TEMA CADRUL POLITICO-JURIDIC AL RELAIILOR REPUBLICII MOLDOVA

CU UNIUNEA EUROPEAN

Lecta II. Planul de Aciuni Uniunea European Republica

Moldova
1. Caracteristica general a Planului de Aciuni Uniunea European Republica Moldova.
2.Domeniile prioritare de aciune ale Planului de Aciuni.
3.Modalitatea de implementare i monitorizare a Planului de Aciuni.
4.Rolul societii civile in implementarea Planului de Aciuni.
5.Consecinele implementrii Planului de Aciuni Uniunea European Republica Moldova.
6.Domenii de aciune prioritar in Planul de Aciuni Uniunea European
Republica Moldova
Bibliografie
1. Caracteristica general a Planului de Aciuni Uniunea European Republica Moldova.
Planul individual de Aciuni UE-RM reprezint un document politic incheiat intre
UE i Republica Moldova i care stabilete programul, obiectivele strategice i
prioritile relaiilor dintre UE i RM pentru 2005 2007. PA nu inlocuiete cadrul
contractual actual dintre UE i RM, care rmine a fi Acordul de Parteneriat i
Cooperare (APC), ci il complementeaz pe acesta, atribuind mai mult
importan i urgen procesului de reforme economice i politice stipulate in
APC. Astfel, PA nu este doar o hart de parcurs pentru apropierea RM de UE i
realizarea obiectivului strategic de integrare european, ci i un program de
reforme politice i economice interne pe care autoritile moldoveneti s-au
angajat s le realizeze.
PA a fost semnat la 22 februarie 2004 pentru un termen de trei ani. Planul
prevede intensificarea relaiilor politice, de securitate, economice i culturale i
imprtirea responsabilitii pentru prevenirea conflictelor i reglementarea
acestora, unul din obiectivele principale ale PA fiind sprijinirea de ctre UE a
eforturilor de soluionare a conflictului transnistrean. In Plan sint recunoscute
aspiraiile europene ale RM i se face referin la Concepia de Integrare
European a Republicii Moldova pe care Chiinul a prezentat-o Comisiei
Europene in septembrie 2003. In acelai timp, PA stipuleaz c nivelul relaiilor
dintre UE i RM va depinde de ataamentul RM fa de valorile comune i de
capacitatea acesteia de a implementa prioritile stabilite.
Planul prevede o serie de perspective noi pentru dezvoltarea relaiilor de
parteneriat dintre UE i RM:
a. Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM la
piaa intern a UE i la politicile i programele UE;

b. Intensificarea cooperrii politice prin elaborarea unor mecanisme de dialog

politic;
c. Angajamentul ferm al UE de a sprijini soluionarea conflictului transnistrean;
d. Convergena legislativ, deschiderea economic, reducerea barierelor
comerciale;
e. Asisten financiar sporit pentru realizarea aciunilor propuse in PA;
f. Posibilitatea participrii RM la programe culturale, educaionale, tiinifice,
ecologice ale UE etc.;
g. Sprijin pentru armonizarea legislaiei RM la acquis-ul comunitar(vezi Boxa 3);
h. Stabilirea unui dialog in domeniul vizelor i posibilitatea acordrii RM a unor
faciliti cu privire la vize etc.
Observm c PA ajusteaz cadrul de relaii dintre RM i UE la cerinele i
conjunctura intern i extern actual a acestor relaii i anume:
Introduce mai mult claritate i precizie in ceea ce privete domeniile de
cooperare bilateral i stabilete nite aciuni prioritare in acest sens;
Incearc s echilibreze aspectul preponderent economic al relaiilor UE-RM
prevzut in APC printr-o serie de prevederi cu privire la cooperarea politic i de
securitate, inclusiv prevede posibilitatea alinierii RM la poziiile de politic
extern luate de UE;
Ia seama de programele i strategiile naionale in vigoare ale RM ca SCERS,
Planul Naional de Aciune in domeniul Drepturilor Omului, Strategia Naional
de Prevenire i Combatere a Corupiei etc.;
Acord o atenie deosebit eforturilor de soluionare a conflictului
transnistrean i prevede participarea UE la acestea, recunoscind indirect c
problema transnistrean este un obstacol-cheie pentru dezvoltarea RM;
Ia act de aspiraiile europene ale RM, dar in acelai timp conine un puternic
element de condiionalitate: parteneriatul dintre UE i RM urmeaz a fi construit
in baza valorilor comune, perspectiva de integrare european fiind pus in
relaie direct cu mersul i succesul reformelor interne.
Boxa 1. Acquis-ul comunitar
Acquis-ul comunitar este corpul de drepturi i obligaii ale statelor membre ale
UE. Acquis-ul se compune din:
a. Coninutul, principiile i obiectivele politice ale tratatelor UE;
b. Legislaia adoptat in vederea aplicrii tratatelor i jurisprudena Curii de
Justiie a UE;

c. Declaraiile i rezoluiile adoptate de UE;

d. Msurile luate in cadrul politicii externe i de securitate comun;
e. Msurile luate in domeniul justiiei i al afacerilor interne;
f. Acordurile internaionale incheiate de Comunitatea European i cele incheiate
de ctre statele membre intre ele in domenii de activitate ale UE.
Acquis-ul comunitar cuprinde aadar nu doar legislaia comunitar in sensul
strict al cuvintului, ci i documentele adoptate in cadrul pilonilor doi i trei ale
UE, precum i obiectivele comune trasate in Tratatele UE. Statele candidate
trebuie s accepte acquis-ul comunitar inainte de aderarea lor
la UE. Pentru a se integra in UE, statele candidate trebuie s transpun acquisul in legislaia lor naional i s inceap s-l implementeze din momentul
accederii la UE.

2.Domeniile prioritare de aciune ale Planului de Aciuni.

PA prevede o serie de msuri pe termen scurt i lung in apte domenii generice
de cooperare:
1. Dialogul i reforma politic;
2. Cooperarea pentru soluionarea conflictului transnistrean;
3. Reformele i dezvoltarea economic i social;
4. Relaii comerciale, reforma de pia i cea regulatorie;
5. Cooperarea in domeniul justiiei i afacerilor interne;
6. Transport, energie, telecomunicaii, mediu inconjurtor, cercetare,
dezvoltare i inovaie;
7. Contacte umane.
Structura PA este foarte asemntoare cu criteriile de aderare la UE, cunoscute
i ca criteriile de la Copenhaga (vezi Boxa 2):
1. Criteriul politic: stabilitatea instituiilor care garanteaz democraia,
supremaia legii, drepturile omului i respectarea i protecia drepturilor
minoritilor.
2. Criteriul economic: existena unei economii de pia funcionale i
capacitatea de a face fa competiiei pe piaa intern a UE.
3. Criteriul acquis-ului: capacitatea de asumare a obligaiilor de membru,
inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice i monetare
Astfel, dei PA nu presupune aderarea RM la UE, msurile prevzute in PA vor
ajuta RM s se apropie de criteriile de aderare i deci s fie un stat mult mai
pregtit pentru demararea procesului
de aderare la UE la finele realizrii PA in 2008.
In acelai timp, PA face referin la un set de obiective prioritare:

a. Eforturi susinute in vederea identificrii unei soluii viabile a conflictului

transnistrean;
b. Consolidarea stabilitii i eficienei instituiilor care garanteaz democraia i
statul de drept;
c. Asigurarea respectrii libertii mass-media i a libertii de exprimare;
d. Consolidarea capacitii administrative i a sistemului judectoresc;
e. Reluarea cooperrii cu Instituiile Financiare Internaionale, combaterea
srciei;
f. Imbuntirea climatului investiional prin imbuntirea climatului de afaceri
i lupa impotriva corupiei;

g. Instituirea unui sistem eficient i cuprinztor de gestionare a frontierei pe

toate sectoarele frontierei RM, inclusiv pe segmentul transnistrean;
h. Lupta impotriva crimei organizate, inclusiv a traficului de fiine umane;
i. Gestiunea fluxurilor migraionale.
Observm c, dei, intr-o perspectiv mai indelungat, RM trebuie s intreprind
msuri in toate cele apte domenii largi de aciune ale PA, aciunile prioritare
vizeaz rezolvarea unui set de
probleme-cheie existente la momentul semnrii PA i care trezesc cea mai mare
ingrijorare din partea UE. Aceste probleme reprezint deopotriv obstacole
importante pentru procesul de democratizare i dezvoltare economic a RM
existente la momentul actual, dar i surse majore de insecuritate i instabilitate
atit pentru RM, cit i pentru restul Europei. Se pare aadar c in perspectiva
apropiat aceste prioriti vor constitui obiectul relaiilor dintre UE i RM, iar
credibilitatea opiunii europene a RM va depinde de voina i coerena de care
vor da dovad autoritile RM in soluionarea acestor probleme prioritare.

3.Modalitatea de implementare i monitorizare a Planului de

Aciuni.
Responsabilitatea principal pentru realizarea PA ii revine Republicii Moldova,
marea majoritate a obiectivelor coninute in acesta fiind angajamente asumate
de RM. In acest sens, actualul program guvernamental prevede adoptarea unui
Program Naional de Implementare a PA RM UE, care va prevedea msurile
necesare, instituiile responsabile i termenele de realizare ale obiectivelor PA. In
acelai timp, autoritile RM vor beneficia de asisten tehnic i financiar din
partea UE pentru implementarea PA.
Astfel, pentru realizarea PA in 20052006, Comisia European va aloca RM
asisten tehnic i financiar in valoare de 42 milioane de Euro in cadrul
programului TACIS.

La nivel naional, monitorizarea i coordonarea sectorial a implementrii

Planului de Aciuni se realizeaz lunar, trimestrial i semestrial de ctre
ministerele coordonatoare Ministerul Justiiei,
Ministerul Economiei i Comerului, Ministerul Transporturilor i Gospodriei
Drumurilor, Ministerul Educaiei, Tineretului i Sportului. Ministerul Afacerilor
Externe i Integrrii Europene asigur monitorizarea general la nivel de Guvern
i stabilirea colaborrii cu partenerii externi, in primul rand cu instituiile UE.
Aspectele prioritare ale procesului de integrare european, problemele i
modalitile de soluionare ale acestora sunt discutate in cadrul reuniunilor
Comisiei Naionale pentru Integrare European.
Primul raport intern de evaluare semestrial a implementrii Planului de Aciuni
RM-UE a fost adoptat la edina Comisiei Naionale pentru Integrare European
din 7 septembrie 2005
i transmis ulterior Comisiei Europene. Acesta a fost elaborat in baza rapoartelor
ministerelor i autoritilor administrative centrale i relateaz despre
principalele msuri luate in vederea
implementrii PA.

In acelai timp, atit la implementarea PA, cit i la monitorizarea acestuia se vor

implica activ organizaiile societii civile (vezi seciunea Care este rolul
societii civile in implementarea PA?).

La nivel bilateral, progresul inregistrat in realizarea obiectivelor convenite

este monitorizat de ctre organele stabilite in cadrul Consiliului de Cooperare
UE-RM, care intrunesc reprezentani
ai RM, ai statelor UE, ai Comisiei Europene i ai Secretariatului Consiliului
European.

