1.Actiunile de prevenirea schimbarilor climatice.

O mai bun nelegere a cauzelor i evoluiei schimbrilor climatice i previziuni

mai exacte privind schimbrile climatice sunt eseniale pentru societate pentru a
proteja viei, bunuri i infrastructuri i pentru a asigura eficacitatea procesului de
luare a deciziilor. Este esenial s se continue mbuntirea bazei de cunotine
tiinifice cu privire la factorii schimbrilor climatice, procesele, mecanismele i
reaciile de rspuns, asociate cu funcionarea oceanelor, a ecosistemelor terestre
i a atmosferei. Va fi sprijinit creterea preciziei previziunilor climatice la scri
spaiale i temporale pertinente prin elaborarea unor scenarii i modele mai
exacte, inclusiv modele ale sistemului terestru complet cuplate. Clima planetei
sufer modificri. Temperatura medie global este n cretere ca urmare a creterii
cantitii de gaze cu efect de ser produse de activitile umane. Aceste gaze
permit ptrunderea energiei solare, dar mpiedic eliberarea cldurii din
atmosfer. Temperaturile ridicate au consecine fr precedent pe ntreg globul.
Acestea determin topirea ghearilor i creterea nivelului mrii. Ele au adus
inundaii sau secete n regiunile care nainte erau imune la astfel de fenomene
extreme. Aceste condiii meteorologice anormale au un impact tot mai mare
asupra economiilor, mediului, sntii i vieii de zi cu zi.
20.Antrenarea publicului si accesul la informatie
* Publicul nseamn una sau mai multe persoane fizice sau juridice i, potrivit
legislaiei sau practicii naionale - asociaiile, organizaiile sau grupurile acestora.
Antrenarea publicului n procesul elaborrii i adoptrii deciziilor de mediu este
actul social prin care, conform drepturilor i intereselor acordate, i se
asigur dreptul i accesul la luarea deciziilor, la exprimarea opiniilor cu privire la
adoptarea i realizarea proiectelor de acte legislative i a documentaiei de proiect
privind obiectele i activitile economice preconizate, ce influeneaz sau pot
influena starea mediului nconjurtor.Antrenarea publicului n procesul de
elaborare i adoptare a deciziilor de mediu este benevol, iar n cazul examinrii
documentaiei de proiect a obiectelor i activitilor, prevzute n anexa la Legea
privind expertiza ecologic i evaluarea impactului asupra mediului nconjurtor,
este obligatorie.
Drepturile organizaiilor neguvernamentale (n continuare - ONG) i grupurilor de
iniiativ ale cetenilor i permit publicului, n conformitate cu capitolul III al
aceleiai legi, s participe la elaborarea deciziilor de mediu i s fie antrenat n
activitatea respectiv a autoritilor administraiei publice locale. Publicul poate fi
antrenat n elaborarea deciziilor de mediu i n cazul cnd aceast activitate nu
figureaz n lista anexat la sus-numita lege, dar este n msur s influeneze
considerabil mediul.Implicarea publicului n elaborarea actelor legislative i
normative (proiecte de legi, programe naionale, regulamente etc.) este asigurat
de autoritatea central pentru mediu, care poart rspundere deplin pentru
procedura n cauz. Implicarea publicului n procesul de elaborare a deciziilor
privind activitatea economic, proiectele de construcie, reconstrucie etc.
12. Activitatile medicilor in promovarea sanatatii. Definitie?

Asigurarea asistenteti de educatie pentru sanatate de specialitate pentru bolnavii

asistati ambulatoriu la nivelul policlinicii prin mijloace si tehnici complexe de
actiune.
Programarea si desfasurarea unor ample actiuni si manifestari de educatie pentru
sanatate de specilitate cu larga cuprindere de masa in cadrul masurilor specifice
de prevenire si combatere a tuberculozei, a bolilor cornice, degenerative.
Largirea activitatiide educatie pentru sanatate de specialitate in cadrul masurilor
de depistare active, de prevenire si combatere a tuberculozei, a bolilor venerice si
a infectiilor HIV/SIDA, a tulburarilor si bolilor neuropsihice.

Desfasurarea activitatii de educatie pentru sanatate de specialitate in rindurile

diferitelor categorii de bolnavi dispersarizati si ale persoanelor sanatoase, supuse
riscului de imbolnavire.
Asigurarea prestatiilor de educatie pentru sanatate de specialitate in cadrul
efectuarii tratamentelor medicale pentru adulti si copii, la domiciliu bolnavilor
Efectuarea prestatiilor de educatie pentru sanatate de specialitate in cadrul
aplicarii masurilor de recuperare a capacitatii de munca pentru adulti si copii.

10. Cerintele catre o alimentatie sanatoasa?

Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale.

Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea
unei alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de
comportament, o via sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este
important doar ce mncm, ci i ct, cnd i cum ne alimentm.
Reguli pentru o alimentatie sanatoasa
1. Pastreaza-ti placerea de a manca. Alimentatia sanatoasa nu presupune
neaparat ca unele alimente sa fie interzise iar altele, obligatorii. Important este
echilibrul intre alimente apartinand diferitelor grupe si aportul complet de
nutrienti.
2. Consuma alimente variate. Cu cat varietatea mancarurilor este mai mare, cu
atat organismul are mai multe sanse de a primi toti nutrientii esentiali, in special
vitamine si minerale, dar fara a neglija glucidele si lipidele.
3. Alimenteaza-te in asa fel incat sa-ti mentii greutatea normala.
Supragreutatea atrage probleme de sanatate: produce
suprasolicitarea oaselor si articulatiilor;
cresterea tensiunii arteriale;
crestea valorii colesterolului seric;
anomalii respiratorii;
risc de diabet;
risc de boli cardiovasculare;
risc de accidente vasculare cerebrale.
4. Consuma suficiente cereale. Painea integrala si cea neagra, orezul si pastele
fainoase nu sunt alimente hipercalorice. In plus, ele furnezeaza vitamine din grupul
B si fibre alimentare; confera satietate fara aport de grasimi si sunt relativ ieftine.
Acesta grupa de alimente constituie baza alimentatiei sanatoase.
5. Consuma suficiente fructe si legume. Aceste alimente sunt importante
surse de vitamine, minerale si fibre alimentare. Furnizeaza, in acelasi timp,
antioxidanti care protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare si neoplaziilor. Orice
dieta ar trebui sa contina 5 portii zilnice de fructe/legume.
6. Consuma alimente cu continut scazut de grasimi. Grasimile acumulate
duc la cresterea nivelului seric al colesterolului si a riscului de aparitie a obezitatii
si a bolilor cardiovasculare. Trebuie redus consumul de grasimi ca: slanina,
mancarurile prajite, margarina, produsele lactate nedegresate, carnea grasa si
produsele de patiserie.
7. Consuma mai rar produse zaharoase rafinate. Aceste alimente au o
valoare calorica foarte mare si un continut nutritiv redus.
8. Consuma alcool cu moderatie sau deloc. In timp ce cantitatile reduse de
alcool sunt inofensive pentru adultul sanatos, putand avea chiar efecte favorabile
in anumte circumstante, consumul frecvent sau in cantitati mari poate avea efecte
dezastruase. Alcoolul favorizeaza cresterea colesterolului, iar aceasta are ca
urmare ingustarea lumenului vaselor sanguine. De aici, obezitatea si bolile
cardiovasculare. Toxicitatea alcoolului afecteaza grav ficatul. Sistemul nervos este
si el afectat de alcool.

9. Mentine echilibrul intre aportul alimentar si activitatea fizica. Pentru a

reduce riscul aparitiei bolilor cronice precum hipertensiunea arteriala, accidentul
vascular cerebral, boala coronariana, diabetul zaharat de tip 2 sau diferite tipuri de
cancer, este recomandat ca adultii sa faca zilnic cel putin 30 de minute de
activitate fizica moderata.
9.Clasificarea actiunilor de PSLM
a) Elaborarea unei politici de benefice la nivelul intreprinderii,acestea sunt importante
deoarece demonstreaza implicarea organizatiei in asigurarea sanatatii,legifereaza
actiunile de PS,devenind esentiale,asigura perpetuarea actiunile de sanatate in
munca.
b) Crearea unui mediu de munca ebnefic:riscul este controlat si redus,angajatii au
posibilitatea de a avea un control mai mare la imbunatatirea conditiilor de munca
si au acces la activitatile educative privind sanatatea si PS.
c) Dezvoltarea aptitudinilor benefice ale angajatilor-sustinerea progresului personal si
social este conceput de baza in PS.Se ofera diferite posibilitati de a oferi informatii
si de a dezvolta aptitudini la locul de munca de exemplu o pagina pe
internet,avize,brosuri,la cursurile de formare profesionala.
d) Intensificarea actiunilor fortei de munca in directia imbunatatirii starii de
sanatate :cursuri pe aceste teme,facilitatea comunicarii la locul de
munca,implicarea angajatilor in activitatile de PS.
e) Adaptarea serviciilor de sanatate in munca-mentin aptitudinea in munca a
angajatilor,examinari medicale la angajare,controale medicale periodice si tratarea
bolilor legate de profesie.
f) Securitatea in munca-igiena industriala(identifica si controleaza riscurile.
g) Modelul preventiei medicale-preventie primara(evaluarea
riscului),secundara((controale medicale periodice),tertiala(restabilirea si revenirea
la munca).
6 Componentele comunicarii. Emitatorul,primitorul,canalele de
comunicare si mesajul.
Comunicarea este procesul prin care o persoana (sau un grup)
transmite un continut conceptual ( o atitudine, o stare emotionala, o
dorinta etc) unei alte persoane sau unui alt grup.
Procesul de comunicare presupune urmatoarele elemente constitutive:
1. Emitatorul, care poate fi un individ, un grup, o institutie etc, care emite.
2. Mesajul, adica informatii,continutul comunicarii
3. Mijlocul de comunicare sau canalele de transmitere a mesajului codificat sau
suportul fizic al comunicarii
4. Codul sau limbajul comunicarii
5. Receptorul,deasemenea un individ, ungrup care receptioneaza
6. Factorii perturbatori
7. Contextul
8. Feedback-ul si raspunsul la feedback.
Elementele specific enumerate mai sus alcatuiesc impreuna un sistem, sistemul
comunicarii interumane.
Emitatorul are rolul de a produce mesajul. El stapineste informatia, el alege
modalitatea de codificare,canalul si mijlocul de comunicare, el adreseaza mesajul
unui destinator,fie numit,fie nenumit,dar prezumat intr-un mod mai clar sau mai
ambiguu, raminind totusi in imposibilitatea de a verifica receptorul sau factorii
perturbatori potentiali.

