ETICA LUI FRIEDRICH NIETZSCHE

Criticismul la adresa modernitii este probabil cel mai important dar i cel
mai dificil aspect al filosofiei nietzscheniene trzii. Caracterizndu-se singur
drept imoralist- unul care se opune tuturor formelor moralei- el a repetat
insistent c moralitatea este o negare a vieii. Orice moral nu este dect o
aciune tiranic mpotriva naturii i de asemenea, mpotriva ntregii raiunii,
valoarea sa esenial constnd n faptul c este o indelungat constrngere.
FRIEDRICH NIETZSCHE (1844-1900) a fost un gnditor origina i deosebit
de radical, cel mai antimodern dintre filosofii moderni, iar scrierile sale sunt
profetice,poetice i extrem de critice la adresa unei mari pri a filosofiei.
S-a nscut la n Germania ntr-o familie de pastori luterani. A urmat o
coal de elit i a fost un elev model, astfel nct n 1864 a intrat la
Universitatea din Bonn, mutndu-se ulterior la Leipzig. La vrsta de 25 de ani
i s-a ncredinat o catedr de profesor la Universitatea din Basel. Filosoful
german a avut ntodeauna o sntate precar iar n 1889 i-a pierdut
integritatea mintal. Cu toate astea la moartea fizic, Nietzsche avea deja o
reputaie bine stabilit.
Gndurile i ideile lui Nietzsche despre moral sunt presrate n ntreaga sa
oper, astfel nct adunarea lor nt-o viziune unitar devine o ncercare
dificil i riscant. Se poate totui interpreta c filosoful susine o teorie
deontologic care i are fundamentul n voina individului. Criteriul binelui i
al rului trebuie cutat n voina individual, pentru care este valabil ca bun
ceea ce l mpinge spre trecerea dincolo de sine, spre depirea acestui sine,
iar ca ru ceea ce mpiedic acestea. Deja din lucrarea Omenesc prea
omenesc din 1878