CONTUZIILE

CONTUZIILE SUPERFICIALE

echimoza
hematomul supraaponevrotic
seromul
edemul dur posttraumatic

Echimoza

rezultatul unei forte vulnerante de mica intensitate

mecanism: leziuni ale capilarelor subtegumentare

Clinic: echimoza, apare ca o pata vinetie cu margini relativ bine delimitate

pot furniza informatii privind gravitatea traumatismului

aparitia precoce a echimozei este caracteristica contuziilor superficiale

cele instalate tardiv semnifica leziuni profunde si de mai mare amploare

topografia echimozelor poate fi utila in diagnosticul focarului lezional (echimoza

brahio-pectorala sugereaza fractura colului humeral, echimoza perioculara si palpebrala
sugereaza o fractura de baza de craniu, echimoza retromastoidiana indica o fractura a
stancii temporale).
Evolutie: resorbtie spontana
Tratament: nu necesita
Hematomul supraaponevrotic (revarsatul Morel-Lavalle)
rezultatul unui traumatism mai puternic
mecanism: acumulare de sange in tesuturi datorita ruperii unor vase de calibru
mai mare.

natura vaselor afectate (arteriale sau venoase) induce caracteristici de volum,

modalitate de aparitie (cele din surse arteriale isi maresc rapid volumul)
Forme clinice:
- hematom difuz clinic: deformare + edem + durere
- hematom circumscris (compresiv) clinic: deformare + ischemie acuta +
pulsatilitate (daca sursa este arteriala)
Evolutia este conditionata de calibrul vasului lezat si de abundenta revarsatului sangvin
Tratament: imobilizare, conservator + chirurgical (evacuare si drenaj)

Seromul
actiune tangentiala a agentului vulnerant
mecanism: leziuni limfatice datorate clivarii tesutului subcutanat de aponevroza
se formeaza lent si nu umple niciodata cavitatea formata
Clinic: colectie nedureroasa, relative bine delimitate ce nu bombeaza la suprafata
tegumentului, de regula indemn. La percutie poate produce o unda oscilanta de
propagare lichidiana.

-1-

Evolutie: catre resorbtie spontana

Tratament: punctie + chirurgical
Edemul dur posttraumatic

apare in urma traumatismelor periarticulare ale membrelor, asociate sau nu cu

fracturi
apare mai frecvent in urma leziunilor traumatice ale articulatiilor radio-carpiene,
ale carpului sau digito-carpiene, precum si la nivelul articulatiilor distale ale membrului
pelvin.

evolutia este imprevizibila de la remisie totala, pana la persistenta indelungata ce

asociaza leziuni trofice cu implicatii functionale
Clinic: edem, tegumente calde, cianotice. Pozitia degetelor in flexie foarte dureroasa la
mobilizare.

asocierea acestor leziuni cu decalcifierea oaselor articulatiei respective poarta

numele de sindrom Sudeck- Leriche sau osteoporoza algica posttraumatica.
Tratament: infiltratii cu novocaina, antiinflamatorii, gimnastica medicala.

CONTUZIILE PROFUNDE

contuzia musculara
lezarea structurilor anatomice de la nivelul regiunii topografice traumatizate
contuziile prin strivire (crush syndrom)
sindromul compartimental

Contuzia musculara
hematomul profound subaponevrotic dezvoltat in interiorul unei loje musculare
apare prin strivirea si/sau ruperea partiala a fibrelor musculare si lezarea vaselor
sangvine
Clinic : - edem+ durere locala + tardiv echimoza uneori la distanta de sediul contuziei
- se pot dezvolta supuratii profunde (flegmoane ale lojelor musculare, leziunide
fasceita necrozanta, gangrena gazoasa).
- hematoamele voluminoase pot produce fenomene de compresie venoasa sau
arteriala cu consecinte severe (tromboflebita profunda, ischemie periferica acuta,
Diagnostic: punctie exploratorie
Evolutie: - in cursul proceselor reparatorii se formeaza un tesut conjunctivo-fibros
nefunctional, la nivelul caruia contractilitatea nu se produce, rezistenta mecanica este
diminuata si poate fi sediul unei eventratii posttraumatice (in cazul dreptilor abdominali).
- pana la sindrom de compartiment

