 0
E
zr -eo
!

ll'.li
1lil]il

li:]'1$

,.;

1131;-

30

60

tm

180

2&

Cantitatilede precipita,tiicizute in luna martie 2002n ocoalelesilvice din Rom6nia

Legenda
Pm(mm)
0-10
11-20
2 1- 3 0
3 1- 4 0
41,50
51 -60
61 -70
7 1, 8 0
81-90
100
1 0 1- 1 1 0
1 1- 1 n
121- 1n
131- 14
1 4 1, 1 5 0
151- 160
161" 170
71 - 180
190
m

03060

Cantitaple medii multianuale de precipitafii cizute in luna martie in ocoalele silvice din Rom6nia

Rezultate

51

Legenda
Pi-Pm(|m)

I-150
I-149--1s

I13 f3
110
I-119
-109 100
-l

l' r -.]

::,1,r,.
_

,'

30

60

120

. --,-- 89 "80
79 - -70
-69 - 60
'59 ,50
i
49,-4
-39 - ,30
-29 ,20
1 9- - 1 0
90
r-10
1 1- 2 4
21-30
31,40
4 1- 5 0
51 60
Ei- 61 -;0

180

t|'-."'

ffi1i

:40

Deficitul/excesulde precipitafir (Pi - Pm) inregistratin luna martre 2002 in ocoalelesilvice din Romdnia

Legenda
Pi/Pm (9/o)

0 10
11-24
21 3A
31 4A

-,_-- . 41,50
51 60
61-70
Xat
Isr

-110
124
-130
-14
I131
141- 15c
151- 160
1 6 1, 1 7 0
171 180
131- 190
191- 200
>200

r10-1
-111
I121

''-'l'ii ''-:

/'

..'

-Km
0

i0

60

120

i80

-so
- roo

)1t)

cantitifrle relative de precipitaqii (in % din valoarea medie rnultianuald) inregistrate

in luna martie 2002in ocoalelesilvice din Romdnia

secetei
in oiduriledinRom6nia

Legenda
SPI
<-3,0

k$lifictrc

-2,9 - -2 5 kcsjv de $cet6

-2,4--20E{tem&seb
-1,9 - -1,5 Fomsceb
,1,4 - -1,0 Mderal$eb

:4.1

-l-

Jli,t;
1-'r,l-{

I
-

i7_5

15

{ I - t,O AF@F 'omtl

1,1 - 1,5 Vderatploios
1,6-2,0 FoePbi6
& Ploi6
2,1 - 2,5 kem
&ploios
2,6 - 3,0 k6iv
>3,0

NmdFmmil&

Ploios

I50

Indicele standardizatalprecipitaliilor (SPI) din luna marrie 2002in ocoalelesilvice din Rom6nia

t'l
t7t

Stadunea E>:perinltala
de Culhua Molrduhn
Cdmprftng ldcld*rncsc

DeFtficde
<'38
-2,9''2,5 Exctdvde sccb3
-2,4 - -2ll Axkn d?
"c'ios
1,9 - -1,5 Foe ecer6
-1,4' -1,0 Moddds..dos
09-10

Ayolre@nd

1,1 ,1,5
1F-2,0
2,1 - 25

Modeldploid

2,6-3,0

EicenYd.ploios

>30

N.ndpmedld.ploios

Fod.Plllos
de!!dos

Ert.fr

2t0

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) in luna martie 2002 in ocoalelesiivice din Rominia

lRezultate

Legenda
ETP(mm)
ro
!o
-f
2a
-30
I21
ao
lsr
_- . . . ,4_1 , 5 0
6
--- 5 1 0
i-'- ei - zo
71,80
81 90
9 1, 1 m
101 110
.::.f,
trr r:o _|$:
121- 130 :11,-'
"
tlo
f
141' lS
t:'::i.

':;151

lm

161- 174
171 1S ... :
181 r9o:" :f.1'
1 9 i- m ' . " 1
>2{O

:0

60

120

180

2&

Evapotranspiratiapotentiala in luna martie 2002 in ocoalele silvice din Rom6nia

Legenda
Rs (mm)
I-150
--149-.16
1 3 9 -1 m
r
-1n--1m

I
'
r

-**

tf t1:

,89- 80
79 - -70
69--60

-59 ,50
49--
-29 - 20
- 1 9- - 1 0
-90
1 10
1 1- 2 4
2 1, 3 0
3 1- 4 0
41-50
51 60
61-70
71 -Aa
8 1, 9 0
sl 100
101 11C
111 12C
121- 130
131 14
141 154
>150
,r

-lo

60

t20

180

2{0

Rezerva de apa din sol iffegistratd in luna rnartie 2002 in ocoalele silvice din Rorndnia

54

in pddurile
Monitoringul
secetei
dinRomdnia

6.2. Raportul de monitoriz re a riscului de aparifie a seceteipe luna aprilie 2002

in perioadamartie- aprilie 2002 s-acontinuatinstalareare{eleide mdsurarea precipitaliilor totaleP (mm) 9i a precipitaliilorefectiveP-ETP(rnm)in toateocoalelesilvice din
Moldova (Direcfia Silvicl Botogani,Iagi, Vaslui,Bac6u,Neam!),din regiuneaCarpalilor
de Curburi (Direcfia Silvicd Vranceagi Buzdu) 9i din vestul larii (Direcfia Silvicd
Maramureg,Bihor, Zal6u,Arad, Timigoaragi CarasSeverin)gi s-aftcut instruirearesponacestola nivelulDirecliilorsilvicegi ocoalelorsilvicedin subordinea
sabililordesemna{i
ra.Pebazaprogramirii fbcutein comuncu Direcliile silvice,in raportuldin luna tnai vor
figuratoateocoalelesilvicedin Moldovagi Carpaliide Curburaiar in lunaiunie 9i ocoalele
silvicedin vestul1arii.
in luna aprilie 2002 s-aumasuratgi inregistratintegralprecipitaliilela un numarde 53
ocoale silvice din sudul lirii (Direc{iilesilvice Mehedinfi,Gorj, Dolj, Vdlcea,Olt,
Teleorman,Bucuregtigi Slobozia),care,dupi ce au fost validate,au fost introduselnbaza
Pentruocoalelesilsinopticpe harfileanexate.
de dategi s-austabilitindicatoriiprezentafi
la inceputullunii apriliesaupentrucare
captatorilor
vice la carenu s-aterminatinstalarea
dateletransmisenu au pututfi validate,nu s-arealizatcalcululindicatorilorsecetei.
Harta precipita{iilor lunare (Pi). Din misurdtorileefectuatein luna aprilie 2002 in
inregistrate
ocoalelesilvicedin sudulldrii seconstatlcd valorilemaximealeprecipitaliilor
se localizeazf,in ocoalelesilvice din Direcliile silvice Olt, Teleormangi norduljudefului
Dolj, precum9i in
Gorj. in ocoalelesilvicedin suduljudefuluiGorj gi norduljudegului
precipitaliile
avut
valori
sub
rnedia
multianualf,.Local
inregistrateau
sudul B6rdganului,
s-auinregistratprecipitaliipestemediamultianualaa lunii in ocoalelesilviceSimiangi
Vdnju Maredin DirecliasilvicdMehedinli.
Harta precipita{iilor medii multianuale (Pm). Luna apriliese caracterizeazdprinvaale precipitaliilor
variindintre20 - 30 mm in estulBlriganului,30 - 40
lori multianuale
mm in Bdrlgan gi sud-estulCdmpiei Romdne,40 - 50 mm in Teleorman,Romanaligi
Gorj
suduljudefuluiMehedinfigi peste50 mm in norduljudeluluiDolj gi in suduljudefelor
gi Vdlcea. Cantitdli medii de peste 70 mm se inregistreazf,doar in nordul judelelor
Mehedin{i,Gorj 9i Vdlcea.
Harta deficitului/excesuluide precipitafii (Pi-Pm). Seconstatf,ctrdeficitulmaxim de
precipitaliiseinregistreazd
in norduljudelelor
Gorj,Vdlceagi Mehedinficu valoricuprinse
intre 30 9i 60 mm precipitalii.in sudullarii deficitelede precipitaliireprezintd-20 - -30
Valorimai
in DirecliilesilviceDolj, BucurettiSiSlobozia.
mm (fa!6de mediamultianuald)
mari decdtmediamultianualds-auinregistratin Direcliasilvicl Olt gi Teleormanqi in
ocolulsilvic Brdiladin Direcfiasilvicdlalomi!a.
Harta cantiti{ilor relativede precipita{ii(Pi/Pm x 100).Cantitdlilerelativede prein luna
cipitalii, exprimdin procente,(Pi/Pm)x 100,cantitateade precipitaliiinregistratd
apriliefala de valorilemediimultianuale.
acestevalori se constatici in ocoalelesilDin analizahdrlii in cares-aureprezentat
vice din D.S.Gorj, Mehedinfi,suduljudefuluiDolj pi sudulD.S.Ialomifacantitililerelative de precipitafii reprezintddoar 20 - l0% din cantitdlilemultianualede precipitafii
Numai pentruocoalelesilvicedin D.S. Olt, Teleormangi Bucuregtivalorile
inregistrate.
u$orcantitAlilemedii multianualede precipitalii.In
relativeale precipitaliilordepaqesc
nordul
D.S.
Ialomila
cantiffililede precipitatiiau fost apropiatesauau
ocoalelesilvice din

depdgitcu l0 - 40Yocantitdlilemedii multianualede precipitaliiinregistratein lunaaprilie.

Harta indiceluistandardizatal precipitafiilor(SPI). Pebazadatelorcalculatese
poateapreciacb luna aprilie 2002 a fost excesivde secetoasd
in ocolul silvic Strehaia,
extrem de secetoasf,
in ocoalelesilvice Orgova,Latorila gi Voineasa,foarte secetoas6
in
ocoalelesilvice Bdbeni,Bblcegti,Horezugi Stoicenidin D.S. Vdlcea,in ocolul silvic
Calafat9i Filiagi din D.S. Dolj, in restulocoalelordin jud. Vdlcea,Gorj 9i Dolj regimul
precipitaliilorse apreciazlca moderatsecetos.in ocoalelesilvicedin D.S. Olt, Teleorman,
Bucuregtigi Ialomifase apreciazdci regimul precipitaliilora fost apropiatde normal sau
chiar moderatde ploiosin ocoalelesilvice Comanagi Brdila. Pe bazadatelorinregistrate
in lunile martiegi apriliela ocoalelesilviie din sudulldrii s-a calculatindicelestandardizatal precipitaliilorcumulatepe doudluni anterioareincepdnddin lunaaprilie 2002.Din
analizahdrlii se constatdcd ceamai marepartedin ocoalelesilvicedin judeful Gorj se catacterizeazlprintr-unregimclimaticextremde secetos,sudullarii incadrdndu-se
in valori
apropiatede normal,cu excepliaocoalelesilvice din nordul D.S. Olt gi Bucuregtiin care
valorile indicelui standardizatal precipitaliilorpentru lunile martie gi aprilie incadreazl
zona?nmoderatsecetoasi.Ocolul silvic C6l6ragise ?ncadreazd,,
pe bazaindicatoruluiSPI
calculatin lunile martieqi aprilie,in regim foarteploios,fap de mediamultianual6.
Harta evapotranspirafieipoten{iale(ETP). Pe bazamisurdtorilorefectuateseapreciazdcd in lunaaprilieevapotranspiralia
poten{ialA
(ETP)a avut valori relativmari in zona
de cdmpiegi deal(50 - 80 mm) gi valori mai redusein apropierea
Dundrii(Orgova- 20
mm, O.s.Giurgiu38 mm, Mitreni- 32 mm, TurnuMdgurele- 19 mm, Fetegti- 48 mm)
gi in zonelemontane(25 - 45 mm). in estulCdmpieiRomdne,s-au?nregistrat
celema;
mari valori ale ETP (60 -75 mm) cu excepliaunei zoneingustedin vecinatatea
Dunarii gi
bllfilor aferentein careETP a avut valori sub 50 mm.
Harta precipita(ilor efective(P-ETP). Deficitul de apdin sol s-a accentuatcu -40
...-10 mm in D.S. Bucuregti(in specialocoalelesilviceSnagov,Brdnegtigi Bolintin),in
D.S. Olt cu -20 ...-5 mm, valorile maximefiind inregistratein ocoalelesilvice Slatina,
Vulturegtigi Corabiaiar celeminime la Caracalgi DragdnegtiOlt. Se apreciazd
c6 deficituf de apa in sol s-a accentuat
cu -20... -5 mm in luncaDundlii gi -45 . . . -30 mm ?n
Bdrigan (ocoalelesilvice lanca,Lacul Sdrat,Lehliu, Slobozia,Urzicenigi Calaragi).
Prognozaevolufieiprecipitaliilor,rezerveide apdin sol, temperaturiigi evapotranspirafiei,pentruperioada6 - l6 mai 2002.Pebazainformafiilorculesedin site-urilormeteorologice(internet)se apreciazlcL[aranoastrdse va afla sub influenlaunui anticicloncu
extensiemaximdin centrulEuropeicareva determinao vremecalddgi uscatd.Peteritoriul larii noastreprecipitaliilepentruperioada6 - l0 mai 2002vor fi nesemnificative,
iar in
perioadall - l6 mai suntprognozate
precipitaliidoarin vestulf6rii ln cantitalimai mici
de 20 llm'1-in Dobrogeagi sudullarii precipitaliilevor lipsi sauvor fi extremde slabe(sub
5 mm).
Fala de mediamultianualda perioadeise apreciazdca precipitaliilevor fi apropiate
-75o/odin mediamultianuala
de normalin vestullarii $i vor reprezenta25
a perioadeiin
Transilvania(in specialin zonaCarpafilorOccidentali).Pentrusudul 1irii, Moldova gi
Dobrogeaprecipitaliilevor reprezenta
mai pulin de 20%odin mediamultianualda perioadei 6 - 16 mai. Pebazarezerveide apl in sol existentAla datade 5 mai 2002Si a prognozelorde evoluliaa precipitaliilorpentruaceeagiperioadlse apreciazdci in perioadade
prognozdrezervade apdin sol va scddeacu l0 - 20 mm ?ntoatStaracu exceptiasudului

in piduriledinRom6nia
Monitoringul
secetei

o sciderede 20 - 40 mm. in perioada6 - ll

Moldovei gi Dobrogeain carese estimeazA
rnai temperaturamediein tari va aveavalori de l5 - 20oCcu excepfianordului Carpatilor
Orientali unde se vor inregistratemperaturimai reduse.in perioadaI I - 16 mai temperaturile medii in fara vor fi de 20 - 200,cu excepfiaunei zonerestrdnsein nord - vestul 15rii.
Fap de media multianual[ a temperaturiiin perioadade prognozdse apreciazdcd
temperaturilevor fi cu 4 - 6oCmai mari in vestul farii, Oltenia gi Moldova gi cu 2 - 4oC
rnai mari in rest. Fall de luna aprilie seestimeazf,cl evapotranspiraliava cre$teiar deficitul de precipitafii in sol se va accentua.Se recomandf,irigareaculturilor din pepiniereln
specialin sudul 16rii,Dobrogeagi Moldova. Dupi datade 17 - 18 mai sunt a$teptateprecipitafii semnificativein specialin vestul Frii.
Lucrareade instalarea captatorilorde precipitalii continui in restul ocoalelorsilvice
din fard, estimdndu-sefinalizareaacesteiacliunii la sfhrgitullunii mai 2002.

Rezultate

57
Legenda
Pi(||m)

o-rc
I
.24
J11
30
I21
=n 1, '"
4 1- 5 0
51,60
61 70
Iet-roo
101,110
I

1 1 1. 1 2 4
121- 13O
It:r-ro

151 160
rc-....^
1 7 1- 1 8 0
I
rer -rso
f
191,2C0
I
I'2oo

30

60

120

I 80

24!)

Cantitatilede precipitaliicdzutein luna apriiie 2002in ocoalelesilvicedin Romania

Legenda
Pn (mm)
I0
-11

t
,a'''
-'.,
.::..j.- l-._ -

10
20

-i,-'--'-: r

41,50
51 60
6 1- 7 0

*l: zz
q..;nn

110
-101
.120
J111
121- 130
131,140
#

| .- :

r"....-.....
0
30 60

120

180

151- 160
-tio
fi:et
I
tzr reo
I
181 190
1 9 1- 2 0 0
f'2oo

Km
240

Cantitalile medii rnultianuale de precipitatii cdzute in luna aprilie in ocoalele silvice

din Rorndnia

secetei
Monitoringul
in piduriledinRomdnia

58

Legcnda
Pi - Pn (mD

03060

Deficitul/excesulde precipitatii (Pi - Pm) inregistratin luna aprilie 2002 in ocoalelesilvice drn Rom6nra

Legenda
PtPn (%)
!o,ro
-1.2a
2 1- 3 0
I
41 -50
51

60

61-74

l-:'-

;r - ao
8 1- 9 0
91 - 100
1 0 1, 1 1 0
11 -1n
121- 130
131- 140
141 150
1 5 1, 1 6 0
161- 170
171- 180
1 8 1, 1 9 0
191- 200
>2!0

-Km
0
30

60

120

180

24!)

Cantitilile relative de precipitalii (in 7o din valoarea medie rnultianuald) inregistrate

in luna aprilie 2002 in ocoalele silvice din Rominia

Rezultate

59

Legenda
SPI
<,3 0

Defe!ficare

'2,9

2,5 kcesi

de $cetos

'24

20BxkeoJesccelos
1 9 - 1,5 Foane secetos

"r -

14
09-10

l0Nfoddat$ce1os
Atroapenomsl

11

15
1,6-20

-,.\

21

2,6 3 0
>3,0

:'l

-Inn
)
37.5

75

25

150

:.-,

225

Moderarlloios
Foad.ploN,
E\renrdephcs
E\ces,v de ploNs
NcmaiFmenil dc phos

---l

300

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) din luna aprilie 2002 in ocoalele

silvice din Romiinia

fi

n"':;:i.?ou,::,fi
:t':illli

C'r;nrprirrrci.lolde.cnc."

Legt'ntlr
$t
<-:,0

Dertficd.

-2,!

-2,5 Ex*drde retetot

-2,4 - '2,0 Erteft de secdlos
-1 I 'l 5 Fode sceks
-1,4. .l,0 Moddnt scilos
-[9
],! Aprosleernd
ModaNilloios
11-1E
1,1:,0
2,1-25
2,5 3,0
>:0

Fodarlo,os
ErhehdtplotDs
prccsroeproio"
Neadlmanr

d ep l o i o s

%ih

rtiTa

140

210

2ZA

hidicelestandardizat
al plecipitatiilor(SPI)in iunaaplilie 2002in ocoalelesilvicedin Romrinra

dinRomdnia
secetei
in pddurile
Monitoringul

60

Legenda
(ilm)

IttP

I?,t:.
Jzr'ro
Krr

,.

ao

415!

il?3

,' ti

ffitt"ar'

90
10!