Primitorul. Orice mesaj se adreseaza unui destinatar (receptor). Destinatarul, un

subiect care transforma ansamblul de semen intr-un continut de sens. Receptorul
are, inainte de toate sarcina de a intelege, de a afla ce vor sa spuna semnificatiile
ceea ce se traduce prin decodificarea semnelor si interpretarea lor. Acesta
inseamna ca procesul comprehensiunii depinde de capacitatea intelectuala, de
gradul in care se stapinesc codurile, de cee ace se numeste competenta
receptoare. Adeseori oamenii receptioneaza cee ace vor ei de fapt, mesajul poate
fi decodat gresit datorita factorilor perturbatori ce au intervenit in procesul de
comunicare.
Mesajul este forma fizica a unei unitati communicative, verbale sau scrise, de
dimensiuni variabile in care emitatorul codifica informatia, care poseda o serie de
functii: functie referintiala; functie poetica; functie fatica; functie metalingvistica;
functie conative; functie emotive. De aici si obiectivele mesajului: informare,
convingere, impresionare, amuzare, obtinerea unei actiuni.
Mijlocul de comunicare sau canalul de comunicare este traseul parcurs de
catre mesaj de la emitator catre receptor. Exista doua modalitati de existent ale
mijloacelor de comunicare:
-

modalitati formale: in cazul cind acesta este integrat intr-o structura (organizatie,
institutie)
modalitatea neformala: in cazul cind ele este generat spontan in cadrul
interactiunilor sociale sau poate aparea sub diverse forme: idei, opinii, zvonuri.
Evidentiem mai multe mijloace de comunicare: discutia de la om, rapoarte
interne,sedinte si prezentari orale ( teleconferinte, video,TV prin circuit inchis),
scrisori, telefon ( si telefon mobil), text, telefax,avizier,ziare,lucrari,diagrame.
Importanta este alegerea celui mai efficient mijloc de comunicar, fiindca ele
difera dupa viteza de vehiculare ,costul comunicarii,in general comunicarea de la
om la om este mai eficienta decit cea Telefonica, iar telefonul este mai bun decit
un raport.
8.

Educaia pentru sntate- direciile de orientare:

1.abordarea medical m e d i c u l u rm re t e l a p a c i e n t f o rm a re a u n o r
a t i t u d i n i , c o m p o r t a m e n t e , conforme cu principiile sale pentru sntate;
2.a b o rd a re a e d u c a i o n a l s e t r a n s m i t c u n o t i n e a s u p r a u n o r c o m
p o r t a m e n t e f a v o r a b i l e s a u defavorabile sntii, iar cel care primete
informaiile este liber s aleag i s fac ceea ce dorete(faciliteaz adoptarea
unor decizii comportamentale, nu impune un anumit comportament);
3.abordarea orientat spre individ (personalizare) profesionistul
(educatorul) explic persoanelor care doresc s tie i s ia o a anumit
decizie;
4.abordarea ce necesit o schimbare social medicul transmite
cunotine, individul nelege, dar societatea nu-i favorizeaz schimbarea
sau alegerea comportamentului
4 Elementele principale ale promovarii sanatatii la locul de munca.

21. Formele morbide caracteristice pentru evaluarea influentei mediului

Formele morbide caracteristice pentru evaluarea influentei mediului sunt cele
care indica o stare bolnavicioasa,sau rezulta dintr-o astfel de stare,altfel spus sunt
niste forme nesanatoase din punct de vedere fizic si moral care sunt caracteristice
consecitelor influientei mediului inconjurator.Formele date variaza in dependenta
de mediu,de inprejurimi.
Pentru examinarea acestor forme e nevoie de o analiza a mediului.Analiza mediului
poate fi de 2 tipuri:analiza meediului intern si extern.
Analiza mediului extern
Mediul extern al unei organizaii poate fi mprit n : mediu extern general
(macromediul organizaiei) i mediul competiional (micromediul organizaiei).
Mediul extern general se caracterizeaz prin fore poteniale, care acioneaz lent
i pe termen lung asupra organizaiei, influennd evoluia acesteia prin integrarea
efectelor multiple.
Mediul competiional (concurenial ) este mai restrns i structurat pe un numr de
cinci fore competitive care genereaz i controleaz starea concurenial dintre
organizaiile care formeaz mediul extern concurenial.
Analiza mediului intern
Pentru elaborarea i implementarea strategiilor care s asigure succesul
organizaiilor este necesar analiza mediului intern i asocierea rezultatelor
obinute cu cele identificate n analiza mediului extern. Prin analiza mediului intern
organzaia poate s-i defineasc poziia concurenial n funcie de punctele tari
i punctele slabe n ceea ce privete organizarea, resursele financiare i umane,
sistemul de informare i de decizie sau sistemul de management. Relaia dintre
mediul intern i cel extern este evideniat de instrumentul denumit Analiza
SWOT care adreseaz "punctele tari" i "punctele slabe" -ca elemente interne ale
organizaiei, n raport cu oportunitile i ameninrile -ca elemente externe.
Pentru analiza mediului intern, o etap important este analiza resurselor
interne de care dispune organizaia, aceste resurse constituind suportul pe care
trebuie s se sprijine variantele strategice. Resursele organizaiei sunt elemente
care intr n procesul de producie sau procesul de realizare a unor servicii. n
funcie de coninutul lor, resursele pot fi: financiare, umane, fizice, organizaionale
i tehnologice.

15.Factorii distinctivi ai nutritiei umane pentru reprezentantii societatilor

cu grad inalt de dezvoltare ,care locuiesc in diferite conditii climatogeografice.

Nutriia uman este o disciplin medical de grani care se ocup cu studiul

alimentaiei corecte a omului sntos in diferite perioade fiziologice i cu diferite
tipuri de activitate, n scopul pstrrii strii de sntate.
Factorii care influeneaz starea de sntate se clasific astfel:
factori biologici, endogeni, ce in de propriul organism ( exemplu: factorii
ereditari care realizeaz un teren predispozant pentru un tip de boal);
factorii sanitari care sunt determinai de gradul de dezvoltare i eficiena
serviciilor sanitare;
factorii ecologici, factori ai mediului ambiant, fizic sau social.
Factorii de risc
Concepia preventiv ce conduce gndirea medical n prezent, impune precizarea
n diagnosticul strii de sntate a factorilor care favorizeaz apariia bolii. Aceti
markeri individuali sunt numii factori de risc.
OMS definete factorii de risc, drept caracteristici individuale ce pot fi observate
si msurate la subiectul clinic sntos i care permit s se prevad riscul unei boli
sau infirmiti, sau permit aprecierea prognosticului n cazul unei boli deja
existente.
Factorii de risc pot fi exogeni(externi) sau endogeni (interni).
Dm cteva exemple:
a)
factorii de risc exogeni:
fumatul, cu rol n producerea pronhopneumopatiilor cronice sau a cancerului
pulmonar;
consumul cronic de alcool cu rol n producerea hepatitei cronice cirogene;
consumul cronic, exagerat, de cafea implicat n producerea cancerului de
pancreas, ulcerului gastric etc.
b) factorii de risc endogeni (teren predispozant) :
grupa sanguin O secretor, risc pentru apariia ulcerului duodenal;
hipertensiunea arterial, risc pentru complicaiile de tip accident vascular,
cerebral sau cardiac;
dislipidemiile risc de arteroscleroz precoce etc.
Principalii factori de risc fiziologici sunt factorii metabolici care rezult din obezitate
i anume:
dislipidemia eterogen care cuprinde hipercolesterolemiea i
hipertrigliceridemia (emia= concentraie a ceva n snge); creterea fraciei LDL
(colesterol cu densitate mic) i scderea fraciei HDL (cholesterol cu densitate
mare);
Hipertensiunea arterial;
Rezistenta la insulin i intoleran la glucoz;
Anomalii n sistemul de coagulare favoriznd coagularea intravascular
diseminat.
* Colesterolul e format din dou componente:
componenta benefic HDL (high density level) ofer protecie coronarian;
componenta nociv LDL(low density level), VLDL(very low density level)
lipide cu densitate sczut i foarte sczut ce se depun ca o ceara pe pereii
vasculari rezultnd placa de aterom(ateroscleroza). Ateroscleroza se
carasterizeaz prin perei vasculari rigizi i scderea diametrului vascular.
Dup America Jurnal of Clinical Nutrition, citnd studii ale facultii de Medicina din
California (1988), toi aceti factori de risc metabolici sunt datorai n mare msur
unei alimentaii incorecte, pe termen lung i pot fi influenai pozitiv prin
dietoterapie.
Aceeai revista Americana meniona ntr-un articol din feb. 1998 principalele cinci
cauze ale mortalitii din rile dezvoltate economic i cu un nivel de trai crescut:
boala coronarian,
accidentele vascular cerebrale,
cancerul ( cancer = perturbri metabolice intracelulare),
diabetul,