La nivelul UE, Comisia European va fi responsabil de elaborarea

rapoartelor de evaluare. In acest sens, Comisia va solicita informaie din partea
autoritilor RM i va consulta alte instituii
internaionale ca Consiliul Europei, OSCE, organele relevante ale ONU, Instituiile
Financiare Intenionale etc. Va fi consultat i Inaltul Reprezentant al UE pentru
Politica Extern i de Securitate Comun (PESC) in probleme ce in de dialogul i
cooperarea politic i colaborarea in cadrul PESC. Primul raport de evaluare va fi
realizat dup doi ani de implementare a PA, in 2006, iar cel de-al doilea in
2007.
Propunerile referitoare la dezvoltarea de mai departe a relaiilor contractuale
dintre UE i RM vor fi fcute in baza acestor rapoarte.Comisia a propus ca, in
funcie de succesul implementrii PA,
Moldovei s ii fie oferit un cadru nou i mai larg de cooperare cu UE, posibil in
forma unui Acord de Vecintate European. Ins o decizie final cu privire la
forma relaiilor bilaterale dintre UE
i RM va fi luat ulterior.
4.Rolul societii civile in implementarea Planului de Aciuni.
Dei PA este un acord politic bilateral dintre autoritile RM i UE, obiectivele
prevzute in PA nu pot fi realizate plenar fr participarea societii civile la
implementarea i monitorizarea
acestuia. PA este parte a obiectivului strategic al RM de integrare european, iar
realizarea acestuia nu poate fi doar preocuparea sau sarcina autoritilor, ci
presupune o mobilizare a intregii societi. Integrarea european este un proces
complex, de lung durat i care afecteaz toate sferele vieii sociale i fiecare
cetean in parte.
Premisa unei participri calitative i de substan a organizaiilor societii civile
la realizarea PA este stabilirea unui parteneriat eficient dintre acestea i
autoriti. Merit a fi menionat c reprezentanii societii civile deja particip la
instituiile i activitile de integrare european. De exemplu, un reprezentant al
societii civile particip la Comisia Naional pentru Integrare
European; proiectul Strategiei de Integrare European a fost elaborat de
reprezentani ai societii civile impreun cu reprezentani ai autoritilor 1 (vezi
Boxa 4); in noiembrie 2005, Preedintele Parlamentului RM, Marian Lupu, a
lansat o iniiativ cu privire la adoptarea concepiei de conlucrare dintre
legislativ i societatea civil(http://www.mfa.md ) in contextul
eforturilor de integrare european a RM etc.
Aceast conlucrare i-a demonstrat eficiena i trebuie continuat i
intensificat. Instituiilor societii civile organizaii neguvernamentale,

asociaii obteti, grupuri de iniiativ etc. le revin urmtoarele sarcini

principale in procesul de realizare a PA:
a. Promovarea obiectivelor prevzute in PA in rindul societii prin sensibilizarea
opiniei publice, informarea cetenilor, realizarea unor programe educaionale cu
privire la procesul de
integrare european i Uniunea European. Aceste activiti ar avea drept
finalitate mobilizarea sprijinului cetenilor pentru aciunile intreprinse in cadrul
PA i participarea nemijlocit a cetenilor la realizarea acestora, o mai bun
inelegere de ctre ceteni a beneficiilor i costurilor procesului de integrare
european, o mai mare transparen a actului guvernamental in general.
b. Conlucrarea i dialogul constructiv dintre organizaiile societii civile i
autoritile centrale i locale ar permite participarea nemijlocit a primelor la
realizarea obiectivelor PA, in particular
la astfel de capitole ca consolidarea instituiilor democratice, promovarea
drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, lupta cu corupia, promovarea
dezvoltrii durabile, reforma legislativ etc. In Republica Moldova exist in
prezent o serie de organizaii neguvernamentale (ONG) cu foarte mult
experien i expertiz in domeniile lor de activitate care ar putea fi de mare
folos pentru procesul de realizare a PA. In plus, organizaiile societii civile pot
transmite ctre autoriti capaciti i cunotine in domenii mai tehnice, ca de
ex. Elaborarea i managementul proiectelor, monitorizarea i evaluarea
proiectelor, tehnici eficiente de comunicare cu cetenii etc.
1.Textul integral al proiectului Strategiei Europene poate fi gsit la www.ipp.md.

Boxa 2. Proiectul Strategiei Europene a RM

In aprilie 2005 Institutul de Politici Publice (IPP) a dat publicitii proiectul Strategiei Europene (SE) a
Republicii Moldova, elaborat de circa 30 de experi naionali in cadrul unui proiect coordonat de IPP i
MAEIE. Strategia European include pentru fiecare domeniu de activitate urmtoarele patru pri de baz:
analiza cadrului legislativ al Republicii Moldova; analiza cadrului instituional;
formularea problemelor existente; formularea prioritilor pe termen scurt i mediu. SE va fi revizuit
periodic pe msura implementrii Planului de Aciuni UE - RM, ceea ce va permite utilizarea acesteia i in
calitate de instrument de monitorizare a procesului de implementare a planului respectiv. Dup realizarea
Planului de Aciuni, in 2008, an in care se incheie i APC, SE va oferi o analiza a situaiei in toate domeniile
de cooperare cadrul legislativ i cadrul instituional al cooperrii, problemele i prioritile de cooperare
pentru viitor i va putea sta la baza unor viitoare relaii contractuale dintre UE i RM. Textul integral al SE
poate fi gsit la www.ipp.md.

c. Organizaiile societii civile trebuie s ii indeplineasc rolul tradiional de

ciine de paz, adic s monitorizeze indeaproape aciunile intreprinse de
autoriti in vederea realizrii obiectivelor PA i s publice regulat i cit mai larg
rapoarte alternative de evaluare (shadow reports). Acest proces de
monitorizare ar avea drept scop identificarea succeselor i insucceselor, precum
i formularea unor recomandri in vederea ajustrii i imbuntirii politicilor
guvernamentale de realizare a PA. Deoarece PA face referin la alte programe i
strategii naionale ca SCERS, Planul de Aciuni cu privire la Drepturile Omului
etc., se impune monitorizarea in paralel i a procesului de implementare a

acestora. Valoarea adugat a acestor rapoarte i recomandri va depinde de

gradul de constructivism, atitudinea pro-activ a autorilor, msura in care vor
reflecta interesele i necesitile cetenilor. In acelai timp, autoritile trebuie
s fie deschise i receptive fa de aceste opinii alternative i chiar s le
incurajeze.
d. Iniierea unor dezbateri publice cu privire la realizrile, problemele i
perspectivele procesului de integrare european a RM, rolul acestuia in
democratizarea societii i dezvoltarea socioeconomic; elaborarea unor studii
de impact al procesului de integrare european asupra diverselor aspecte ale
politicii interne i externe a RM.
e. Organizarea unor activiti de lobby pe ling autoriti, dar i, dup
posibiliti, pe ling instituiile i oficialii europeni cu privire la perspectivele
integrrii europene a RM.
Pentru indeplinirea acestor sarcini, organizaiile societii civile trebuie s
realizeze urmtoarele ajustri in activitatea lor curent:
a. Revizuirea activitii i obiectivelor statutare i ajustarea acestora la
obiectivul strategic de integrare european;
b. Consolidarea capacitilor, durabilitii, transparenei i repre zentativitii
ONG;
c. Consolidarea sectorului neguvernamental prin crearea unor reele coaliii
forumuri dup principiile sectorial i geografic;
d. Aderarea la micrile neguvernamentale europene, stabilirea
legturilor de colaborare cu ONG din statele UE i statele candidate in vederea
prelurii bunelor practici de participare a societii civile la procesul de integrare
european;
e. Atragerea resurselor suplimentare interne i externe pentru realizarea
obiectivelor PA etc.

5.Consecinele implementrii Planului de Aciuni Uniunea European

Republica Moldova.
A. Cum va afecta implementarea Planului de Aciuni politicile interne
ale Moldovei?
In preambulul PA se menioneaz c PEV deschide pentru RM perspectiva de a
trece de la cooperarea cu UE la un inalt grad de integrare in UE, PA fiind un
prim pas in aceast direcie i premisa avansrii procesului de integrare
european a RM. In contextul PA integrarea european nu inseamn aderarea
RM la UE, ci mai curind un proces de ajustare la modelul de guvernare european,
bazat pe principiile statului de drept i ale economiei de pia, de aliniere a
normelor i standardelor naionale la cele ale UE, de participare gradual la
programele i politicile UE i de aprofundare a interdependenei dintre procesele
i politicile comunitare i cele promovate la nivel naional.
Astfel, integrarea european nu este doar un obiectiv de politic extern, ci, in
virtutea transformrilor fundamentale pe care RM trebuie s le realizeze in
procesul de integrare european pe plan intern, in primul rind un obiectiv de
politic intern a RM. Odat angajat pe calea integrrii europene, toate
politicile RM vor fi elaborate dup principiile compatibilitii cu i ajustrii la

legislaia i standardele care sint in vigoare in UE. Eforturile diplomatice ale RM

de integrare in UE trebuie s fie insoite de eforturi susinute de ajustare a
politicilor interne la standardele europene. Acest lucru poate fi realizat prin
promovarea unui program coerent de reforme i de ajustare structural a
economiei, prin crearea unor condiii favorabile pentru atragerea investiiilor
strine i locale in economia rii, prin crearea unui mediu de faceri favorabil
bazat pe un cadru legal stabil i coerent etc.
Acest proces de convergen cu valorile i modelul european este cunoscut ca
proces de europenizare a politicii interne i este intilnit atit in statele
membre ale UE, cit i in statele candidate care se pregtesc pentru aderarea la
UE. Acest lucru s-a observat deosebit de bine in cazul statelor Europei Centrale i
de Est, pentru care procesul de integrare european a oferit motivaia i modelul
necesar pentru a pune pe picioare nite democraii stabile i economii de pia
funcionale, i pentru a atinge rate de cretere economic inalte i stabile in
termene foarte scurte.
Un alt aspect al procesului de europenizare a politicilor interne const in faptul
c pe msura aprofundrii relaiilor dintre RM i UE, autoritile naionale vor
trebui s dea seama pentru aciunile intreprinse pe plan intern tot mai mult
Bruxelles-ului deopotriv cu electoratul de acas.
Anume din aceste motive marea majoritate a obiectivelor PA se refer anume la
msuri de ordin intern. PA este in primul rind un program de reforme politice,
economice i sociale interne, pe care autoritile RM s-au angajat politic fa de
UE s le realizeze. Mai mult, obiectivele PA sint strins legate de obiectivele
trasate in cadrul celorlalte programe i strategii naionale ale RM, ca SCERS,
Planul Naional de Aciuni in domeniul Drepturilor Omului etc.
Deci i procesul de realizare a acestor strategii i programe va constitui indirect
obiectul monitorizrii din partea UE, deoarece de succesul acestora depinde
succesul realizrii obiectivelor PA. In acelai timp, PA conine o serie de referine
nu doar la coninutul politicilor interne, ci i la modul de realizare a acestora. PA
face referin la necesitatea conlucrrii dintre autoriti i societatea civil, la
transparena autoritilor in relaiile cu mass-media, la transparena i
previzibilitatea politicilor regulatorii etc. Astfel, se ateapt ca, in cele mai bune
tradiii europene, procesul de politici publice s devin unul mai deschis pentru
ceteni, mai transparent, mai previzibil i mai coerent. Iniiativa speakerului
Parlamentului de colaborare cu societatea civil este un gest de deschidere i
transparen din partea autoritilor.
B. Cum va afecta Planul de Aciuni politica extern a Moldovei?
Integrarea european rmine a fi in esen un obiectiv de politic extern. Fiind
declarat obiectiv strategic, vectorul european devine cel prioritar in politica
extern a RM. In acest sens,
Concepia Politicii Externe in vigoare, care a fost adoptat in 1995, devine una
desuet i trebuie revzut in aa fel incit s reflecte obiectivul strategic de
integrare european. Din prevederile PA pot fi desprinse urmtoarele obiective
legate de politica extern a RM:
a. Colaborarea in cadrul Politicii Externe i de Securitate Comun
(PESC) a UE prin: consolidarea dialogului i cooperrii politice i de securitate
cu UE; continuarea cooperrii in domeniul combaterii terorismului, al proliferrii
armelor de distrugere in mas, al exporturilor ilegale de arme etc. De asemenea,

RM ii este acordat posibilitatea de a se ralia la poziiile adoptate de ctre UE in

cadrul CFSP.
b. Continuarea participrii RM la diversele instituii i tratate
multilaterale la care este parte: Consiliul Europei, OSCE, ONU, WTO, Convenia
European pentru Drepturile Omului, Convenia de la Aarhus, Protocolul de la
Kyoto etc.; indeplinirea obligaiilor legate de aderarea RM la acestea, precum i a
recomandrilor fcute de acestea autoritilor RM.
c. Intr-un punct separat este stipulat continuarea participrii RM la
activitile Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, care este
complementar realizrii obiectivelor PA.
d. Aderarea la noi organisme i tratate multilaterale, cum este Statutul de
la Roma al Curii Internaionale Penale, care ar permite extinderea participrii
RM la instituiile i acordurile
multilaterale spre noi domenii de cooperare internaional.
e. Colaborarea transfrontalier i cea intraregional este unul din
elementele-cheie ale PEV, care va fi sprijinit financiar in cadrul IEVP i care
deschide posibiliti noi pentru consolidarea
relaiilor economice i dezvoltarea reelelor de infrastructur cu statele vecine, in
primul rind cu Romania, care va deveni membru al UE in 2007 sau 2008.
Apropierea de UE presupune in mod special apropierea i consolidarea relaiilor
RM cu organismele paneuropene care au activiti
i obiective complementare cu cele ale UE, aa ca OSCE, Consiliul Europei, NATO
etc.
Merit a fi menionat c in contextul semnrii PA, RM a fcut in iunie 2005 un
demers ctre Consiliul Nord-Atlantic de la Bruxelles de semnare a unui Plan
Individual de Aciuni de Parteneriat (PIAP) cu NATO. Acest demers a fost avizat
pozitiv de ctre aceast organizaie, iar planul ar putea fi semnat chiar in 2006.
Finalitatea PIAP cu NATO va fi aceeai ca i in cazul PA RMUE acesta nu va
presupune aderarea RM la NATO, deoarece este un instrument destinat statelor
care nu intenioneaz s adere la NATO in viitorul apropiat. Pe de alt parte,
principalul obiectiv urmrit de Aliana Nord-Atlantic in cadrul PIAP va fi de a
crea un cadru propice pentru facilitarea i urgentarea procesului de reforme din
Republica Moldova, in special in sectorul de aprare i securitate.
C.Cum va afecta Planul de Aciuni relaiile cu Rusia i statele vecine?
Declararea obiectivului de integrare european drept obiectiv strategic face din
acesta un obiectiv prioritar. Astfel, dup o perioad lung de incertitudine,
politica extern a RM capt o direcie clar, cea european. Dup cum am
artat mai sus, integrarea european presupune aderarea la spaiul politic,
economic i social european, inclusiv prin armonizarea legislaiei naionale cu
cea european. In aceste condiii, devine problematic pstrarea calitii de
membru al Comunitii Statelor Independente (CSI), deoarece este imposibil
armonizarea legislaiei, ajustarea la
standardele a dou sisteme diferite i participarea concomitent la dou spaii
economice i politice diferite. Conceptul unei politici externe multivectoriale sau
a construirii unei puni intre vest i est nu mai este valabil in condiiile actuale.