-81
I91

Ir| l:

]r,"nt
r:i - r<c
!

lll1r r:!
:::

-'. fi
^J
'1

t0

50

l2c

t81l

r5r

r' !

rii
tri;r
I
r;r -rar
I
t,, rgo

alil;"'

240

potenliali in luna aprilie 2002 in osoaleiesiivice din Rorndnia

Evapotransprratia

i:!
'20
1ii
10!
9J
.3!
6!
:0
30
-21
]U

l:o

l.iii

ffi

Rezena de apa din sol inregistrati in luna aprilie 2002 in ocoalelesilvics din Rorndnia

Rezultate

61

6.3. Raportul de monitorizare a riscului de aparifie a secetei pe luna mai2002

tn perioadaaprilie-mai2002 s-acontinuatinstalarearefeleide masurarea precipitafiilor totale Pi (mm) 9i a precipitafiilorefectiveP-ETP (mm) in toate ocoalelesilvice din
Ardeal (Direcfiile silvice cluj, Alba, Bistrita,Sibiu,Deva,Brasov,Sf. Gheorghe,Hargita
gi Mures),din SudulCarpatilorMeridionali(DirecfiaSilvic[ Ploiesti,Pitestigi Dambovifa)
gi din Dobrogea(Direcfia Silvica Tulcea,Constantagi Silvodelta)gi s-a f6cut instruirea
responsabililordesemnalila nivelul Direcliilor silvice gi ocoalelorsilvice din subordinea
acestora.
Pebazaprogram[riifbcutein comuncu Direcfiilesilvice,in raportuldin lunamai
fi'gureazd,
toateocoalelesilvice din Sudulfirii, din Moldova gi din direc{iilesilvice Bihor
qi Arad.
in luna mai2002 s-aumdsurat9i inregistratintegralprecipita{iilela un numdrde 180
de ocoalesilvicedin zonelemenfionate,dupdce au fost validate,au fost introduseinbaza
de dategi s-austabilit indicatoriiwezenralisinopticpe h[4ile anexate.
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Din mlsurdtorile efectuatein luna mai 2002 in
ocoalelesilvicedin !ard,careau fost reprezentate
pe hartdseconstatao variabilitateextrem
de mare a cantitdlilorde precipitaJiicdzute,remarcdndu-se
cantitalilefoartemici de precipitalii cdzutein nordulCdmpieiRomdne,sudulMoldovei,nord-estulprii (D.S.Botogani
gi Iagi),suduljudejelorMehedinli9i Dolj precumgi in ocoalelesilvicedin Cdmpiade Vest
gi zona piemontanaa dealurilorvestice.Cantitdli de precipitaliiapropiatede normal gi
chiar depdqindaceastavaloares-auinregistratinzonamontanddin CarpaliiOrientaligi in
mod exceplionalin CdmpiaRomdn6,la sudde Bucuregti(O.S.Comana)gi Cdmpiade Vest
(11I mm in O.S.Chigineu-Criq).
Harta precipitafiilor medii multianuale (Pm). Luna mai reprezintdpentrutot teritoriul Romdnieiuna dintre cele mai ploioaseluni ale anului, cu valori medii multianuale
cuprinseintre 45 mm in sud-estulldrii gi peste150mm ?nzonamontani inaltd. Valorile
medii multianualecrescde la cdmpiela muntecu un gradientvariabilde l0-15 mm/100m
altitudine.Caracteristicile
pluviometriceale lunii mai sunt definitorii pentrriclezvoltarea
vegetalieiagricolegi forestiere.Deficitelede precipitaliidin luna mai determin6pierderi
importantein culturilesilvicegi reducereadrasticaa recolteloragricole.
Harta deficitului/excesuluide precipitafii (Pi-Pm). Pe bazadiferenfeidintre precipitaliile efectivecdzutein lunamai gi precipitafiilemedii multianualeale lunii mai s-acalculat9i reprezentat
graficdeficitulde precipitafii(Pi - Pm) exprimatin mm pentruocoalele
silvice la cares-aufdcut mdsuritorivalide. Se constatdcI deficitul maxim de precipitalii
se inregistreazd
in nordul Olteniei(50-70mm), piemontulvestic (60-80mm), nord estul
!5rii (20-60 mm) qi in nordul cdmpiei Romdne gi in sudul Moldovei (40-70 mm).
Deficitele minime de precipitalii s-au inregistratin sudul
larii (D.S. Olt, Teleorman,
Bucuregtigi Ialomila- parteasudicd),in centrulMoldovei gi in Cdmpiade Vestla nord de
rdul Mureq.Menliondminsf,cd in majoritateaocoalelorsilviceprecipitaliileinregistratein
luna mai provin dintr-unnumdrredusde c5.deride precipitafii,adeseade intensitatefoarte
mare,carea provocatscurgeriintensela suprafaligi local fenomenetorenliale(Chiginer:Crig,Oradea,Comana),
Harta cantitS{ilor relative de precipitatii (Pi/Pm x 100).Cantit6lilerelativede precipitalii au reprezentatdoar 10-30%din media multianualain nordul CampieiRom6ne,
sudul Moldovei, nord - estul fdrii gi Cdmpiade Vest.Cantitatirelativereprezentdnd
30-

ot

Monitoringul
secetei
in pddurile
dinRomdnia

600/odin media multianualI s-auinregistratin Oltenia gi norduljudelelor Olt gi Teleorman.

in centrul Moldovei gi sudul extremal !6rii precipitafiile cdzuteau reprezentat60-90%o
din
mediamultianuali. in O.S. Comana,Briila, Driglnegti, Balg precipita\iilecdzuteau fost
apropiatesau au depdgitmediamultianualI.in mod excepfional,datoritdunor cdderide
precipitaliilocale,s-auinregistratgi valori careau depdgitcu 60-80%precipitafiilemedii
multianualein O.S. Chigineu-Crig
gi Comana.
Harta indicelui standardizatal precipitafiilor (SP!. PehartaRomdnieis-areprezentat indicelestandardizat
al precipitaliilorin luna mai 2002in ocoalelesilvice din !ar[. Pe
baza datelor calculatese poateapreciacd luna mai 2002 a fost foarte secetoasd- extrem
de secetoasd
in ocoalelesilvice Gugeptigi Dumitregtidin D.S. Vrancea,Bolintin (D.S.
Bucureqti)gi Strehaia(D.S. Mehedinfi),foarte secetoasd
in ocoalelesilvice din nordul
Bdriganului,sudulMoldovei, Subcarpaliide Curburdgi in cdtevaocoalesilvice situatela
nord de Bucuregti;moderatsecetoasiin ocoalelesilvicedin Oltenia,vestulfirii gi centrul
Moldovei; pe bazaindicelui SPI, luna mai se consideri aproapenormaldin Subcarpalii
Moldovei, sudulCdmpieiRomdne,nordulOltenieigi cdtevaocoalesilvicedin vestulprii.
Harta indicelui standardizatal precipitafiilor pe trei luni (SPI3).Pebazamdsurdtorilor efectuatein releauade monitoringdin sudulldrii in perioadamartie-mai,s-acalculat indiceleSPI pentruultimeletrei luni, incepdnddin lunamai. Analizdndharta,se constatdcd ultimeletrei luni au fost excesivde secetoase-extrem
de secetoase
in ocoalelesilvice din judelul Gorj, foartesecetoase
in suduljudefului Mehedinli,in norduljudefului
Dolj gi al CdmpieiRomdne,in restulocoalelorsilvice din sudullarii regimul precipitafiilor, in ultimeletrei luni fiind caracterizalca moderatsecetospdni la aproapenormal.
Harta evapotranspira{ieipoten{iale(ETP). Din analizahirlii se constatlcd valorile
evapotranspiralieiau inregistrato cregteresensibildfald de lunile anterioareoscildndintre
70 qi 110mm. Celemai mari valori s-auinregistratin Oltenia,Bdrdgan
gi Moldovaiar cele
mai mici in Cdmpiade Vest,DealurileVesticegi in SubcarpaliiMoldovei.
Harta precipita{ilor efective(P-ETP).Pebazamdsr.irdtorilor
efectuatese apreciazd,
cd
in luna mai evapotranspiralia
potenfiald(ETP) a avut valori relativ foarteridicate(peste
110mm) in zonade est a CdmpieiRom6.ne
gi in SubcarpaliiSudici,cu valori extremela
Galafi,Tecuci,Baia de Aramd,Vulturegti,Slatina,Stoiceni,R6mnicuVdlcea,Rogioride
Vedeqi TurnuMdgurele.in zonadealurilorinalteqi in PodigulMoldovei,valorileETP au
oscilat?ntre70-90mm, iar in zonamontanA,valorilemaximeau fost de 40-60mm.
Deficitul de ap[ in sol s-a accentuatcu 40-80 mm in nordul CAmpieiRomdne,cu valori extreme- peste90 mm - in ocoalelesilvice Ianca,RdmnicuSirat, Slobozia,Galali gi
Tecuci.In ocoalelesilvice din sudul!6rii, deficitul de apddin sol a fost de 40-80mm, iar
in nord-estul!6rii - D.S. Botoganigi Iaqi - acesteaau oscilatintre 20-100mm. Cele mai
mici pierderide apd din sol s-auinregistratin zona montandgi submontan6din Carpalii
Orientaligi Occidentali.
Lucrareade instalarea captatorilorde precipitafiicontinul in restulocoaielorsilvice
din !ari, estimindu-sefinalizareaacesteiacliunii la sf6rgitullunii iunie 2002.

lmpactul
economic,
qisocialal secetei
ecologic
Legendn

u
Pi(m)

I
0i060

120

0-1!
1 1. 2 4
21 30
31 4C
41 50
5 1- 6 0
61-70
71 -AA
8 1- 9 0
91 100
toi - 110
111- i20
121 134
131 14
141 r50
1 5 r- 1 6 0
161 170
171- 180
18T- 190
191- 200
>200

180

cantitagile de precipitalii cdzute in luna mai 2002 in ocoalele silvice din RornAnia

Legenda
Pm (mm)

Io-ro
-11
I

20
2 1- 3 0

4 1, 5 0
51 m
6 1- 7 4
71-80

fln'-,,

IlU ri
121.13O
-1q
-131
w",,,-^

-,
-.n^

Iii,i#

t.]
\, ..
.x:.'
l--r-r.-/

\
0

i0

60

120

180

2tv

Cantitatile medii multiam:ale de precipitatii cdzute in iuna rnai irr ocoalele silvice din
Romdn.ia

dinRomdnia
Monitoringul
secetei
in pddurile

64

Legenda
Pi-I)n(|m)

I.rso
--149
16
r,139--130
129- 12a
t-119
r1o
-_ - --'l
,

-99- g0
-89 80
79--70
'69 - 60
-ss-ro
-49 ,4
-39 - -30
.29 -20
1 9- , 1 0
-9-0
1,10
1 1- 2 4
21 30
31,40
41 50
51 60
61-70

30

60

i20

Deficitul/excesulde precipitalii (Pi - Prn) inregistratin luna mai 2002 in ocoalelesilvice din RomAnia

Legenda
PVPn

(o/o)

f,!,ri:
'

.j
,-1L

"

030s

't-^l

120

180

/--

,:r_{E 31 .40
4 1, 5 0
5160

ill'*
l,i:.'*

?1n

Cantitdfle relative de precipitalii (in % din valoarea medie multianuala) inregistrate

in luna mai 2002 in ocoalele silvice din RornAnia

economic,
ecologic
alsecetei
lmpactul
Aisocial

65

Legenda
sPt
<-3 0
-2 I
-2,4
19
14
-0,9
11

Deieilncarc
-2.5 E\cesrv de sceros
.2.0 [i$cm de s.c.los
,1 5roaneseceros
-1 0 Moddat $celos
1 0 Atroapcnom.l
Moderatrloros

15
16'20

fodeploios

r1l,::*il*irT,.,".
::-r.ii^i

fr-

150

225

300

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) din luna mai 2002in ocoalele silvice din Rom6nia

Legenda
sPt

. _._

<-3 0
l).t.!fic.re
-2 9 ' -2 5 FxcerY de rcetos
-2,4, 2.0 htem de secerE

tr;s$uo
Iil,r:l:x*:i;,"
;i':-;'1:(

l{

210

280

Indicele standardizatal precipitaliilor cumulate pe trei luni anterioare (SpI)

din luna mai 2002 in ocoalele silvice din RomAnia

dinRomdnia
in pddurile
Monitoringul
secetei

66

Legenda
ETP (mnt
Io

to
.24
30
-ao
5
41 0

-11
-21
ffi:r
_

- 51-60
61-70

ilqr-rm

r{L..
ilj

,."

n'"

130

*lil121

':141-t50
:#,..,-^

|t

30

60

-i-,,";',

tzt tso
f
rso
Itet
-2AA
-191
>200
I

120

Evapofranspiratiapotenlald in luna mai 2002in ocoalele silvice din Romdnia

Legenda
Rs(mm)
,)'..i'

I.150

I il: ,ifl
tn

flzs
m i . ^

r i ^

- _ _ _8 9 , 8 0
-79 70

*l*
- . n

. .

-10
o

[,1s
I,g

r -rn

Itr

7,.^^
Irzu
il^-^^

--:.-.

J !

- Z

gtr

31,40

ilzr

5n

./'.
f f i ' - "

:,;!& r,r zo
.71-80

a%gr
:3.
ea

-111

tlil [3
f

tqt.$a

I't:o
03060

t80

2+0

Rezewa de apa din sol inregistrati in luna mai 2002 in ocoalele silvice din Romdma

6.4. Raportul de monitorizare a riscului de aparifie a seceteipe luna iunie 2002

in perioadamai-iunie2002 s-acontinuatinstalareareleleide mdsurarea precipitafiilor

totaleP (mm) 9i a precipitaliilorefectiveP-ETP(mm) in toateocoalelesilvice din Ardeal
(Direcliile silvice cluj, Alba, Bistrifa, Sibiu, Deva, Brapov,sf. Gheorghe,Harghita qi
Mureg),din Sudul CarpafilorMeridionali(Direclia silvicd Ploiegti,Pitegtigi D6mbovifa)
gi din Dobrogea(Direcfia silvicd Tulcea,Constanfagi Silvodelta) s-a f6cut instruirea
9i
responsabililordesemnalila nivelul direcfiilor silvice gi ocoalelorsilvice din subordinea
acestora.in luna iunie 2002 s-au mlsurat gi inregistratintegral precipitaliile la un numdr
de 331 de ocoalesilvice din zonelementionate.Dupd ce datelemisurateau fost validate,
au fost introduseinbaza de date gi s-au stabilit indicatorii prezentalisinoptic pe hlrlile
anexate.Pentruocoalelesilvice la carenu s-aterminatinstalareacaptatorilorla inceputul
lunii iunie saupentrucaredateletransmisenu au putut fi validate,nu s-aucalculatindicatorii specifici.La inceputullunii iulie esteprogramatdinstruireagi distribuireapluviometrelor pentruocoalelesilvicedin direcfiasilvicdSuceavagi din OcoaleleExperimentale
I.C.A,S.
Pe bazamdsurdtorilorasupraprecipitafiilortotaleinregistratela 331 de ocoalesilvice
din lard s-aucalculattoli parametriicarepermit evaluareadeficitului/excesului
de precipitalii 9i intensitateaseceteiprin intermediulindicatoruluiSPI (indicelestandardizatal
precipitafiilor).
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Din mdsuritorileefectuatein luna iunie 2002 In
ocoalelesilvicedin fard,careau fost reprezentate
pe hartdseconstatdo variabilitateextrem
de mare a cantitIlilor de precipitalii cdzute,remarcdndu-se
cantitdlilefoartemici de precipitalii inregistratein Dobrogea(in specialzona centraldgi de sud),sudul Olteniei gi in
cdtevaocoalesilvice din vestul!6rii (Oradea,SatuMare, Borlegti),sudulMoldovei (O.S.
Panciu, Hanu conachi), nordul Bf,rdganului(o.S. Slobozia, Buz6v, ploiegti, Ianca).
Cantitdfide precipitaliiapropiatede normalgi chiardepdgindaceasta
valoares-auinregistrat doar in zona montanasuperioarddin Carpalii Orientali, in centrul Transilvanieigi in
notdul Moldovei precumgi in sudul extremal Banatului(O.S. Oravi{a,SascaMontana,
Moldova Noua,Anina gi V6liug). in mod exceplionals-auinregistratcantitdlide precipitafii mai mari dec6tmediamultianualf,a lunii iunie in cdtevaocoalelesilvice din Campia
Romdn6, (o.S. comana, Lehliu, Br6ila) 9i cdmpia de vest (o.S. T69nad).cantitdfi
exceptionalede precipitafii s-au inregistratin O.S. Vidraru, SascaMontand, Brateg,
Latorilagi Calimdnegti.
Harta precipitafiilor medii multianuale (Pm). Luna iunie reprezintipentrutoat6[ara
luna cu valorile maximede precipitalii.Valorilemedii multianualecrescde la campiela
muntecu un gradientvariabilde 5-20mm/100m altitudine.Caracteristicile
pluviometrice
ale lunii iunie suntdefinitoriipentrudezvoltarea
vegetalieiagricolegi forestiere.Deficitele
de precipitaliidin luna iunie determindpierderiimportantein culturilesilvice gi reducerea
drasticEa recolteloragricolede toamn5.Distribuliateritorialda precipitafiilormultianuale
ale lunii iunie esteputernicinfluenfatdde relief gi de longitudine.Valorilemaximeale precipitaliilor se inregistreazl"inzonamontandsuperioar6undepot dep[gi 150mm, iar valorile minimein Dobrogea,sudulMoldovei,CdmpiaRomdndgi C6mpiade Vest(40-65mm).
Harta deficitului/excesuluide precipita(ii (Pi-Pm). Pe bazadiferenleidintre precipitaliile efectivemisurate?n luna iunie 2002 9i precipitaliilemedii multianualeale lunii

secetei
in p6durile
dinRomdnia
Monitoringul

iunie s-a calculat $i reprezentatgrafic deficitul de precipitalii (Pi - Pm) exprimat ln mm

pentru ocoalelesilvice la care s-auf6cut mdsuritori valide.
Se constatdci deficitul maxim de precipitalii seinregistreaz|ln zonadealurilorvestice
in mod deosebitin O.S. Sudrigiu,Vasciu, Zaldu,Oradeagi Slvdrgin, in toatf, depresiunea
pe valeaMureguluiMijlociu intre Ilia gi Alba-Iulia,pe valeaCemeigi norMaramuregului,
judetelor
Mehedinli gi Gorj, in SubcarpaliiGetici, in depresiunileintramontanedin
dul
estul Transilvaniei (Ciuc, Covasna,Bragov) gi in zona centrali a Dobrogei. in Cdmpia
Romdn6,Moldova gi Cdmpiade Vest (intre Timiqoaragi Salonta)deficitele de precipitalii
au valori reduse.Menliondm insi cf, in majoritateacazurilor precipitatiilor inregistratein
luna iunie provin dintr-un numdr redusde cideri de precipitalii inregistratela inceputul gi
la sfdrgitul lunii, adeseade intehsitatefoarte mare, care a provocat scurgeri intense la
suprafaldgi local fenomenetorentiale.
Harta cantitifilor relative de precipita{ii (Pi/Pm x 100).Cantitllile relativede precipitalii au reprezentat 10-30 % din media multianuali in Dobrogea, sudul Olteniei;
DepresiuneaMaramuregului9i Dealurile Vestice.Pe Valea Mureqului gi parlial in unele
depresiuni intramontanedin Carpalii Orientali, s-au inregistrat valori de 30-50 Yo din
media multianuald.Cantit[li relative reprezentdnd60 - 80% din media multianuali s-au
inregistratin nordul Bdriganului, sudul Olteniei, parlial in Cdmpiade Vestin zonanordici
gi in centrul Moldovei. Zonele in care s-au inregistrat cantitali de precipitagiimai mari
decdtmediamultianualdaparizolatinzonaBucuregtiului(O.S.Lehliu, Comana),in sudvestul Banatului, in centrul Transilvanieiprecum gi in zona montan6inaltA din Munlii
Figdraq.
Harta indicelui standardizat al precipita{iilor (SP!. Pe baza datelorcalculatese
poateapreciaci luna iunie 2002 a fost:
- extrem de secetoasd
in Dobrogeacentralf,gi de sud (de remarcatcd la sfdrgitullunii
mai in centrul Dobrogei s-auinregistratcantitf,li exceplionalede precipitalii >170 mm la
Babadag,94 mm la Casimceagi 65 mm la Altan Tepe)qi in sudulOlteniei(O.S.Calafat)
determindndscurgeriintensegi pagubelocale insemnate.
- foarte secetoaslin nord-vestullArii (O.S. Oradea,Zal6u,Strdmbu-Biiug,Vagc6u)qi
tn suduljudelului Carag-Severin.
- moderatsecetoasd
in nord-vestul![rii (D.S. SatuMare, Maramureggi Sblaj),Valea
Mureqului (in D.S. Deva gi Alba), ValeaCernei,nordul Bdrdganului,in specialBuziu
Ploiegti,Slobozia,Gugeqtigi Hanu Conachi.
Harta indicelui standardizatal precipitatiilor pe trei luni (SPI 3). Pe bazamdsur6torilor efectuatein reteauade monitoring din sudul !6rii in perioadaaprilie - mai - iunie, sa calculat indicele SPI pentruultimele trei luni, lncepdnddin luna iunie. Analiz6nd harta,
se constati cd sezonulde vegetalie2002 poatefr caracterizatla sfhrpitullunii iunie astfel:
- Excesivdesecetos:in O.S. Sadova,Caracal
- Foartesecetos:in O.S. Padeg,Tismana,Bumbegti,Polovragi,Cdrbunegti,Horezu,
Jiana,Perigor,Tg. Jiu, Turceni gi Brineqti.
- Extremde secetos:in O.S.Vdnju Mare, Simiangi Vulturegti.
Menfion6m cb acestedatesunt incompletedar ele evidenliazdzonelein care s-au acumulat deficite importantede precipitalii, in ca.rerezervelede apa din sol sunt aproape
epuizate,cu consecinledeosebiteasupravegetalieiforestiere.Se estimeazica in aceste
zone chiar dacain luna iulie cantitdlilede precipitaliivor fi apropiatede cele normale,

Rezultale

69

regimul de secetaedafic6gi hidrologici se va menfine.