ciroza hepatic.
9.Fenomenul de incalzire globala si consecintele asupra sanatatii.
Omul este cel care participa atat direct cat si indirect la amploarea fenomenului,
dar este si beneficiarul degradarii mediului si schimbarilor climatice.
Printre cele mai grave probleme de sanatate care pot aparea se numara afectiunile
respiratorii (astm,alergii si afectiuni pulmonare), cancerul, afectiuni
cardiovasculare sau infarctul.
Pot aparea grave deficiente de nutritie, probleme cauzate de temperaturile foarte
ridicate, stres si deficiente mentale, malarie, febra galbena, bolihidrice (afectiuni
transmise prin apa potabila) si turbulari comportamentale.
Dereglarile mentale care pot aparea din cauza schimbarilor atmosferice se
manifesta prin fobii, depresii, izolari si chiar cresterea tentativelor de suicid.
Perioadele prelungite de stres si melancolie au drept consecinte depresii si chiar
devieri nervoase foarte pronuntate.
In prezent, stresul de zi cu zi a ajuns deja la cote foarte mari, iar specialistii
avertizeaza asupra riscului ca la aceste tensiuni sa se adauge schimbarile de
metabolism si cele nervoase datorate schimbarilor climatice.
Medicatia in acest caz interactioneaza cu temperaturile ridicate, iar din acest motiv
organismul nu isi mai poate atinge echilibrul. In aceste conditii, tensiunea arteriala
si colesterolul ating cote ridicate, iar riscul producerii diabetului si infarctului sunt
foarte mari.
Mai mult, stresul prelungit este una dintre cauzele aparitiei bolilor cardiovasculare.
Pasele de melancolie si neliniste resimtite la schimbarile bruste de temperatura
pot fi cauze de stres sustinut, pe fondul unei vieti agitate si un psihic labil.
Studiile cercetatorilor au aratat ca exista o legatura stransa intre schimbarile
climatice si aparitia Alzheimerului si Parkinsonului, pe langa cauzele genetice si
factorii organici.
Schimbarile climatice pot influenta si calitatea alimentelor, a aerului si apei. Astfel,
riscul obezitatii sau al dereglarilor alimentare este major.
13.Indicatorii sanatatii populatiei importanti pentru evaluarea influentei
mediului.
Determinanii strii de sntate pot fi modificai prin promovarea sntii i
prevenie, la care se adaug implicarea comunitii al crui rol este esenial .
Indicatorii strii de sntate a populaiei pot fi clasificai n funcie de mai multe
criterii.
Un criteriu este acela care evalueaz nivelul strii de sntate (indicatori de
rezultat,
de nivel) i a factorilor care o influeneaz(indicatori de factori, mijloace).
Un alt criteriu este evaluarea aspectelor care ilustreaz sntatea sau absena ei
(indicatori direci, pozitivi, respectiv negativi,indireci) .
De asemenea, pot fi evaluate unele aspecte izolate sau multiple ale strii de
sntate precum i gradul de sntate/boal.n continuare voi prezenta succint
indicatori utilizai n aprecierea strii de sntate:
A. Indicatori ai nivelului reproducerii populaiei:
natalitate
fertilitate general i specific
indicii de reproducere (brut, net)
fecunditate
B. Indicatori de msurare a supravieuirii:
sperana de via la natere (durata
medie a vieii)
sperane de via la diferite vrste
etc.

C. Dezvoltarea fizic a populaiei care se determin prin msurtori efectuate

asupra copiilor i adolescenilor deoarece acetia reflect cel mai fidel influena
factorilor de mediu asupra dezvoltrii fizice. Evaluarea dezvoltrii fizice se
efectueaz cu indicatori de somatoscopie,somatometrie i fiziometrie.
D. Dezvoltarea psiho-intelectual apopulaiei
E. Starea de nutriie a populaiei - studiul se bazeaz pe examenul somatometric
ndeosebi
indicele ponderal, examen clinic special, examene de laborator etc.
Indicatorii enumerai mai sus pot fi considerai ca fiind indicatori direci.
Dintre indicatorii care msoar absenta sntii menionam:
I. Morbiditatea:
incidena
prevalena (de moment sau de
perioad)
morbiditatea cu incapacitate
temporar de munc
morbiditatea spitaliceasc
morbiditatea individual
morbiditatea succesiv
n funcie de gravitate, Wood a clasificat deficienele i incapacitile n trei
categorii:
deficien, incapacitate propriu-zis, handicap.
II. Mortalitate:
mortalitate general brut istandardizat
mortaliti specifice
mortaliti proporionale
mortalitate infantil/juvenil
Din aceast list de indicatori, n prezent, sunt utilizai n mod obinuit, pentru a
compara starea de sntate, doi indicatori considerai ca fiind indicatori sintetici:
sperana
de viat la natere i mortalitatea infantil.
17.Influenta conditiilor de munca asupra starii de sanatate.
Conceptul de munca devine din ce in ce mai flexibil in ultimii ani.Sanatatea si
bunastarea la locul de munca reprezinta o conditie de baza pentru potentialul
inovator crescut de intreprinderi,care contribuie la cresterea economica si
ocuparea fortei de munca.
Sa stabilit ca stresul ridicat la locul de munca duce la cresterea riscului de
accidente la locul de munca ,hipertensiune,boli cardiovasculare ,depresie si alte
tulburari mentale ,precum si adoptarea de obiceiuri nesanatoase ,precum si
fumatul si consumul de alcool.
Conditiile de munca identificate anterior au consecinte specifice,dupa cum
urmeaza:
*nesiguranta locului de munca-riscul de a pierde locul de munca;
*mediul fizic-atunci cd lucratorii cad victima unui accident;
*ritmul de lucru,controlul si stresul-suprasolicitarile psiho-sociale la locul de munca
si controlul redus asupra conditiilor de munca au un efect negativ asupra starii de
sanatate,crescind frecventa accidentelor de munca;
*durata turelor-turul extrem de lung este corelat cu aparitia hipertensiunii si a
bolilo cardiovasculare;
*echilibrul dintre viata si munca-parintii si copii au nivele de stres rezultat din
insuficienta timpului si dezechilibrul munca si facmilie.
Virsta -angajatii mai in virsta sunt expusi lucrului mai lent,pe cd cei mai tineri pot fi
influentati de cei din jur astfel fiid afectati de tulburari psihologice.
Genul -barbatii sunt mai expusi decit femeile la anumite riscuri si invers.
Timpul muncii-personalul muncitor este semnificativ mai expus la aproape toate
riscurile fizice intilnite la locul de munca ,fata de colegii lor intelectuali.

Intimidarea sau hartuirea -violenta si amenintarea cu violenta si toate formele de

descriminare duc la tulburari psihologice si stres.
*Efectele asupra starii de sanatate sunt:
durerile lombare25%,mialgiile23%,urmate de oboseala si stres 22%.
Satisfactia muncii-nivelele ridicate de satisfactie in munca se datoreaza factorilor:o
autonomie si un control mai sporit asupra propriei activitati;solicitari intelectuale
mai mari la locul de munca,fara presiuni sau intensitate a muncii exagerate;o
satisfactie de ansamblu privind echilibru dintre munca si viata;
Autonomia muncii-ofera de obicei o satisfactie mai mare in munca si sentimentul
propriului progres.Intelectualii de inalta calificare au cea mai mare autonomie in
munca in timp ce personalul muncitor necalificat are cea mai redusa autonomie.
8.Influenta factorilor social-economici asupra nutritiei populatiei din
diferite regiuni ale Terrei.Starea de nutritie in tarile in curs de dezvoltare.
Cu toate modificrile pozitive ale alimentaiei, la ora actual aproape o ptrime din
populaia global vieuiete n condiii dep-lorabile de srcie. Cele mai afectate
persoane de srcie sunt femeile, copiii i vrstnicii. n multe ri, alimentaia
constituie 5070% din ntregul buget al familiei. S-a demonstrat destul de ilustrativ
c nutriia inadecvat prezint mediatorul-cheie ntre srcie i starea precar a
sntii. Regretabil este faptul c, atunci cnd n lume sunt resurse alimen-tare n
cantiti suficiente de a hrni toat populaia global, mi-lioane de oameni sufer
de foame i subnutriie cronic. Compararea normelor de alimentaie cu consumul
real demon-streaz faptul c ntre rile lumii exist un decalaj mare. ndeosebi,
este considerabil insuficiena consumului de produse alimentare n rile n
dezvoltare ale Asiei, Africii, Americii Latine. n anii 198090 peste 33% de
populaie din aceste ri consuma mai puin de 1700 kcal/zi, dintre care
majoritatea mai puin de 1500 kcal/zi. Consiliul economic i social al ONU
confirm c populaia multor ri are o alimentaie insuficient. n lumea
contemporan deosebim 3 zone de foamete, care cuprind: n Asia 700 mln
oameni, n Africa peste 200 mln oameni, n America de Sud cca 200 mln oameni
(. . , 2001). De aceea n fiecare ar trebuie elaborate strategii
naionale de combatere a efectelor srciei, bazate pe o guvernare adecvat, legislaie corespunztoare, pe participarea tuturor n viaa social i asigurarea
serviciilor eficiente n acest domeniu. Pasivitatea guver-nanilor, ignorarea
problemelor existente, distribuirea inechitabil a veniturilor i alimentelor, nivelul
insuficient de educaie i cultur, familiile numeroase sunt factorii determinani ai
srciei, ai bolilor acute i cronice, ai foametei globale.