Rusia nu este unul din statele incluse in PEV, din cauza unei relaii diferite care
exist intre aceasta i UE. Rusia este cel mai mare vecin al UE i un actor-cheie
in problemele geopolitice i de securitate la nivel global i regional. Rusia este
principalul furnizor de produse energetice ctre UE i o important pia de
desfacere pentru bunurile i serviciile din UE. Acestea sint principalele
premise ale unei relaii speciale dintre UE i Rusia, denumit parteneriat
strategic i care prevede construirea a patru spaii comune economic; de
libertate, securitate i justiie; de cooperare in domeniul securitii externe; de
cercetare, invmint, cultur. In cadrul spaiului comun de securitate extern,
UE i Rusia s-au angajat s imprteasc responsabilitatea pentru stabilitatea i
securitatea din regiunile din vecintatea Rusiei i cea a UE i s colaboreze la
soluionarea conflictelor ingheate din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud,
Nagorno-Karabah.
In acelai timp, Rusia este statul care exercit cea mai mare influen asupra RM
in plan politic, economic, social i cultural.
Impactul crizei financiare din 1998 din Rusia i rolul Rusiei in procesul de
reglementare transnistrean sint dou exemple in acest sens. Moldova, de rind
cu alte state ex-sovietice, face parte din aa-numita vecintate apropiat a
Rusiei, tratat de ctre Moscova drept zon de influen exclusiv a Rusiei.
Odat cu extinderea spre est a UE, Moldova devine i un vecin apropiat al UE.
Datorit acestei duble caliti a RM de vecin al Rusiei i al UE, se pare c nici
una din cele dou probleme-cheie pe agenda relaiilor dintre UE i RM
integrarea european i rezolvarea problemei transnistrene nu va putea fi
soluionat fr participarea, intrun
fel sau altul, a Rusiei.
Pentru RM relaiile cu Rusia rmin unele extrem de importante datorit rolului pe
care Rusia continu s il joace in reglementarea conflictului transnistrean in
calitate de stat garant, a pieei
imense de desfacere pentru produsele moldoveneti, a dependenei cvasitotale
a RM de agenii energetici rui etc. O relaie viabil i funcional cu Federaia
Rus este absolut necesar pentru asigurarea intereselor naionale ale RM. Ins
aceste relaii trebuie s fie construite pe alte principii decit cele care au existat
pin in prezent, i anume pe baz de respect reciproc i neamestec in
treburile interne.
Dup revoluia oranj din Ucraina din decembrie 2004, noua conducere
ucrainean i-a exprimat intenia ferm de integrare european a Ucrainei i de
continuare a eforturilor de edificare a
unui stat de drept bazat pe principiile economiei de pia. Ucraina este unul din
statele membre ale PEV i care a semnat un Plan individual de aciuni cu UE in
februarie 2005. Printre altele, acesta prevede o colaborare mai strins dintre UE
i Ucraina in asigurarea securitii in regiune, in particular prin colaborarea in
vederea identificrii unei soluii viabile a conflictului transnistrean.
Aspiraiile europene ale Ucrainei au fost recunoscute i incurajate de liderii UE in
cadrul Summit-ului UEUcraina din decembrie 2005, inclusiv datorit rolului
important pe care l-a jucat Ucraina in eforturile de soluionare a conflictului
transnistrean i in lansarea misiunii UE de asisten la frontiera moldoucrainean.

In acelai timp, noua conducere de la Kiev ii propune s joace rolul de lider

regional, in special prin revigorarea GUAM-ului i lansarea iniiativei comune cu
Georgia de creare a Comunitii Opiunii Democratice cu scopul promovrii
democraiei i a valorilor europene in statele regiunii, la care particip i
Moldova.
Aceste evoluii de la Kiev, dar i apropierea relaiilor dintre UE i Ucraina, sporesc
capacitatea Kievului de a juca un rol stabilizator la nivel regional i deschid noi
perspective de dezvoltare a relaiilor moldo-ucrainene. Acestea ar viza in primul
rind colaborarea in procesul de reglementare transnistrean, colaborarea la
securizarea frontierei moldo-ucrainene, colaborarea regional in vederea
realizrii intereselor economice i politice comune, intensificrii schimburilor
comerciale etc. In contextul participrii atit a RM, cit i a Ucrainei la PEV, precum
i al aspiraiilor europene imprtite de aceste dou state, cadrul european
este unul extrem de propice pentru dezvoltarea i fructificarea acestor relaii in
continuare in baza respectului reciproc i a unui climat de incredere.
Relaiile cu Romania, care va adera la UE in 2007, capt o proeminen
deosebit in politica extern a RM. Romaniei deseori ii este atribuit rolul de
locomotiv in procesul de integrare in structurile europene a Republicii
Moldova. Importana unor bune relaii cu Romania este dictat atit de
puternicele tradiii istorice i culturale care ne leag, cit i de o serie de
considerente de ordin practic, cum ar fi importana legturilor comerciale moldoromane pentru productorii autohtoni, colaborarea in domeniul securitii
energetice a Moldovei, colaborarea moldo-roman in cadrul iniiativelor
regionale pentru Europa de Sud-Est etc.
In ultimul an relaiile dintre RM i Romania au cptat o mai mare amploare. RM
a fost primul stat vizitat de ctre Preedintele Romaniei Traian Bsescu, dup
alegerea sa in funcie in decembrie 2004. Au fost reluate consultrile la nivel de
efi de stat, prim-minitri i minitri de externe, precum i dialogul in domeniicheie de cooperare bilateral, cum sint problemele energetic i cea
transnistrean, i cu privire la cooperarea regional i procesul de integrare
european. In plus, Bucuretiul sprijin demersurile autoritilor de la Chiinu
de apropiere de structurile europene i euroatlantice. Anul 2005 a cunoscut i o
activizare semnificativ a diplomaiei romane cu privire la problema
transnistrean, pe care a discutat-o in cele mai importante cancelarii ale lumii.
In mod negreit, pe msur ce se apropie data aderrii Romaniei la UE, aceasta
va juca un rol tot mai mare pe plan regional, iar experiena roman de integrare
european va fi extrem de util pentru eforturile noastre proprii de integrare in
UE.
Cu regret, evoluiile acestor relaii nu au fost tocmai cele mai bune.Ctre sfritul anului
2007 relaiile moldo-romn au devenit extrem de ncordate n urma expulzrii a doi
diplomai romni din Republica Moldova.
D.Care sunt finalitile realizrii Planului de Aciuni Uniunea European Republica
Moldova?
PA RM-UE nu prevede aderarea RM la UE, acesta fiind un instrument
destinat statelor pentru care in viitorul apropiat nu exist o perspectiv clar de
aderare la UE. In acelai timp, PA recunoate aspiraiile europene ale RM i
prevede realizarea unei serii de reforme politice, economice i sociale care vor
permite o integrare gradual a RM in UE. Realizarea plenar a obiectivelor PA are

un rol-cheie pentru atingerea obiectivului de aderare la UE din dou motive

principale:
1. In urma realizrii obiectivelor PA, RM va deveni un stat mai democratic
i cu un nivel de via mai apropiat de cel al statelor UE, i prin urmare un stat
mai bine pregtit pentru aderare.
2. Relaiile politice i economice apropiate, i prin urmare un mai mare grad
de interdependen dintre RM i UE, vor oferi RM mai multe pirghii de promovare
a statutului de stat candidat pentru aderare la UE. De remarcat c PA este
prevzut pentru o perioad de trei ani, deci pin la sfiritul anului 2007. Tot in
2007 expir i APC.
Astfel, din 2008 relaiile UE Moldova vor fi plasate intr-un cadru juridic cu totul
nou. In urma realizri plenare i in termen a prevederilor APC i PA, RM va avea
tot dreptul de a pretinde la statutul de candidat pentru aderare la UE, reieind
din cele dou raionamente prezentate mai sus.
Bineineles c decizia final cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu
RM va aparine UE i va depinde in mare msur de procesele din interiorul UE i
de msura in care aceasta va fi pregtit s accepte noi membri (de remarcat c
aceast condiie este deseori ataat la cele trei criterii de aderare la UE). Chiar
dac decizia final va fi una negativ, RM nu va pierde nimic, deoarece un stat
pregtit s adere la UE este un stat mai prosper i mai democratic.
6.Domenii de aciune prioritar in Planul de Aciuni Uniunea European
Republica Moldova.
Propunem in continuare o analiz mai detaliat a prevederilor PA, a importanei acestora
pentru RM i pentru UE i a rezultatelor ateptate in trei domenii: democraia i statul de
drept, problema transnistrean i dezvoltarea economic i social. Aceste domenii nu
acoper intreg spectrul de domenii de cooperare dintre UE i RM, ins in opinia autorilor
acestui Ghid sint cele care definesc cel mai bine prioritile de pe agenda bilateral i
perspectivele de viitor ale relaiilor dintre UE i RM.

A.Democraia i statul de drept.

Valorile democratice i principiile statului de drept constituie fundamentul relaiilor dintre RM

i UE, iar de modul in care RM va ti s le respecte i aplice pe plan intern i internaional
va depinde realizarea obiectivului de aderare la UE. UE este un club al statelor democratice,
democraia fiind premisa-cheie pentru prosperitatea i dezvoltarea unui stat, dar i pentru
convieuirea panic a unei comuniti de state, or statele democratice nu incep rzboaie.
Instituiile democratice, statul de drept, drepturile i libertile fundamentale ale omului nu
sint doar nite principii abstracte ale UE, ci clauze constituionale prevzute in Tratatul
Uniunii Europene i in Carta cu privire la Drepturile Fundamentale ale UE proclamat de
ctre Consiliul European de la Nisa in decembrie 2000. Mai mult, proiectul Constituiei
Europene declar: Uniunea este fondat in baza valorilor reprezentate de respectul pentru
demnitatea uman, libertate, democraie, egalitate, supremaia legii i respectul pentru
drepturile omului (...). Mai mult, societilor din statele membre le sint caracteristice
pluralismul, nediscriminarea, tolerana, dreptatea, solidaritatea i egalitatea dintre femei i
brbai.
Odat cu proclamarea independenei in 1991, Republica Moldova a pit pe calea edificrii
unui stat de drept democratic. Acest proces nu a fost unul uor, deoarece a avut loc in
paralel cu o serie de alte procese: construirea unui stat viabil, tranziia la economia de pia,
afirmarea identitii naionale, dar i conflictul secesionist din estul republicii.
Pe parcursul celor 15 ani de independen au fost inregistrate mai multe progrese la
capitolul reformelor democratice. Republica Moldova a reuit s se afirme ca un stat viabil in
ciuda mai multor dificulti, iar astfel de instituii ca alegerile democratice, pluralismul politic,