Harta evapotranspirafieipotenfiale(ETP). Pebazamisuritorilor efectuatese apreciazd.cd in luna iunie evapotranspiralia
potenliali (ETP) a avut valori relativ foarte ridicate
(peste ll0 mm) in zona de est a Cdmpiei Romdnegi in,subcarpafii Sudici, cu valori
extremede cca. 130 mm la Galafi,Tecuci,Baia de Aramaj Vulturegti,Slatina,Stoiceni,
RdmnicuVdlcea,Rogioride Vedegi TurnuMdgurele.
Harta precipitafilor efective(P-ETP). La sfdrgitullunii iunie rezervade ap[ din sol
s-a mai reduscu 80 * 100mm in Dobrogea,estul CdmpieiRomdnegi sudul Olteniei.In
PodigulMoldovei gi Cdmpiade Vestrezervadeumiditatedin sol s-amai reduscu 50 - 70
mm. In Vldsia, Vlaqca,Teleorman,Romanaligi toli Subcarpaliirezervade apd.din sol sa reduscu20 - 50 mm. Precipitaliileefective(P-ETP)capabilestrrefac6,"i"*a de ap[
din sol au avut valori pozitive numai in zonamontani inaltd gi in mod excepfionalin c6teva ocoale unde s-au inregistratprecipitafii de intensitatefoarte mare, care insi s-au scurs
foarte repede9i nu au contribuit efectiv la refacerearezerveide apa din sol. Ex: O.S.
Lehliu, Comana,Oravita, SascaMontanb,Tf,gnadetc.
Lucrarea de instalare a captatorilor de precipitafii se va ftnaliza in luna iulie iar
rapoarteledin luna augustvor confine informa{ii despretot fondul forestieral Rom6niei.

in padurile
dinRomAnia
Monitoringul
secetei

70

Legenda
Pi(Ilm)

03060

010
21 -30
3 1- 4 0
41-50
5 1- 6 0
6 1- 7 0
71 80
8 1- 9 0
91 , 100
101 110
111 120
121 - 130
1 3 1- 1 4
1 4 1, 1 5 0
151 160
161- 17D
171 180
181- 190
191- 200
>200

120

Cantitalile de precipitalii cdzute in luna iunie 2002in ocoalele silvice din Romdrua

Legenda
Pn (mm)

I
0

30

60

120

0,10
1 1- 2 4
21 3A
31-40
41-50
51 60
6 1- 7 4
71 80
8 1- 9 0
91 - 100
1 0 1- 1 1 0
111 120
121.130
1 3 1, 1 4
1 4 1, 1 5 0
151- 160
161- 170
1 7 1- 1 8 0
1 8 1- 1 9 0
19T- 200
>2AA

180

Cantitatile medii multianuale de precipitalli cdzutein luna iunie in ocoalele silvice din Romdnia

Rezultate

71

Legenda
Pi

Pm(m)

<-150
-149 -14
- 1 3 9- - 1 3 0
- 1 2 9 ,- 1 2 0
T 1 9 -T 1 0
109-100
99- 90
89 80
a9 - -70
69 - -60
59 -50
49 - -44
-39- -30
-29 - -24
r9, -10
90
110
1 1- 2 4
21 3A
31 40
4 1- 5 0
51,60
61 70
l 7 1- 8 0
, . - . - l 81 90
91 100
101 11C
111- 124
121- 130
131- 140
141 150
>150

fl
#
.4

30

60

il

120

Deficrtul/excesulde precipitalii (Pi - Pm) imegistrat in h.uraiunie 2002 in ocoalelesilvrce din Romdnia

Legend{
PVPn(7o)
0 -10
11 20
2 1. 3 A
31-40
4 1- 5 0
51-60
61 7A
7 1- 8 0
81-90
91 100
1 0 1- 1 1 0
111 124
121 13A
131 140
141 15A
151 160
161- 170
171 T80
181 190
191- 20a
>2AA

-Km
0
30

60

120

180

2i0

Cantititile relative de precipitalii (in % din valoarea medie rnultianuald) inreeistrare

in luna iunie 2002in ocoalelesil.r,icedin Romdnia

Legenda
SPI

t;:;:,.*::*:::"",.,
-2 4 _2 0 &trem de secetos
-1,9 ' -1.5 lode secelos
-1 4 -1,0 Moderal ec.los

:-**

-nq
1,1

37.5

75

10 Atr@trromar
j1,5
Modratploros

1,6-20
2,1 - 2,5

FoePlolos
L\em de Plotos

2,6' 3,0
>3 0

&cesivde Ploros
NemdFmntr&ploros

t50

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) din luna iunie 2002in ocoalele silvice din Rom6nia

Legenda
SPI

Delelificre
<-3,0
'2 I - '2 5 hcesiv de scebs
-2'4 _ 2 0 Extren de secetos
1 I - -1 5 trom

seceto.

l l:l;].'If#x"-:t
Iil13 il"*:i:::"
:\, '

\',/*--1-

'

f ;:.:,:
"Tlth::",.."

t-{}';

35

70

140

210

280

Indicele standardizat al precipitaqiilor cumulate pe trei luni anterioare (SPI)

din luna iunie 2Ql2inocoalele silvice din Rom6nia

Rezuitate

r3

l,egcn(la
ll l l, intntl

l-

11 rl!
t1 3i)
"xl
.11 a:i
li.
',
ar

1l
at)
3a

t:t
'','t

,. ,)
1r\.:

1:)1
'l'

1':,t)
i4-1

'11

t.

it{r

rNt

lal

tal
'ii-

1!a

t:t'

:a!

1:l

I''oil

ll0

Er.apotranspiratia
potenpalriin luna iunie 2002in ocoaleiesih.icedin Rorniinia

I-egenda

.-

':34

't]l

t::_r

rlt:
"-,

:j9
:3
it9

ait

r.!t

ii

t!

ua

:l

..::.

--f,ji

li)

an)

1:lr

I Sir

i !)

ilezervade apadin so1inregistrald

in luna iunie 2{)A2tn ocoaleiesilyicedin R.ornrinra

3!

il

dinRom6nia
in pSdurile
secetei
Monitoringul

6.5. Raportul de monitorizare a riscului de aparifie a seceteipe luna iulie 2002

in luna iulie 2002 s-aincheiatinstalareape tot teritoriulldrii a releleiproprii a R.N.P.
pentruevaluareariscului de aparilieia seceteipebazamdsurdtorilorasupraprecipitaliilor
totale $i efective (P-ETP). Instalarearefelei de monitoizare a seceteis-a incheiat in data
de l0 iulie, de aceeadateleprivind valorile precipitaliilordin ocoalelesilvice din judelul
Suceavareprezintdvalori incomplete(doarpentruperioadal0-31 iulie).
in luna iulie s-aumf,suratgi validat datelede la 368 ocoalesilvice.Practic,incep6nd
din luna august2002 releauade monitorizarea riscului de aparilie a seceteifunclioneazi
pe intreg teritoriul !6rii. Urmeazdca pe bazapreludrii datelordin lunile urmdtoaresd analizdm toate aspectelelegatede fiabilitatearezultateloroblinutein toatefazelede achizitie,
transmiteregi prelucrarea datelor.
Sfhrgitul lunii iunie gi aproapetoatd luna iulie a anului 2002 s-a caracterizatprintr-un
regim pluviometricexcesiv,determinatde invaziateritoriuluiRomdnieide la vestla estde
masede aer umed din vest careau determinatformareaunor fronturi, adeseastalionarepe
teritoriul montangi de dealuridin estulCarpalilorOrientali gi sudulCarpalilor Meridionali
insolite de precipitalii abundente.Precipitaliile cdzutein luna iulie au avut va-lori mult mai
mari decdtmediamultianualdin majoritatearegiunilor [drii cu excepfianordului Dobrogei
gi nord -vestulextremal !6rii undevalorileinregistrates-ausituatmult sub mediamultianualS.
in majoritateocoalelorsilvicedin Moldova din Carpalide curburdgi Meridionalicantitalile de precipitaliicf,zuteau provenitdin ploi de intensitatefoarteputernicaceeace sa asociatadeseacu viituri gi pagubeimportante.Dupdo perioaddde 6 luni excesivde secetoase,in specialin sud (Dolj, Mehedinli,Gorj) 9i est (Dobrogea,Birf,gan) precipitaliile
cdzutein iunie gi iulie ar trebui sd refacbin bun6 partedeficitul de apl din sol gi si asigure o mai buni dczvoltarea culturilor.
Din pf,cate,date fiind intensitf,lileinregistrate,scurgereala suprafalasolului a avut vade p6duri.
lori foarteridicatecu consecinlenegativein specialin zoneleneacoperite
Pebazamisurbtorilorasupraprecipitalilortotaleinregistratela 368 ocoalesilvice din
lard s-au calculat toti indicatorii care permit evaluareacantitativaa deficitului excesivde
precipitalii $i intensitateaseceteisau excesuluide precipitaliiprin intermediulindicelui
SPI inregistratin ultima lund sauin ultimele2-5 luni pentruocoalelesilvice la cares-au
fdcut misuritori sistematicein relea.
Harta precipita{iilor lunare (Pi). Pe baza mdsurltorilorefectuatela pluviometrele
totalizatoaredin releauade monitoring a secetei,valori careau fost reprezentategrafic in
hartd,se conshta cd precipitaliile cf,zutein Moldova, Bf,r6gangi in Carpali Meridionali au
reprezentatpeste150- 200 mm in majoritateaocoalelorsilvice.Valorilecele mai reduse
s-auinregistratin DeltaDunirii (sub 10mm), Dobrogeade Sud(20 - 30 mm) 9i in Cdmpia
de Vest9i C6mpiaTransilvaniei(20 - 70 mm).
prin vaHarta precipitafiilor medii multianuale (Pm). Luna iulie se caracterizeazd
inregistreazi
iunie
cdnd
se
din
luna
valorile
medii
lori mari ale precipitalilorapropiatede
maximul anual in climatul temperat- continental,dominant pe teritoriul Rom6niei.
Valorilemaximede precipitalise inregistreazdinzonamontanagi de dealuri(>100 mm)
iar valorile minime 30 - 40 mm ?nDobrogeagi Sudul Olteniei.Gradientulde cregterea
lunf,de 10 - 15 mm/100m.
precipitalilorarevalori medii pentruaceastA

Harta deficitului/excesuluide precipita{ii (Pi-Pm). Pebaza diferenteidintre precipitaliile efectivecdzutein luna iulie gi precipitaliilemedii multianualeale lunii iulie s-au
reprezentatsinoptic valorile in hartdconstatdndu-se
urmf,toarele:
- in toatd Moldova gi Muntenia s-au inregistratexcesede precipitalii fa![ de media
multianual6,cuantificatela20-50 mm pentruSudulextremal t6rii pdn[ la 120- 150mm
in exces,in Moldova Centraldgi de nord.
- in Dobrogeagi Transilvaniaprecipitaliile clzute au fost in deficit de 20-40 mm iar
in CdmpiaTransilvanieideficitulinregistrata depbgit70-75 mm.
Harta cantit5{ilor relative de precipitafii (Pi/Pm x 100).Raportdnddeficitul/excesul
de precipitaliiinregistratein lunaiulie la valorilemedii multianualeale acesteiluni seconstatf,ci in Moldova gi Blrdgan excesulde precipitalii a depdgitde 2 sauchiar de 3 ori valorile medii multianualea lunii iulie.
in Transilvaniagi in special in nord-vestulFrii ,deficitul inregistrat a reprezentatin
medie20 - 70 % din precipitafiilemedii multianuale,iar in Delta Dun[rii peste90% din
mediamultianuald.Aga cum se observddin hart6,se remarcdzonecu excesmarede precipitalii in toatl zonaextracarpatica,
dar gi zonecu deficit ridicatin specialin Dobrogeagi
nord - vestul f5rii.
Harta indicelui standardizatal precipitafiilor (SPI). Indicelestandardizat
al precipitaliilor se calculeazdca raport intre (Pi - Pm)/ Pm gi coeficientulde varialie (s) al precipitaliilor medii multianualeale lunii iulie, gi permiteevidenliereaintensitdliideficitului
excesulde precipitaliipentrufiecareocol silvic in parte.in rapoartelepe lunile anterioare
s-a prezentatcorespondenfa
dintrevalorile indiceluiSPI gi P% gi semnificaliaacestorvalori pentruzonatemperatcontinentald
a emisfereinordice.PehartaRomdnieis-areprezentat indiceleSPI in luna iulie.
Luna iulie s-a caracterizatca fiind excesiv de ploioasdpdnd la nemaipomenitde
ploioasdin toatd Moldova, in Carpa{iide Curburl gi in nordul Bbriganului. Aceeagicaracteristicda avut-o in unele ocoaledin Oltenia.Pentruteritoriul Transilvaniei.luna iulie
poatefi caracterizatd,
ca aproapenormaldsauchiar moderatploioasdin bazinul mijlociu al
Muregului.In rcstul TransilvanieiEi lanlul Munfilor Carpafiregimulprecipitafiilorin luna
iulie se incadreazl.in normal cu c6tevaexceplii in D.S. CaragSeverin.in Dobrogeavaloarea indicelui SPI cancterizeazi luna iulie ca foarte secetoasS-extrem
de secetoasain
- aproapenormalSin rest.SudulDobrogeia primit canDeltaDundriigi moderatsecetoasd
titdli mult mai mari decdtnordtrl,regimul pluviometricfiind foarte ploios - excesivde
ploios.
Harta indicelui standardizat al precipitafiilor pentru trei luni (SPI3). Pentru
ocoalelesilvicein cares-aufbcutmdsurdtoriin ultimeletrei luni s-acalculatindiceleSPI
carepermite caracterizar
ea intervalului mai-i ulie astfel;
- Foartesecetos- extremde secetosin cdmpiadin vestul
lArii gi in dealurilevestice,
in ocoalelesilvicedin sudulD.s. Dolj (o.s. Calafat)9i D.S. Mehedinfi(o.S. orgova)qi in
Bdrdgan;(O.S.Slobozia)
- Moderatsecetosin norduljudelului Vdlceagi Gorj;
- Aproapenormalin Oltenia,Moldova la vestde Siret gi in sudulCdmpieiRomdne;
- Moderatploios-foarteploiosin ocoalelesilvicedin Moldova situatela estde Siret;
- Excesivde ploiosin cdtevaocoalesilvice din Moldova(Trugegti,Barlad,Br6ila)
Extindereamdsurdtorilorin toatd fara gi utilizarea indicilor propugi va permite in

76

in pddurile
dinRom6nia
Monitoringul
secetei

viitor o caracterizarcmai pertinentf, a regimului precipitafiilor in fondul forestier al

Romdnieigi obiectivizarea
soluliilor de gestionaredurabili a pldurilor.
Harta evapotranspirafieipotenfiale(ETP). Valorileevapotranspiraliei
au depdgitin
aproapetoate ocoalelesilvice 80 mm. Cele mai mari valori s-auinregistratin Dobrogea
Centrali, in B6rdgan(>120 mm) gi sudul CAmpieiRomdne.In restulteritoriuluivalorile
potenliales-au
au oscilatintre 80 gi 110mm. Cele mai mici valori ale evapotranspiraliei
inregistrat acolo undecdderifrecventede precipita!1icareau menlinut umiditateaatmosfericdridicatS.
Harta precipitafilor efective (P-ETP). Precipitaliileefective cdzutein luna iulie2002
in pddurile din Romdniaau fost foarte diferite sub raportul contribufiei lor la refacerearezerveide api din sol sauaccentuarea
deficituluidin lunile anterioare.
Din analizah64ii se
constati cf, valori pozitive ale precipitafiilor efective s-au inregistrat in toatf, zona
Carpaticdgi Sulcarpatic5.Celemai mari rezerves-auacumulatin Moldova gi Carpafiide
Curburd (> 70 mm) 9i chiar in Bbrdganulsudic. Valorile deficitares-au inregistratin
Dobrogea(-70 mm) 9i nord - vestullZirit(-40 - -60 mm).
In Transilvaniaqi Olteniavalorilerezerveide apddin sol s-aumai reduscu 10- 40 mm.
Dupd o jumtrtatede an secetossauexcesivsecetos,in ocoalelesilvice din estul gi sudul
flrii incepeo perioaddmai ploioasf,careva opri declinulfiziological arborilorinstalaliin
perioadamartie- iunie 2002.

Rezuitate
L,egcnrlir

ffi.'
ilY^-t;-i

-rE
rlr

S,

.1.i,

t a n t r l a t t j e -r i c i r t c i : r l t i t l i t l , : i . r , r u ti*n i L r n ai L r l r el t ) ( i l i r { , J { \ a i e l c
srii iee dtn Ror.nanr:

l,cgcn {lri

::

)l

ryL\,
6 I

:tii

lNlr

,li

C a n t i t a t i l eu t e d r i r n u l t i a n u a i ed e p r - e r : r n i t a lcr iri z u t i ,i n l u n a i u l r c
i.,rcoaleic:il'rcc din Ror,_'ni:i

dinRom6nia
in pddurile
secetei
Monitoringul

78

Lcgen(la
I'i

t'n

(Dml

tr >,. ,,
T-

(i

lf

6l

ll0

i80

:+11

Dellcitr.rlr'excesulde precrpirarii (Pi - Pm1 inregistrat in luna iulte 2002 in ocoalcle silvlce ciin Romiinl:r

Legcnda
I'ii|\n {qnl
'11
?'

2ta
-1i:

41

i-.

1.
a'

6a
ita

:1

::l

ft

:,:

'tt
"t'

1_l
'21)

1:1

13!

ta-

.\

ar.r

tf

l2rl

'ili

1':'

r:l

't.

':t,

>::,4'

ll11

Caltitatile relatiye cle'precipitatii (ilr 9i, dirr r aloareamedic rnultianual.i)itltegistr-atc

in luna iulrr:2002in ocoalelesilvicedin Rotrania

Rezultate

IY

Legenda
sPt

I;:,: ,.il::fTj:".,",
-2 4

...

2 0 Eften

1I
'j-

d. secetos

1 5fodescceeis
,oModddl$.cr.\

tq

t,o,n,'ro:iH.",T;il1
-

11.6-20
21-25
eo

fzo
's,o

Fodeploios
EsendDloros

Frc.sldepro,os
NemaiNmenn de ploros

,:!fl

37.5

7J

150

25

300

Indicele standardizatal precipitaliilor (SPI) din luna iulie 2002 in ocoalele silvice din Romania

Legenda
SPI

[ ;":,.l:::]lT:'"".,".
-2 4 - -2 0 li1ren de secctos

-._-

i9
l5foanesecer.s
-r a - -r n \Lrdrrir {..ro.
, o A p t u a p < nm r a l

ffiR

l-os
-11-15

21

25
26-30
>3 0

\:7

t40

2t0

VoderatDior.s
L\remd.tloros
ixcesrydeplor.s
\emalpn.ilr

'

280

Indicele standardizatal precipitaliilor cumulate pe trei huri anterioare (Spl)

din luna iulie 2002 in ocoalelesilvice din Romdnia

de ploros

dinRomdnia
secetei
in padurile
ii/onitoringul

30

l-egcnd{
Ll P onur)
,-

i21r

tEi)

,!

,-- t
r'

;)a

'|

.,i

t1

afl

r't

: l

itl

![

3',

t0l

l4o

potentiali in luna rulie 2002 in ocoalelesilVicedin Rorndnta

Evapotranspir.a{ia

Lcgenda
Rs (DDr)
. i5a

_.-.

13!
't!

'ail
:il

i')
I i_r!