19.Notiunea - Sanatatea la locul de munca

Conceptul de sanatate, asa cum este el definit de catre Organizatia Mondiala a
Sanatatii, se refera la o buna stare fizica, psihica si sociala, largind astfel sfera
notiunii din domeniul biologic n cel social. Sanatatea exprima capacitatea
adaptativa a individului la mediul natural si social. Munca, ca si modalitate specific
umana de adaptare la mediu, este si cel mai elocvent criteriu de apreciere a starii
de sanatate, conditionnd att starea biologica ct si cea de integrare sociala.
Exista o relatie birectionala ntre starea de sanatate si capacitatea de munca,
individul sanatos prezentnd o adaptare la munca si o productivitate optima, si pe
de alta parte munca reprezinta sursa bunastarii sociale si de asemenea
influenteaza starea fizica.
De aceea, prevenirea mbolnavirilor profesionale si promovarea sanatatii
angajatilor reprezinta scopul principal al medicinii muncii, ceea ce n final se
traduce si n productivitate si beneficii economice.
5 Notiunea de nutritie umana si alimentatie echilibrata.

Alimentaie echilibrat nseamn s nvm s folosim cantitatea optim de

substane de baz (proteine, glucide, lipide, sruri minerale i vitamine), care,
mpreun, contribuie la buna funcionare a organismului nostru.
Organismul omului se menine cu att mai sntos cu ct alimentaia este mai
echilibrat. O alimentaie diversificat, individualizat (dup modul de via, sex,
efort, starea de sntate), corect compus din punct de vedere caloric i care
respect raportul optim dintre substanele principale (glucide, proteine, lipide, fibre
vegetale), poate fi considerat a fi alimentaie echilibrat.
Nutriia (numit, de asemenea, alimentaie sau hrnire) reprezint
aprovizionarea celulelor i a organismelor cu materialele necesare (sub form
de alimente) pentru a susine viaa.
Nutriia se definete ca totalitatea proceselor fziologice prin care organismul
metabolizeaz i asimileaz nutrienii necesari pentru cretere, dezvoltare i
refacerea esuturilor.
16.Notiune de mediu,factori de mediu.Clasificarea si definitii de baza.
Mediu inconjurator ,mediul de existenta a omului ,reprezinta totalitatea factorilor
ecologici cu care organismul se afla in relatii directe sau indirecte ,cu actiune
pozitiva sau negativa asupra organismului viu.
Factorii de mediu sunt factori din afara organismului uman ,prezenti la un moment
dat si care actioneaza asupra omului si a activitatii sale.
Clasificarea factorilor de mediu, dupa criteriile:
-d/a origine:
*naturali de baza vitali:aer,apa,sol,alimente;
*artificiali,antropogeni:locuinta,asezarile umane, imbracamintea si incaltamintea.
-d/a natura lor :
*fizici-radiatii neionizante si ionizante
,zgomot,biometeorologici(temperatura,umiditate,curenti de aer);
*chimici-fie modificarea compozitiei chimice naturale a factorilor de mediu,fie
supradaugarea unor substante la compozitia chimica naturale (exemple:praf,fum
de tigara,droguri,medicamente);
*biologici-bacterii,virusuri,fungi;
*sociali-relatii interumane,stres;
*accidentali-accidente (casnice,de circulatie,la locul de munca),raniri
intentionale(abuz,suicid).
-d/a influenta asupra organismului:
*sanogeni,pozitivi pentru promovarea starii de sanatate;
*patogeni,negativi pentru promovarea starii de sanatate,cauzeaza boli;
*de risc,orice caracteristica sau conditie care poate favoriza ,agrava aparitia unui
fenomen negativ pentru starea de sanatate.
Risc-masura sau probabilitatea estimata de aparitie a unui eveniment
(leziune);probabilitatea unui rezultat nefavorabil;probabilitatea cantitativa de
aparitie a unui efect pe starea de sanatate, dupa expunerea unui individ la o
anumita cantitate de pericol.
Pericol(hazard)-factor sau expunere care poate avea efecte adverse asupra starii
de sanatate;sursa de pericol; termen calitativ ce arata potentialul unui agent de
mediu de aa afecta sanatatea cuiva,daca nivelul de expunere este suficient de
inalt si/sau daca apar alte conditii.
7. Metodele si mijloacele de educatie pentru sanatate a populatiei?
Metodele de educaie pentru sntate sunt:
1) Metode de cercetare scopul cercetrii fiind acela de a afla nivelul de educaie
pentru sntate,nainte i dup o campanie de informare, ca modalitate de control
a eficienei aciunii.Metodele de cercetare pot fi:

a) cantitative - analiza datelor statistice existente;- anchete prin chestionar;

b) calitative - metode rapide (R.A.P.);- observaia (direct sau participativ);- interviul
(semistructurat, anamneza, n grup);- conversaia (individual, focus
grup);Anchetele sunt utile i n alegerea canalelor de comunicaie care sunt
preferate de grupurile inti care au cea mai mare audien.
2) Metode de aciune constau n sensibilizarea populaiei i penetrarea informaiei.
c) Sensibilizarea se adreseaz unor mase largi de populaie ntr-un interval scurt de
timp i are cascop creterea receptivitii populaiei asupra unor probleme de
sntate. Substratul aciunii esteinformativ, fr s se asume responsabilitatea
modului n care oamenii se hotrsc s foloseascinformaiile transmise.
Sensibilizarea pregtete terenul unor aciuni ulterioare i se poate realiza prinmai
multe modaliti: postere, filme scurte, conferine, sloganuri, etc. Temele abordate
sunt probleme desntate public precum: afeciuni sezoniere (viroze), epidemii,
tuberculoza, sifilisul, SIDA, etc.
d) Penetrarea informaiei continu sensibilizarea pe un interval de timp mai lung i
se adreseaz unei populaii int. n acest caz se are n vedere pe lng informare,
educarea i consilierea populaiei sauindividului n vederea schimbrii stilului de
via.
3) Metode de formare de educatori cursurile de formare de educatori se
adreseaz att cadrelor medico-sanitare, ct i altor persoane care vor s
desfoare voluntar o activitate de educaie pentrusntate: cadre didactice,
sociologi, psihologi, etc.
Mijloacele de educaie pentru sntate se refer la modalitile de
transmitere a mesajuluide la comunicator la receptor.Ele pot fi clasificate astfel:
I. Dup calea de transmitere:
a) mijloace auditive: - convorbirea educativ-sanitar (individual, n grup, n grup
cu decizii),lecia, conferina, radioemisiunea.
Convorbirea
const dintr-o scurt expunere a educatorului urmat de ntrebri i
rspunsuriasupra temei propuse, prin aceasta urmrindu-se lmurirea unor
probleme puin cunoscute sau neclare.Ea poate fi:
individual la iniiativa educatorului sau a persoanei interesate, avnd ca loc de
desfurarecabinetul medical, cabinete cu activitate specific de consiliere sau la
domiciliu, n cadrul vizitelor efectuate periodic sau la solicitarea pacientului;
n cadrul grupului educatorul dialogheaz cu participanii sau acetia dialogheaz
ntre ei;grupurile pot fi dintre cele mai variate: bolnavi cu aceeai afeciune,
persoane cu aceleai preocupri lalocul de munc, tineri, vrstnici, femei, brbai,
etc.
Lecia
const n transmiterea dup un plan bine stabilit a unor cunotine igienicosanitare. Sefolosete de preferin n uniti de nvmnt (dar poate fi folosit i
pentru alte grupuri) i sedesfoar dup urmtoarea structur:
recapitularea cunotinelor din lecia precedent (5-10 minute);
expunerea noilor cunotine (30-40 minute);
recapitularea i fixarea cunotinelor (5-10 minute).
Conferina
se cunosc mai multe varieti:
conferine educativ-sanitare propriu-zise, organizate n sli publice i axate pe
diverse tememedicale;
cicluri de conferine constau n expuneri n serial cu abordarea aceleai
probleme medicalen mai multe etape succesive;
simpozionul educativ-sanitar n care expunerea este fcut de mai muli medici;
seara cultural-sanitar axat pe o tem de sntate public, la care pot
conferenia i alispecialiti (nu numai medici), finalizarea aciunii fcnduse printr-un program artistic sau altemanifestri culturale.