o independen mai mare a presei sau societatea civil etc. sint nite realiti incontestabile
ale vieii politice moldoveneti.
Cu toate acestea, multe mai rmin de fcut. Astzi RM este calificat de ctre Freedom
House1 ca stat parial liber i clasat dup gradul de respectare a drepturilor politice i a
libertilor ceteneti in acelai grup cu astfel de state ca Tanzania sau Siera Leone.
Moldova ocup locul 95 din 158 in Indicatorul Percepiilor Corupiei din 2005, realizat de
ctre Transparency International, situindu-se intre astfel de state ca Mali i Tanzania. De la
aderarea la Consiliul Europei (CE) acum 10 ani, RM inc se mai afl sub monitorizarea
acestei instituii (de altfel, cea mai lung perioad de monitorizare), procedur instituit in
cazul tuturor statelor care ader la CE i care nu inceteaz pin cind statul in cauz nu
indeplinete toate angajamentele asumate in momentul aderrii 2 .
Un recent raport al Comitetului pentru onorarea obligaiunilor i angajamentelor
al Adunrii Parlamentate a CE, publicat la 16 septembrie 2005, se evideniaz o
serie de domenii care necesit msuri urgente: funcionarea instituiilor
democratice, independena i eficiena justiiei, libertatea i pluralismul massmedia electronice (TV), consolidarea democraiei locale, performana economic,
lupta cu corupia i traficul de persoane umane.
Conjunctura politic intern creat dup alegerile parlamentare din februarie
2005 i consensul politic atins de ctre noul corp legislativ cu privire la obiectivul
integrrii europene deschid posibiliti noi pentru avansarea reformelor
democratice in RM. In discursul su de investitur, Preedintele RM, reales in
funcie la 4 aprilie 2005, i-a propus trei sarcini
principale pentru noul mandat, care vor determina succesuldezvoltrii noastre
i atitudinea comunitii internaionale fa de noi, o prim sarcin fiind anume
continuarea eforturilor de democratizare a societii. In acest sens, Preedintele
spunea: In primul rind, noi trebuie s demonstrm intregului nostru popor c
edificm cu adevrat un stat al democraiei reale, dezvoltate, in care nu exist
loc pentru duble standarde (...). In serviciul societii noastre trebuie s se afle
instanele judectoreti neprtinitoare
i incoruptibile, mijloacele de informare in mas competente i moderne,
totalitatea celor mai moderne mecanisme de exprimare a voinei. Consensul
naional al forelor politice i angajamentul fcut de Preedintele nou-ales
creeaz ateptri mari atit acas, cit i in rindul comunitii internaionale, iar
succesul actualei guvernri va depinde de msura in care va inelege s
indeplineasc aceste angajamente.
De fapt, Preedintele RM a trasat drept una din sarcinile principale ale noului su
mandat indeplinirea criteriului politic de aderare la UE, care prevede existena
unor instituii democratice eficiente i stabile i respectarea drepturilor i
libertilor fundamentale ale omului. Pentru a evalua msura in care un stat
indeplinete acest criteriu, UE examineaz modul in care funcioneaz diverse
instituii ale statului executivul, legislativul, sistemul judectoresc etc., dar i
modul in care diverse drepturi i liberti sint realizate in practic. In ceea ce
privete drepturile omului, este examinat modul in care statele candidate
respect i aplic prevederile principalelor convenii internaionale cu privire la
drepturile omului, in mod particular Convenia European pentru Drepturile
Omului. UE acord atenie deosebit respectrii principiilor exprimate in
Convenia-cadru a CE pentru Protecia Minoritilor Naionale i de asemenea
analizeaz msurile de combatere a corupiei. Deci se examineaz nu doar
msurile de ordin formal sau legislativ luate de un stat, ci i modul practic in
care se aplic acestea, eficiena i funcionalitatea lor. Or, se pare c anume la
acest din urm capitol RM se confrunt cu cele mai multe probleme, dup cum

se arat in recentul raport al APCE: Moldova a indeplinit multe din obligaiile

specifice pe care i le-a asumat in momentul aderrii [la CE], i anume
semnarea i ratificarea diverselor instrumente juridice ale CE. Ins in
majoritatea domeniilor care cer reforme la scar larg i schimbri radicale in
practicile i mentalitile existente este necesar progres continuu.
1.Ins in multe situaii organizaia Freedom House este subiectiv in evalurile pe care le face,
iar metodologia este puin transparent.
2.La moment, sub monitorizarea CE se mai afl Albania, Armenia, Azerbaidjan,Bosnia i
Herzegovina, Georgia, Moldova, Monaco, Rusia, Serbia i Muntenegrui Ucraina. Din statele
candidate pentru aderare la UE, procedura de monitorizarea fost inchis pentru Romania in 1997;
pentru Bulgaria, Croaia i Macedonia in 2000; pentru Turcia in 2004.

Ce msuri sint prevzute in Planul de Aciuni?

Dac APC face doar nite referine foarte generale la respectarea valorilor
democratice i a drepturilor omului, PA vine s acopere acest gol, preconizind o
serie de obiective concrete la acest capitol i care vor constitui obiectul unei
colaborri politice mai intense dintre UE i RM. In plus, o parte din prioritile PA
se refer la acest domeniu, i anume:
a. Consolidarea stabilitii i eficienei instituiilor care garanteaz democraia i statul de drept;
b. Asigurarea respectrii libertii mass-media i a libertii exprimrii;
c. Consolidarea capacitii administrative i a sistemului judectoresc.
Constatm c structura capitolelor relevante din PA este similar cu cea a
structurii criteriului politic de la Copenhaga, lucru care se datoreaz probabil
comoditii examinrii gradului de conformare, dar care cu toate acestea are i o
semnificaie simbolic.
Vom examina mai jos citeva din aspectele cele mai importante la capitolul
funcionrii instituiilor democratice in RM la momentul actual, conducindu-ne de
documentele CE, UE, OSCE i
de opiniile analitilor independeni.
Consolidarea instituiilor care garanteaz democraia i statul de drept
Asigurarea funcionrii corecte a Parlamentului, inclusiv reforma imunitii
parlamentare, potrivit propunerilor Consiliului Europei.
Constituia RM protejeaz deputaii impotriva persecuiilor din cauza voturilor
sau opiniilor exprimate in timpul exercitrii mandatului. Experii CE consider c
actualele proceduri de retragere a imunitii parlamentare nu respect principiul
irevocabilitii deputailor i permit pierderea imunitii pentru motive politice.
Este bine cunoscut c in rile cu regimuri democratice autentice exist tendine
de limitare a imunitii, indeosebi a celei parlamentare, deoarece inviolabilitatea
conduce adesea la iresponsabilitate.
In rile ce fac parte din aa-numitele noi democraii, unde se face vizibil lipsa
unui sistem judiciar independent i puternic consolidat, limitarea sau anularea
imunitii poate avea efecte grave. Astfel, CE a cerut revizuirea legislaiei in
acest sens i garantarea in Constituie a principiului irevocabilitii mandatului
de deputat.
Asigurarea desfurrii democratice a alegerilor parlamentare din
2005 in conformitate cu standardele democratice i eliminarea problemelor
semnalate de ctre OSCE/ODIHR.
Potrivit rapoartelor observatorilor internaionali, alegerile parlamentare din 2005
s-au desfurat in general in conformitate cu majoritatea standardelor

internaionale referitoare la alegeri, dar la alegerile locale din mai 2003 s-au
inregistrat i unele tendine negative: condiiile desfurrii campaniei electorale
bunoar i accesul la mass-media nu au fost suficient de echitabile pentru toi
concurenii. Aceste neajunsuri au fost reiterate i intr-un comunicat al
Comisarului european pentru Extindere i Politica de Vecintate Benita Ferrero
Waldner din 7 martie 2005, care a chemat autoritile moldovene s ia msuri in
vederea eliminrii problemelor semnalate in viitor.
Continuarea reformei administrative i consolidarea autonomiei locale in
conformitate cu standardele europene, in particular Carta European cu privire
la Autonomia Local i in baza recomandrilor Congresului Puterilor Locale i
Regionale.
Un recent raport cu privire la starea democraiei locale din RM 1 al organului
specializat al
CE, Congresul Puterilor Locale i Regionale, evideniaz o serie de devieri de la
Carta European cu privire la Autonomia Local atit la nivel de legislaie, cit i la
nivelul relaiilor
1 Local democracy in Moldova (Democraia local in Moldova), Raport al Congresului
Puterilor Locale i Regionale al Consiliului Europei, CPL (12 ) 9, 9 noiembrie 2005,
www.coe.int.

dintre autoritile centrale i cele locale, in particular in UTA Gagauz Yeri.

Raportul mai constat o lips evident a autonomiei financiare i
administrative a autoritilor locale, care sint private de puterea de decizie cu
privire la propriile structuri administrative. Raportul condamn i cazurile de
exercitare a presiunilor asupra funcionarilor publici locali din partidele de
opoziie prin iniierea unor dosare penale impotriva lor, practici pe care le calific
disproporionate i neconstituionale.
Autorii raportului fac o serie de recomandri in vederea ajustrii legislaiei i
practicii naionale la prevederile Cartei i anume:
adoptarea unei serii de msuri care ar asigura distribuirea clar a
responsabilitilor intre autoritile centrale i cele locale;
asigurarea autonomiei financiare a organelor publice locale; prevenirea
persecuiilor politice a autoritilor publice locale; ajustarea legislaiei gguze la
Constituia i legislaia RM, precum i la principiile Cartei etc.
Deoarece PA face referin direct la recomandrile Congresului, se pare c
obiectivele respective din PA vor fi evaluate anume prin prisma indeplinirii
acestor recomandri de ctre autoritile RM.
Continuarea i aplicarea reformei legislative pentru a asigura reforma
sistemului judiciar in conformitate cu standardele europene.
Potrivit experilor CE, prioritile reformei judiciare se refer la procedurile civile
i penale, la organizarea judiciar, la statutul judectorilor i consolidarea
independenei justiiei, la executarea deciziilor judectoreti etc. Competenele
extinse ale Procuraturii Generale rmin un domeniu de ingrijorare. Este necesar
continuarea reformei instituionale din bran (Ministerul Justiiei, Baroul
Avocailor etc.). Se recomand imbuntirea mediului de lucru al lucrtorilor
organelor de justiie, renunarea la practicile i mentalitile vechi, garantarea
independenei totale a justiiei,
eliminarea corupiei din sistem i instruirea magistrailor la cele mai inalte
standarde.

Reexaminarea i modificarea legii cu privire la organizarea judectoreasc in

vederea asigurrii independenei, imparialitii i eficienei justiiei,
inclusiv clarificarea procedurii de desemnare i promovare a judectorilor, a
drepturilor i obligaiilor statutare ale acestora.
La 22 iulie 2005 legislativul a adoptat o serie de modificri la Legea cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii cu scopul de a consolida independena
judectorilor i autonomia sistemului judiciar. Aceste modificri consolideaz
rolul Consiliului Superior al Magistraturii in desemnarea i promovarea
judectorilor, reducindu-l pe cel al Preedintelui. Nominalizrile fcute de CSM
pot fi respinse de ctre Preedinte doar in cazul unor motive temeinice de
incompatibilitate, de inclcare a legislaiei sau de inclcare a procedurii de
selectare i promovare. Respingerea unei candidaturi va trebui motivat de ctre
Preedinte i/sau Parlament in scris, iar in cazul desemnrii repetate de ctre
Consiliul Superior al Magistraturii a unei candidaturi Preedintele rii va fi
obligat s emit un decret de numire in funcie in termen de 30 de zile de la
prezentarea repetat a candidaturii. In acelai timp, legea nu stabilete ce se va
intimpla in cazul in care Parlamentul sau Preedintele rii nu va emite hotrirea
sau decretul respectiv.
Experii naionali recomand stabilirea mai clar a responsabilitii efului
statului i Parlamentului in astfel de cazuri.

Asigurarea eficienei luptei cu corupia.