1.1
,lil

!9
:11
a:r !a
i! . :'l
-):)

aa

39 . 3il
2U
-19

zia
-a

:-,

'1

:1

lu

1-

:C

ar
i'

a!
r.

i'

lll

.41, 11,:
'111 :2a
-i

ffi.,,Iu'
f'15:'
)

l:0

I 8lJ

110

in luna iuhe 2002 in oooalelesilvice din Rotniinia

Rezen.ade apa din sol inr-egistratii

Rezultate

6.6. Raportul de monitorizare a riscului de aparifie a secetei pe luna august2002

in luna iulie s-a incheiatactivitateade instruire a personaluluitehnico-inginerescde la
Direcliile silvice gi ocoalelesilvice din toati lara $i instalareade 406 punctede m6surare
a precipitaliilor totale gi efective care constituie refeauade monitorizare a riscului de
aparilie a seceteiin ptrduriledin Romdnia.Practic, incepdndcu luna augustraportul de
monitorizarea seceteicuprindedatedin toatd tara.
Pe baza mdsuritorilor efectuatein 406 puncte de monitoring s-au calculat toli parametrii care permit evaluareadeficitului/excesuluide precipitalii (fap de media multianuala) 9i intensitateasecetei/excesului
prin intermediul indicatorului SPI (indicele standardizat al precipitafiilor).Menlionim ci pentru caracterizarea
intensitdfiiseceteiindicele SpI
secalculeazi gi se cartografiazlnunumai pentruluna curentdgi ci pentru2 . . -nluni anterioare, deoarecesecetaesteun fenomencumulativ caretrebuie cunoscutin cele mai mici
detalii pentru a anticipa consecinlelegi stabili solufii de managementforestieradecvate.
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Pe bazamisurltorilor efectuatela 406 ocoalesilvice
in luna augusts-a realizathartasinoptici din carerezulti o foarte marevariabilitate a precipitaliilor cdzutein diferite regiuni. Astfel, se constatdc6 in nordul Carpatilor Orien-tali,
in vestul Carpalilor Meridionali qi in Carpalii Occidentalicantitateade precipita{ii cdzute
au depigit cu mult medialunii, inregistrdndu-sefrecventvalori de peste180- 200 mm care
au produs local viituri gi dauneimportante.
Peansamblul!6rii sepoateapreciaci precipitaliile cizute au fost mai mari dec6tmedia
multianuald(peste80 mm) cu excepJiaBdrdganuluiundes-auinregistratvalori mai reduse
(30 - 50 mm).
Harta precipitafiilor medii multianuale (Pm). Luna august,in general,se caracterizeazd,ca o luni ploioas[ cu valori medii pe !ar[ de circa 60 - 65 mm. La munte circa 85
mm, in zona de dealuri circa 70 mm iar in zona de cdmpie45 - 50 mm. Valorile maxime
ale precipitaliilor medii multianualein augustse inregistreazi in nordul
16rii (zona montanl) in toli Carpafii gi ?nTransilvania.Valorile minime se inregistreaz,lin sud-estul
![rii
(Dobrogea,Bdrdgan,sudul Moldovei) gi in sudul Olteniei.
In mod normal din august se inregistreazd,secet6,in Birdgan, Dobrogea gi c6mpia
Dunf,rii. Carpalii gi Subcarpaliisecaracterizeazdprintr-un
regim ploios,num6rulzileloicu
ploaie putdnddepagi8 - 12 z1le.
Harta deficitului - excesului de precipitafii (Pi-Pm). Pe baza diferenlei dintre precipitaliile cdzutein august2002 Si mediamultianualda lunii s-arealizathartadeficitului excesului.Se constatdcd singurelezone cu deficit fald de media multianualtrsunt in nordul larii in Maramureg,Bistrila gi Cluj, in Prahovagi Bir6gan. Exces de precipitalii s-a
inregistratin Teleormangi Olt, Gorj, Hunedoaragi sudul Direcliei silvice CaragSeverin,
dar gi ln Bihor, nordul Carpalilor Orientali gi Delta Duntrrii undecdderiabundentede precipitafii intr-un interval scurt de timp au determinatpagubeimportante.
Harta cantittr{ilor relative de precipitalii (Pi/Pm x 100).Din calculul acestuiindicator se constatd cd'in sudul gi sud-vestul!6rii pe o zon6,situatd la sud de aliniamentul
Giurgiu - Arad, valoareaprecipitafiilor relative a fost aproapedubli fafd de media multianualf,;aceeaqivaloarein Lunca Dunirii, Prutului Inferior gi Delta Dunirii. Zonain care
precipitaliile relative au avut valori negativein luna augustestesituatAin Birigan, nordvestul ![rii qi PodiqulMoldovei.

dinRomdnia
in pddurile
secetei
Monitoringul

Harta indicelui standardizatal precipita{iilor (SPI). Pe hartaocoalelorsilvice din

Romdnias-a reprezentatindiceleSPI calculatpentruluna august.Se constatdcd in toatd
lara regimulprecipitaliilora fost aproapenormalsauexcesivde ploios.Astfel lunaaugust
aparccz excesivde ploioasi - foarteploioasSin sudulRomdnieigi in Dobrogea,dar 9i in
sud -vestul!6rii gi in ocoalelesilvicedin Moldova,de o partegi alta a Siretului.Practicin
luna augustnu s-ainregistratsecetddecdtlocal (O.s.HanuConachi- D.S. Vranceaqi O.s.
Simian- D.S. Mehedinfi).
Harta indicelui standardizat al precipitafiilor pentru trei luni (SPI3). Analizdnd
rezultatelecalculelorindicelui SPI pe ultimele 3 luni, reprezenlatepe hartf,,se constatd ci
in specialin estul
acesteaau avut un regim pluviometricexcedentarinzona extracarpaticd,
cdteqi-a
se semnaleazd.in
ficut_prezenla
Moldovei gi in sudul!6rii. Zonelein careseceta
va ocoalesilvicedin nord-vestul![rii (Sdlaj,Cluj, Maramureg,SatuMare) 9i Dobrogea,in
Restulregiunilorau avut,in ultimele3 luni, un regim pluviospecialpartea sud-estic6.
metricnormalsauugorexcesiv.Dateledisponibilepentruultimele4 luni provin din sudul,
estul gi vestul Romdniei.Pentrurestul regiunilor refeauas-a instalat mai tdrziu. Din analizavalorilor SPI seconstatdcd ultimele4 luni in Moldova(in specialocoalelesilvicedin
zona Prutului) au fost ploioase,in unele ocoale (Trugeqti,Bdcegti,Bdrlad, Epureni 9i
un regim extremde ploios- excesivde ploios.Secetas-amenfiGalali)inregistrdndu-se
nut la nivelul ,,foartesecetos- excesivde secetos"in ocoalelesilvice Slobozia,Simian,
Orgovagi in cdtevaocoalesilvicedin SubcarpaliiVestici(Sudrigiu,Vaqclu,Slv6rqin).In
restul regiunilor, acoperitede refeain perioadamenfionati, regimul precipitaliilor a fost
aproapenormalsaumoderatsecetos(in Cdmpiade Vest). Pentrucele mai multe ocoale
silvice din sudul Frii releauaa fost instalati incb de la inceputul sezonuluide vegetalie,
astfelincdt s-aputut calculaindiceleSPI pentruultimele5 luni.
Harta evapotranspira{ieipotenfiale (ETP). In mod normal in luna augustse inrepotenliale,de reguldpeste100mm. In
gistreazdcelemai mari valori ale evapotranspirafiei
luna august2002 valorileETP s-ausituatsubmedianormalddatoritdabundenleiprecipitaliilor in aproapetot teritoriul!6rii. Valorilecelemai mari s-auinregistratin DeltaDundrii
(> 120 mm), Dobrogea9i Muntenia(> 100mm), Valorilecelemai mici (60 - 80 mm) sau inregistratin zonamonana gi submontanldar gi in zonelejoase de cdmpiedin vestul 9i
nord-vestul!6rii, in specialin zonelecu frecventecdderide precipitalii.
Harta precipita{ilor efective(P-ETP). In luna augustprecipitaliile efectiveau avut
valori negative(-10 - -80 mm) ?nest gi sud-est(Moldova,Bdrdgan,Dobrogea)9i local in
nord-vestulldrii cu valori de -10 - -40 mm. Valori pozitiveinsemnates-ay inregistratin
nordul CarpalilorOrientali(+50 - +90 mm), CarpaliiMeridionali9i in cdtevaocoalesilvice din Munlii Apusenigi DealurileVestice.In restulteritoriuluivalorile precipitaliilor
imbogifirearezerveide apddin sol cu 10- 50
efectiveau avutvalori pozitivedetermindnd
mm.
lunilor iulie gi augusta fost deterAnaliza sinoptici a lunii august2002.Pluviozitatea
din vestulEuropeisaudin MareaMediteran6,
unorzonedepresionare
minatl de deplasarea
care au determinatprecipitalii excesivein zone intinse din Centrul Europei, la nord de
Alpi. Inundaliile inregistratein Austria, Germania,Cehiasunt consideratecele mai puternice tnregistratein ultimul mileniu,valorileprecipitaliilorlocaledepdqind200 mm in 2
3 zile ceeace a avut ca efect pagubeconsiderabileproduseinfrastructurilor (cdi ferate,
gosele)gi agezdrilorumane.

Rezultate

83
Legcndt
Pi {niln)
I ll
.1 a1
a':

31

,.'
.'
'f

1f,

!-

9ii

:r"

1 r_'ir

,_l

tx
a' -a
-'al

./.-_,.i
--tiil..,.

-j

r_Krl
lr

n)

ai)

[t

]Nt

tl(l

Cantitalile dc plecipitalri cizr"rtein LunaaLrgust2002 in ocoalelesilvice din Romania

Lc-qcndr

fffi f i ' l
ti

:i:l

:.

4l

51
3!

:r,:
Tt!
1:rl

t5l
lal
',ta
'rl!
:!J
:ll:l
j

l. 1'
r_Nnl
|

:l

t(i

t:ll

180

!r)

Cantitatile rnedii rnultianuale clcprecipitatii cizute in luna august in ocoalele silrice rlin Rorliinia

Monitoringul
secetei
in piduriledinRomdnia

l,egenda
Pi-Pm(llm)

m.iso
rqs .to
ff
W rrs tm

. -_ 129 1m
,119--110
,109 100
99 90
,89 - ,80
79 - -70
,69 , -60
53 50
-44
-39 - -30
-29.24
1 9 ,- 1 0
:
9-0

i^="---l'

kl'Y'

1 1- 2 4
21 3A
3 1- 4 0
41-54
51 60
61 70
71 80
. .81--90
91 1m
101 110
111 120
1 2 1- r J 0
riaia*. -^- - {-^
m,r
I14i
i5o

,rso

f
0

30

tr

120

180

Deficitul/excesulde precipitalir (Pi - Pm) inregishat in luna august2002 in ocoalelesilvice drn Romdnia

Legenda
(%)

PVPn

:ig
o ro
lS'rr.:o
2 1- 3 0
31 40
41 50
5 1- 6 0
61,70
7 1- 8 0
81 90
fi-1m
1 0 1- 1 1 0
1 1 1- 1 n
121 13
1 3 1. 1 4
141 1fi
1 5 1- 1 m
1 6 1, 1 7 0
T/ 1 1 8 0

E
-.

30

60

r20

180

:'::

tgt 2uu
>200

240

Cantitdgilerelative de precipitatii (in % din valoarea medie multianuali) iffegistrate

'2002in
in luna ausust
ocoalelesilvice din RomAnia

Rezultate

I*genda
SPI
hwrfic{
< 3,0
.2,9- - 2 , 5 k i ! & @
-20km&$e

2,0
2,5
3,0
>3,0

37.5

F(eploic
& ploic

km

kc6av&ploiG
Nm&pmqr.

& pbi6

75

Indicelestandardizat
al precipitaliilor(SPf din luna august2002in ocoalelesilvicedin Rom6nia

Legenda
SPI
.-s,o

f
-__ ,
-

D*dficee

-2.s - -2.5 kc6iv

-2,4_ _2,0 ken

e $etG
&sedos

1,9 - -1,5 F(tr *ebs

-t 4 - -1 O M&d
$eros
Arwnomat

Ios-ro
11-1,5
.
1 6-20
2,1 -25

@alplorc
Fo@ploi6
ken&plois

ffi:l;" ff:i;*#Jl",.,*

35

70

Indicele standardizatal precipitaqiilor cumulate pe trei luni anterioare (spl)

din luna august 2002 in ocoalele silvice din Rominia

B6

in oddurile
dinRomAnia
lVonitorinoul
secetei

,r!
-j-'-1-

Dt

]ir

:-'..
r_-I

t.l0

potentialain luna august2002in ocoalelesrlvicedin Ron-rinia

Evapotranspiralia

Lcgenrl:r
Rs ('nD,l

12.!
',!
1
1 !
!:

|a:
l1:i
t:i:l

t!

9!
5l
i!

a!

ail

:rl

:rl

il:l

l!
-!

::l

..i

6it

I ;,{r

I 3rr

t+lr

2002in ocoalelcsilrice din Rcnnanra

Rezer\'ade apadil sol inlegistratiiu luna aLrgust

ii

6.7.Raportul de monitorizarea risculuide apari{iea seceteipe luna septembrie2002

in lunile iulie gi augusts-auverificat prin sondajmodul de efectuarea misuratorilor gi
s-auinregistratcoordonatele
punctelordin releauade monitoring.in lunaiunie s-aincheiat
activitateade instruirea personaluluitehnico-ingineresc
de la Direcliile silvicegi ocoalele
silvicedin toatdlara gi instalareade 406punctede mdsurarea precipitaliilortotaleqi efective careconstituiereleauade monitorizarea riscului de apariliea seceteiin paduriledin
Romdnia.Practic,incepdndcu luna iulie raportullunarde monitorizarea seceteicuprinde
date din toat6.lara. Lucrdrilede birou au constatin ameliorareamodului de prelucrarea
datelor gi a reprezentdrilorcartografice.
Pe baza mdsurf,torilorefectuatein 400 puncte de monitoring s-au calculat toli parametrii carepermit evaluareadeficitului/excesului
de precipitalii(fap de mediamultianual[) 5i intensitateasecetei/excesului
prin intermediulindicatoruluiSPI (indicelestandardizatal precipitalii le).
Harta precipita{iilor lunare (Pi). Pe bazamdsurdtorilorefectuatein circa400 puncte
din releauade monitoringa seceteis-aintocmit in sistemGIS hartaizoliniilor precipitaliilor din septembrie.
Din analiza hirlii se constatAcd,zonain cares-auinregistratcelemai multe precipitalii
in luna septembrieestesituatain nord-vestullarii (sudul Direcliei silvice Maramureggi
nordul Direcliei silvice Sdlaj)cu valori de peste150mm gi vestulCarpalilorMeridionali.
Pe ansamblu,valorile cele mai mari ale precipitaliilors-auinregistratin Transilvaniagi
sudullArii (in specialOcoalelesilvicesituatela sudde Bucuregti).Celemai mici cantitdli
de precipitaliis-auinregistratin PodigulCentralMoldovenesc,
nordulB6r6ganuluigi nordul Dobrogei(cu valori mai mici de 30 mm).
Harta precipita{iilor medii multianuale (Pm). Luna septembriese caracterizeazd,
printr-unregim pluviometricmult mai redusdecdtcelelalteluni din sezonulde vegetalie.
Cantitdfilemedii multianualesuntestimatela nivelul larii la 50 mm cu varialii de la 60 65 mm in zonamontanf,,50 - 55 mm in zonade deal gi 30 - 45 mm in zonad,ecdmpie.
Regional,celemai mari valori se inregistreazd
in nord 9i vest (60 - 80 mm) iar cele mai
mici (30 - 45 mm) in Dobrogeagi Moldova.NumSrulmediual zilelor cu precipitaliieste
de 10- 12inzonamontand,
4-9inzonade,dealgisub4zileinzonadecdmpiedinsudul
[5rii.
Harta deficitului/excesuluide precipita(ii (Pi-Pm). Pebazadiferenleidintre precipitaliile totale (Pi) cdzutein septembrie2002 9i valoareamedie multianuald(pm) s-au
reprezentatpe hart6valorile deficitului/excesului
de precipitalii,prin intermediulizoliniilor, calculateprin interpolaredirectproporlionaldcu distanla,pentru400 punctein caresau frcut mdsurdtori.Se constatdcd in toatdTransilvaniagi in sudul ldrii s-auinregistrat
valori mai mari cu l0 - 120mm decdtmediamultianuald.Zonelecu excesmarede precipitalii (peste60 mm) sunt situatein nord-vestulldrii, in Direcliasilvic6 CaragSeverin,
Hunedoaragi in Direcliile silvice Teleorman,Bucuregtigi Constanqa.
Zonelecu excedent
moderat(10 - 50 mm) suntsituatein vestulldrii qi in interiorularculuicarpatic.Zonelecu
deficit de precipitaliisunt situate?nestul!6rii, in Moldova,Biragan gi nordul Dobrogei.
Valorile cele mai mari ale deficitului se ?nregistreazd
in PodigulCentralMoldovenescpi
DeltaDunf,rii,undeprecipitaliilecdzuteau fost cu l0 - 20 mm mai mici decdtmediemultianuali a lunii septembrie.

88

Monitoringul
in fiduriledinRominia
secetei

Harta cantittrfilor relative de precipitafii (Pi/Pm x 100). Din reprezentareacartograficd se constatf,cl valorile excesuluide precipitalii sunt de 2 - 3 ori mai mari decdt
media multianual[ in nord-vestulllrii qi in toatf, CdmpiaRomdnd(in specialocoalelesilvice din sud). In Transilvania,nordul Cdmpiei.Romdnegi sudul Moldovei (intre Siret gi
Prut) excedentulde precipitafii a fost cu 60' l00o/omai mare decdtmedia.
Harta indicelui standardizat al precipitafiilor (SPI). Evaluarearegimului pluviometric prin intermediul SPI pune in evidenll ci in toati lara acestaa fost excedentaraproape normal. Astfel, sudul 16rii gi nord-vestul prii se incadreazl intr-un regim foarte
ploios - excesivde ploios. Local; in nordul Direcliei silvice Suceava,sudul Direcfiei silvice Vaslui gi Direclia silvicl Hunedoara,s-a inregistrat un regim foarte ploios. In
Transilvania (cu excepfia ocoalelor silvice din vestul Direcliei silvice Timig qi Arad)
regimul precipita,tiilorin luna septembries-a caracterizatca moderat ploios. Moderat
ploios - extrem de ploios a fost gi regimul precipitaliilor in sudul Dobrogei gi sudul
Moldovei. In restul lirii regimul precipitaliilor s-a caracterizatca fiind aproapenormal
pentru luna septembrie.Pe bazacalculului indicelui SPI pe ultimele 2 luni (septembrieaugust)se constatl ci in ceamai marepartea ![rii, in specialin sud,sud-vest,nord-vestgi
ca fiind foarte ploios sud-estregimul precipitaliilor in ultimele 2 luni se caracterizeazd
nemaipomenit de ploios. De asemene4 nordul Carpalilor Orientali, Direclia silvicd
Suceavagi Neam!, s-a caracterizatprintr-un regim foarte ploios - extrem de ploios.
Regimul precipitaliilor a fost moderat ploios - aproapenormal, in Moldova Centrali,
Carpafii de Curbur[, Blrlgan, Centrul Transilvaniei,vestul extrem (D.S. Arad) gi in nordul tlrii (D.S. Marimureg qi Bistrifa). Practic,in ultimele doui luni nu s-ainregistratsecetl
in nici unul dintre ocoalelesilvice din !ar6.
Harta indicelui standardizat al precipita{iilor pentru trei luni (SPI3). Din harta
indicelui standardizatSPI pe ultimele 3 luni se constatflcd in a doua parte a sezonuluide
vegetafie, in Romdnia, s-a inregistrat un regim pluviometric excedentar caracterizat ca
foarte ploios - nemaipomenitde ploios in toatii zona extracarpaticd.De menlionatcd valorile cele mai mari s-au inregistrat in zonele de cdmpie caracterizate,de regul6, prin
deficite de precipitalii.
In interiorul arcului carpaticqi in Transilvania,regimul precipitafiilor clzute in ultimele
3 luni poatefr caractenzatca foarte ploios - aproapenormal. Acelagicalificativ se acordi
gi nordului Dobrogei gi Deltei Dunlrii. Caracteristicileprecipitaliilor cizute in ultimele 3
deficitului din primele 3 luni (aprilie, mai,
luni au determinat,in mareparte,compensarea
iunie) din sezonulde vegetafie2002, clnd, in sudul gi vestul ldrii s-auinregistratperioade
lungi de secetl foarte severS.
Harta evapotranspira{iei poten{iale (ETP). Pe baza deficitului dintre precipitaliile
totale (Pi) gi efective (P-ETP) mdsuratecu pluviometrelemontatein fiecarepunct de monitoring al seceteis-a calculat evapotranspiratiapotengiall(la suprafa{aliberl a apei) ln
fiecarepunct din refea:ETP : Pi - (Pi - ETP). Harta reprezinti izoliniile ETP in luna septembrie. Se constati cI cele mai ridicate valori ale ETP s-au inregistrat?n sudul qi sudestul grii (peste70 mm) Ei ?nocoal.elesilvice din jude{ul SatuMare (60 - 70 mm).
Valorile cele mai reduseale ETP s-auinregistrat in zona montan6,in special in Carpafii
Orientali (sub 50 mm) iar in extremulnord al acestora,chiar sub40 mm. Valori reduseale
ETP sub 50 mm s-auimegistratEi in CarpaEiiMeridionali 9i Carpafii Occidentaliinclusiv
in Cdmpiade Vestde la nord de rdul Mureg.In restulfirii (inclusiv in Carpafii de Curburd)

Rezultate

89

valorileETP au oscilatintre50 gi 70 mm.

