Prezentare general a avionului

North American F-100 Super Sabre a fost un avion de vntoare cu reacie care a fost n
serviciul U.S.A.F. din 1954 pn n 1971 i n cadrul Grzii Naionale Aeriene pn n 1979. A
fost primul dintr-o serie de avioane de vntoare a S.U.A. capabil de a avea vitez supersonic la
nivel de zbor, stabilind primele recorduri la viteza supersonica.
Avionul F-100 a fost proiectat la nceput ca o continuare de mare performan a avionului
de superioritate aerian F-86 Sabre. Adaptat ca bombardier de lupt, avionul F-100 a fost nlocuit
de avionul de clasa 2 Mach F-105 Thunderchief pentru misiuni de atac asupra Vietnamului de
Nord.Avionul. F-100 a zburat extensiv deasupra Vietnamului de Sud ca avionul cu reacie primar
de suport aerian la sol pn s fie nlocuit de avionul subsonic mult mai eficient A-7 Corsair II.
F-100 de asemenea a servit n numeroase fore aeriene ale NATO i cu ali aliai ai
Statelor Unite cum ar fi:
Republica Chineza (Taiwan)
Danemarca
Franta
Turcia
n viaa lui ulterioar era referit ca"the Hun",o versiune prescurtat a denumirii "one
hundred".

Dezvoltarea si istoricul avionului

In ianuarie 1951, North American Aviation a facut o propunere nesolicitata Statelor Unite
ale Americii pentru un avion de vanatoare supersonic. Numit Sabre 45 pentru unghiul de la baza
aripii de 45, era o evolutie al avionului F-86 Sabre. Machete a fost inspectata pe 7 Iulie 1951 si
dupa peste o suta de modificare avionul a fost acceptat cu numele de F-100 pe 30 noiembrie
1951. Pe 3 ianuarie 1952 USAF a comandat 2 prototipuri, urmate de 23 F-100A in februarie si
250 F-100A in august.
Modelul YF-100A a zburat prima data pe 25 mai 1953, 7 luni inainte de programare. A
ajung la viteza de 1,05 Mach desi era echipat cu motorul XJ57-P-7. Al II-lea prototip a zburat pe
14 octombrie 1953, urmat de prima producer a modelului F-100A pe 9 octomrie 1953. Fortele
aeriene ale Statelor Unite ale Americii au descoperit performantele superioare ale avionului dar lau declarat nepregatit pentru producerea in masa larga datorita unor deficient in proiectare. In
particular problema era la instabilitatea giratiei in anumite regimuri de zbor care produceau
anumite probleme inertiale. Avionul putea sa dezvolte un moment de tangaj si giratie care s-ar
intampla prea rapid pentru ca pilotul sa poata corecta si ar duce repede la suprasolicita structura
pana la dezintegrare. Sub aceste aspect, pilotul sef de testare, George Welch a fost omorat in timp
ce intra in picaj cu o versiune produsa mai repede a F-100 pe 12 octombrie 1954.
Totusi, intarzierile in programul Republic F-84F thunderstreak a facut ca Tactical Air
Command (comandamentul tactic aerian) sa comande F-100A in serviciu. TAC a mai cerut ca
viitoarele F-100 sa fie avioane de vanatoare-bombardiere cu capacitatea de a trimite bombe
nucleare.

Avionul F-100A a intrat oficial in serviciul fortelor aeriene ale statelor unite(USAF) pe 27
septembrie 1954 cu grupul de antrenament 479th Fighter Wing la baza aeriana George AFB,
California. Pana pe 10 noiemvrie avioanele F 100A au suferit 6 accidente datorate instabilitatii
zborului, defectelor structural si defectelor sistemului hidraulic punand pana in februarie 1955,
toata flota aeriana la sol. Grupul 479 a devenit operational in septembrie 1966. Datorita
problemelor in curs de desfasurare, fortele aeriene au inceput sa scoata in anul 1958 din serviciu
avionul F-100A, ultimul fiind scos in anul 1961. Pana la acel moment 47 de avioane au fost
pierdute din cauza accidentelor majore. Din cauza tensiunii provenite de la constructia zidului
berlinului in august 1961, fortele aeriene au fost fortate sa recheme avioanele F-100A in serviciu
la inceputul anului 1962. Avinul a fost in sfarsit scos din uz in anul 1970.
Comandamentul fortelor aeriene a solicitat un avion de vanatoare-bombardier denumit
F-100C care a zburat in martie 1954 si a intrat in serviciu militar pe 14 iulie 1955 cu escadrila
450th Fighter Wing. F-100C a fost considerat un evion excellent pentru lansarea bombelor
nucleare pentru viteza foarte mare pe care o avea.
Caseta tehnica
Caracteristici generale
Echipaj
Lungime
Anvergura

1
15.2 m
11.81 m

Inaltime
Suprafata aripii
Mas proprie
ncrctur maxim
Mas maxim autorizat la decolare

4.95 m
37 m
9,500 kg
13,085 kg
15,800 kg

Tren de aterizare
Cantitate de combustibil
Motor

triciclu
2858 l
1 Pratt & Whitney J57-P-21/21A turbojet
Performante
1,390 km/h, Mach 1.3

Viteza maxima
Autonomie

3,210 km

Altitudine maxim (plafon de serviciu)

Viteza de ascensiune
Tractiune/Greutate
Raport Portanta/Rezistenta la inaintare

15,000 m
114 m/s
0.55
13.9

Avionul in 3 vederi