II.
a)
b)
c)
III.
a)
b)

b) mijloace vizuale:
cu rol dominant textul: lozinca, articolul, broura, manualul, fluturaul, pliantul, for
mele beletristice;
cu rol dominant imaginea: afiul, pliantul, plana, diapozitivul, machete, expoziia.
c) mijloace audio-vizuale: filmul, emisiunea televizat, teatrul.
n funcie de adresabilitate se disting:
mijloace individuale: sfatul medical;
mijloace de grup: convorbirea de grup, lecia, instructajul (cu grupuri omogene sau
heterogene);
mijloace de larg informare: conferina, emisiunea televizat sau radiofonic,
filmul, tipriturile.
Dup modul de transmitere:
Mijloace_directe
n care mesajul educativ sanitar este transmis ca o informaie nemediat(convorbir
e, conferin);
mijloace indirecte care utilizeaz o cale de transmitere ce presupune o
form artistic.
2.Modul de preventie si caracteristica lor. Rolul alimentatie variate.
Piramida alimentatie sanatoase,locul diferitor alimente in aceasta
piramida.
Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale.
Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea
unei alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de
comportament, o via sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este
important doar ce mncm, ci i ct, cnd i cum ne alimentm.
Dup cum se tie, nu numai hrana nesntoas duneaz corpului uman, ci i un
mod de hrnire necorespunztor, derivat din deprinderea unui comportament
alimentar greit.
Piramida alimentatiei este un ghid elaborat de medici nutritionisti de la Scoala
Medicala Harvard Eat, drink and be healthy . Ei propun o schema de
alimentatie sanatoasa, bazata pe cat, cum si ce mancam. 1. La baza piramidei, pe
primul etaj, se afla alimente care pot fi consumate in cantitate mare si la
majoritatea meselor:
cereale integrale: grau, orez brun, orz, mei, secara, porumb, fulgi de ovaz,
painea integrala, neagra sau graham, pastele integrale. Acestea sunt: bogate in
proteine, vitamine, in fier, magneziu, calciu etc; contin grasimi bune, nesaturate,
benefice pentru sistemul cardiovascular. De asemenea, ele sunt bogate in fibre
vegetale, care ajuta organismul sa absoarba lent glucoza, deci si glicemia va
creste lent; fibrele scad nivelul colesterolului din sange, protejeaza impotriva
bolilor de inima si a cancerului.
uleiuri vegetale: de masline, rapita, soia, floarea soarelui, porumb; contin grasimi
bune, nesaturate, benefice pentru sistemul cardiovascular.
2. La etajul al doilea se afla alimente care pot fi consumate zilnic, in cantitate
suficienta:
legume, care pot fi consumate de 3-5 ori pe zi, intrucat sunt sarace in grasimi,
contin putine calorii, reprezinta o protectie naturala impotriva bolilor
cardiovasculare si a cancerului; de asemenea, legumele sunt bogate in betacaroten, calciu, magneziu, potasiu, vitamina C, acid folic, dar si in fibre vegetale,
care ajuta organismul sa absoarba lent glucoza deci si glicemia va creste lent.
Exceptie face cartoful, care se afla in varful piramidei.
fructe, ce pot fi consumate de 2-4 ori pe zi, deoarece sunt sarace in grasimi,
contin putine calorii, ofera o protectie naturala impotriva bolilor cardiovasculare si
a cancerului. Fructele recomandate sunt cele bogate in vitamina C, cum ar fi:

fructe de padure, citrice, pepene sunt bogate in fibre vegetale, beta-caroten,

calciu, magneziu, potasiu, vitamina C, acid folic etc.
3. Etajul al treilea este reprezentat de acele alimente care pot fi consumate zilnic,
in cantitate moderata, de 1-3 ori pe zi:
oleaginoase: nuci, alune, migdale, fistic, seminte de susan, de floarea soarelui,
de dovleac. Acestea reprezinta un aport de proteine, zinc, fier, fibre alimetare,
calciu, vitamine si contin grasimi bune, benefice pentru sistemul cardiovascular;
leguminoase: fasole, mazare, soia, linte, bob, naut, tofu, inlocuitori de carne,
produse din soia au un aport de grasimi nesaturate, de proteine, zinc, fier, calciu,
vitamine, nu contin colesterol si sunt bogate in fibre vegetale.
4. Etajul al patrulea din piramida alimentatiei contine alimente care pot sa nu fie
consumate zilnic sau pot fi consumate in portii mai mici, de 0-2 ori pe zi:
carnea de peste contine grasimi benefice pentru sistemul cardiovascular;
carnea de pasare contine grasimi saturate in catitati mici;
oua.
5. Etajul cinci contine alimente care pot fi consumate zilnic, in cantitate mica, de 12 ori pe zi:
lactate, preferabil degresate sau suplimente de calciu; sunt bogate in proteine,
calciu, vitamine: A, D, B2, B12, insa au un continut crescut de grasimi saturate, de
aceea se recomanda lactatele partial sau total degresate; in loc de lactate se pot
folosi alte alimente bogate in calciu: legume cu frunza de culoarea verde inchis,
precum spanacul sau broccoli, tofu, leguminoase, migdale etc.
6. In varful piramidei se afla alimentele care trebuie consumate rar si in cantitate
mica:
carne rosie, care contine grasimi saturate si colesterol in cantitati mari,
periculoase pentru sanatate, dar are avantajul de a fi o sursa de fier;
paine alba, paste albe, orez alb, cartofi. Acestea nu contin fibre vegetale si
produc si cresteri rapide ale glicemiei. Cartoful, chiar si cel fiert sau copt, produce
o crestere mare a glicemiei, de aceea trebuie consumat de persoanele slabe, cu
activitate fizica intensa. Cartofii prajiti sunt in plus si o sursa de grasime, foarte
periculoasa pentru sanatate.
sare creste riscul de hipertensiune arteriala, de aceea e bine sa fie consumata
in cantitati foarte mici sau deloc, putand fi inlocuita cu condimente;
zahar rafinat, dulciuri, miere, ce au ca dezavantaje continutul mare de calorii si
lipsa substantelor nutritive.
3.Modificarile climaterice contemporane si efectele ei generale.
Schimbrile climatice reprezint o actualitate: temperaturile cresc, tiparele
precipitaiilor se schimb, ghearii i zpada se topesc, iar nivelul mediu global al
mrilor crete. Ne ateptm ca aceste schimbri s continue, iar condiiile
meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul inundaiilor i a secetei s
devin mai frecvente i intensitatea lor s sporeasc. Impactul asupra naturii, a
economiei i a sntii noastre, asemeni vulnerabilitii acestora variaz n
Europa n funcie de regiune i teritoriu, precum i de sectorul economic afectat.
Este foarte probabil ca nclzirea ce a avut loc ncepnd cu mijlocul secolului al XXlea s se datoreze n mare parte creterii observate a concentraiei gazelor cu
efect de ser (GES) ca rezultat al emisiilor provenite din activitatea uman.
Temperatura global a crescut cu aproximativ 0,8C n ultimii 150 de ani i se
estimeaz c va crete n continuare.Depirea unei creteri de 2C n comparaie
cu temperaturile din epoca preindustrial sporete riscul producerii unor schimbri
periculoase pentru sistemele globale umane i naturale. Convenia Cadru a
Naiunilor Unite asupra Schimbrilor Climatice a recunoscut ca obiectiv limitarea
creterii temperaturii globale medii n comparaie cu perioada preindustrial la
valoarea de sub 2C.Cum putem atinge acest obiectiv? La nivel global, emisiile
gazelor cu efect de ser (GES) trebuie meninute la nivel constant n cursul
deceniului actual, urmnd a fi reduse pn n 2050 cu 50% n comparaie cu
nivelurile din anul 1990. Avnd n vedere eforturile pe care trebuie s le depun

rile n curs de dezvoltare, Uniunea European susine obiectivul de a-i reduce

emisiile de gaze de ser cu o valoare ntre 80% i 95% pn n anul 2050 (n
comparaie cu 1990).Chiar dac politicile i eforturile de a reduce emisiile vor fi
ncununate de succes, anumite schimbri climatice vor fi inevitabile. Din acest
motiv este nevoie i de strategii i aciuni de adaptare la impactul acestora.
12.Partea cantitattiva si calitativa a nutritiei umane.
n asigurarea unei caliti bune de via i sntate, un loc nsemnat i revine
alimentaiei raionale. O alimentaie raional menine organismul ntr-o stare
fiziologic optim, cu o capacitate de munc susinut, ncetinete procesele de
mbtrnire i contribuie la longevitate. n opinia lui A.A. Pokrovski, o alimentaie
raional ar trebui nu numai s compenseze necesarul de energie pentru
organismul uman, ci i s-l asigure. Unul dintre principiile alimentaiei raionale
este alimentaia echilibrat, prin acest echilibru asigurndu-se organismul uman
cu necesarul optim n nutrimente i substane biologic active. n alimentaia
corect se respect un echilibru cantitativ i calitativ optim, bine determinat al
nutrimentelor proteine, lipide, glucide, vitamine i sruri minerale. Alimentaia
raional se consider unul din factorii primordiali n combaterea i profilaxia
aterosclerozei, bolii ischemice cardiace cu infarct miocardic, ictusului cerebral i a
altor boli cardiovasculare
22.Problemele prioritare a lumii contemporane referitoare la santatea
globala a populatiei.
Problema alimentar mondial- Insuficienta produselor alimentare si calitatea
acestora sint cele mai raspindite calamitati sociale ale civilizatiei contemporane.
Problema, de fapt, are un caracter regional caracteristic, in special, tarilor in curs
de dezvoltare. Statistica pusa in evidenta in publicatiile ONU demonstreaza ca spre
sfirsitul anilor 80, sufereau de malnutritie peste 500 milioane de locuitori ai
Pamintului, din care circa 50% erau copii. Unul din indicatorii de baza ai
subnutritiei este numarul de copii care primesc o cantitate prea mica de hrana
pentru o dezvoltare normala.
*Malnutritia este caracterizata chiar si in tarile cu nivel de dezvoltare avansat.
Astfel, in SUA 30mln. (10%) din numarul populatiei este afectata de aceasta
problema, datorita decalajului mare de salarii. Aproximativ 76% din acest numar
sint americani de culoare, problema avind si un character rasial. Prin urmare,
problema alimentara este una social-economica si politica.
Marile probleme de sanatate ale lumii contemporane sunt
obezitatea.
Problema ecologic
Asigurarea populaiei cu produse alimentare
Malnutriia
Problema apei...etc
14.Promovarea sanatatii la locul de munca(PSLM) ce este si ce nu este.
PSLM este o combinatie de actiuni educative,administrative si de mediu conceputa
pentru a dezvolta comportamente care duc la ameliorarea sanatatii angajatilor si a
familiilor acestora.PSLM este un proces de realizare activa a sanatatii la locul de
munca ,prin schimbarea conditiilor de munca si de viata.Aceasta permite controlul
si imbunatatirea sanatatii ,ofera oportunitati pentru o buna sanatate,,precum si
permite dezvoltarea de stare buna de sanatate si comportament bun legat de
sanatate.Este o strategie care vizeaza atit la prevenirea bolilor la locul de minca
,precum si incurajarea potentialului de promovare si bunastare a fortei de munca
de sanatate.La nivelul sau cel mai elementar ,aceasta consta in initiative
concentrate asupra factorilor de risc,cum ar fi tutunul,abuzul de alcool,sau asupra
bolilor cronice ,cum ar fi boala de inima sau cancerul.PSLM la locul de munca este
un proces care permite consolidarea resurselor si a capacitatilor conditiilor de viata