Harta precipita{ilor efective(P-ETP).Agacum s-a ardtat,precipitaliilecareajung sd
constituierezervade apadin sol reprezintd,,
teoretic,diferenladintre precipitaliiletotale
cizute intr-o perioadl minus evapotranspiralia.
Pe baza mdsurdtorilorefectuatein 400
punctes-a realizathartacarereprezintdrezervade api din sol carese adaugala rczerva
existentidin lunileanterioare.
Se constatdcd in regiuneasituatdla est de Carpali,din Moldovapdn6la lalomila,
incfusivjumatateade norda Dobrogei,valorilerezerveisuntnegative(-20 - -g0 mm), in
restulteritoriului valorile sunt pozitive,ceeace inseamndc[ dupi precipitaliiledin septernbrie,rezervade apdin sol a crescut.Zonelein care rezervade apd in sol a sc6zutcu
peste 50 mm suntsituatein nordulBirdganuluigi Nordul Dobrogei.Zonelein carerezerva de apain sol a scdzutcu20 - 50 mm suntsituatein MoldovaCentraldgi de sud.in restul
larii, in specialin nord-vest,vestulCarpalilorMeridionaligi CAmpiaRomfinbrezervade
apd in sol a crescutin lunaseptembrie
cu 30 - 80 mm.
Analizasinopticda lunii septembrie2002.inmodnormallunaseptembrie
esteo lunf,
sdraciin precipitaliidatoritdschimbariiradicalea configuratiei
baricecdndin Europa,in
zonasituatdintre 40"- 70"latitutinenordicd,seinstaleazd
un brdude marepresiuneatmosfericd din Azore pdnl in Ural. Depresiunea
islandezdse retragemult spre nord iar cea
arabdspresud,credndpremisepentruvremefrumoasdqi stabilitateatmosferic6.
In anul 2002 insd,,zoneledepresionare
din nord gi din Mediteranas-audeplasatmult
spresud9i estin culoarulrdmasintreanticiclonulSiberiangi cel Azoric,ceeace a avutca
efectcdderiexcepfionale
de precipitaliiin vestullarii (in specialNV) gi in sud.practic
toatl regiuneade la vestde arculcarpatica primit precipitaliide I - 3 ori mai mari dec6t
media.Sub efectulfenomenelor
de foenizarezonasituatdla est de CarpaliiOrientalia
primit mai pulineprecipitaliidar cevamai.multdecdtmediamLrltianuald
a lunii.
In acestecondilii,apreciemcd lunileexcesivde ploioasedin a douapartea sezonului
de vegetafie2002 au determinatpentrucea mai mare partea ldrii refacerearezerveide
umiditatedin sol 5i un startbun pentruculturilede toamn5,.
Zoneleafectatcputernicde secetadin februarie- iunie(D.S.Gorj, Mehedinfi,Dolj, prahova,Vrancea,Ialornita,Bihor
campania
de impdduriride primdvar6,
9i Arad)in carenu s-apututdeclanga
beneficiazd
de
celemai bunecondi{iipentrurealizarea
unei campaniide toamnacu bune rezultate.

Monitoringul
secetei
in pddurile
dinRom6nia

x
I

Cantitatilede ltlecipitalii cazutein luna septembrie1002 in ocoalelesillice tlin Roniiuria

o"*'T,'];1,,,,,,
IGir:l -' ,- ..
ffi-l
it
.1
.':,:::

al
-:
)

I',
r:.
Ir.r
r'.,
I,r::r
Ir'rr
r,r r+:
f
I',fl

'-

II , ; r

r:a

-r,:r

llll..,,

ll,,

1N,'

Cantitatilemedii ntultianLralecleprcciprtittiicazutcin hura septentlrtiein ocoalelesilr ice clinRom:irtra

Rezultate

91
l.egrr rl,r
I'i

llr

, nrDr,

1.fiffi
ffi
r=F'

a_]ffi:t::::-n

il-.rtit.trtt

l.rgrn{lil
l'i ' rl

ffi::,:mt

( ' l l r l i t l i i i l l t t : i l i l t ' 'c r i c

1 l t . - . : i l t l r r t ti it n " , , , l i l t i ; l i r ) : l t r . rr ! l l i i J ; jl t r l l i j . l t i l t : t l ir: li J l t , . - . L i : i i i l t !
ill lilniticltf!'l]lir119
l i l r ) l i t i l r r r r : r i c l , sr r i , , . . , , , . i , , r , , r r r ,

dinRomdnia
secetei
in oadurile

Lcgcndrr
SPI
t.!r!!:

I.-:'t
.

f\'i.-.,, l,-...r.
-:I
: IFr'!h r! r.d'
..1trr:(!r',
t..r-t:l
)a,

#Hr rr

r
li

ffill
1r::
ll:a

:l'1.rt!rl
f.trtiLlr,'
frtrr:t]..t1r,,

I '].,"',;i;,;]],',.,,,

.i

tnr

ttj

lndicelestandaldizat
al precipitatiilor(SPI) din lrrnasepteuibliel0t)l in ocoalelesih ice din Ronrinia

l4

11 ,

lr-'

( SIil )
cnulrlatepe trei luni artterioale
Liclicelestandaldizat
al precipitatiilot'
clinlrrnasel)tembliel0t|l in ocoalelesillice clinRonania

Rezultate

93

l.

;l

.,'-=.'-

.'',i

li\i
\!.,!\
'-!'l

_i-'i
\\'
\1
i-:_

'l-.

'

t.

-t|r
.,

ltrL

t:.,

ll

E r a p o t t a l t s l . r i t a l il i)i( r l e n t i a l iiir t l r r r r as e p t e r r r b f i el 0 L ) l i r t o e c , a l e l rs. i l r i c e c l i t rI { t r 1 1 i r r 6

l.tgtnrla

ffi

ffi
-,:.

*r\
i,--:-

.t,

\ - l

,!-i

-,

-,

.,+

I { c z c t ' r l tt l c a 1 u t l r n s { ) li n r a g t s t t i l t i i r r l L r r l rs e l t t e n r l l l t cl 1 ) l l l i r t o e l l r l e l e - i i l r i c c d r r r R o n l i r r r a

6.8. Raportul de monitoruare a riscului de aparifie a seceteipe luna octombrie 2002

Pe bazamlsurdtorilorefectuatein 404punctede monitoringdin toateocoalelesilvice din
de precipitaliiin
larAs-aucalculattoli parametriicarepermit evaluareadeficitului/excesului
de precipitafii
secetei/excesului
raportcu mediamultianualda lunii octombriegi intensitatea
al precipitaliile).Realizareamlsurlprin intermediulindicatoruluiSPI (indicelestandardizat
personaluluitehnico- inginerescde la ocoalele
torilor de fost posibilddatoritddevotamentului
silvice qi activitalii coordonatorilorproiectuluila nivelul fiecdreiDireclii silvice din lartr.
prelucrlrii datelormasurate9i ha4ile sinopCu inceperedin luna martie2002 rezultatele
a seceteiintocmitein sistemGIS pot fi accesatedirect
tice ale indicatorilorde caracterizare
de ctrtrebeneficiariiproiectului(RegiaNalionall a Pldurilor, Direclii silvice,ocoalesilvice,
Institutul de Cercetdrigi AmenajdriSilvice,FacultAflede silviculturi) de pe site-ul Stafiunii
Experimentalede CulturaMolidului CdmpulungMoldovenesc:http://www.icassv.ro/seceta.
Harta precipita(iilor lunare (Pi). Pe bazamdsurltorilorf6cutein 404 ocoalesilvice din
re[eauademonitoringa seceteis-a?ntocmithartaGIS a izoliniilor din lunaoctombrie.Seconradicalde distribuliaprestati cd distribuliaprecipitaliilordin octombrie2002sedeosebegte
cipitaliilor medii multianuale.
Valorile maxime ale precipita[iilor cdzutes-au inregistrat in nord-vestul t6rii (peste 150
in vestulCarpafilorMeridionali(100-120mm), in sudul
mm), in Munlii Maramuregului,
Moldovei (peste100mm) gi in Teleorman,la vest de Bucuregti.Celemai redusecantitblide
precipitaliis-ausemnalat?nC6mpiade Vest(30-50mm) 9i in C6mpiaTransilvaniei(30 - 40
valori redusealeprecipitafiilor,s-ausemnalatgi in nordulMoldovei,unde
mm). De asemenea,
au sczut sub mediamultianualda lunii. In estulBardganuluigi in Dobrogea,valorile precipitaliilor au depdqitmediamultianuald.
Harta precipita{iilor medii multianuale (Pm). Luna octombriesecaracterizeazdingeneralprintr-unaportmoderat- redusde precipitalii,cantitateamediemultianualdla nivelul prii
fiind estimatla 50 mm. Yaria[iaprecipitaqiilorcdntteestemult mai redusddecOtin lunile de
var6, de la 60 - 70 mm in zonade muntela 50 - 55 mm inzona de deal 9i 40 - 45 mm la
cdmpie.Valorilemedii multianualearatf,cdcelemai mari cdderide precipitaliiseinregistreazd
in nord-vestultdrii (70 - 80 mm) iar celemai mici in Dobrogeagi Moldova (35- 40 mm).
Harta deficitului/excesuluide precipita{ii (Pi-Pm). Pebazadiferenfeidintreprecipitalipe hafiA,vaile cizute in luna octombrie2002(PD gi celemultianuale(Pm) s-aureprezentat,
de precipitaliiprin intermediulizoliniilor calculateprin interpolare
lorile deficitului/excesului
geostatisticlpentrucele404 punctede monitorizare.
Din analizahirlilor se constatic6, aproapein toatf,tara,cv excepfianorduluiCarpalilor
Orientali,Carpalii Meridionali gi nord-vestul.tArii,precipitaliilecdzute?nluna octombrieau
Cele mai mari excedentes-auinregistratin Maramureg,sudul Moldovei,
fost excedentare.
s-ausemnalatqi in sud-estulldrii (B6r6gangi
CaragSeveringi Teleorman.Valori excedentare
Dobrogea).
Harta cantitifilor relative de precipita{ii (Pi/Pm x 100).Din hartdseconstatdcd fali de
media multianualba lunii octombrie,precipitaliilectrzuteau fost de 2 - 3 ori mai mari in
Dobrogeagi Teleormangi de 0,5 - I ori mai mari in nordul Direc(iei silvice Maramureggi
sudulDirectiei silviceCara$Severin.In restul!6rii, precipitaliileau fost apropiatesaucu circa
30 - 50% mai mari decdtmediamultianuali.In CarpafiiOrientaligi Meridionalis-auinregistrat precipitaliimai redusecu20 - 30%odecdtmediamultianuald.

Harta indiceluistandardizatat precipitafiitor(SP!. CalcululindiceluiSpl pentruluna

octombrie punein evidenll ci aproapetot teritoriul
!6rii se incadreazlin regim up.oup" no.mal - moderatploios. SudulMoldovei gi sudul Teleormanuluipi Maramureguluise caracterizeazdca fiind foarteploios- excesivde ploios.De asemenea,
toateocoalelesilvice din sudestul ldrii au avut un regim al precipitaliilor moderatploios gi chiar foarte ploios (Delta
Dundrii).
in luna octombriegi septembrieindicelestandardizatal precipitaliilorpune in evidenfa
urmdtorulregim al precipitaliilor:
- foarte ploios - extrem de ploios in sudul Cdmpiei Romdne,
sudul Dobrogei, sudul
Moldovei gi nord-vestulfirii (DirecfiasilvicdMaramureg).
- moderatploios in nordul CdmpieiRomdne,Subcarpafiisudici,
sudul Moldovei, nordul
Dobrogei,nord-estulBanatuluigi nord-vestulTransilvaniei(inclusivCdmpiaTransilvaniei).
- aproapenormalin Moldova,carpalii Meridionaligi restulArdealului.
- octombriesuntdeficitarein precipitalii
De remarcatci in mod normallunile septembrie
in sudul!6rii, undein anul 2002 s-auinregistratexceserar intdlnite.
Harta indicelui standardizat al precipita{iilor pentru trei luni (SPI3). Calculatpentru
ultimeletrei luni indiceleSPI punein evidenldurmdtoareleregimuriale precipitaliilor:
- excesivde ploios - nemaipomenitde ploios ?n tot sudul
larii (din Mehedinli pdn[ in
Dobrogea)
- foarteaploios- extremdb ploiosin Banat,SubcarpaliiSudici,nordulBardganului,
sudul
Moldovei, nord-vestullarii gi nord-estulTransilvaniei
- moderatploios- aproapenormal?nCarpaliiOrientali,CarpafiiMeridionaligi
Campiade
Vest.
Sepoateapreciacd ultimeletrei luni s-aucaracterizat
printr-unexcedentde precipitafiiin
toatdtaraceeace a determinatrefacerearezervejde api din sol.
Harta evapotranspirafieipotenfiale(ETP). Pebazadiferenleidintreprecipitafiiletotale
(Pi) gi efective(P-ETP)mf,suratela pluviometrelemontatein fiecarepunctde monitoringal
seceteis-acalculatevapotranspiralia
potenfialf,(cantitateade apaevaporatdla suprafafaliber[
a apei)in fiecarepunctdin refea.Seconstatdcd valorilecelemai mari (peste50 mm) ale ETp
s-auinregistratin sud-estul!5rii gi in Olteniasudica.In anumitezone(DeltaDunarii,nisipurile
din^sudulOlteniei)ETP a depdgit60 mm.
In restulteritoriuluivalorileevapotranspiraliei
au avutvalori reduse(10 - 50 mm), cele
mai mici valori inregistrdndu-se
in nord-vestul!6rii pi in Carpatidatoritaumiditalii ridicatedin
atmosferd,precipitaliilorabundente
gi temperaturilormai scAzute.
Agacum estecunoscut,precipitaliile din octombrieseacumuleazd,inmarepartein sol contribuindla realizarearezervei
de apdin sol pentrusezonulurmdtorde vegetafie.
Harta precipita{ilor efective(P-ETP). Teoretic,precipitafiileefective(P-ETP) reprezintA cantitateade apb careajungela sol gi constituie(in mare parre)rezewade apda solului.
Atunci cAndsuntexcedentare
sauprovin din ctrderimasivede precipitalii,o marepartedin ele
se scurgla suprafaga
solului sauajungln apa freaticf,percoldndsolul. Aceastase adaug6la
rezervaexistentddin lunile anterioaregi va constituirezenrade apf,totalddin sol la sfdrsitul
lunii octombrie2002.
Din hartaseconstatacd.rezewade apds-aimbog[fit in nord-vestul
larii cu peste80 - 120
mm 9i tn CarpaliiMeridionalicu 20 - 80 mm. In vestulf5rii, CampiaTransilvaniei,
sudul
Olteniei,nord-estulprii gi sudulDobrogei,rezervade api din sol a scazutcu 20 - 50 mm, ca

incd intensein acesteregiunisaudeficituluide precipitalii(nordurmarea evapotranspiraliei,

estulRomdniei).
in general,
Analiza sinopticl din luna octombrie2002.Aceastdsitualiese datoreazd,
ceea
peste
Europa
Siberian
gi
Anticiclonului
extinderii
Azoric
anticiclonului
sldbiriiactivitS{ii
pdnd
in
vestul
pot
fi
antrenate
care
depresiuni
golful
a
unor
Genua
ce favorizeazaaparilia,in
Islandezacarecoboarl
RomAniei,adeseain conjuncliecu fronturilegeneratede depresiunea
mult spre sud. Majoritateateritoriului !6rii se afl6, de regul6,sub influenla anticiclonului
Siberiancare aducemasede aer rece gi uscat.Luna octombrie2002 s-a caracterizat,insi,
printr-o vreme mai inchisdgi mai ploioasddecdtde obicei, datorititsldbirii activitZilianticidin nordul
clonului Siberiangi activariianticiclonuluiAzoric ai a culoaruluidepresionar
mai
multor
formarea
afavorizat
situalie
sinopticd
Aceastb
p6nd
in
Mediterana.
Scandinaviei
vestul
in
precipitalii,
in
special,
de
fronturi atmosfericecareau adusmari cantitdli
ldrii.

t.{t
t'i

lr'11

T--

t-.-.-lt

ffi
?l?i

,.":-?

E
I

II

tr,

:,+,,

( l t n t i t a t t l e d e p l e c i p r t a t r i c i z u t c i n l u l l i l o c t ( ) r l r t r r i .l t . t ( t l i r t o r o a l e l c
sillice tiin Rrrrltirlll

Lcgtnrl:t

-.v-

"ri{r*

ffi
re

\=_

,":

I
,

: :

! ;

{.lrrrtilirtiicll1.!|ililil|Iti:llltlll|e.|c1ll.eci1,itittiIr:llztl|ciltlrttlitl,ell,lttilt.leill,lllllil:|c

dinRomAnia
lVonitoringul
in pddurile
secetei

9B

Ltgcutlrr
I'i I\utntrrr

l-t

,'

'

rrt

rr:
.ii:

::
'|

?)

r!

irf

tl
1 : :!

i:!:

::
a

1t)
ra

il,

r'

lllL

r . : ; L t(ll e p r e c l l l t e t ! l ( P r - P n i l i r t r e g t s t r a ti n l L r n uo c t o m b l l g l f ) 0 1 i r t t c r u l e l e s t i i t c e t l t r t R t r t u r i n r l t

i-egcutlit
l ' i I ' n rr " " )

:l
:l
tl
:l

tl|

(;irrtrlutilelelatireclepr-ecipitlrtii{in9odin\itloareuuiediettrttltiarttrailtiirtlegtsttate
itr lutta oclottr[rlie ]0(]l itt ocoaiele srllice iiin Rottllitita

Rezultate

Lcgcndir
sPl
II :

',

1..

'_

liir

-:l

rrl

tli

Inclicelestandalcjizatal preclpitatlrlor(SPI) drr luna octombrie1002 in ocoalelesih icq'ilm it{}llruuu

llr,

],

lfi

Lrcliceiestanclarclizat
(siri)
ai piecil;itatiilolcumuiatelretr-eiir-rliantt'r'ioale
din lr-rtaoctonll]fie2001 il ocoaleiesillice clirrRl'nvlnia

i;.1_1

..,'.:.