Moldova este unul din statele europene cele mai afectate de fenomenul
corupiei. Moldova ocup locul 95 din 158 in Indicatorul Percepiilor Corupiei din
2005, realizat de ctre Transparency International, situindu-se intre astfel de
state ca Mali i Tanzania. Potrivit Grupului de state impotriva corupiei (GRECO),
sectoarele cele mai afectate sint sistemul judiciar, organele de poliie, serviciile
vamale, inspectoratul fiscal sectoarele-cheie pentru activitatea statului.
Moldova este parte la mai multe convenii i acte internaionale in domeniul
combaterii corupiei, iar autoritile moldovene au intreprins mai multe msuri
de ordin legislativ i instituional pentru eficientizarea eforturilor de lupt cu
corupia inclusiv prin adoptarea unei Strategii Naionale de Combatere a
Corupiei.
In vederea eficientizrii luptei cu corupia, GRECO face o serie de recomandri:
elaborarea unor studii cu privire la fenomenul corupiei i organizarea unor
campanii de sensibilizare a opiniei publice;
imbuntirea cadrului instituional de lupt cu corupia (asigurarea
independenei, transparenei i responsabilitii Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice i Corupiei;
coordonarea activitii i eliminarea suprapunerii activitii diverselor
instituii implicate in lupta cu corupia: MAI, Procuratura General, CCCEC);
adoptarea unui cod de conduit pentru funcionarii publici;
implementarea legislaiei referitoare la declararea veniturilor de ctre
demnitarii de stat, funcionarii publici, judectori, procurori;
stabilirea unor salarii adecvate pentru procurori i poliiti;
instruirea angajailor organelor responsabile in probleme legate de lupta cu
corupia (CCCEC, procurorii, judectorii), crimele economice i financiare,
evaziunea fiscal etc.
B. Drepturile omului i libertile fundamentale

Implementarea msurilor prevzute in Planul Naional de Aciuni cu privire

la Drepturile Omului (PNADO) pentru 2004-2008.
PNADO este documentul de baz in domeniul drepturilor omului aprobat de
Parlamentul Republicii Moldova la 24 octombrie 2003 i care prevede o serie de
msuri in vederea perfecionrii legislaiei, consolidrii instituiilor i sensibilizrii
opiniei publice in domeniul drepturilor omului.
Asigurarea proteciei efective a drepturilor persoanelor care aparin
minoritilor etnice.
PA prevede implementarea Conveniei-cadru cu privire la minoritile naionale
in conformitate cu recomandrile organelor specializate ale CE, care semnaleaz
o serie de probleme la acest capitol:
aplicarea Conveniei cadru in regiunea transnistrean;
aplicarea prevederilor legislative in domeniu, in particular la nivel local;
promovarea i prezervarea culturii, limbilor i tradiiilor minoritilor naionale;
excluderea social i marginalizarea rromilor.
Printre recomandrile fcute de CE autoritilor moldovene se numr:
adoptarea msurilor in vederea consolidrii aspectului multicultural i
intercultural al invmintului; asigurarea unei circulaii mai mari a limbilor
minoritilor in mass-media i in relaiile cu autoritile; o mai mare participare a
reprezentanilor minoritilor la procesul decizional; crearea mai multor
posibiliti de studiu in limbile minoritare (ucrainean, bulgar, gguz) etc.
Executarea efectiv a sentinelor Curii Europene pentru Drepturile
Omului.
De remarcat c pin in prezent, Guvernul RM a fost gsit vinovat in 31 de cazuri
de violri ale drepturilor omului, iar o bun parte din aceste sentine nu au fost
inc executate de ctre
autoritile moldoveneti, in ciuda caracterului obligatoriu al executrii
acestora1 . Neexecutarea deciziilor Curii Europene de la Strasbourg aduce
importante prejudicii credibilitii autoritilor moldovene.
Elaborarea i aplicarea unui cadru juridic adecvat pentru prevenirea i lupta cu
traficul de fiine umane, i cu privire la problemele intimpinate de victimele
traficului.
Traficul de fiine umane este una din formele cele mai grave de inclcare a
drepturilor omului. In Moldova este inregistrat una dintre cele mai inalte rate de
migraie legat de
1 Este curios cazul condamnrii Guvernului Republicii Moldova in 2005 de ctre Curtea
European anume pentru nerespectarea unei sentine a Curii (cazul Popov vs Moldova).

traficul de fiine umane, in special femei i copii. Printre cauzele principale ale
acestui fenomen se numr srcia, omajul i lipsa unor perspective de viitor.
Atit timp cit situaia socioeconomic din ar nu va fi imbuntit, acest
fenomen va persista. Ins mecanismele legislative i instituionale de lupt cu
traficul de fiine umane trebuie s fie consolidate i eficientizate.
In prezent, mai multe instituii naionale sint implicate in lupta cu acest fenomen,
exist o serie de ONG active in domeniu, iar Moldova beneficiaz de asisten
din partea mai multor fonduri i programe internaionale. La recomandarea CE i
OSCE, dar i in conformitate cu prevederile PA, Parlamentul RM a adoptat in 2005
Legea cu privire la prevenirea i combaterea traficului de fiine umane. Actul
legislativ adoptat are menirea de a crea cadrul legal necesar pentru activitatea
de prevenire i combatere a traficului de fiine umane, precum i de asigurare a

proteciei drepturilor i intereselor victimelor traficului. Pentru asigurarea

implementrii legii, Guvernul SUA ofer asisten financiar de circa 2 milioane
USD.
De menionat c traficul cu fiine umane este un fenomen transnaional,
traficanii fiind de cele mai dese ori asociai cu largi grupri i reele criminale
internaionale i in care sint implicate i organele poliieneti i vamale. Astfel,
traficul de fiine umane este un subiect de discuii dintre RM i UE i la capitolele
securitate, justiie i afaceri interne.
Asigurarea respectrii libertii de exprimare.
Asigurarea libertii de exprimare este unul din domeniile de aciune prioritar a
PA, fapt care se datoreaz importanei acestei liberti pentru edificarea unui
stat cu adevrat democratic, dar i numeroaselor probleme semnalate de
diverse instituii internaionale i naionale la acest capitol. PA prevede, pe de o
parte, adoptarea i implementarea unui cadru legislativ care ar garanta
libertatea exprimrii in conformitate cu standardele europene i in baza
recomandrilor Consiliului Europei, i, pe de alt parte, asigurarea transparenei
relaiilor dintre autoriti i mass-media.
Printre recomandrile de ordin legislativ ale CE se numr urmtoarele:
1. Adoptarea unei noi Legi a audiovizualului. Actuala lege dateaz din 1995 i nu
corespunde necesitilor actuale ale sectorului. Modul de formare i componena
Consiliului Coordonator al Audiovizualului nu garanteaz controlul public,
independena i obiectivitatea acestui organism. In plus, Legea audiovizualului
prevede nite criterii vagi de eliberare a licenelor de emisie i a frecvenelor
radio i TV i nu asigur transparena procesului de acordare a licenelor.
Aceast situaie a fost semnalat in Declaraia comun cu privire la lipsa de
transparen in distribuirea licenelor i frecvenelor de emisie adoptat la 9
noiembrie 2005 de efii de misiune ai 13 misiuni diplomatice in RM, inclusiv
OSCE, CE i Delegaia Comisiei Europene la Chiinu.
2. Modificarea Legii cu privire la compania public Teleradio Moldova in
vederea asigurrii unei mai mari reprezentri a profesionitilor media in Consiliul
de Supraveghere i o mai mare independen a acestuia.
3. Modificarea Legii cu privire la audiovizualul public local in conformitate cu
standardele europene cu privire la audiovizualul public, inclusiv revederea
modalitii de desemnare a consiliilor de supraveghere, excluderea imixtiunii
autoritilor locale in activitatea organizaiilor media etc.
4. Restabilirea plafonului privind compensaiile bneti pentru prejudiciu moral in
Codul civil. Utilizate des in practica judiciar, aceste compensaii sint deseori
exagerat de mari i pot
fi utilizate in calitate de instrumente de presiune economic i psihologic
asupra mass-media.
5. Actuala Lege cu privire la accesul la informaie a fost elaborat cu participarea
CE i in conformitate cu standardele europene din domeniu. Modificarea sau
inlocuirea acesteia trebuie s fie coordonate cu CE i ali experi in domeniu,
pentru a evita ingrdirea accesului la informaie.
Asigurarea transparenei relaiilor dintre autoriti i mass-media este un alt
obiectiv prevzut in PA. Dac modificrile legislative menionate mai sus vor

asigura cadrul formal pentru realizarea acestui obiectiv, se impune o mai mare
voin din partea autoritilor RM de a schimba mentalitile i practicile din
domeniu.
In ciuda transformrii companiei de stat Teleradio Moldova in una public,
observatori internaionali i locali au semnalat modul tendenios de reflectare a
campaniei electorale pentru alegerile din 6 martie de ctre TRM. Nici
deetatizarea ziarelor guvernamentale Moldova Suveran i Nezavisimaia
Moldova nu a dus la reflectarea unei adevrate pluraliti de opinii in paginile
acestor ziare.
Subvenionarea organelor de pres raionale din bugetele organelor
administraiei publice locale creeaz condiii de concuren neloial pentru
ziarele locale i regionale independente, defavorizind dezvoltarea presei
independente la nivel local.

C.Problema transnistrean
Conflictul transnistrean este unul din subiectele principale de pe agenda relaiilor
dintre RM i UE din cauza ameninrilor comune pe care le prezint acesta atit
pentru RM, cit i pentru UE.
Pentru RM, problema conflictului nesoluionat din raioanele de est ale RM este
un obstacol-cheie in calea edificrii unui stat viabil, democratic i prosper, dar i
pentru realizarea obiectivului de integrare european. De circa 15 ani, in RM
lipsete un spaiu politic, administrativ, economic i social-cultural unic.
Strategia de ar a UE pentru Moldova din 2001 formula astfel aceast problem:
Disputa transnistrean afecteaz masiv relaiile externe ale Moldovei i
dezvoltarea sa economic. Moldova
va putea realiza progrese limitate spre consolidarea instituiilor sale democratice
i dezvoltarea economic atit timp cit persist conflictul transnistrean.
Cu o populaie de circa 550.000 de persoane i un teritoriu de 4.163 km2,
regiunea transnistrean a evoluat de la proclamarea independenei in 1991 i
pin in prezent intr-o entitate statal de facto i care nu este controlat de
autoritile centrale moldoveneti.
Urmtorii factori ne ajut s inelegem amploarea daunelor economice, politice
i de securitate pricinuite RM de acest conflict nesoluionat:
1. De 15 ani Transnistria este detaat de la spaiul economic, vamal i monetar
al RM. Potrivit estimrilor unor experi strini, bugetul RM pierde anual cca 200
milioane dolari SUA
(cca 13 % din PIB-ul Moldovei) din contul neincasrii plilor vamale i fiscale i a
costurilor de tranzit al mrfurilor moldoveneti pe teritoriul transnistrean. In plus,
conflictul este o potenial surs de instabilitate i un factor descurajator pentru
investiiile strine in economia naional.
2. O bun parte din unitile industriale de pe teritoriul Transnistriei au fost
privatizate de ctre liderii secesioniti ilegal, fr participarea autoritilor
moldoveneti i in condiii mai mult decit dubioase. Atit veniturile legate de
activitatea acestor intreprinderi, cit i cele provenite din privatizarea lor merg in
bugetul regiunii transnistrene.
3. Din cauza nerecunoaterii internaionale, regiunea transnistrean se afl intrun vacuum constituional i legislativ, care favorizeaz proliferarea activitilor

ilicite, a contrabandei i traficului de armament, droguri i persoane. Aceste

activiti se extind in afara regiunii i contribuie la proliferarea activitilor
economice tenebre, a crimei organizate i a fenomenului corupiei in toat
Moldova i chiar dincolo de hotarele acesteia.
4. Staionarea ilegal a trupelor i muniiilor ruse in regiunea transnistrean vine
in contradicie cu principiul constituional de neutralitate a RM i creeaz
importante riscuri de securitate pentru RM, dar i la nivel regional.
5. Dubla ipostaz a Federaiei Ruse vizavi de problema transnistrean calitatea
de stat garant in procesul de reglementare transnistrean, pe de o parte, i
sprijinul politic i economic acordat regimului neconstituional, pe de alt parte,
creeaz obstacole pentru dezvoltarea unor relaii viabile i funcionale dintre RM
i Rusia.
6. Existena unui regim nelegitim in regiunea transnistrean i lipsa controlului
de facto al autoritilor moldoveneti au consecin violarea la scar larg a
drepturilor i libertilor
constituionale a circa 550.000 de ceteni ai RM etc. Astfel, in ciuda caracterului
aparent panic i a existenei neobservate a conflictului transnistrean,
factorii de mai sus arat necesitatea i urgena identificrii unei soluii viabile i
durabile a conflictului transnistrean.
Eforturile de identificare a unei soluii politice a conflictului transnistrean
continu de cincisprezece ani, ins s-au soldat cu puine rezultate. Mecanismul
de negocieri politice la care particip prile moldoveneasc i transnistrean
precum i reprezentanii din partea OSCE, Rusiei i Ucrainei nu a reuit s
identifice o soluie viabil cu privire la statutul regiunii pin in prezent. Din
aceast cauz autoritile moldovene au intreprins mai multe eforturi in vederea
internaionalizrii eforturilor de reglementare. In septembrie 2005, SUA i UE sau alturat mecanismului de negocieri in calitate de observatori.
In mai 2005, Preedintele Ucrainei Victor Iucenco a propus un plan de
reglementare, care are la baz principiul rezolvrii conflictului transnistrean prin
democratizarea regiunii. La 10 iunie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a
adoptat o Declaraie cu privire la planul de reglementare transnistrean propus
de Ucraina, Apelul cu privire la criteriile de democratizare a regiunii transnistrene
i Apelul cu privire la principiile i condiiile de demilitarizare a regiunii
transnistrene. Aceste documente exprimau voina Parlamentului de a sprijini
planul ucrainean i propuneau o serie de imbuntiri ale acestuia. La 22 iulie
2005 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la prevederile de baz ale statutului
juridic special al regiunii transnistrene, care proclam regiunea transnistrean
drept unitate teritorial-administrativ in componena Republicii Moldova care ii
va exercita imputernicirile in conformitate cu prevederile constituionale ale
Moldovei.
Consensul politic fr precedent cu privire la principiile i modalitile de
soluionare a conflictului transnistrean reflectat in iniiativele Parlamentului de la
Chiinu, extinderea formatului de negocieri, dar i noua conjunctur regional
creat dup revoluia oranj de la Kiev i apropiata aderare a Romaniei la UE
deschid noi posibiliti pentru soluionarea problemei transnistrene i pentru o
implicare mai mare a UE in eforturile de reglementare.
Pentru UE, problema transnistrean reprezint o important surs de
instabilitate i insecuritate cu atit mai mult cu cit se apropie momentul aderrii