la indivizi si in grupuri de lucru.Definitia PSLM stabileste ca ,pentru a atinge

potentialul sau maxim,promovarea sanatatii la locul de munca se bazeaza pe
participarea activa a tuturor partilor implicate la nivelul societatii,al serviciiloe
medicale natiomale si locale.
11. Promovarea Sanatatii si educatia pentru sanatate in documentele
legislative nationale?
-

La nivel de politiei (European):

2004, Strategia Globala privind Dieta , Activitatea Fizica si Sanatatea.
2006, Carta Europeana de Combatere a Obezitatii, Istanbul.
2010, Recomandari privind marchetingul alimentelor si bauturilor ne alcoolice
copiilor.
2011, Planul de actiuni de implementare a Strategiei Europeane de Prevenire si
Control al bolilor netransmisibile pentru anii 2012-2020 (rezolutia EUR/RC61/R3)
2014, Planul European de Actiune in domeniul alimentatiei si nutritiei pentru anii
2015-2020.
Monitorizarea si supraveghere:
Initiativa de supraveghere a obezitatii la copii(COSI)
Supravegherea factorilor de risc pentru bolile netransmibile(STEPS)
Documente de politici si acte normative adoptate:

Politica nationala de sanatate 2007

Strategia nationala de prevenire si controlul al blilor netrasmibile 2012
Programe nationale de eliminare/reducere a deficientelor nutritionale(iod, fier si
acid folic)
Restrictionarea accesului copiilor la alimente nesanatoase.(Legea 78/2004, ordinul
MS905/2012)
Programul national de actiuni in domeniul alimentatiei si nutritiei HG730/2014
Strategia nationala de sanatate publica 2014-2020
1.Promovarea sanatatii si educatia pentru
sanatate.Definire.Scopul.Sarcinile.
Promovarea sntii este un termen care presupune o abordare
multidimensional de mbuntire a strii de sntate, care include activiti de
educaie, activiti de promovare a unor schimbri comportamentale i de stil de
via, politici i msuri legislative.
Aciunile de educaie pentru sntate se realizeaz n scopul:
1.c r e t e r i i n i v e l u l u i d e c u n o t i n e m e d i c a l e a p o p u l a i e i n d
o m e n i u l p r e v e n i e i b o l i l o r , a l sanogenezei, al proteciei mediului ;
2.formrii i dezvoltrii unor deprinderi corecte care s promoveze sntatea;
3.antrenrii maselor pentru a participa activ la consolidarea sntii prin crearea
unei poziii activefa de sntatea individual i fa de problemele sntii
publice.
6. Regimul alimentar si importanta lui pentru organismal uman?

Alimentele sanatoase furnizeaza nutrienti

O dieta sanatoasa reduce riscul de aparitie a bolilor
O alimentaie sntoas ajut la managementul anumitor boli
- o dieta cu un continut scazut in grasimi (cereale, fructe, legume, produse lactate
degresate) poate reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale,
bolilor degenerative cerebrale, accidentelor vasculare cerebrale si adiabetului
zaharat; poate de asemenea preveni aparitia anumitor forme de cancer
- limitarea consumului de grasimi saturate, care se gasesc in carnea grasa, branza,

smantana, unt, poate reduce nivelul de colesterol si riscul de aparitie a bolilor

cardiace si a hipertensiunii arteriale
- inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi monosaturate, precum uleiurile de
masline sau rapita, ajuta la scaderea colesterolului rau (LDL)
- acizii omega-3 si omega-6 ce se gasesc in grasimile polinesaturate (in alimente
precum pestele, nucile, boabele de soia si in) au un efect protectiv impotriva
bolilor cardiace
- eliminarea sau reducerea acizilor trans-fatty care se gasesc in uleiurile
hidrogenate (de exemplu uleiurile partial hidrogenate) poate ajuta la scaderea
nivelului colesterolului
- o dieta bogata in fructe si legume furnizeaza antioxidantii necesari (precum betacarotenul sau vitaminele C si E) si protejeaza organismul de distrugerile produse
de radicalii liberi de oxigen, reducand astfel riscul aparitiei bolilor cardiace, a
cancerului si a hipertensiunii arteriale.
6.Regimul alimentar si importanta lui pentru organismul uman.
Daca iti doresti sa slabesti, sa iti mentii greutatea sau pur si simplu vrei sa iti
pastrezi sanatatea ia in considerare regulile noastre pentru un regim alimentar
sanatos!
Citeste si aplica regulile noastre si vei avea un regim alimentar sanatos!
Mananca de cel putin 3 ori pe zi!
Este de preferat, daca ai posibilitatea, sa iei chiar patru mese pe zi, structurate
astfel: mic dejun - gustare - pranz - cina sau mic dejun - pranz - gustare - cina (care
nu va fi servita mai tarziu de ora 20). Aceasta intrucat la fiecare proces de digestie
al alimentelor se consuma o anumita cantitate de energie (calorii) si, prin urmare,
cu cat iei mai multe mese, cu atat mai multa energie vei consuma.
Micul dejun nu trebuie sa lipseasca niciodata din doua motive. In primul rand ,
dimineata si in prima parte a zilei consumul energetic al organismului este cel mai
mare. De aceea este recomandat sa se consume alimentele cele mai bogate in
calorii dimineata si la masa de pranz. Tot din acest motiv, masa de seara este
recomandabil sa nu fie mai tarziu de ora 20 si sa se consume alimente cu un
continut caloric mai redus (de exemplu salate, eventual cu putina carne slaba sau
peste ). In al doilea rand, atunci cand se sare peste micul dejun (multa lume sare
chiar si masa de pranz) organismul va fi lipsit de energia necesara desfasurarii
activitatilor zilnice, astfel incat se va ajunge inevitabil la consumul unor cantitati
mai mari de alimente la masa de seara, cand consumul energetic al organismului
este cel mai redus. Asa ajungi sa te ingrasi mult mai usor.
Nu sari peste mese!
Trebuie avut in vedere ca a manca mult nu inseamna neaparat mult cantitativ.
Exista alimente foarte concentrate caloric care, consumate chiar si in cantitati ce
nu par mari, ingrasa foarte mult (de exemplu, dulciurile, cerealele cu diverse
adaosuri de fructe confiate si zahar, alimentele bogate in grasimi etc.).
Evita sa mananci intre mese!
Ciugulitul in fuga pacaleste cel mai usor, pentru ca niciodata nu vei putea tine
cont exact de cat mananci. De asemenea, cand esti pe fuga vei gusta produse
bogate caloric.
Savureaza mancarea!
La masa asaza toata mancarea in farfurie (este de evitat ciugulitul din platouri
sau oale), taie totul in bucati mici, mesteca bine alimentele. Mananca incet, cu
pauze, lasand din cand in cand tacamurile din mana. Aceasta pentru a da timp
organismului sa savureze mancarea si sa obtinem mai rapid senzatia de satietate.
Bea multe lichide!
Consuma cat mai multe lichide, cel putin 2,5 litri/zi: apa, sifon, ceai neindulcit,
cafea fara zahar. Nu sunt recomandate sucurile de niciun tip, nici macar cele light.
Consuma-le numai ocazional. Este extrem de important sa nu obisnuim copiii cu
aceste produse intrucat le va fi foarte greu sa renunte la ele.

Limiteaza cantitatea de zahar!