ry

*
,.#

tr

6.9.Raportul de monitoraare a riscului de aparifiea seceteipe luna noiembrie2002

in luna noiembries-a f6cut instruirearesponsabililorla nivelul Direcliilor Silvice privind
modul de instalarein terena captatorilorde zdpadl,pentru
mdsurarea
precipitaliilorsolidecare
cad in sezonulrece.
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Continudndtendinfainregistratdin ultimele3 luni, precipitafiile cdzutein luna noiembrie2002au avut o distribuliein totaladiscordanla -.diu
"ucantitamultianualSa precipitaliilorcdzutein noiembriein lara noastrf,.AnalizAnddistribufia
tivd a precipitaliilorpe teritoriul Rom6nieiconstatdmc6 valorile maxime s-auinregistratla
periferiaarcului carpaticcu maximede peste80 mm in nord-vestd
Frii (D.S. SattiMare gi
Maramureg)in sud-vest(D.S.CaragSeveringi Mehedinji)qi in sudulMoldovei (D.S. Vaslui,
D.S. Vrancea).Valori ale precipitaliilorcuprinseintre 60 9i 80 mm s-auinregistratla periferia
zonelor menlionate(D.S. S6laj, Bihor, Arad, Timig) dar gi pe o zond"intinsd din sudul
Romdniei(din zonacentralba CarpalilorMeridionali pdni in Teleormangi Codrii Vlisiei).
Valorilecele mai reduseale precipitaliilor(sub 50 mm) s-auinregistratin nord-estd
Frii
(D.S. Suceava,Botoqani,Iagi,Neam!)in centrulTransilvaniei(D.S. Cluj, Bistrila, Uuregj in
sudulDobrogeigi sudulOlteniei.Recordulprecipitaliilorminime in lunanoiembrie200i s-a
inregistratin D.S. Suceavagi nordulD.S. Botogani(sub40 mm). Practic,precipitaliiledin
aceastdzondau fost determinatede advectiade masede aerrece din2 - 5 noiembriecareau
determinatun stratde zdpadd.
de 20 - 30 cm.
Harta precipitafiitor medii multianuale (Pm). Luna noiembriese caracterizeazd.printro pluviozitateredusdin majoritatearegiunilor!6rii, cu excep{iaCarpalilorMeridionali si clina
vesticda CarpalilorOrientali(Maramureg)unde se inregistreaza
- 80
valori ce depdges6,70
mm. Valorilecelemai mici seinregistreazd
in Moldova,Dobrogeagi estulMuntenleiundenu
depigesc35 - 40 mm. Valori reduse(40 - 50 mm) seinregistreazd
gi in CdmpiaTransilvaniei
gi Cdmpiade Vest.Toamnaanului2002a fost excesivde ploioasd(comparativcu mediamultianuali) ceeace se intdmplddestulde rar. Dupd N. Toporfrecventatoamnelorploioaseeste
de l%o?nDobroge4Moldova gi Transilvania,2%o
in Munteniapi 6% in BanatgiOltenia.
Harta deficituluilexcesuluide precipita{ii (PFPm). Precipitafiilecdzutein luna noiembrie 2002 au avut valori mai mari decdtmedia multianualdcu 20 - 30 mm. Cele mai mari
excedentede precipitalii(mai mari cu peste50 mm fa!trde mediamultianuala),sreu
inresistrat in sudul Moldovei, nord-vestull6rii $i sud-vestul
fdrii. Valori in excescu jd * sO111i,au inregistratla periferiazonelormenlionate(centrulgi sudul Moldovei, nordul B6fuanului
gi Dobrogei,Banatgi Mehedinligi nordul D.s. Bihor, Salaj Maramureg).o zond,in
r9i
"u."
au inregistratde asemenea
excedente
de precipitaliide peste30 mm seafl6 in CdmpiaRom6nd
la estede Olt (Teleormangi Vlasia). Singurelezone in care precipitaliiles-au apropiatde
mediamultianualf,seafl6in nordulCarpafilorOrientali(D.S. Suceavagi Bistrila) gi in bltenia
(D.S. Gorj 9i Dolj)' In centrulzonelormentionates-auinregistratvalori ale piecipitaliilor
cu
circa20 mm mai scbzutedecdtmediamultianualda lunii noiembrie.In restuiteritoriului precipitaliile cdzuteau avut valori cu I - 30 mm mai mari decdtmediamultianuald.
Harta cantitdfilor relative de precipitafii (Pi/Pm x 100).Calcul6ndin valori relative,
cantitalilede precipitafiicdzutein luna noiembrieconstatdmci in sudulMoldovei acesteaau
deplgit de peste2,5 ori precipitaliilemedii multianualeale perioadei.
in zona central[ a Moldovei, nordul Bdrdganului;i Dobrogei, nord-vestul
Jarii 9i in
C6mpiaRomdnS,la nord de Bucuregtivalorileprecipitafiilorau depdgitde 2 ori precipitaliile

medii multianuale.Pe zoneintinse din Moldova"Munteni4 Banat9i Bihor Maramure$,precipita;iile c1anteaudepigit cu 100%mediile multianuale.Zonele in careprecipitafiile au fost
dpopiate de mediamultianualdocupi arii intinsein Carpalii Orientali 9i Meridionali 9i in vestul t6xii. In Oltenia gi nordul Transilvanieigi Bucovina precipitatiile cdzuteau reprezentat60
-80% din mediamultianualda lunii noiembrie.
. Harta indicelui standardizat al precipita{iilor (SPI). Calculul indicelui standardizatal
precipita{iilor pentru luna noiembrie 2002puneln evidenJiun regim al precipitaliilor aproape
nmmal in majoritatearegiunilor tirii cu exceptiazonei extracarpaticedin esful Moldovei qi
su&rl Murteniei gi nord vestul extrem al lArii in care s-au inregistrat pre'cipitalii in exces.
Asfel s-a lnregisfiatun regim moderatploios- in ocoalelesilvice din sudulD.S. Iagi, estul
D.S. Bacdugi Vranceq precumgi in tot Bdt'lganul de la Argegla Dundre.In nord':vestultirii
s-ainregishatun regimmoderatploiosin D.S. SatuMare,nordulD.S. S[laj qi in MaramureE.
Un regim foarte ploios s-a inregistrat?nocoalelesilvice din DepresiuneaMaramure;ului 9i in
tot sudul Moldovei. Un regim extrem de ploios - nemaipomenitde ploio5 s-a inregistrat in
srd-estul Moldovei intre Prut 9i Bdrlad.
Ultimele dou[ luni pot fi caractefizatecaavAndun regim aproapenormal alprecipitafiilor
in majoritatearegiunilor ldrii cu exceptiaestului, sud-estuluigi bazinul mijlociu al Somegului
(D.S. Maramureggi SAlaj)tn cares-auinregistratexcedenteimportante.Ultimele doul luni au
awt un regim moderat ploios in nord-vestul ldrii, in sudul Munteniei (D.S. Teleorman,
Bucuregti,Ialomila, Prahov4 Vrancea,Constan!4Tulcea,Baclu - estgi Ia$i - sud).Un regim
foarte ploios s-a inregistratiri ocoalelesilvice din sudulD.S. Vasluigi estul D.S. VranceaO.s. Galafi,GriviP, Tecuci.
Harta indicelui standardizatal precipita{iilor pentru trei luni (SPB). AnalizAndharta
indicelui standardizatal precipitaliilor din ultimele 3 luni se constatdcAin toat6 lara regimul
precipitafiilor a fost normal gi pestenormal.Pestejumltate din teritoriul lnrii gi in specialzona
montanf,$i submontanaau avut in ultimele 3 luni un regim aproapenormal al precipitatiilor.
in exteriorul arcului carpatic,regimul precipitaliilor in ultimele 3 luni a fost excedentar
din Botoqanipanah sudul Olteniei. De asemenea,excedentara fost in nord-vestul!6rii.
Pe nivele caracteristiceindicelui SPI regimul excedentarde precipitalii din ultimele 3 luni
se poate caracterizaastfel:
- excesivde ploios- tn sudulMunteniei9i Dobrogei(D.S. Bucuregti,D.S. Ialomi{a,D.S'
Constanla)gi in nord-vest(O.s.Ulmeni, $omcuta).
- extremde ploios- in D.S. Teleorman,Bucuregti,Ialomil4 Constanlaprecumgi in nordvestulftuii.
- foarte ploios - intr-o zond cuprinzdndocoalele silvice din D.S. Olt, Teleorman,
o bundpartedin teriDdmbovita,Prahova,Ialomila gi D.S. Vasluiqi Vrancea.De asemenea,
primesc
cwacteizue.
aceastb
Maramureg
toriul D.S. SatuMare, Sdlaj,
- moderatploios- in toli SubcarpaliiSudici gi de Curbur6,in CdmpiaMoldovei, Podigul
CentralMoldovenescai nordul Dobrogei(inclusiv Delta Dundrii). Aceeaqicaracterizarese
constatl gi in ceamai marepartea ocoalelorsilvice din nordulD.S. CaragSeverin.
Harta evapotranspirafieipotenfiale(ETP). Pebazamisurltorilor realizateasuprapreiar rezultateles-au
cipitafiilor totale(Pi) 9i efective(Pi - ETP) s-acalculatevapotranspiralia
reprezentatgraficin harti subformaunor izolinii alecantitdfilorestimatea fi apapierdutdprin
evaporarela suprafafaliberf,a apeidin pluviometru'
se inregistreazdin
Se constat?lci valorile maxime (30 - 40 mm) ale evapotranspirafiei

Banatgi Cdmpiade Vest(D.S. CaragSeverin,Timigoara,Arad). Valori cevamai mici (25 35 mm) s-au inregistrat in toatii Cdmpia de Vest, Banat
$i rama vestici a Carpalilor
Meridionali. De asemeneaestul Munteniei gi Dobrogeaau inregistrat valori asemlnltoare.
Cele mai redusevalori ale evapotranspiralieipotenliale(sub tO mm) s-auinregisfat in nordul
CarpatilorOrientali (D.S. Suceava)qi estulextremal Moldovei (D.S.Iai). In restulteritoriului evapotranspiratia
a avutvalori cuprinseintre l0 gi 20 mm.
Harta precipita(itor efective (P-ETP). Cantitateade api rlmasa in pluviometrul efectiv
(Pi - ETP) reprezintA- teoretic- cantitateacareajungein sol constituie rezeyade
apd din
Ei
sol (in ipoteza absenfeiscurgerii la suprafali $i infiltrerii spre pdnza freaticl). Din analiza
h64ii se conshta cd,larezewaexistentitla inceputul lunii s-al rai udaugut cantititli osciland
intre 30 mm (in sudul prii) gi 70 mm in nord-vestulextrem al
1arii.
Valorile cuprinseintre 50 gi 70 mm s-auacumulatin tot vestul
lerii (cu excepfiaunei zone
situatein extremitateavestic[, la nord de ValeaMureguluiunde acumulareaa fost de circa 50
mm) 9i pe arii extinsedin MoldovaCentraldgi de Sud,Carpaliide Curbura centrulCflmpiei
9i
Romdne.In ceamai marepartea CarpalilorOrientali,nordulMoldovei,CampiaTransilvaniei
gi Olteni4 valorile rezeweide apl s-aumdrit cu 30 - 50 mm.

dinRomdnia
in pddurile
Monitoringul
secetei

104

Legcndr
I'i 1nnl)

i-14
1i ::
:T

ti

11 lil
tl -:i
ii
r'l
-1

:!
I

n
:1

1l

Tai

1i)1 - 114
1 1I
1:t

nr

rir

i:r,

ls,r

t:i
l.ti

1tl , 1a:-i
l a T' 1 , 4

i91 - 1!!
l:1 :-:rl
,:ilil

l4rr

Cantitalilecleltrecipitalricizute in luna noiembr.ie2002 in ocoalelesillice din Romania

Ltgrltl:t

'

:|

lir

Jl|

lsL!

ll,r

Cantitatitemecliinrultialurle de plecipitatii ciizutein lurranoiettrbrie in ocoalelesilr ice din Rolilinia

Rezultate

i'i

[ ) c f i c r t L r it ' i c e " L r L , i c ] l t e c t l l t t i ] t r i i l t t - [ ) t r r ] i l l e , j r s l r i l T i n l i r n . rn t , r c i l i l t r c l l l i r l

1 ' u ri n r n i t

i i r , r c o l r l ei e s r l r r c c r l r r r R a s r i l l a t

Lrgtn ti r
{'i l'n' 1'"

"ffi,

-:
,ryF

--i , i ! l i i l i i t l l r ' : r - ' i l t i t r c . l e l - ' r e c i l t i l l r r i i l i r t " , , i l i i r ' \ a l i ) i l l e i l i l i c ( l tl.1 l U l l t i i l l u i r l l i i i n r c r r : t | l t e

i t t l t t r r ar r i , t , : t t r l r r ilti i f t l

irroclllli'13:ilr rce ilrn Rorlilrr.r

t l

in p6durile
dinRom6nia
Monitoringul
secetei

106

Legen(ltl
SPI

Lnt

Indicele standardizatal plecipitaliilor'(SPI) din luna noiernblie 2002 in ocoalelesillice drn Rominia

-tor
llr'

]lil

lNrt

lndicele stanclaldizatal plecipitaliilor cnmttlatepe tr.eihuri anterioale(SPI)

din huta noienrblie2002 in ocoalelesillice din Romania

Rezutate

ffi
lI

108

in pddurile
dinRominia
secetei
Monitoringul

6.10Raportul de monitorizarea risculuide apari(iea seceteipe luna decembrie2002

Rezultateleobtinutein lunadecembrie2002au labazdmlsurdtorilefbcutecu ajutorulcaptatorilor de z[padi care au fost concepu{igi realizali la StaliuneaExperimentaldde Cultura
Molidului CdmpulungMoldovenesc.Aceqtiaau fost instalaliin conformitatecu instrucliunile
primite.Pe bazamdsurdtorilorefectuateIa circa350 ocoalesilvices-aucalculattoli parametrii
carepermitevaluareaaportuluiglobalde precipitaliigi realizarearezerveide apadin sol.
Harta precipitafiilor lunare (Pi). Analiz6nd distribulia precipita[iilorinregistratein
ocoalelesilvice din lara noastr6in lunadecembrie2002seconstatdo distributiefoarteapropiati de ceamultianuali dar cu ugoarediferenle.Astfel, valorile minime au fost inregistratein
nordulgi estulMoldovei,valorilefiind insdsub20 mm, decimai mici decdtmediamultianuin nord-vestul
al6.Valorilemaximes-auinregistrat
Frii (peste100mm) ii in sud-vest(D.S.
gi DealurileVestice,
undeau dep[;it
Meridionali
qi
in
Carpafii
CaragSeverin Mehedin{i)dar9i
precipitalii
cdzuteau
cantitalile
de
In sudulMoldoveigi CdmpiaRomdna
mediilemultianuale.
din lungulDunariigi
cu 10-15mm cu excepliauneizonerestrdnse
depagitmediamultianuald
sudulDobrogei,undes-auapropiatde mediamultianuald.
secaracterizeazdprinvaHarta precipita(iitormedii multianuale(Pm).Lunadecembrie
Cantitalilemaximeseinregistreazd
reduse(< 50 inm) aleprecipitalilor.
lori mediimultianuale
de un spor
beneficiazd
Lan{ulcarpaticde asemenea
in sud-vestul
lirii (> 65 mm) gi nord-vest.
gi de cdrnpie.Valorileminimeale precide precipitaliiimportantfatade zoneledepresionare
in estulMoldoveigi DeltaDunirii (< 30 mm).In restul
seinregistreazd
pitaliilorin decembrie
?nlunadecemrar 30 - 40 mm. Lipsapiecipitagiilor
16riivalorilecelemai frecventedepagesc
de
estuluiEuropeicaredetermind,
siberiandeasupra
anticiclonului
brieseexplic[prin prezenla
regulf,,vremestabild cu temperaturiscdzutegi precipitaliireduse.Numai parteade vest a tedatoritbadveclieiunor tnasede aer
ritoriului Romdnieiprimegteprecipitaliimai ?nsemnate
sadislocemasede
(SV) sauOceanulAtlanticQllV)careins6nu reugesc
umeddin Mediterana
aeranticiclonic din vestullarii decdtfoafierar"
pe
de precipitatii(Pi-Pm).Din analizadatelorreprezentate
Harta deficituluilexcesului
hartl prin izolinii seconstatdcd apareun u$ordeficit de precipitaliiin zonalanlului Carpatic(excedente
2A - 4A mm) qi in nordulgi estulMoldovei.In nor-vestgi sud-estseinregistreazl
CaraqSeverin9i Mehedin{i.
importante
de peste50 mm in D.S.SatuMare,Maramureg,
Harla cantitS(ilor relativede precipitafii (PilPm x 100).Din analizadatelorprelucratepi
reprezentate
in hart6 se constatdcd practictot vestul!6r'ii a primit cantitdlide zdpadf,duble
doar20 - 60% din mediamultidecAtmediamultianualdiar nord-estulcantitdlireprezentdnd
au fost apropiatede mediamultianuald.
anualf,.In restullarii acestea
prin
Harta indicelui standardizatal precipita{iilor (SPI). Pe harla s-au reprezentat
teritoriul
cd
aproape
tot
izolinii valorileSPI calculatepentrulunadecembrie2002.Seconstatd
gi sud-vest
unde
larii a fostin regimnormaldeprecipitaliicu excepliaunorocoaledin nord-vest
caracteristica
a fost foarteploios excesivde ploios.In alte c6tevaocoaledin D.S.Neam!,
FocAani,Olt gi VAlcea(fbraa vorbi de o zonare)s-auinregistratcantitdlide zdpadacare deteral premin6 incadrareaacestorain regimmoderatploios- foarteploios.Indicelestandardizat
cipitaliilorpe ultimele2 luni (SPI2)permiteo comparafiea precipitaliilorinregistratein
perioade.
Astfel
aleaceleiaqi
mediimultianuale
ultimele2 luni aleanului2002cu precipitaliile
gi
cu
media
noiembrie
2002
precipitaliile
in
decembrie
clnute
de
cantit5file
sunt comparate
al
RomAniei.
multianuald
a acestorluni extrasddin atlasulclimatologic

Rezultate

109

Seconstatdcd majoritateateritoriuluilarii se incadreazd

in regim aproapenormalal precipitaliilor cu excepliaurmdtoarelorzone: sud-estulMoldovei (D.S. Vaslui, Vrancea)Delta
Dunirii (D.S.Tulcea)qi nord- vestulldrii (D.S.Maramureg)
in careregimulprecipitatiilor
este
caracteizalca foarteploios- excesivploios.Cdtevazoneaflatela periferiacelor menlionate
dar qi in vestullarii gi centrulCdmpieiRomdneauinregistratin ultimele2 luni un regimde precipitalii apreciatca moderatploios.
Harta indiceluistandardizatal precipita{iilorpentru trei luni (SPI3). Analizaregimului precipitaliilordin ultimele3 luni,pe bazaindiceluiSPI,permiteevidenlierea
regimuluide
umiditateal {[rii pe o perioaddmediedar extremde importantdpentrurealizarearezerveide
apddin sol. SPI3permitecompararea
cantitafi de precipitaliicdzutein ultimele3 luni cu cantitdfilemediimultianuale
perioade.
aleaceleagi
Din calculeleSPI3gi reprezentarea
cartograficl
aferentdsepoateapreciacdin ultimele3 luni regimulprecipitafiilor
in RomAniaa fost :
- extremde ploios- nemaipomenit
de ploios: in sudulMoldovei,DeltaDun6rii,Nordul
CAmpieiRom6,ne
gi Maramureg
- moderatde ploios- foarleploios: in centrulMoldovei,nordulBdriganului Dobrogiei,
9i
Tbleorman,
CdmpiaVl[siei, Salaj- SatuMaregi norduljud. Mehedinfiqi CaragSeverin.
- in restul!6rii regimulprecipitafiilor
a fostaproape
normalspremoderatploios.
Indicatorii SPtr4s-aucalculatin acelagimod iar valorile oblinuteau permiscartografierea
teritoriului Romiiniei.Din analizaprezentatf,
se evidenliazdurmdtoarelezonein careregimul
- decembrie
precipitaliilor
in perioadaseptembrie
2A02a fostfoarleploios- nemaipomenit
de
pioios: sudulMoldovei,Dobrogea,
CdmpiaRomdndgi Subcarpalii
sudiciintrePrahovagi Olt.
nord-vestul
Romdniei.mai pu]injud. Timiq.Acestezonecu excesimportant
1[rii gi sud-vestul
jumdtatedin teritoriultAriigi suntsituatein zonelecelemai
de precipitaliireprezint6
aproape
secetoase
particularitate
ale 16rii.Aceastd
face din toamnaanului2002 una dintrecele mai
ploioaseinregistrate
vreodatdin laranoastr6.[n celelalteregiuniregimulprecipitaliiiora fost
aproapenormal- moderatploiosfhrda seevidentiazonecu deficitde precipitalii.
Harta indicelui standardizatal precipita{iilorpentru cinci luni (SPIS).Din analiza
indiceluiSPI5pentruultimele5 luni aleanului2002reprezentat
pe har16,
seconstat5.
o exteilsiea zonelorcu precipitafiiin excescuprinzdnd
o suprafala
de peste60%o
dinteritoriultirii.
Astfel ultimele5 luni au fost foartepioioase- nemaipornenit
de ploioasein tot sudul
Moldovei gi jumdtateade suda ldrii din BanatpAn[in Dobrogea.De asemenea
vestulgi nordvestulfdrii se incadreazd
in acelagiregim.In restulteritoriului(in specialinzona montand)
regimulprecipitaliilor
a fostapropiatde normalspremoderatploios.
Harta indicelui standardizatal precipita{iilorpentru gaseluni (SPI6).tndiceleSPi6
comparbcantitatea
de precipitaliiinregistrata
in ultimele6 luni cu valoareamediemultianuaia
a precipita{iilor
in aceeaqi
perioad[.Acestindicatorpunein eviden![tendinladin ultimele5 luni
pe de o parte,dar ofer6,de asemenea,
indicafiiprelioaseasuprarezerveide apd di'i soi ?n
aceastA
perioad[.Din analizaindicilorreprezenta[i
pe hartdseconstatA
c[ ultimele6 ,,,ni aie
anului2002au fostfoarteploioase- nemaipomenit
de ploioasein tot spatiulextracarpatic
ca-r
mai alesin zonelecelemai secetoase
aleldrii (sudulMoldovei,nordulBdrdganului,
Dobrogea
9i CdmpiaRomdnd).Zonamontanagi Transilvaniasecaracterizeazdin
ultimele5 luni printrun regim de precipitaliimoderatploios cu cdtevaexcepfiiin bazinulBistrileiqi Trotupului,
Muntii Maramuregului
gi Banatului.Lipsaunorexcesede precipitaliiin zonamontan6expiica
absenfa
inundaliilor.In CdmpiaRomdnapi sudulMoldoveiexceseie
de precipitaliiinregistrate
au determinatlocal inundafiinemaiintdlnite(Drdgdnegti
Olr.

dinRomania
in p6durile
secetei
Monitoringul

110

Legenda
Pi {nnu)

0-1,
21 )!
41-50
i1 - :.1
;1-5!
3 1- ! t
91 1t0
101- Tltl
1 T 1- 1 : l
1 1 1- 1 l t
131- 14)
141 111
1il -16n
161. 111]
1:1 15a
181- T!!
M-:0i
):!!

2001 in ocoalelesillice din Rorndnia

Cantrtalilede precipitatii ciztrte in luna decemtrr.ie

Legrnd:t
I\n (ntrnt

n
!1 , 1!!