Romaniei la UE. Strategia European de Securitate adoptat in decembrie 2003

constat c extinderea UE duce la apropierea de zonele problematice din
vecintatea european i c este in interesul european ca statele de la hotarele
UE s fie bine guvernate. Statele vecine care sint angajate in conflicte violente,
statele slabe in care prolifereaz crima organizat, societile disfuncionale...
toate acestea reprezint probleme pentru Europa.
Problema asigurrii stabilitii i securitii in vecintatea apropiat este una din
sarcinile principale ale Politicii Europene de Vecintate. Comunicarea Comisiei
Europene Europa extins vecintatea: un nou cadru de relaii cu vecinii notri
estici i sudici, din martie 2003, menioneaz: Efectele negative ale
conflictelor asupra dezvoltrii economice i politice, in special cele care dureaz
de mult timp, nu pot fi subestimate. Aceste efecte nu sint doar unele interne
atita timp cit aceste conflicte exist, exist i riscul extinderii efectelor lor peste
hotarele statelor respective (...).Entiti ca Transnistria sint un magnet pentru
crima organizat i pot destabiliza sau perturba procesul de edificare statal,
consolidarea politic i dezvoltarea durabil.
Soluionarea conflictelor din vecintatea apropiat aadar este important
pentru UE atit din cauza efectelor negative pe care le au acestea asupra statelor
vecine, cit i din cauza riscurilor de securitate pe care le prezint pentru UE.
Conflictul transnistrean este un astfel de conflict, dar i unul care cere o atenie
special din partea UE. Exist o serie de motive pentru care UE trebuie s se
implice mai mult in soluionarea acestui conflict:
1. Prezena conflictului creeaz o serie de riscuri pentru securitatea UE, care este
afectat de traficul ilicit de mrfuri i persoane, de crima organizat i
contrabanda care provin din regiunea transnistrean;
2. Dup aderarea Romaniei la UE in 2007 sau 2008, zona de conflict se va afla la
doar citeva sute de kilometri de hotarul UE, o distan foarte mic fa de unul
din cele mai mari focare de instabilitate din regiune;
3. Conflictul diminueaz capacitatea Moldovei de a edifica un stat viabil,
democratic i prosper, i prin urmare de a indeplini obiectivele asumate in cadrul
relaiilor bilaterale cu UE. UE este organizaia european care are la dispoziie cel
mai larg inventar de instrumente politice, diplomatice, umanitare, economice i
financiare, militare i poliieneti care pot fi folosite pentru prevenirea,
gestionarea i soluionarea conflictelor. Pin in momentul semnrii PA in
februarie 2005, UE a participat puin i de regul indirect la procesul de
reglementare transnistrean. Printre principalele msuri adoptate de UE se
numr introducerea interdiciei de cltorie in statele UE pentru 17 lideri
transnistreni in 2003, la care s-au alturat i SUA i care a fost extins in august
2004 la ali zece oficiali transnistreni implicai in campania de inchidere a colilor
moldoveneti din Transnistria; participarea in calitate de observator la Comisia
Constituional pentru elaborarea unei constituii noi pentru Moldova integrat la
inceputul anului 2003;
iniierea in martie 2003 a unor consultri trilaterale dintre UE, Ucraina i
Moldova in vederea stabilirii unor puncte de control moldo-ucrainene comune la
frontiera moldo-ucrainean, inclusiv pe segmentul transnistrean etc. In acelai
timp, UE a abordat problema transnistrean in cadrul relaiilor bilaterale cu
Rusia, Ucraina i guvernul Republicii Moldova i in cadrul forumurilor
internaionale. Un exemplu al acestor aciuni diplomatice a fost nesprijinirea de
ctre UE a aa-zisului Memorandum Kozak in noiembrie 2003, fapt care a
influenat refuzul conducerii Moldovei de a semna acest document.

PEV schimb substanial politica UE fa de conflictul transnistrean, preconizind

o angajare tot mai mare a UE in eforturile de reglementare i o responsabilitate
imprtit pentru prevenirea i soluionarea conflictelor, dup cum se arat in
PA..
Ce msuri sint prevzute in Planul de Aciuni?
Eforturi susinute in vederea reglementrii conflictului transnistrean,
respectindu-se suveranitatea i integritatea RepubliciiMoldova in cadrul
frontierelor recunoscute pe plan internaionali garantind respectarea
democraiei, supremaiei legii i a drepturilor omului.
In cadrul acestui obiectiv, PA prevede participarea constructiv a Moldovei i a
prii transnistrene, a mediatorilor la procesul politic condus de OSCE in
problema transnistrean, precum i intensificarea dialogului dintre UE i RM in
aceast problem. Dar cea mai mare parte a prevederilor PA la acest capitol se
refer la msurile care urmeaz a fi intreprinse de ctre UE i care pot fi grupate
in cinci direcii principale de aciune:
1. Participarea la negocierile politice cu privire la statutul juridic al
regiunii transnistrene. Din octombrie 2005, la invitaia prilor i a
mediatorilor, UE i SUA particip in calitate de
observatori la formatul de negocieri in problema transnistrean, cunoscut acum
ca 5+2. De asemenea, UE particip i in mod indirect la acest proces, abordind
problema transnistrean in cadrul dialogului politic cu autoritile de la Chiinu,
dar i in relaiile bilaterale cu statele mediatoare Rusia i Ucraina. Ucrainei ii este
acordat un rol special, in particular in eforturile de securizare a frontierei moldoucrainene, inclusiv a segmentului transnistrean al acesteia. Rolul principal in
acest proces ii revine Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru
Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, care a fost desemnat de ctre Consiliul
Uniunii Europene in martie 2005 pentru a coordona i consolida contribuia UE la
soluionarea conflictului transnistrean.
2. Modificarea contextului i a factorilor care favorizeaz existena
conflictului. La acest capitol, PA prevede o serie de msuri care vor face
actualul status quo mai puin profitabil pentru cei care sint interesai de
meninerea acestuia din cauza importantelor beneficii pe care le obin din
activitile economice ilicite. Astfel, la 30 noiembrie, la Odesa a fost lansat
Misiunea UE de asisten la hotarul molo-ucrainean care va avea obiectivul de a
preveni activitile de contraband i trafic i fraudele vamale la frontiera moldoucrainean, inclusiv pe segmentul transnistrean. Misiunea va fi compus din 69
de experi UE in materie de control vamal i poliie de frontier i din circa 50 de
specialiti moldoveni i ucraineni i va avea un mandat de 2 ani. Misiunea va
lucra in strins colaborare cu biroul Reprezentantului Special al UE pentru
Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged.
In paralel, PA prevede susinerea societii civile, promovarea valorilor
democratice i a drepturilor omului in Transnistria, ceea ce va duce la crearea
unui climat intern mai favorabil pentru identificarea unei soluii de compromis i
va contribui la protecia drepturilor i libertilor locuitorilor din regiune.
3. Solicitarea indeplinirii de ctre Rusia a angajamentelor asumate la
Summit-ul OSCE din 1999 de la Istanbul de a-i retrage trupele i muniiile din
regiunea transnistrean. Or, prezena militar rus in Transnistria reprezint unul
din principalele obstacole pentru soluionarea conflictului transnistrean. UE ridic

aceast problema atit in cadrul OSCE, cit i in cadrul dialogului politic i de

securitate cu Rusia.
4. Prin incurajarea i sprijinirea reformelor din Moldova, precum i prin
oferirea statului nostru a unei perspective europene, UE contribuie la creterea
atractivitii Moldovei pentru locuitorii Transnistriei i, prin urmare, la o mai mare
motivaie pentru reintegrarea cu restul Moldovei.
5. Acordarea asistenei UE in perioada post-conflict un lucru destul de
important avind in vedere complexitatea i costurile procesului de reintegrare
teritorial a RM dup 15 ani de existen practic separat a regiunii
transnistrene de restul Moldovei. De remarcat c pe parcursul acestei perioade
regiunea transnistrean nu a avut acces la niciun program de ajustare
economic sau dezvoltare socioeconomic derulate in RM de diverse organizaii
i agenii donatoare internaionale. In plus, va fi necesar restabilirea spaiului
economic, politic, social, informaional, militar etc. comun, sarcin pentru care
asistena UE i a altor instituii internaionale ne va fi extrem de util.
Fr indoial, prevederile PA presupun o implicare mai mare i mai diversificat
a UE in eforturile de reglementare transnistrean, una care nu se limiteaz doar
la aspectele politice sau diplomatice, ci abordeaz i aspecte legate de
democratizarea regiunii transnistrene, rezonind cu recentele iniiative ale
Parlamentului de la Chiinu, i de reabilitarea economic i umanitar a regiunii
in perioada post-conflict. Implicarea UE nu va duce automat la identificarea unei
soluii, motenirea celor 15 ani de eforturi de reglementare fr rezultat fiind
una grea i interesele economice, politice i geopolitice legate de acest conflict
fiind unele substaniale.
Ins UE este un actor calitativ nou, cu o greutate politic i economic
incontestabil, un actor al crui prezen ne acord mai mult incredere i
garanie c o eventual soluie a conflictului transnistrean va fi luat in cele mai
bune tradiii europene i va rspunde aspiraiilor europene ale RM.

D.Dezvoltarea socioeconomic
Dup 50 de ani de integrare european, UE este a doua putere economic din
lume dup SUA, iar nivelurile de trai din statele UE sint printre cele mai ridicate
din lume (in 2001, valoarea medie a PIB pe cap de locuitor era de 23 .400 Euro).
Piaa unic, fr frontiere i in interiorul creia persoanele, bunurile, serviciile i
capitalurile se mic fr obstacole, moneda unic EURO, politicile de coeziune
economic i sociale sint citeva din elementele-cheie ale modelului economic
european care au contribuit la succesul economic al UE.
Prosperitatea economic a UE este atracia principal pentru statele care vor s
adere la UE. Perspectiva de aderarea la UE in acelai timp ofer motivaia i
modelul pentru reforme interne, aa cum a demonstrat experiena de aderare la
UE a statelor din Europa Central i de Est. Asistena financiar din partea UE
(care s-a ridicat la cca 18 miliarde de dolari SUA in anii 1990), accesul neingrdit
la piaa unic european, ancorarea ferm a statelor candidate in standardele
UE de calitate a guvernrii i supremaie a legii, combinate cu nivelul mic al
salariilor, productivitatea inalt i taxe simple au dus in statele Europei Centrale
i de Est la rate de cretere economic net superioare celor din statele vechi ale
UE (statele baltice, de ex. inregistreaz o rat de cretere de patru ori mai mare
decit cea din zona euro).