Lezarea structurilor anatomice de la nivelul regiunii topografice traumatizate

consecinte: fracturi costale, pneumo/hemotorax, rupturi de ficat, splina, rinichi,
organe caviare

-2-

investigatii: HLG, biochimie, Rx toraco-pulmonara/ abdominala, echografie

abdominala, CT.
Contuzia prin strivire (Bywaters) crush- syndrome

gravitate deosebita datorata dezechilibrelor sistemice induse de traumatism

Evolueaza in doua etape:

- etapa de compresiune sau de strivire dureaza pana la 12 ore si se caracterizeaza

prin devitalizari intinse ale maselor musculare strivite.

- etapa de decompresiune reprezinta etapa clinica a acestui sindrom si se

caracterizeaza prin succesiunea a trei faze:
1. faza de edem dureaza 4-5 zile
2.faza de soc incepe odata cu constituirea edemelor, la aparitia
socului contribuie hipovolemia. Bolnavul este palid, cu extremitati reci, dar cu TA
normala. Apar hiponatremie si hiperpotasemie, ce anunta instalarea urmatoarei faze.
3. faza anurica ce reprezinta instalarea IRA. Gradul insuficientei
renale depinde de amploarea distrugerilor tisulare.
Biologic se constata: hiperazotemie, hiperkalemie si mioglobinurie.

Exista trei tipuri de nefropatie: mioglobinurie simpla, nefropatie mioglobinurica,

nefropatie maligna)
Tratament:
- combaterea socului
- tratamentul leziunilor traumatice
- prevenirea si tratarea IRA

Sindromul compartimental

mecanism: compromiterea fluxului sangvin cu afectare musculara si nervoasa

clinic: durere, parestezii/hipo/hiperestezii
tratament: chirurgical - fasciotomii
PLAGI

Definitie: lipsa de continuitate a tesuturilor produsa prin actiunea unor agenti

traumatici.
Clasificare

dupa timpul scurs de la producerea accidentului:

- recente (<6 - 8 h) neinfectate
- vechi (>8 h)
in functie de natura agentului traumatic:
- mecanic
- termic
- chimic
- electric
dupa profunzime:

-3-

- nepenetrante ce nu deschid cavitati seroase

- penetrante ralizeaza o comunicare cu exteriorul a cavitatii pleurale,
peritoneale sau pericardice.
Pot fi : simple
complexe sunt insotite de leziuni ale unor organe cavitare sau
parenchimatoase

Dupa caracterele morfopatologice:

- plagi prin impuscare
- plagi prin muscare
- plagi intepate
- plagi taiate
- plagi contuze
PLAGI PRIN IMPUSCARE
mecanisme implicate:
- formarea cavitatii definitive reprezinta traiectoria glontului prin organism si se
produce prin zdrobirea tesuturilor. Depinde de calibrul si viteza glontului, de unghiul de
impact si de densitatea tesuturilor implicate.
- ciupercizarea expandarea tesuturilor adiacente orificiului de intrare
- fragmentarea glontului
- aparitia de proiectile secundare care actioneaza ca adevarate proiectile
- cavitatia temporara reprezinta extinderea axiala a plagii pornind de la peretii traiectuli
initial

potential infectant cu risc tetanigen

PLAGI MUSCATE
Produse de : insecte
animale veninoase/bolnave
Determina
fenomene alergice
fenomene toxice
transmit boli
CLINIC
- fenomene locale si generale

frecventa crescuta a complicatiilor septice

nu se sutureaza niciodata
PLAGI PRIN INTEPARE
orificiu tegumentar mic, punctiform

potential infectant crescut, in special cu germeni anaerobi sau infectare specifica,

generala, in cazul intepaturilor de insecte

PLAGI TAIATE
marginile sunt regulate, nete
versantii au tendinta sa se indeparteze, lasand sa se vada structurile subiacente
lezate sau nu