Consumul de zahar sau miere de albine trebuie limitat pe cat posibil. Se pot folosi
indulcitori: naturali (de exemplu, xylitolul - indulcitor 100% natural extras din
porumb) sau indulcitori sintetici (zaharina, aspartam, ciclamat ). La indulcitorii
naturali trebuie tinut cont de faptul ca si ei au un numar de calorii dar, de regula,
cam la jumatate fata de zahar.
Redu cantitatea de ulei!
Utilizarea uleiului la gatit trebuie redusa la cat de putin posibil. Pune un strop de
ulei la salate, la sote-uri, la ciorbele de legume. Ciorbele nu trebuie drese cu
smantana . Se poate folosi in schimb un pic de iaurt. Carnea va fi gatita la gratar,
fiarta, la cuptor, dar nu prajita in ulei! Trebuie evitate chiftelele, snitelul si orice alt
tip de aliment preparat pane, intrucat acestea absorb foarte mult ulei si aduc
extrem de multe calorii.
Evita grasimea animala!
Multi considera ca o mancare fara grasime nu este gustoasa. Acest lucru este fals
si reprezinta o chestiune de obisnuinta. Se pot adauga un strop de ulei si multiple
condimente care pot face o mancare savuroasa. Se pot folosi urmatoarele tipuri de
condimente: lamaie, piper, boia, orice condiment din plante (cimbru, oregano etc.).
Ceapa, usturoiul si hreanul nu trebuie consumate pe stomacul gol intrucat
accentueza senzatia de foame.
Atentie la painea pe care o consumi!
Datorita continutului mai mare de fibre alimentare, consuma numai paine neagra
sau integrala, graham, de secara sau cu tarate (nu paine alba). Painea va fi
consumata in special la micul dejun. Cerealele sunt foarte sanatoase, dar trebuie
stiut ca au mai multe calorii decat painea, mai ales daca au si diverse adaosuri (de
stafide, fructe confiate etc.).
Nu consuma alcool si limiteaza cantitatea de cafea
Este interzis consumul regulat al bauturilor alcoolice de orice tip. Acestea au si ele
un continut destul de important de calorii, mai ales berea, vinurile dulci sau orice
alt tip de bautura dulce. In cazul in care consumi totusi alcool, nu bea niciodata pe
stomacul gol, la inceputul mesei, ci numai dupa masa (la desert) si de preferinta
consuma vin rosu. Aceasta intrucat alcoolul creste si el pofta de mancare.
Se pot bea una-doua cafele pe zi, nu foarte tari si, de asemenea, nu pe stomacul
gol (si cafeaua stimuleaza pofta de mancare). Poti consuma in schimb ceaiuri
neindulcite in orice cantitate.
Consuma alimente bogate in fibre!
Consuma cat mai multe fibre alimentare: salate, legume, fructe. La fructe trebuie
avut insa in vedere aportul de calorii care este cu atat mai mare cu cat fructul este
mai dulce. De aceea este de preferat sa nu consumi fructe foarte coapte si sa eviti
fructele cu continut caloric foarte mare (struguri, prune foarte coapte, banane
etc.). Consuma fructele separat de restul alimentelor, spre exemplu la gustare.
10.Tehnicile si tehnologiile de comunicare utilizat in promovarea
sanatatii.
Comunicarea este ceea ce ne reprezint pe noi, ca oameni. Este modul nostru de
ne a ne exprima, de a schimba informaii, Modul cel mai potrivit de a transmite
informaii legate de sntate l reprezint campaniile de comunicare n sntate.
Campaniile de comunicare n s ntate au n vedere schimbarea sau mbuntirea
condiiilor de mediu sau economice cu impact asupra strii de s ntate, factorii de
risc individuali sau comportamentele la risc, de aceea acestea trebuie bine gndite
pentru ca publicul int s fie convins c schimbrile pe care ar trebui s le fac
sunt n interesul lor. n general, principalele scopuri ale campaniilor de comunicare
n sntate public sunt urmtoarele: creterea gradului de contientizare i
mbuntirea cunotin elor publicului larg cu privire la unele aspecte de sntate
public; influenarea percepiilor, atitudinilor, convingerilor, comportamentelor
nesntoase;

Pentru a desfura o campanie eficient i de succes, urmtoarele condiii trebuie

ndeplinite(7): producerea de mesaje de nalt calitate, alegerea celor mai potrivite
surse i canale de transmitere prin evaluarea nevoilor, dup efectuarea
cercetrilor; diseminarea mesajului publicului int , n mod frecvent, consistent i
susinut; atragerea aten iei posibililor receptori; ncurajarea comunicrii
interpersonale cu privire la tema campaniei; modificri la nivelul contientizrii,
cunotinelor actuale, comportamentului; producerea de schimbri la nivel de
comunitate, societate; realizarea de evaluri n vederea acumulrii de cunotine
sistematice cu privire la impactul produs.
Campaniile de comunicare n sn tate utilizeaz o serie de canale de transmitere
a mesajelor: mass-media prin intermediul posturilor de televiziune, radio (emisiuni
tematice, tiri, spoturi publicitare, materiale de informare etc.); sesiuni de
informare, consiliere la nivel individual, de grup; activiti tematice organizate la
nivel de comunitate; activiti colare; strategii de marketing; dezvoltarea de
parteneriate (autoriti locale, organiza ii non-profit, asociaii, care sprijin
desfurarea campaniilor de comunicare).
2. Tipuri de educaie pentru sntate
Exist trei tipuri de educaie pentru sntate: formal, nonformal
i comportamental:
1.educaie pentru sntate formal
care este rezultatul unui proces planificat de transmitere deexperiene,
cunotine, ce vizeaz toat populaia (socializare secundar a
individului), necesitefort de predare-nvare i educatori;
2..educaia pentru sntate nonformal
vizeaz componentele din conduita individului care se formeaz prin
experien sau imitaie (socializarea primar a individului); nu necesit efort cu
caracter de educaie, de transmitere a cunotinelor; este realizat de familie i
comunitate;
3.educaie pentru sntate comportamental
c u p r i n d e e d u c a i a p e n t r u s n t a t e c o n f o rm normelor sociale i educaia
pentru dezvoltarea sntii publice i promovarea
comportamentelor f a v o r a b i l e s n t i i , p r i n c i p a l e l e o b i e c t i v e e d u c a i o
n a l e v i z n d d e z v o l t a re a c u n o t i n e l o r , aptitudinilor, atitudinilor i a
convingerilor ce vizeaz sntatea.
4.Tipurile si formele de comunicare utilizate in promovarea sanatatii.
n sistemul lumii vii, comunicarea atinge un punct maxim, n forma sa uman. Este
un proces complex, avnd n vedere formele, coninuturile, nivelurile comunicrii,
diversitatea codurilor, canalelor, situaiilor, modalitilor n care se produce.
Comunicarea este un fenomen plurivalent, n acelai timp relaie, informaie,
aciune, tranzacie.Una dintre cele mai frecvente diferenieri utilizate n analiza
comunicrii umane are la baz natura semnelor utilizate n codarea informaiei i
canalul predilect de transmitere a mesajului astfel rezultat. Din acest punct de
vedere putem analiza : comunicarea verbal, comunicarea paraverbal,
comunicarea nonvebal.
Tipuri
- Comunicarea intrapersonala, reprezinta comunicarea in si catre sine/catre eu.
- Comunicarea interpersonala, evident, comunicarea intre oameni
- Comunicarea de grup, reprezinta comunicarea intre membri grupurilor si
comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alti oameni

- Comunicarea de masa, comunicarea primita de sau folosita de un numar mare

de oameni
De asemenea, comunicarea este:
- Comunicare verbala
- Comunicare non-verbala
- Comunicare paraverbala (reprezentata de tonul vocii, intonatie, inflexiuni,
volum, intensitate)
Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din
totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum,
viteza de rostire) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea,
imbracamintea etc.).
Mergand mai jos, pe lant, comunicarea mai este
- Comunicare directa
- Comunicare indirecta (mijlocita)
- Comunicare intentionata
- Comunicare neintentionata
De asmenea, sunt cateva planuri de intentionalitate a convorbirilor. Astfel exista:
- Comunicare incidentala (fara scop bine stabilit)
- Comunicare consumatorie (consecinta a starilor emotionale)
- Comunicare instrumentala (cand este urmarit un scop precis)
Exista si o comunicare ierarhica, de business, care insa consider ca se preteaza
si la nivel inter-uman, fara nicio legatura cu afaceri. Altfel comunici cu un om care
iti este inferior IQ/EQ, altfel cu unul egal, altfel cu un superior:
-Comunicare ascendenta (cu superiorii)
- Comunicare descendenta (cu subordonatii)
- Comunicare orizontala (emitatorul si receptorul au pozitii egale).
5.Elemente peincipale ale promovarii sanatatii.
Promovarea sntii implic activ populaia pentru stabilirea unui program de
fiecare zi care favorizeaz sntatea, n loc de a se orienta preponderent i
exclusiv asupra indivizilor la risc, care au legturi cu serviciile medicale. Acesta
nseamn, de fapt, folosirea strategiilor preventive populaionale ecologice, care
ncearc s scad incidena bolilor prin modificarea distribuiei factorilor de risc n
populaie. Avantajul principal este c potenialul metodei este mare, iar
dezavantajul major al acestei metode este c ofer beneficii mari pentru populaia
general dar beneficii mici pentru indivizii la risc nalt, aa numitul paradox al