1 1 1- 1 t l

l.ril
T:1 - 14i
111 - 1,.0
1 4 1- 1 t l
1:1

I
1r

lil

,ir

lll!

lS1,

161 - 1:n
1;T

130

194
M - 2a:t1
,100

ll,l

Cantitatilernedii rnultiamralede pr:eciqltatiicnzutein luna decembriein ocoalelesilvice clil RomAnia

Rezultate

|.r{t rrrir
I'i

Ih'

|ilrl

l,egcn rla

?
J..

&ii,

*-

r'f'.'1-;a
'*i

,*

f;

,
*,,

*
ffi-]_h,il
t,

t:r

.tt,l

1 l t t j l i l t r l e r t l a l r i e d e p r f o r p t l a t i il i n o i r i l i i t r l r i o a l c u r r r c d r c r n u l t i l l u a i t i ) i n r c r : i s t r . a t e
; r t i t t r t a t i e c e t r b r c l t ) 0 L t n i r r . : t l l r l c l se r i r r c c J r n l i r i l l 1 l 1 1 1 , u

dinRomdnia
Moniloringul
seceleiin pddurile

112

Lcgenda
SPI

I ::;i.,'J:::fi::..",,.
.- 4 -

,: !

lrcrr

l(

r, tl

ri;,i'l:irF
r',t.11,
' -.- I I t - : l
l :.r . : ; !.n(i .. rl {

lr

.17-i

7i

l<0

lli

" :il;::l;l;:.;:,.,,
:.u;'

lrx,

Indicele standaldizatal precipita{iilor'(SPI)din luna decembrie2002 in ocoalelesilvice din Romdnia

Legentlr

SPI

-!n
lr

ti

lt)

1lr

llrl

lSrl

Indicele standaldizat al precipitaliilor ctrnttlate pe tlei lturi antelioare (SPl)

din luna decemblie2002 in ocoalelesilvice din Romzuria

Rezultate

113

.-: n

l).s.!l..,re

2 9,,: : Ei.rr, .i.(!d il

- 2 . 4 , , l 0 F : i k . D , 1 .t r < r '
l.!

T.:f.,dere'et,\

ffi

l.!
-i9

T:
16-2a

llr

llr

'

1 iltlcf.(!..d

1i.:fr.rFr.,0r,1
h l , 1 . r . (f l ! !

T1

lr(kfl!..

:1'::

lrlriDrrrfl !:,

:.6- : i
>l.n

Er.r.r:

r. il. r.,,,

tleh,.i,tu.ff

rf ti ,

ltrl

Lidrcelestandardizat
al precrprtatirlor
curllulatepe crtcr luni antenoare(SPI)
cln huradecembnel00l in ocoalelesrlr.rcedln Rorldnra

< l!

Ilr{nrr.
_ L - q i

- l : ,:.4,

-:.4

1j-'1

Frtnil

aI.trli..i.,il

-T 4 - -1 0 !t
-a!
1.1

1 i

1.1' 2a

J{,il,,...r

II.![ifen,!r],'l
fi

'[rt

1 -::

Frlkr

E:i..,.ri

I i

fl!,.f

F.' n.flri

>;.!

. . r
J..e.d..

J. fl
Jr

r'.

fl !, r

t;nr.!fn.!rtr11.,

I n d r c e l es t a n c l a r d r z aatl p r e c r p r t a t r r l ocr u n t u l a t ep e g a s el u n i a n t e n o a r e( S p I )
drr lrura decernbne l00l in ocoalele sth'ice drn Rorn.inra

114

secetei
in piduriledinRomdnia
Monitoringul

7. Caracteriz^reuregimului precipitatiilor in anul 2002in ocoalele

silvicedin Romf,nia
Pe bazadateloracumulatein cursulanului2002 inbazadedatea proiectuluiputemincerca o caracterizaredin punct de vederepluviometric a lunilor gi anotimpurilordin 2002.
in releauade monitoringau inceputin lunamartie(in
Menliondmci mf,surf,torilesistematice
sudul prii gi s-auextins in toatltaradin luna iunie). Vom caracterizamai int6i lunile ianuarie
gi februarie).
Luna ianuarie2002a fost extremde secetoasiin toatdEuropadin sudpdndla paralela500
latitudineN. Cantitafllede precipitatiiclzute au reprezentat
doar l0 - 55% din mediamultigi
luna
ianuarie
anualf,.Pentruzonacentrald esticda Europei,
esteceamai secetoasiaqacum
incdt cantitateaefectiv cdzutdnu a depdqitl0 mm pe arii extinse.In lara noastrS,cu exceplia
zonei de nord gi nord-estcantitiilile clzute au fost nesemnificative.
Cuplatecu temperaturile
ridicatepi vdntul persistent,putemapreciacf,in luna ianuaries-aaccentuatdeficitul de umiditatein sol.
Luna februarie a continuatsd fie extrem de secetoast,precipitaliile cizute au reprezentat
sub30% din mediamultianulda lunii in toatAjumdt.atea
de suda Europei(subparalelade 480
(la
lat. N). In Europanordicd nord de paralela500lat. N) s-auimegistratcideri importantede
precipitafiicareau depd4itde 2 * 3 ori mediamultianuali a lunii.
in lara noastr6,tot teritoriul(cu excepliacolguluide nord-vestal l6rii) precipitaliile cdzute
au fost mai mici de 50% din media multianualda lunii. Cele mai secetoase
zone au fost
Oltenia,Banat,Moldovagi Dobrogea.in jumltatea de nord-vesta ldrii precipitaliilecdzuteau
atins50 - 80% din medialunii februarie.

7.1.Analiza condifiilor pluviometricedin iarna anului 2002

Pebaza datelordin releauaInstitutul de Meteorologie9i Hidrologie (publicatein massmedia) gi a observafiilorsatelitarepublicatepe intemet se poateface o apreciereglobalda
condiliilor pluviometricedin iama 200112002.
in Europa,iama200ll2002 s-acaracterizatcafiindexcesivdebogatdinprecipitafii(peste
125%din mediamultianualS)la nordde paralela500lat.N qi foartesecetoasd
la sudde aceastd
paralelddin Spaniapdni in Ucraina.TeritoriulRomdnieis-aaflat in cele3 luni sub incidenfa
unui deficit marcatde precipitalii (in specialjumitatea de sud a !arii). Precipitaliilemedii
clzute in lara noastri in toati iama nu au depdgit40 mm in nordul lArii gi 20 mm in sud.
Menfiondm,de asemenea,c[ anii 2000 gi 2001 au fost excesivde secetogi,in specialin
Transilvaniagi sudul!6rii. Pe fondul acestordeficiteimportantede precipitafiirezewade ap6
din sol s-a redus considerabilceeace a favoizat aparifiaincendiilor de pddurein sudul
CarpatilorMeridionali. Dezvoltareaplantelora fost putemic afectati, inci de la intrareain
vegetalie (sfdrgitul lunii februarie) inregistrdndu-seusciri ale puietilor determinatede
deshidratdriledin timpul iernii cares-auaccentuatpdndin var6.Condiliile au fost total nefavorabilelucr[rilor de impiduriri ceeace a condusla neexecutarea
acestoragi la recomandarea
de a fi amdnatein toamn6.
in sintez6,a avut caracteristiciprezentate
in tabelul8.
Iama anului 200112002,

precipitaliilor...
Caracterizarea
regimului

115

Tabeful8. Caracteristicile
pluviometricein diferiteregiunialeRomdnieiin iama 2001- 2002
Caracterist
pluviometrice
Foarte secetoasA
Moderat secetoasa
Aproape normal

din preci
medii multianuale

2 5- 5 0 %
50 - 80%
80 - l25o/o

unea

Sudul Moldovei, Birigan, Subcarpalii

Sudici,Transilvania
Dobrogea,CdmpiaRomdni
Dobrogea 9i sudul Cdmpiei Romdne,
nordul Moldovei

7.2. Analna condifiilor pluviometrice din primivara2002 (martie-aprilie-mai)

Luna martie a continuatsAfie secetoas5
in centrul gi sudul Europei,unde precipitafiile
inregistrateau fost de cel mult jumf,tate din mediamultianuali. In lara noastrAsecetainstalatd
in primele doud luni ale anului a continuat cu aceea;i intensitatein tot sudul gi vestul
Romdniei.Precipitaliimai abundente
(peste30 mm), careau depdgitmediamultianualda lunii
de 2 - 3 ori, s-auinregistratin Dobrogeagi sudulCdmpieiRomdneaproapede Dundre.In nordul qi nord-estul16riicantitAfllede precipitaliicdzutein lunamarties-auapropiatde normalsau au depigit u$or aceastiivaloare (in Bucovina).
Cele mai afectateregiuni de secetds-au aflat in vestul gi sud-vestulRom6niei (Carag
Severin,Mehedinli,Oltenia)undepracticprecipitaliile cdzutenu au deplqit decdtpe alocuri
5 mm.
Luna aprilie a fost excesivde secetoasd
in toatd Europacu excepliazonelor de coast6
mediteraneand
din Spaniap6ndin Grecia,unde s-au inregistratprecipitalii mai abundente
decdtin mod normal.
in lara noastrdcantitdlilede precipitaliiau fost deficitarein toat6Jaracu excepliauneizone
situatela nord de Dunire (de la DrobetaTr. Severinpdndin Dobrogea)undeau cazutcantitdli
apropiatede celenormale(35 - 45 mm) pentruaceastdlund.In restulteritoriului cantitdlilede
precipitalii cdntte au reprezentatmai pulin de 60% din media multianuali a lunii aprilie.
Valorile cele mai scdzute(sub 50% din media lunii) au cdzut.in Moldova, Centrul
Transilvaniei9i Cdmpiade Vest.
Luna mai s-a caracterizat
printr-un deficit importantde precipitaliiin majoritatearegiunilor extracarpatice,
cantitdfilecdzutenedepagind
40 mm. Celemai mari deficitefatade media
multianualf,s-auinregistratin sudulMoldovei gi nordulCdmpieiRomdnegi sudulOltenieigi
Cdmpiade Vest.
Regimul precipitaliilorin luna mai a fost caructerizat
ca fiind foartesecetos- extremde
secetosin sudul Moldovei, Bardgangi cdtevaocoalesilvice din nordul Olteniei,Moldova gi
vestulfArii. in restulldrii a fost moderatsecetos- aproapenormal.
- extrem de secetoasd
Primlvara anului 2002 a fost excesivde secetoasd
in toati zona
SubcarpalilorSudicigi de Curburd,in sudulMoldovei,nordulCdmpieiRomanegi Cdmpiade
Vest,foartesecetoasi- moderatsecetoasiin tot restulldrii.
Secetadin primivard s-aadtrugatdeficituluiaccentuatde precipitaliidin timpul iemii ceea
ce a condusla o rezultantdgi mai nefavorabil[pentruvegeta]ie.Culturileagricoleinstalatein
toamna2001au fost, in ceamai mareparte,compromise.

116

dinRomfnia
Monitoringul
secetei
in pddurile

7.3. Analizt condifiilor pluviometrice din vara 2002 (iunie-iulie-august)

inci de la sfrrgitul lunii mai in sudul gi estul fnrii (Dobrogea)qi-au f6cut aparifia precipitafii, adeseafoarte intense(ex. O.s. Babadag)carepe alocuri neavdndrlgazul infiltrlrii in sol
au determinatinundatii gi eroziuni locale importante.
Luna iunie a fost relativ bogatl in precipitalii in majoritatearegiunilor, regimul precipitaliilor fiind catacterizataproapenormal.Moderatsecetos- foartesecetoss-amenfinutin sudestul qi nord-vestullirii.
Luna iulie a fost foarte ploioasd- nemaipomenitde ploioasi in toatAlara zonaextracarpaticd qi aproapenormald in rest.
Luna august,de asemeneaa fost excesivde ploioasi in toate regiunile extracarBaticemai
alesin Olteniagi Moldova.
Yara2002 s-a caracterizatdin punctul de vedereal regimului precipitatiilor astfel: foarte
ploioasl - excesivde ploioasdin Moldova,Olteniagi Cimpia Romdnd(mai pulin Bdrdganul),
in nord -vestul filrii, Bdrlgan gi sudul Dobrogei inregistrAndu-seun regim al p.recipitaliitor
moderatsecetos- foarte secetos.in restulteritoriului vara a fost aproapenormald din punctul
de vedereal precipitaf,ilor cdzute.

7.4. Analiz,a condifiilor pluviometrice din toamna 2002 (septembrie-octombrienoiembrie)

Lunile de toamn6 s-au caracterizat,de asemeneaprin cantitdfi excesive de precipitalii
inregistratemai ales in regiunile extracarpatice(cu precldere in sud gi nord-vest)in septembrie gi octombriegi in est(noiembrie).
Regimul precipitafiilor tr toamna20O2afost:
- foarteploios* excesivde ploiosin CdmpiaRomdntr,sudulDobrogei,sudulMoldovei gi
nord-vestulf.itrii;
- moderatploios in sudul Olteniei, SubcarpaliiSudici, estul Moldovei, CaragSeverir5Satu
Mare, Sf,laj,BistiB gi Maramr.reg.
ln restul teritoriului, regimul precipitaliilor a fost aproapenormal.

7.5. Caracterizareasintetictra regimului precipitafiilor din anul 2002 indiferite zone

ale Rominiei
in tabelul 9 se prezinti o caracterizaresintetic6a regimului precipitaliilor din anul 2}02in
diferite znne aleRom6niei. Teritoriul prii a fost imp@it in zone aferentepunctelor cardinale
gi intercardinale,iar pe bazaobservaliilor gi analizelor prezentateanterior se prezintit caracteristicile fiecdrui anotimp gi semestrudin anul 2002. Seconstati ci penffu majoritatearegiunilor lirii primul semestrua fost excesivde secetosiar cel de-al doileasemestruexcesivde
ploios.

precioitatiilor
Caracterizarea
reoimului
...

117

Thbelul9. Caracterizarea
sintetictra regimuluiprecipita{iilordin anul2002in diferitezone
aleRomdniei
Zona
Iarna 1q1-n

NE
E
SE
S
SV
V
NVNMs
Centru

Anotimpul
SemestruJPrimivara p_y Vara yy-yry Toamna ry_;s I-VI
VII-XII

Ms
Exs
Fs
Ms
Exs
Exs

Fs
Exs
Fs
Exs
Exs
Exs

Fs

Ms

NOTA:
Ns - nemaipomenitde secetos
Exs - extrem de secetos
Fs - foarte secetos
I\ds- moderatsecetos
N - normal

Exp
Exp
Ms
Exp
Fp
N
Ms
N

Mp
Fp
Exp
Exp
Mp
Mpn
Exp
Mp-N

Fs
Exs
Exs
Exs
Exs
Exs
Ms
Fs

Np -nemaipomenitde ploios
Exp, exhem de ploios
Fp - foarteploios
Mp - moderatploios

Exp-Fp
Exp
Fp-Exp
Exp
Exp
Fp-Mp
Fxp
Mp-N

118

dinRomdnia
secetei
in pSdurile
Monitoringul

Bibliografie
qi cauzeleacestuia,
partea
de uscarea quercineelor
a fenomenului
Alexe,A., 1985,1986:Analizasistemicd
I-VI, RevistaPddurilor411984;1,3/1985; l-3 11986.
Joumalof Climateand
Alley, W.M., 1984:ThePalmerDroughtSeverityIndex:limitationsandassumptions.
AppliedMeteorology,
23: I 100-1109.
produsedezipadddin aprilie
careaufavorizatrupturilegi doborAturile
Barbu,L, 1979:Factorimeteorologici
1977in pdduriledin Bucovina.Rev.Pad.nr. lll979.
a arboretelorsubraportulvulnerabilitd{iila vitimdri de
Barbu,I., 1982:Znnweape bazegeomorfologice
din RSR.Vol.VI (LXXVI), Bucuresti, 1982.
zfupadn.
BuletinulSocietdtiide gtiintegeografice
278p.
mediului.Ed.Ceres,Bucureqti.
Barbu,I., l99l: Moarteabradului.Simptomal degraddrii
inter.rse
la brad din
din
zonele
cu
uscari
I.,
la
cunoasterea
conditiilor
ecologice
Barbu, 1994:Confiibu{ii
Bucovina.BucovinaForestierd,
nr.2/1994,p. l-23.
al
Bragov.In vol. Anul european
efectuluide ser6.Universitatea
Barbu,I., 1995:Rolul pidurii in diminuarea
protecfieimediului.Braqov,p. 53 - 58.
de uscarea bradului.In vol. Molidul in contexBarbu,I., 1996:Relafiiintrefactoriistafionaligi intensitatea
tul dezvoltiiriidurabile,Cdmpulung
Moldovenesc.
Barbu,I., 1998:Propuneridezonareteritorialda Romdnieiin raportcu risculaparilieivdtffnlrilor produsede
pdduri.BucovinaForestieri,nr. l-2 11998,
p.29-3'1.
zApitdd.in
Barbu,I., 2000:Gospodirireaculturilorde rl;inoasein afaraarealului.Ref. qt.final, I.C.A.S.Bucuregti,98
p.
Nafionalede StiintaSolului". Ed.
Barbu,L, 2000:P6durilejudetuluiSuceava.
in vol. ,,LucrarileConferintei
UniversitatiiAl. I. Cuza laqi,2000
Barbu, I., 2002: Rapoartelunarede monitonzarea riscului de apwilie a seceteiin pidurile din Rom6nia.
I.C.A.S.Cdmpulung
Moldovenesc,
siteintemet:http://www.icassv.ro/seceta
pentruStatiilemeteorologice
din Romdnia.
Barbu,I., Cenug6,
R., 1974:Diagrameclimaticetip Walter-Lieth
Lucriri gtiin{ificestudenfeqti.
UniversitateaBragov.
Barbu,I., Pop4 I., 2001:Monitorizarea
risculuide aparifiea seceteiin paduriledin Rom6nia.Bucovina
p. 37-51
ForestierS,
an IXVI l-212001,
de secetl
Barbu,I., Popa,I., 2002:Cartarea
teritoriuluiRom6nieiin raportqq lungimeamediea perioadelor
gi usctrciune.
nr. l-212002,p. 13-23
BucovinaForestierd
Barbu,I. et al.,2001-2002:Monitorizarea
risculuide aparifiea seceteiin pdduriledin Rom6nia.Rapoarte
qtiinlifice,etapaIJII. ManuscrisICAS,Bucureqti
Bade4O. et al., 1998:ForestconditioirMonitoringin Romania1990- 1996.ONF.Depart.desRecherches
Tehniques,
62 p., Franfa
BilAnicd,T., 1955:Meteorologiegi climatologieforestierd.in ManualullngineruluiForestier.Vol. I. Ed.
Tehic4Bucuresti.
Berbecel,O., 1970:Agrometeorologie.
Ed.Ceres,Bucuregti
- Universitatea
gi climatologie
forestieri.Lucriri de laborator
din Suceava,
Cenugd"
R., 1996- Meteorologie
Facultatea
silviculturd,1996,148p.
Ed. Ceres,Bucureqti.
Chirili, C., 1974:Ecopedologie.
Dissescu,C., 1946:Un fenomenineteorologicneobignuit- secetaanului 1946.Bul. Inst. Meteorologic,
Bucuregti
of a surfacewatersupplyindexfor thewestDoesken,
N.J.,McKee,T.B. andKleist,J., l99l: Development
ernUnitedS ClimatologyReportNumber9l-3, ColoradoStateUniversity,Fort Collins,Colorado.
Romdniei.Ed. Academiei.Bucuresti
Doni!4 N., 1968:Vegetaliadin silvostepa
forestieredin RomAnia.Ed. Centrulde PropagandiTehnicdAgricoli,
Doni{a,N. 9.a.,1990:Ecosistemele
Bucuregti.
of 20thCenturydroughtin theUnitedStalesat mulEdwards,D.C. andMcKee,7.8., 1997:Characteristics
tiple time scaleClimatoloryReportNumber97D, ColoradoStateUniversity,Fort Collins,Colorado.
p.32 -33
112002,
undKlima. In SpektrumderWissenschaft
Fligge,M., Solonki,S.,2002:Sonenhelligkeit
G69tescu,
P. et all., 1975:Excesulde umiditatedin perioada1968- 1973in C6.mpiaRomdn6.Editura