In acelai timp, aderarea la UE nu aduce cu sine prosperitatea i creterea

economic in mod automat. Va fi nevoie de zeci de ani pentru ca statele Europei
Centrale i de Est s ating nivelurile de trai din restul UE. Pentru ca calitatea de
membru al UE s aduc beneficii reale, un stat trebuie s fie pregtit s fac fa
regulilor i costurilor participrii intr-un club de state bogate, cum este UE.
Acesta este raionamentul principal pentru criteriul economic de la Copenhaga
care presupune existena in statele candidate a unei economii de pia
funcionale i a capacitii de a face fa competiiei de pia din UE.
In ciuda ratei de cretere economic inalt inregistrate pe parcursul ultimilor
cinci ani, Republica Moldova rmine a fi unul din statele cele mai srace din
Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de 2.170 dolari SUA (evaluat la Paritatea
Puterii de Cumprare PPC) i cca 27% din populaie sub pragul absolut al
srciei (2004).
Dezvoltarea socioeconomic a RM i aproximarea (convergena) nivelului de trai
cu cel al UE este unul din obiectivele fundamentale ale PA. Pentru realizarea
acestui obiectiv, PA prevede, pe de o parte, continuarea reformelor structurale
din RM prevzute in APC in vederea asigurrii creterii economice durabile,
coeziunii sociale i combaterii srciei. Pe de alt parte, PA prevede integrarea
gradual in piaa unic european i o serie de perspective noi pentru
dezvoltarea relaiilor comerciale bilaterale, atragerea investiiilor i extinderea
relaiilor economice cu UE msuri care in cele din urm vor contribui la
revigorarea economic a RM.
Merit a fi menionat c o mare parte din obiectivele de dezvoltare
socioeconomic prevzute in PA se suprapun cu cele trasate in Strategia de
Cretere Economic i Reducere a Srciei (SCERS) pentru 2004-2006, aprobat
de Parlamentul RM in decembrie 2004. SCERS prevede o serie de reforme
economice i sociale pe termen mediu care vor asigura o cretere economic
echilibrat necesar pentru reducerea srciei i dezvoltarea durabil a RM.
SCERS stabilete urmtoarele obiective pe termen mediu:
a. creterea economic durabil i cuprinztoare;
b. reducerea srciei i a inechitii, participarea mai activ a celor
sraci la dezvoltarea economic;
c. dezvoltarea resurselor umane.
PA i SCERS imprtesc obiectivul de lung durat de dezvoltare
socioeconomic a RM, dei abordeaz in mod puin diferit acest obiectiv PA mai
mult prin prisma procesului de integrare european a RM, iar SCERS mai mult
din perspectiva dezvoltrii durabile a RM pe termen lung i a realizrii
Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Deoarece obiectivele acestor strategii
sint complementare, realizarea, monitorizarea i evaluarea acestora trebuie s
fie coordonate i sincronizate.
a) Creterea economic durabil i cuprinztoare
PA RM-UE acord o deosebit atenie asigurrii unei creteri economice durabile
i cuprinztoare ca premis esenial pentru reducerea srciei i ridicarea
standardelor de via. Totodat, in PA Guvernul i-a asumat obligaia de a
consolida in continuare reformele pentru a conferi sistemului economic naional
funcionalitate i stabilitate. Alturi de alte obiective, guvernul va urmri
imbuntirea cadrului regulatoriu al afacerilor i va imbunti climatul
investiional.

Asigurarea unei creteri economice implic un cadru macroeconomic stabil sau

previzibil. Dup haosul monetar i hiperinflaia de la inceputul anilor 1990,
autoritile monetare moldoveneti au reuit s reduc substanial inflaia in
perioada 1994-1997. In 1998-2000, ca urmare a efectelor induse de criza
financiar rus, preurile au inregistrat o accelerare. Dei creterea preurilor in
prezent este ceva mai temperat, presiunile inflaioniste rmin inalte, erodind in
primul rind veniturile reale ale populaiei i temperind investiiile. In domeniul
macroeconomic, guvernul a atins rezultate bune in domeniul stabilitii bugetare
i al reducerii datoriilor externe.
Dup o perioad lung de recesiune economic acut din anii 1990, creterea
economic in Moldova a reinceput in 2000. Dup cum constat majoritatea
studiilor, creterea economic in Moldova este puternic favorizat de cererea de
consum finanat de transferurile de venit efectuate de muncitorii moldoveni
care lucreaz peste hotare. Dei ratele de cretere economic sint relativ mari
(in medie 6,3% intre 2000 i 2005), calitatea i durabilitatea creterii ridic mari
semne de intrebare. Baza viitoarei creteri este erodat de insuficiena
investiiilor de capital i de faptul c emigraia aduce cu sine diminuarea
cantitativ i calitativ a resurselor umane necesare pentru cretere.
Expansiunea economic nu este insoit i de o cretere pe potriv a numrului
de locuri de munc. Pin in 2003 creterea economic in general s-a produs in
paralel cu reducerea numrului de locuri de munc in intreprinderile medii i
mari i cu o stagnare in sectorul intreprinderilor mici. Rata omajului rmine la
cote relativ mici (6,8-8,5%) numai din cauza c cetenii au opiunea emigrrii
peste hotare. Anume emigrarea menine presiunile asupra pieei muncii interne
la cote deocamdat suportabile.
b) Reducerea srciei i a inechitii, participarea mai activ a celor
sraci la dezvoltarea economic
In capitolul dedicat dezvoltrii i reformelor sociale i economice, PA prevede
drept obiectiv principal adoptarea msurilor pentru reducerea srciei, inclusiv
prin sporirea eficienei i preciziei politicilor de asisten social. Creterea
economic a determinat o reducere substanial a incidenei i profunzimii
srciei. Creterea economic a contribuit aproximativ cu 2/3 la scderea total
a srciei. Al doilea factor ca importan care a contribuit cu 1/3 la reducerea
srciei a fost redistribuirea venitului. Drept rezultat,
in 1999-2004 incidena srciei a sczut de la 73% la 26,5%.
Totui, avind un sfert din ceteni sub pragul de srcie, Moldova rmine una
dintre cele mai pauperizate ri europene. Srcia este unul din factorii
catalizatori ai emigraiei forei de munc i are nu doar manifestri economice,
dar i sociale acute. In particular,
se observ c sracii sint marginalizai, participarea lor la viaa comunitilor
este limitat i se permanentizeaz sentimentul de insecuritate personal acut.
Inegalitatea in distribuirea veniturilor nu a sczut la fel de dramatic ca i
incidena srciei. Celor mai sraci 20% din ceteni le reveneau in 2004 numai
7% din cheltuieli de consum pe economie.
Inegalitatea de venituri este i mai mare decit inegalitatea cheltuielilor, acest
lucru fiind determinat de faptul c creterea economic are o baz sectorial i
teritorial ingust.
Sectorul in care activeaz majoritatea relativ a populaiei i de care depinde
cea mai mare parte a cetenilor srci este agricultura.

Acest sector a inregistrat o evoluie economic extrem de volatil. Riscurile in

acest sector rmin foarte mari, iar productivitatea muncii foarte mic. Luai
impreun, aceti factori determin venituri mult sub media naional i dificulti
in iniierea, dezvoltarea i extinderea afacerilor.
c) Dezvoltarea resurselor umane
Dei nu figureaz in mod expres ca obiectiv distinct, in PA RMUE dezvoltarea
resurselor umane este reprezentat printr-o serie de alte aciuni i msuri
(sntatea public, dezvoltarea regional i rural, politici sociale i de angajare,
reorientarea cheltuielilor publice spre reducerea srciei in rindul copiilor i
majorarea ratelor de incadrare net in educaie).
Pe de alt parte, dei este nominalizat ca o prioritate de interes naional,
dezvoltarea resurselor umane nu a fcut pin in prezent obiectul unor evaluri
aprofundate i al unor politici pe termen lung. Spre exemplu, aplicarea cercetrii
in economie se face cu
dificultate, iar un sistem de transfer de tehnologie i inovare abia incepe s
funcioneze. Contribuia cercetrii din fonduri publice sau private la
competitivitatea economic i dezvoltare este modest.
Analiza situaiei curente din domeniul resurselor umane i ocuprii forei de
munc a evideniat o serie de aspecte critice precum:
- rate relativ ridicate de abandon colar / prsire timpurie a colii;
- absena unor sisteme interne de asigurare i management al calitii in
educaie i infrastructura inadecvat in special in mediul rural;
- insuficienta implicare a partenerilor sociali in programele specifice de
dezvoltare a resurselor umane;
- productivitatea muncii sczut;
- mobilitatea sczut pe piaa muncii;
- presiuni asupra ocuprii, generate de procesele de privatizare i restructurare;
cultura antreprenorial limitat;
- integrarea insuficient a unor grupuri social-vulnerabile in educaie i pe piaa
formal a muncii.
Acestea, cit i alte aspecte critice constituie obiectivul general in dezvoltarea
capitalului uman i creterea competitivitii acestuia pe piaa muncii, prin
asigurarea oportunitilor egale de invare pe tot parcursul vieii i prin
dezvoltarea unei piee a muncii moderne i flexibile.
Concluzie
Planul de aciuni Uniunea European Republica Moldova promoveaz relaiile
dintre UE i RM la un nivel calitativ nou, deschizind noi perspective pentru
procesul de integrare european a RM, acordind mai mult urgen realizrii
angajamentelor asumate de ctre RM fa de UE in cadrul Acordului de
Parteneriat i Cooperare, stabilind domenii prioritare de aciune i consolidind
rolul UE in realizarea uneia dintre principalele sarcini care stau in faa
autoritilor moldovene in prezent reintegrarea teritorial.
PA este atit un program de aprofundare a relaiilor bilaterale dintre UE i RM, cit
i o hart de parcurs pentru continuarea procesului de reforme politice i
economice interne. Reuita PA, dar i a eforturilor noastre de integrare
european in sens mai larg, va depinde in egal msur de astfel de factori ca
gradul de aproximare a legislaiei RM cu cea european sau de integrare a RM in
reelele de transport i comunicaii europene, cit i de coerena aciunilor
autoritilor moldovene pe plan intern i voina de care vor da acestea dovad in
continuarea procesului de democratizare a societii i de reforme
socioeconomice.

PA nu este un acord de asociere la UE, deci nu are drept finalitate aderarea RM la

UE in urma realizrii acestuia, dar prevede c nivelul i amploarea relaiilor
dintre RM i UE va depinde de gradul in care RM ii va realiza angajamentele
asumate. Acest lucru a decepionat oarecum autoritile moldovene, care
vedeau in semnarea PA drept un prim pas spre obinerea statutului de stat
asociat la UE i a fcut mai muli observatori s afirme c fr un angajament
clar din partea UE de a oferi Moldovei perspectiva de aderare, RM nu va fi destul
de motivat s implementeze reformele propuse. Pe de alt parte, acest lucru
are i un mare avantaj obinem timpul i sprijinul tehnic i financiar din partea
UE necesare pentru a ne apropia de criteriile de aderare la UE, or la momentul
actual RM nu este pregtit din punct de vedere economic i politic pentru
aderare, nu in ultimul rind din cauza dezintegrrii teritoriale a statului nostru.
Reformele prevzute in PA sint in deplin concordan cu programele i
strategiile interne pe care guvernarea actual s-a angajat s le realizeze, deci
acestea trebuie realizate oricum, fr a fi neaprat condiionate din exterior. In
plus, orice stat care vrea cu adevrat s urmeze modelul european de dezvoltare
i care are destul voin politic s se pregteasc pentru aderare pe parcursul
a citorva ani cu ajutorul Bruxelles-ului are toate ansele de a reui. Chiar dac in
2008, dup realizarea PA, Moldovei nu ii este oferit perspective clar de
aderare, RM va avea in spate ciiva ani buni de reforme instituionale i integrare
in politicile i programele UE. RM va fi un stat mult mai democratic, mai
dezvoltat i mai competitiv pe arena mondial, deci un stat mult mai pregtit s
adere la UE i cu argumente serioase in acest sens.
Este un lucru cunoscut c procesul de integrare european a statelor din Europa
Central i de Est le-a dat acestora motivaia i modelul necesar pentru a pune
pe picioare nite democraii stabile i economii de pia funcionale i pentru a
atinge rate de cretere
economic inalte i stabile in termene foarte scurte. Ctre sfiritul anilor 1990,
aceste state au atins un nivel de dezvoltare politic i instituional care a fcut
imposibil refuzul UE de a le accepta in calitate de membre, in ciuda veniturilor i
salariilor inc destul de mici fa de cele din statele UE. Ratele de cretere
economic actuale din aceste noi state membre sint net superioare celor din
restul UE, de exemplu in statele baltice creterea economic este de patru ori
mai mare decit in zona euro, iar investitorii ador aceste noi state pentru
salariile mici, productivitatea inalt i taxele simple.
Astfel, chiar dac nici Acordul de Parteneriat i Cooperare dintre UE i RM, i nici
PA nu prevd aderarea RM la UE, aceste dou acorduri formeaz baza juridic i
politic a relaiilor dintre UE i RM, iar prioritatea absolut a autoritilor de la
Chiinu trebuie s fie realizarea obiectivelor trasate in acestea. Realizarea
deplin i in termen a acestor acorduri, insoit de un proces viguros de reforme
politice i economice interne, dar i de eforturi susinute pe plan diplomatic, ne
va permite negocierea in 2008 an in care atit APC, cit i PA expir a unui
cadru de relaii cu UE mult mai corespunztor aspiraiilor noastre de integrare
european.
O sansa pentru exportul moldovenesc
Exportatorii moldoveni vor putea beneficia de un regim preferential autonom de comert (RAPC) cu
UE deja la sfirsitul lunii ianuarie. Conform informatiilor parvenite prin MIDEA, pentru perioada 16 - 21
ianuarie erau planificate doua sedinte ale Comisiei europene la Brucsell, in cadrul carora anuntarea
hotaririi despre acordarea pentru R. Moldova a RAPC trebuia sa fie recunoscuta oficial, dupa care
va putea fi pusa legal in aplicare.