prevenirii (Enchescu, 1994). Combinarea celor dou tipuri de strategii preventive

- cea ecologic i cea a indivizilor la risc nalt poate asigura impactul cel mai bun.
Promovarea sntii este orientat asupra cauzelor care produc mbolnviri;
Promovarea sntii folosete diferite abordri care contribuie la mbuntirea
strii de sntate. Acestea includ informarea i educarea, dezvoltarea comunitii,
organizarea, pledoaria pentru sntate i legislaia; prin toate acestea,
promovarea sntii este multisectorial i implic mai multe discipline, nu numai
sectorul de sntate, n demersurile sale; 4. Promovarea sntii depinde n mod
special de participarea populaiei; 5. Specialitii din sntate, n special cei din
asistena primar de sntate, au un rol important n facilitarea aciunilor de
promovare a sntii.
13.Scopul comunicarii in promovarea sanatatii.
Comunicarea, factorul indispensabil existenei umane, reprezint procesul de
transmitere a informaiilor, modalitate prin care oamenii comunic pentru a lega
relaii, pentru a mprti emoii i sentimente, pentru a influena, pentru a-i
construi identitatea, etc. Comunicarea social, ceea ce ne intereseaz pe noi n
cazul de fa, reprezint un transfer complex, multifazial i prin mai multe canale
ale informaiilor ntre unul sau mai multe entiti indivizi-grupuri, grupuri-instituii
sau instituii-instituii. Acestea i asum simultan sau succesiv rolurile de emitori
i receptori. Comunicarea public presupune o interaciune de tip feed-back, att
la nivelul informaiile explicite, ct i pe canale adiacente.Conceptul de comunicare
este genul proxim al informrii care reprezint doar o varietate sau un scop al
comunicrii. Comunicarea presupune un proces circular. Sntatea reprezint
starea complet de bine din punct de vedere fizic, mental i social. Ea nu
nseamn numai absena bolii sau a infirmitii. Oamenii trebuie informai cu
privire la sntate i modul lor de via , avnd ca obiectiv prevenirea
mbolnvirilor nainte ca procesele de deteriorare a sntii s nceap. n
domeniul sntii, oamenii ateapt de la cadrul medical informaii cu privire la
promovarea sntii, att n mediul urban ct i rural.
11.Serviciile de sanatate si securitate in munca-orientarea ,directiile.
Serviciile de sanatate in munca joaca un rol esential in mentinerea aptitudinii in
munca a angajatilor .Examinarile medicale la angajare,controalele medicale
periodice ,tratarea bolilor legate de profesie.Deasemenea serviciu de sanatate in
munca contribuie la promovarea sanatatii angajatilor prin:
1.informarea angajatilor din serviciile de sanatate in munca in privinta petentialului
pe care il au activitatile de promovare a sanatatii si a beneficiilor aduse
angajatorului si a lucratorului.
2.organizarea de cursuri de formare a profesionala a personalului de SM pe
probleme de promovarea a sanatatii,cum ar fi renuntarea la fumat,sfaturi privind
alimentatia sanatoasa,regimul de scaderea in greutate,ingrijirea coloanei etc.
3.facilitatea accesului la servicii de SM pentru toti angajatii.
SECURITATEA IN MUNCA.Securitatea la locul de munca este ,de obicei,asociata cu
igiena industriala ,care este disciplina care identifica ,recunoaste,evaluaza si
controleaza riscurile pentru sanatate la locul de munca ,avind drept obiective
protejarea sanatatii si a starii de bine a angajatilor si protejarea populatiei
generale.Sanatatea si securitatea in munca depind ,de asemenea ,de proiectarea
locurilor si a echipamentelor de munca.De aceea este essential ca factorul uman
sa fie luat intodeauna in considerare in proiectarea intreprinderii,a locurilor si a
echipamentelor de munca.Rezultatul va fi o intreprindere mai sanatoasa ,mai
sigura,mai adaptata si mai productive.
3 Starea de sanatate si educatia pentru sanatate.
Sanatatea individuala este starea de bine completa din punct de vedere
fizic,mintal, si nu numai absenta bolii sau a infirmitatii.Detinerea celei mai bune
stari de sanatate de care este capabila persoana umana este unul dintre
drepturile fundamentale ale omului.Intr-o astfel de perspectiva,sanatatea este
inteleasa atat ca o stare individuala, cit si ca o stare colectiva,atat ca o necesitate

cit si ca un drep, atat ca un scop ce trebuie atins de catre individ cit si ca un

obiectiv politic ce trebuie realizat de catre Stat,sanatatea fiind o componenta
indispensabila a dezvoltarii sociale.
Educatia pentru sanatate, este o ramura a sanatatii publice, o preocupare de
maxima importanta a OMS,care consta in dezvoltarea nivelului de cultura sanitara
al diferitelor segmente de populatie,precum si a mijloacelor si procedeelor de
educatie pentru sanatate, necesare formarii si dezvoltarii unui comportament
sanogen,igienic.
Educatia pentru sanatate urmareste optimizarea starii de bine si preventia sau
reducerea imbolnavirilor la nivelurile individual si comunitar, prin influentarea
cunostintelor,opiniilor,atitudinilor si comportamentului celor aflati in pozitie- cheie
(decidenti politici,personal medico-sanitar,autoritati locale) si mai ales al
comunitatii in ansamblu.

7. Sursele de poluare a mediului.

Poluarea reprezinta modificareacomponentelor naturale prin prezenta unorcompo
nente straine, numite poluanti,

caurmare a activitatii omului, si care provoacaprin natura lor, prin concentratia n c

are
segasesc si prin timpul ct actioneaza, efectenocive asupra sanatatii, creeaza disc
onfort saumpiedica folosirea unor componente alemediului esentiale vietii.
Sursele naturale principale ale poluarii sunt:
Intreprinderile industriale
Intreprinderile agricole complexele animaliere, fabricile de vinificatie etc.
Transportul
Sectorul locativ
Institutiile medicale.

Industria arde carburantii fosili, elibernd n atmosfera gazele de sera care ncalzesc Pamntul .
Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul
atmosferic,retin gazele infrarosii si le reflecta pe suprafata Pamntului. n consecinta creste
temperatura medie globala.

Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate poate crea o ceata sufocan
mai ales cnd nu exista vnturi care sa imprastie poluantii.
Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o alta importanta sursa de poluare.

Autovehiculele care functioneaza cu,motor,cu combustie, sunt un factor poluantcare este

din ce n ce mai mult n seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbane
dense sunt afectate n mare masura de transporturile cu eliberare de noxe.

Construind fabrici si uzine, dezvoltnd orasele si transporturile, defrisnd padurile pent

a folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, aruncnd nepasator n apa si n aer cantitat
mari de deseuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent n mediul nconjurator, asa
nct uneori si-a pus n pericol nsasi viata lui. n asemenea situatie, fiinta umana s-a vazu
nevoita sa ia atitudine pentru nlaturarea raului pe care l-a produs si sa treaca urgent la
luarea unor masuri pentru protectia mediului nconjurator, pentru mentinerea n natura a
unui echilibru normal ntre toti factorii care compun mediul.
18.Urmarile nutritiei neechilibrate."Maladiile civilizatiei" in tarile cu grad inalt cu
dezvoltare-economica.
Nutritia are un rol esential pentru starea noastra mentala si emotionala
Suntem singurii responsabili de sanatatea noastra fizica, mentala si emotionala
Anumite alimente ne fac iritabili sau deprimati. Alte mancaruri ii fac pe copii, si alaturi de
ei si pe parinti, nervosi, galagiosi si hiperactivi. Zaharul alb cauzeaza rabufniri emotionale
mai ales la copii si adolescenti. La adulti ele cauzeaza boli cronice la nivelul sangelui care
se manifesta prin diabet sau hipoglicemie. Acesti oameni deseori au perioade de depresii,
iritabilitate si atacuri nervoase. Aceste stari afecteaza de fiecare data sistemul nervos
rezultand in stari mentale, care se manifesta prin simptome ca: dureri de cap, oboseala,
insomnie, iritabilitate, agitatie, plans, stari de nervozitate, ingrijorare excesiva, putere de
concentrare scazuta, depresie, uitare, ganduri suicidale, temeri ilogice, alergii.
Consumarea zaharului alb va determina eliberarea de catre organism a rezervelor de
vitamine B si va conduce la o stare de depresie nervoasa, in timp ce, mancand fructe,
sangele va asimila carbohidratii naturali si mineralele organice care sunt favorabile
activitatii mentale. In fiecare zi milioane de oameni ingereaza diferite alimente sau
substante fara nici o valoare nutritiva. Mai mult, aceste non alimente nu numai ca nu
furnizeaza organismului nutrientii necesari, dar, pentru a fi metabolizate, corpul este
nevoit sa foloseasca din rezervele de nutrienti ale sale.

alimente pure fructe, vegetale, care calmeaza si linistesc mintea, crescand

claritatea acesteia; recomandate in special pentru starile de meditatie si de
crestere spirituala

alimente stimulante condimente, carne, oua creeaza pasiune animala si

cauzeaza o stare a mintii agitata, nesatisfacatoare, contribuind la tulburari
nervoase si la izbucniri emotionale

alimente impure alimente procesate, conservate, mucegaite, care scad

capacitatea de gandire, amortesc simturile si contribuie la suferinta mentala
cronica, accelereaza procesul de imbatranire si cauzeaza moarte prematura.
Bolile civilizaiei sunt boli ntlnite mai des n rile industrializate.Riscul de
mbolnvire este determinat de modul de trai, n special de nutriie i de
diminuarea activitii fizice. n categoria acestor boli intr: boala
Alzheimer, ateroscleroza, astmul, diferite forme de cancer, ciroza hepatic,boala
pulmonar obstructiv cronic, diabetul de tip 2, boli cardiace, sindromul
metabolic, boala Crohn, insuficiena renal cronic, osteoporoza, accidentele
vasculare cerebrale, depresia i obezitatea.
Exemple de boli de civilizaie

dantur deteriorat (dini pierdui, nclecai, strungrea mare), carii,

paradontoz

boli ale aparatului de micare (boli reumatice), artroz, artrit, probleme la ira
spinrii

metabolism dereglat (obezitate, diabet, daune la ficat, pietre la fiere / rinichi,

artrit, etc.)

majoritatea bolilor la organele digestive (constipaie, probleme la ficat / fiere /

glanda tiroid / intestine, dereglri digestive / fermentative)

boli la vasele sanguine (arterioscleroz, infarct cardiac / ischemic,

trombozarterioscleroz)

sistem imun slab (rceli dese la cile respiratorii / vezic / rinichi)