AcademieiRomdne.Bucuregti.
Geambagu,
N.' Barbu,1., 1987:Fenomenul
de uscarea braduluiin paduriledin Bucovina.Rev.p[d. Nr. 3, p.
133-139
Georgescu,
C.C.,l95l: Studiuasupraefectelor
secetei
in paduri.Studiigi Cercetdri.
SeriaI, vol. XII. ICS..
Ed. TehniclBucuregti:235- 298.
Gibbs,W.J'
andMaher,J.Y.,1967:Rainfalldecilesasdroughtindicators.
Bureauof Meteorology
Bulletin,No.
48, Commonwealth
of AustraliaMelbourne.
Gommes,R. And Petrassi,F., 1994:Rainfallvariabilityand droughtin Sub-Saharan
Africa since 1960.
Agrometeorology
workingpaperNo. 9, FoodandAgricurtureorganization,
Rome,Italy.
Grabher.
G.,Gottfried,
M., Pauli,H.,2002:okologische
EffekteandeiGrenzen
desLebens.
In Spektrum
der
Wissenschaft
112002,
p.84 *89
Heddinghaus,
T.R.andSabot,P., l99l: Areviewof thePalmerDroughtSeverityIndexandwheredo we go
fromhere? 7thConf.OnAppliedClimatology,
September
l0-13,1991.American
Meterological
Socieiy,
Boston,pp.242-246
Hurell,J. et al', 1995:Changes
in stormactivityandthe shifu in theAtlanticstormtrace.UCASClimate&
GlobalChange.ColumbiaUniversity.USA
Karl, T., Nichollis,N., 2002:DasKlima derZukunft.In SpektrumderWissenschaft
Dossier112002,
p. 6 -ll
Karl,T.,Trenborth,
K.,2002:MenschundKlima.In Spektrum
derwissenschaft
1D002,p.l2_17
Pop4 I', 2002:Elaborweaseriilordendrocronologice
pentrumolid,bradgi gorun,cu aplicabilitate
in dendroclimatologiegi dendroecologie.
Referatgtiinlificfinal. ManuscrisICAS,Bucuregtr.
Marcu, Gh. et al., 1966:Studiulcauzelorgi al metodelorde preveniregi combaierea uscariistejarului.
CDTEF,Bucuregti.
Marcu,M., I 971: Topoclimatologia
qi specificulsitviculturiiromdnegti.
In. vol. InstitutuluipolitehnicBraSov.
Vol.X[I.
Marcu'M., 1978:Cu privirela funcfiaclimatici a pidurilor in ButetinulUniversiteliidin Bragov.Vol. XX.
Marcu,M., 1983:Meteorologie
gi climatologieforsestieri.Ed.Ceres,Bucuregti.
Rahmstorf,S.,2002:WarumdasEiszeitklima
KapriolenSchlug.In SpektrumderWissenschaft
112002,p.4g
Topor,N., 1963:Ani ploiogi,anisecetoqi.
Ed.Inst.Meteorologic,
Bucuregti,
302p.
Walter,H., | 974: Yegetalia
Pdmdntului.
Ed. gtiinlificI, Bucuregti.
xxx, 1966,AtlasulClimatologic
al Rom6niei.
Ed.CSA- InstitutulMeteorolosic.
Bucuresti

Summary
Many institutions and scientistshave beendiscussingin the last l0 yearsabout desertification in the southempart of Romaniataking into accountthe severeepisodesof extreme
droughtsin the periods 195-1998 and especially2000,when not only the plain, but also a
great part of the hilly and mountainousareawas affected.
In our opinion the risk of desertificationin Romania is far but if we look in the past this
region was altematively affectedby drought and by wetness.
In the absenceof real data measurementsand evaluations(measurementsmade by the
National Institute for Meteorology and Hydrolory are not published)a lot of hypothesisand
theories connectedwith the desertification phenomenaare subject of concern for several
departrnents(agriculture and forestry, environmentand waters etc.). The project is a part of
National ResearchProgram(MENER) - Environment- Energy- Resourceswhich is trying
to evaluatein real time the risk of drought in the RomanianForestson the basisof rain measurementsand analysisof indicesderived from monthly rain dynamics'
What is a desert?A desertis a region that has lessthan 250 mm of rain per year but also
is so devoid of vegetationthat few peoplecan live there.Desertificationis called a oncepopulatedregion locatedat the borderof a barrendesert,but this is not the caseof southRomania
regions.
The sustainableforest managementin Romania is confronting (in the given soil and climatic conditions) with greatdifficulties becauseof the action of disturbing factors with confactinuous or quasi-continuousaction among which drought is a determinating/aggravating
the
dyingtor (forest fires, insect attacks,overgrazingetc.). More often in the last decades
away of main forest specieshasbeenincreasedor causedby prolongeddrought conditions.
As a result of human influence on the composition,vertical and qualitative structure of
phenomena,especiallyin young
standsin silvo-steppeforestsandin hilly areasthe senescence
and very old standsis getting more and more difficult to manage'
The making of a national network for measuring total and effective rainfall in the
Romanianforestsin2002has allowedthroughthe meanof very moderncomputingandviewiirg systems(GIS, geostatistics)the real evaluationof drought risk for eachforest district and
the correct foundation of managementdecisionsfor eacharea.
shows
The monthly drought risk report, published on the website www.icassv.ro/seceta
that in the March-September2002 period the drought affectedareasaren't always the usual
ones,.ts drought often appearswith extremeintensity in forest areaslocatedat geat distance
from the drought "poles". The exampleof the first part of the gfowing season2002, when
areaslocatedin the south- westemandwestempart of Romania(evenin the moturtains)have
beenaffectedby droughtstrongerthan south-easternregions,showsagainthe necessityofpermanentmonitoring of soil- moisture and rainfall parametersfor a better managementdecisionsin extremecases.
In the context of pollution generalisedover Europeand climate changes,the knowledgeof
rhe condition in which forest vegetationappea$ representsa constantconcem of the monitoring health state made by the forest ecolory laboratoriesin the Forest ResearchInstitute

Mappingof the Romanianterritory in relationwith the averagelengthof periodswith drought

andaridity wasmadeusingclimaticdiagrams.Theknowledgeof naturalrisk of occurrenceof
droughtperiodrepresents
a necessityfor the foundationofafforestationtechnologiesand silvicufturaloperations.The ideaof synthesisis in the book of H. Walter(1974)and is basedon
the use of climatic diagramstype Walter-Liethfor the delimitationof drought climate of
Romania(Doni!6, 1967; Barbuand Cenu$[,I 975).
Walter(1974) considers
thatthe periodin whichthe precipitation
curveat P : 2T scaleis
underthe temperaturecurveis a droughtperiodandtheperiodin which theprecipitationcurve
at P : 3T scaleis underthe temperaturecurveis a aridity period.The delimitationof drought
zoneson the baseof climaticdiagrams(P < 2T) and aridity zone(P < 3T) in regardto length
of droughtperiodsor aridity periodswasmadeon the basisof the analysisof the averageclimatic parametersfrom 2'7weatherstations.The strongestcorrelationwas found betweenthe
numbersof drought(aridity)daysandthe annualmeanprecipitationof station(r: -0.82).The
maximumnumberof dayswith droughtis registered
in the regionswith precipitations
smaller that 400 mm/yearand is greaterthat 50 day of droughtand 150day of aridity,andthe minimum in the regionswith Pma greaterthat 600 mm/years.Practically,in theseregionsthe
droughtis missingandthe numberof ariditydaysis lowerthan50 days/year.
The multiple regressions
betweenthe numberof droughtdays(aridity) andthe geographic (altitude,latitude,longitude)and climaticparameters
(Tma, Pma)were established
and
permit drawingmapsfor Romanianterritory.
Numberof droughtdays:
- 0,37Pma
: 0,88;R2= 0,78);
+ 0,67Long
Ns: 245- 0,0l5Alt- 3,52Lat
+ 10,6Tma(Rmultiple
Numberof ariditydays:
Nu= 102,4-0,l5Alt-0,034lat
+ l,92Long0,36Pm+
l3,89Tma(Rmultiple=0,915;
R2=0,S3g)
The multiple correlationcoeflicientscalculatcdhavevery significarrtvalues.This permits
the graphicalrepresentation
of the droughtdays (aridity) numberin relation with 2-5 geographicalparametersusinggeostatistical
analysis.
On the basisof rainfall measurement
in the monitoringnetwork(400 plots locatedin each
forestsdistricts)the authorsmadean analysisof conditionsfor eachmonth and eachseason
of the year2002.
For Europe,winter 200112002
was exceedingwetly at the north of parallel50' lat N and
very dry in the south,from Spainto Ucraine.All 3 the monthson Romanianterritorywere
registeredno more than 40 mm rain in the north and20 mm in the south.We mentionthat
2000 and 2001 were also excessivedry, so at the beginningof the growingperiodan important deficit of water in the soil war registeredfavourisingwood fires especially in the south
Carpathians.
(in % of mean)of winteraresummarised
Raincharacteristics
as follows :
- extremelydry (lessthan20%o
meanrain) in westand south-westRomania
- very dry (25 - 50% of meanrain) in south-eastandTransilvania
- moderatedry (50 -80% of rain) in DobrogeaandDanubeplain(south)
- nearnorrnal(80 - 125%o
of meanrain)in the restof territory
The spring 2002 has continuedto be very dry in the sameregionsas in winter. Rainfall

122

in pddurile
dinRomdnia
Monitoringul
secetei

regimewas characterised
asfollows:
- excessively- extremely dry in the hilly regions of southernCarpathians,southem
Moldavia,the DanubePlain(Bdrilgan)andthe westernplain
- very dry - moderatelydry in the restof the country.Most part of weedcultureand generally agricultureand live stockwereaffected.
The Summer2002 totally changesthe rainfall regimeand from the end of May in southem regions,heavyrainfall wasregistered.The regimeof rainfall in summerwas :
- very wet - extremelywet in Moldaviaand southRomania(exceptBdragan)
- moderatelydry - very dry in the south-east
- nearnormal in the mountainousareaand Transilvania
The Autumn 2002 alsoreacheshugequantitiesof rain in all the regionsof Romaniaespecially in the extra- Carpathianarea.
The rainfall regimewerecharacterised
as :
- very wet - excessivelywet : in the DanubePlains,southof Moldavia,Dobrogeaandthe
north-westregion
- moderatelywet : in the south- westernregionsand centralTransilvania
- nearnormal- in the othersregionsof Romania
The growing year2002wascharacterised
asheavilydroughtyin the first part and heavily
wet in the secondpart. In the statisticsthis situationsis very rare.At the beginningof winter
season2002/2003in all the regions(exceptsouth- east)the watersupplyin soils is estimated as good- very good anda good startin the growingseason2003 is forecasted.

Monitor!4gul
secelei
in padurile
dinRomdnia

ANEXE
Rezultatelemisuritorilor pluviometrice gi ale indicatorilor
secetei/excesului
de precipita{ii in ocoalelesilvice din
Rom6nia (pe regiuni geografice)

124

secetei
in piduriledinRomAnia
Monitoringul

Interpreta rea semnifica{iei indicatorilor seceteibaza\i pe m isura rea

precipita{iilor in reteauaR.N.P.
Fig. l. Varia{i4lunarl a precipita{iilormedii multianuale (Pm) li celeinregistrate
(Pi)in anul2002
Graficelereprezintdvarialiaprincipalilorindicatori(y) in laport cu timpul (luna-x).
Graficulcuprindedatedin lunilemaftie-decembrie
- se constata
mai
au fbstsistematic
cd in lunilemarlie,aprilie.rnaigi iLrnieplecipitatiile
Din lunaiuliepdndin decemblieprecipitaliilecdzule
rnici decdtmediamultianualf,
a acestora.
au fost sistematicmai mari (VII-lX) saufoafteapropiatede rnedie(X-XII).
- valorilemaximeale precipitaliilormediiseinregistreazd
gi nu depagesc
in ir-rnie
80 mm.
in lunileiulie gi alrgllstgi au oscilatintre I l0 gi
ln anul2002valorilemaximes-auinregistrat
150mm in cele2 luniconsecutive.

Fig.2. Dinamicaprecipita{iilormediilunarecumulate(Pm)gi a precipita{iilorlunare

cumulate(Pi) din anul2002
(OgivaGauss).PentrustaliaanaGraficulcuprindedatedin perioadamaftie-decembrie
lizatd,curbaprecipitaliilorrnediicumulateesteo dreaptdceeace indicdvalorirelativconstante
gi mici de la o lundla alta.In anul2002curbaprecipitafiilor
cumulateareformatipicdde ogivd
inregistrate.
Pdndin lunile
detip clopota precipitaliilor
ceeace punein evidenldo distribulie
iulievalorilecumulate
cizutein2002 au lbst rnairnicidecdtrnediaiar din
aleprecipitaliilor
la sfbrgitLrl
anuluila o diferenldde circa
augustau dep6gitmult mediamultianuald
ajungAnd
tbarteclarcd primapartea anului
135rnm in plus fafdde precipitaliilemedii.Seevidenliaza
a fost deosebitde secetoasd
iar a douapafieexcesivde ploioas[,fenornenrar intdlnitin lara
noastra.

Fig. 3. Deficitulde precipita{ii(Pi-Pm)inregistratin cursulanului2002

2002(foartesecetosin
anr-rlui
IndicatorulPi - Pm punein evidenldnu numaipolaritatea
primaparte,extrem de ploiosvarapi toamnagi nonnaliarna)ci gi valoareadefrcitului/excesului lunar.Astfel,seobservf,cd in prirnele5 luni deficitullunara tbstde l5 ? 40 mm pentru
lunarsdfie de peste90 mm.
ca din augustp6ndin septembrie
excedentul

Anexe

125

Fig. 4 Deficitul/excesulcumulat (Pi-Pm) al precipita{iilor cdzutein anul 2002

Se constatdcdpdndla sfdrgitullunii iunie deficitulcurnulaseaproape69 mrn. In iulie acest
deficit a fost compensatpentru ca din augustgi pdnd la sf6rgitLrl
anului si se acumnlezeun
excedentde circa 135 mm reprezentAndcirca 40olodin rnediamultianual6a cantitatilorde precipitatii cdzute.

Fig. 5 variafia precipitafiilor relative (Pi/Pm)crzute in cursul anului 2002

GraficLrlreprezintdlunile anuluiin abscisagi valorile procentualeale precipitaliilorlunare
inregistratein2002. Se constatdciin prirnele6lLrni precipitaliilecdzLrte
au reprezentat30 40% din medie pentru ca din augustpdnd in septembriesd reprezintepentrlr fiecale luna de 2
- 3 ori valoat"ea
medie multianualS.In lunile octombrie- decembliecuanturnulplecipitaliilor
cazute a fost apropiat de cel normal (100%).

Fig. 6. Varia{ia lunard a precipita{iilor relative cumulate (pi/pm)

Glaficr-rlreprezintavaLialiaprocentualda precipitaliilol cdzutepdnd in luna i, cumulat din
tnarliecdnd au incepr-tt
observa{iile,
fala de rnediarnultianualda aceleagiperioade.Din datele
leplezentateg'afic se constatdca pdnd la inceputul h-rniiir-rnieprecipitaliile cdzlrtereprezentatt doar 60% din cantitifile rnedii rnr-rltianuale
pe aceeagiperioada.Cantitatilede precipitalii
in exces din timpul verii, au detenninatca valoareaprecipitatiilolcumulatesd depdgeasca
media astfel incdt in septembrieprecipitaliile cizute cumulate reprezentau160% din media
rnultianualS
a per"ioadei
iar la sfdrgitulanulr-ril40oh, decicu 40ohmai multe decdt mediamultianuald.
b'ig.7. Varia{ia lunari a indicelui standardizat al precipita{iilor (SPI) in cursul anului 2002
Semnificalia valorii lunare a SPI este datd in tabelul 4. Pe gLaficau fost reprezentatevalorile lunare ale SPI inregistrate in pelioada martie - decernbrie 2002. Se constata cd in
pt'irnele6 luni indicele SPI a avut valori intre 0 gi -l (rnoderatsecetos)pentru ca toatd vara
(ir-rlie- septembrie)sd aibdvalori de 1 la +3 (nernaipomenit
de ploios).Din octombriepdn6la
sfhrgitLrlanului valoareaSPI incadreazdzona in regim aproapenolrnal al precipitatiilor.

Fig. 8 Varia{ia lunari a indicelui standardizat al precipitafiilor pe ultimele 3 luni

(liPr3)
Semnificalia valorilor periodice ale SPI este datd in tabeh-rl,5. Pentru fiecare lunf, s-au
rapoftat valorile SPI din 3 luni a anterioare.Astfel, se constatdcd SPI3 estimat in mai pentru
ultitnele3 luni (mai, aprilie,rnarlie)ale valoarea-1,2 (moderatsecetos).La fel s-ar-r
caracterizat $i in iunie ultirnele3 luni pentruca din iulie pdni in decembriecaracteristicile
a 3 luni

tto

in p6durile
dinRomAnta
Monitoringul
secetei

anterioare
s6 fie moderatploioase- extremde ploioase.
graficoferdo mulDin exemplificdrileftcute se constatf,cdanalizadatelorrepl'ezentate
precipia regimurlui
titudinede informaliicareservescla prognozain luna/lunileLlnxatoare
tafiilor gi permito evaluarea regirnuluide urniditateal soluluila inceputulsezonuluide vegetaliedin anul urmdtor.
conAstfel, din analizavalorilorcumulateale precipitaliilolse desprindurmf,toalele
cluzii:
- la sfrrgitulanului2002precipitaliilecdzutereprezentau
cLr135mtn mai mult decdtmedia
anuald:
- inVo, excedentulde precipitaliiinregistratla sfdrgitulanuluireprezintd
40o/odin totalul
medii;
anualal precipitaliilor
- in ipotezac6 in primeleluni aleanului2003regirnulprecipitaliilor
va fi deficitar(similar anului2002)rezervade apddin sol asigur[Llnstaftbun vegetafieiqi dezvoltdriiplantafiilor;
- in ipotezaunui regimnormalsauexcedentar
al precipitafiilorin primele3 luni din anul
in
2003 sunt posibilecregteriimporlantede debit sau exceselocale(bdltiri) de r-rmiditate
regiunilede cdmpie.
Anexelesinteticepentrufiecarepunctde monitoringsegisescpe CDROM-uIinclus.

Anexe

127

E]trMPLU
puncl

IX
Slavesti

eflltnrfe

Altitudine (mJ
Lahtudine

Judetul

110
442008
25 t2D6

E]{

Direcla sil'uic,{

Teleorman

Ocolul silvic

Slavestr

Responsabil

,:*avtrAddan

Telefon

0722R05fr2J

Irrdic aton ai pre cipitatrilot p entnr anr.rl2t_10?

Indrcator

Lrura
II

II

IV

Fi(*,)

ld

Pi.(nm)

16

?1

lm(mm)

30
30
15

4J

lq(rnm)

li-Pm(rnnr)
Pt-Pmr (mnr

22
54 111
93 147 ?58
a1
fr5
60
140 215 ?]J
'11

-qs

-J

-48

-69

{1

122

34

72

52

94

66

-tt 76 0 J 6

iPIl

'nil

fI

10

t{

Pi{Prn(Y"J
Pir"rr'{ (7d

vIl

i.:

:{1r

4J

X
7J

)fl

lJ0
4ll8

453

J3D

J8J

61J

4-5

JJ

324 . 3JJ

51

l0J

10

88
18_5 33J

1t:l

98
1:F

68
94
t2? 1l?
1.43 -11.78 1 8 S q . g 1 ri.43
l7l

-tl:J

to

i60

L84

l7l

30

4rl 40
400 440 480
-tD
32
IJ
30 14J t 3 J
i{

71

r38

7J

32 1 3 3 118
22 [.d4 -rJ.39
3.27 1 . 1 3 0 8 4

lB0

14rl

60rl

120

J00

? tDo
E 40rl
E
o
R

8rl

fl

j suo

FOU

i=

,+0

200

20

l0rl

0
I

-Pi(m)

II III IT V 1I YIII,'IIIIX X EI XI]

-Fm(run)

I
-Pie

II III IT T I/'IVIffIIIIX X XIXII

-Fm
Lrm
{m)

{m)

in p6durile
dinRomdnia
Monitoringul
secetei

128

t20

aTJB

I00

i50

80

100

60
a

ra

40

50

2B

ttr

0
-20

tr

-40

-r00

-60
I

il

ilI IV Y 1''I YIII/IIIIX

:{ XI XII
Lrrrra

350

l4D

300

250

100

II III IT Y 1'ITIIUIIX

E HI XI
Lu:ra

"-0

s0

8mo
H rso

5
&

F.

uu

r00

40

50

2D
D

0
I

U ffi IV V 1'I TIr.JIIIIX X HI HII

Lrura

II III IIJ 1'' UI'IIUIIIX

,1: HIXII
Luna

40D

6.00
5.00

3.lltl

4.00
?.t]0

3.00
tr
w

l.0L-l

200
I.00

0.0rl

0.0r1
_I .Lll

-1.00

.2,DD

-2.00
I IIIIIffVYIHIIilIXNHIEI
Lt:na

I II III IT f YI VIII,'IIIX X XI XI
Lula