Pentru prima data statul nostru a obtinut un regim preferential de comert cu UE in anul 1998 in
cadrul sistemului general de preferinte (GSP). Din clipa in care integrarea europeana a devenit o
prioritate neconditionata a politicii Chisinaului si in februarie 2005 a fost semnat Planul de activitate
Republica Moldova - UE, partile au mers si mai departe in liberalizarea aparitiei marfurilor
moldovenesti pe piata europeana. Incepind cu 1 ianuarei 2006 tarii noastre i-au fost oferit accesul
preferentiale largit in cadrul GSP plus, care prevedea exportul din partea R.Moldova a 7200 de
denumiri de marfuri in regim extra-vamal si inca aproximativ 2000 de denumiri cu inlesniri
substantiale la plata taxei vamale.
Si iata ca exportul moldovenesc obtine o posibilitate si mai clara pentru o expansiune activa pe piata
europeana. La sfirsitul lunii noiembrie a anului trecut Comisia Europeana a aprobat proiectul de
regulament pentru acordarea, in regim asimetric, R. Moldova unor preferinte comerciale autonome,
proiec ce a fost inminat pentru a fi studiat si aprobat de tarile membre ale UE. Se presupunea ca
procedurile interne de aprobare vor fi incheiate pina la inceputul lunii decembrie, ceea ce ar fi permis
punerea lor in aplicare incepind cu 1 ianuarie 2008. Insa documentul a fost aprobat abia la 10
decembrie de catre expertii tuturor tarilor UE si a fost transmis pentru aprobare structurilor
respective.
Trebuie sa atragem atentia ca daca preferintele in cadrul GSP se acorda mai multor tari conform
"listei prezentate", R.Moldova nu se deosebea deloc de restul pretendentilor la aceste facilitati, insa
RAPC este o decizie exceptionala anume pentru statul nostru. In declaratia oficiului CE de la
Chisinau referitoare la proiectu aprobat s-a supliniat in mod special ca preferintele autonome sunt
acordate de catre Uniunea Europeana in regim asimetric fara incheierea unor acorduri bilaterale si
sunt orientate sa sustina, din partea UE, economia R.Moldova in scopul dversificarii si sporiri
comertului extern.
Ce inseamna pentru expotatorii moldoveni aceasta posibilitate de a-si realiza productia in
tarile europene conform prevederilor RAPC?
1. In primul rind, acest document prevede o lista de marfuri pentru import fara taxe vamale care
va fi substantial mai extinsa in comparatie cu GSP plus. Acest lucru este semnificativ mai
ales daca tinem cond ca posibilitatile noastre pentru export sunt foarte limitate.
2. Desi ni se permite sa exportam in tarile UE mai bine de 7 mii de denumiri de marfuri in cadrul
aceluiasi GSP plus fara sa achitam taxe vamale pentru export, asortimentul productiei
produse in Moldova care poate fi exportata nu cuprinde decit 700 de denumiri de marfuri.
3. Totodata, in afara preferintelor UE ramin cele mai importante produse pentru export produse
in R.Moldova, adica produsele de vinuri si coniacuri, produsele agricole in stare
proaspata etc. Preferintele comerciale autonome simplifica intr-o mare masura problema
exportului pe piata european anume a acestui grup de marfuri. Desi nu dispar toate
interdictiile, fapt ce ar insemna deja un regim de comert liber, spre care abia ne indreptam in
relatiile noastre cu UE.
Asadar, primul set de marfuri in cadrul RAPC sunt incluse in categoriile ce pot fi exportate in tarile UE
fara aplicarea unor tarife sau taxe vamale. Al doilea set, va fi supus taxelor de export doar partial. In

mare parte aici sunt incluse produsele agro-industriale, fata de care UE aplica un tarif de import te
tip combinatoriu care se compune dintr-un anumit procent al pretului oferit. Odata cu aplicarea
regulilor RAPC nu va fi solicitata prima taxa, in schimb, exista obligativitatea de a plati tariful
permanent. Iar din a treia categorie de seturi de marfuri fac parte acele produse carora li se ofera
trecere libera pe piata UE, fiind insa restrictutionate cantitativ. Cu alte cuvinte, R.Moldova va avea
anumite cote pentru export fara sa plateasca taxe pentru anumite produse din aceasta categorie.
Proiectul de regulament prevede plata partiala a taxei pentru 12 pozitii, iar restrictiile se prevaa a fi
anuntate pentru 23 de denumiri de marfuri.

Referitor la importanta noilor inlesniri putem trage concluzii reiesind din urmatoarele exemple. La
exportul de struguri proaspeti din R.Moldova acum nu va trebui saachitam taxa adaugata de 17.6%
pentru import, la fel in cazul castravetilor - 16%, tomatelor - 8,8% etc. Fireste, asa ceva sporeste

statutul posibilitatilor concurentiale ale produselor moldodovenesti pe piata europeana, trezind

interesul cumparatorilor. Acelasi lucru se poate spune si despre cotele comerciale. De-o pilda, in
anul 2008 volumul acordat pentru exportul de vinuri din R.Moldova fara achitarea taxelor vamale
constituie 60 de mii de ghigadecalitri sau echivalentul a aproximativ 10 ml. de sticle. Daca e mult sau
putin, putem afla judecind dupa cum arata cifrele. In primele 10 luni ale anului 2007 vinificatorii
moldoveni au exportat in tarile UE in totalitate aproximativ 768,82 de mii de decalitri de vin, ceea ce
constituie cu 168 de mii mai mult de cota admisa acum pentru noi de UE. Si cind te cindesti ca
acordul RAPC este prevazut pina in anul 20012 si cota va creste anual, daca nu vor exista pretentii
catre produsele moldovenesti din partea organelor abilitate ale UE.
Ultimele concluzii nu mi se par deloc in plus. Obtinerea unor preferinte autonome este rezultatul
direct al realizarii cu succes al planului Republica Moldova - Uniunea Europeana. Chisinaul a realizat
o serie de reforme prevazute in acest plan, indreptate spre perfectarea sistemului de certificare si a
controlului calitatii si provenientei marfurilor. Insa e mult prea devreme sa ne bucuram si sa ne
multumim de acest succes. De-o pilda, actualmente producatorii moldoveni nu au posibilitati de a
exporta produse animaliere pe piata europeana, dat fiind faptul ca nici o intreprindere
moldoveneasca din aceasta ramura, dar nici tara in intregime, inca nu sunt incluse in registrul UE de
import din tarile lumii a treia. Iar problema data a iesit la suprafata, daca ne amintim, inca in anul
2003, cind Romania, din aceleasi pricini, a refuzat sa mai cumpere produse din carne si lapte din
tara noastra. Sau inca un detaliu: la momentul de fata in R.Moldova nu exista nici un organ acreditat
si recunoscut de UE pentru certificarea marfurilor si calitatea acestora. Iar aceasta este una din
conditiile obligatorii pentru realizarea pe piata europeana a produselor alimentare, jucariilor, texnicii
electro-canice si a mai multor alte marfuri. De unde reiese ca daca nu vor fi coordonate cit mai
operativ, in corespundere cu standardele europene, aceste principii bilaterale, atunci o buna parte a
preferintelor ce ne-au fost acordate de catre UE vor ramine inutile. Fapt care, din pacate, l-am
constatat si dupa acordarea pentru comertul nostru a regimului GSP plus.

Bibliografie
Documente
1. Planul de Aciuni Uniunea European Republica Moldova, www.mfa.md (varianta in limba
roman), www.europa.eu.int (varianta in limba englez)
2. Functioning of Democratic Institutions in Moldova (Funcionarea instituiilor democratice din
Moldova), Raport al Comitetului pentru onorarea obligaiilor i angajamentelor de ctre statele
membre al Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei, Doc. 10671, 16 septembrie 2005,
www.CE.int
3. Nations in Transit (Naiuni in tranziie 2005), raport de ar pentru Moldova, Freedom House,
www.freedomhouse.org
4. Strategia european a Republicii Moldova (proiect), Institutul de Politici Publice, www.ipp.md
5. A secure Europe in a better world: European Security Strategy (Mai mult securitate pentru
Europa intr-o lume mai bun: Strategia european de securitate), 12 decembrie 2003, Bruxelles,
www.europa.eu.int
6. Acordul de Parteneriat i Cooperare UE-Moldova. www.mfa. Md
7. Wider Europe Neighbourhood: A New Framework for Relations with our Eastern and Southern
Neighbours (Europa lrgit vecintatea: un cadru nou pentru relaiile cu vecinii notri din est i
sud), Comunicarea Comisiei ctre Consiliu i Parlament, 11 martie 2003, Bruxelles,
www.europa.eu.int
8. Raport intern de evaluare semestrial a implementrii Planului de Aciuni RM-UE, Guvernul
Republicii Moldova, septembrie 2005, www.mfa.md
9. Concepie privind cooperarea dintre Parlamentul RM i societatea civil, noiembrie 2005,
www.parlament.md
10. Report of the Government of the Republic of Moldova on the implementation of the EUMoldova Action Plan, August October 2005 (Raportul Guvernului RM cu privire la
implementarea Planului de Aciuni UE-Moldova, august octombrie 2005), www.mfa.md
11. Local democracy in Moldova (Democraia local in Moldova),Raport al Congresului Puterilor
Locale i Regionale al Consiliului Europei, CPL (12 ) 9, 9 noiembrie 2005, www.CE.int
12. Statement of preliminary findings and conclusions by the OSCE/ ODIHR election observation
mission to the parliamentary elections in Moldova (Concluziile preliminare ale misiunii

OSCE/ODIHR de observare a alegerilor parlamentare din Moldova din 6 martie 2005),

www.osce.org/odihr
Studii i analize:
1. Tranziie: retrospective i perspective, Asociaia pentru Democraie Participativ (ADEPT),
Editura Gunivas, Chiinu, 2002
2. A survey of the European Union (O analiz a extinderii europene), The Economist, 22
noiembrie 2003
3. Nicu Popescu, EU in Moldova Settling conflicts in the neighbourhood (UE in Moldova
reglementarea diferendelor din vecintate), Occasional Paper no. 60, Institute for Security
Studies,
www.iss-eu.org
4. Valeriu Gheorgiu, EU-Moldova Action Plan: Negotiations and Implementation (Planul de Aciuni
UE-Moldova: negocieri i implementare), Institutul pentru Politici Publice, www.ipp.md
5. The EUs Eastern Borders (Frontierele estice ale UE), The Economist, 25 iunie 2005
6. Wim van Moers, Moldova ante portas: the EU Agendas of Conflict Management and Wider
Europe (Moldova ante portas: agenda UE de gestiune a conflictelor i Europa Lrgit), www.
eurojournal.org
7. Hellen Wallace, William Wallace, Procesul politic in Uniunea European, Editura ARC, Chiinu,
2004
8. Ann Lewis (ed.), The EU and Moldova (UE i Moldova), The Federal Trust for Education and
Research, Londra, 2004
9. Alegeri 2005, Asociaia pentru Democraie Participativ (ADEPT), Editura Gunivas, Chiinu,
2005
10. The EU Security Strategy: Implications for EU Conflict Prevention (Strategia de securitate a
UE: implicaii pentru activitile UE de prevenire a conflictelor), International Alert and Saferworld
EU Policy Paper, Londra, 2004, www.international-alert.org
11. Planul de Aciuni Moldova-UE: de la realitate la euforie, Integrarea european pas cu pas,
Timpul, octombrie 2005
12. :
(Piaa Transnistriei i influena acesteia asupra politicii i economiei RM),
, iunie 2005, Chiinu Tiraspol, www.cisr-md.org
13. Memoriu al organizaiilor neguvernamentale de media cu prilejul zilei mondiale a libertii
presei, 3 mai 2005, http://ijc.md
14. Barometrul de Opinie Public, decembrie 2005, Institutul de Politici Publice, www.ipp.md

Pagini de Internet utile

1. Uniunea European, www.europa.eu.int
2. Delegaia Comisiei Europene in Republica Moldova, www. delmda.cec.eu.int
3. Guvernul Republicii Moldova, www.gov.md
4. Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene al Republicii Moldova,
www.mfa.md
5. Consiliul Europei, www.coe.int
6. Organizaia pentru Securitate i Cooperare in Europa (OSCE): www.osce.org
7. ONU in Moldova, www.un.md
8. Transparency International Moldova, www.transparency.md
9. Freedom House, www.freedomhouse.org
10. SCERS, www.scers.md
11 . Asociaia pentru Democraie Participativ, www.e-democracy.md
12 . Expert Grup, www.expert-grup.org
13 . Centrul de Investigaii Strategice i Reforme, www.cisr-md-org
14. Centrul Independent de Jurnalism, http://ijc.md
15. Institutul de Politici Publice, www.ipp.md
16. tiri despre UE, www.euobserver.com
17. tiri despre Moldova, www.azi.md