-4-

distrugerile se produc prin sectionarea unor elemente anatomice

risc infectios mai redus
PLAGI CONTUZE

margini tegumentare neregulate, anfractuoase

zone devitalizate
sunt cele mai grave
exista mai multe mecanisme de producere: strivire, torsiune, tractiune
risc infectios major: profunde, devitalizari tisulare mari
doua elemente domina evolutia acestor plagi: factorul septic si distructia tisulara

PRINCIPII DE TRATAMENT
Toaleta locala a plagii
Excizia tesuturilor devitalizate

Indepartarea corpilor straini

Explorarea atenta a plagii

Hemostaza chirurgicala

Antibioterapie parenterala

Profilaxie antitetanica si antirabica in functie de situatie

Sutura plagii:
- per-primam in plagile recente, putin profunde, fara tesuturi zdrobite, cu contaminare
minima
- per-secundam pentru plagile deja infectate sau puternic contaminate microbian. Vor
fi lasate deschise pana obtinem granularea plagii, dupa care se poate efectua sutura.

CICATRIZAREA NORMALA SI PATOLOGICA

Etape
- faza inflamatorie (imediata, exudat inflamator)
- faza proliferativa (la 48 h, fibroblasti)
- faza de organizare (poate dura saptamani, luni, ani; proces inflamator cronic)

CICATRIZAREA NORMALA SI PATOLOGICA

1. Faza inflamatiorie 2-5 zile
-inflamatie si autoliza
-detersia necrozelor
Hemostaza
Vasoconstrictie
Agregare plachetara
Formarea cheagului
Inflammatie
Vasodilatie
Fagocitoza
2.Faza proliferativa: 14-21 zile

-5-

-proliferare si granulatie
-matricea colagenica
-formarea cicatricii
3. Faza de organizare pina la 2 ani
-modelarea cicatricii
Factori generali care influenteaza vindecarea plagilor
starea de nutritie hipoproteinemia (scade colagenul, scade apararea)

varsta sistem imunitar: incomplet sau epuizat

tulburari metabolice: carenta de albumina (catabolism crescut, aport insuficient)

tulburari hormonale: glucocorticoizi exogeni, diabet zaharat

Fumatul, bolile de colagen, traumatismele repetate, boli hepatice si renale, afectiuni

hematologice.

Factori locali

plaga lineara

plaga contuza

sepsisul local intarzie vindecarea

Prezenta corpilor straini si a tesutului necrotic

Insuficienta venoasa cronica

hemoragia
Factori tehnici

manevre chirurgicale

vascularizatie cu cat tesuturile perilezionale sunt mai bine irigate, cu atat cicatrizarea
este de mai buna calitate

respectarea pliurilor
Alti factori

iradierea intarzie vindecarea

medicatia citostatica
Modalitati de cicatrizare

cicatrizare per primam reprezinta modelul de vindecare al plagilor chirurgicale sau al

celor taiate simple.
Conditii necesare unei astfel de vindecari:
- diminuarea pana la absenta a spatiului dintre versantii plagii
- devitalizare minima
- Absenta infectiei

cicatrizare per secundam este determinata de prezenta infectiei alaturi de tesut

devitalizat si are trei etape:
autodeterjarea plagii
repararea strangerea si umplerea spatiului dintre versantii plagii
etapa epitelizarii numai in absenta factorului septic

cicatrizare tertiara reprezinta vindecarea unei plagi cu evolutie secundara si ulterior

suturata.

-6-

Complicatiile si evolutia plagilor

imediate
- hematom
- serom
- infectie
Pot aparea in functie de gravitatea si caracterul plagii: socul traumatic, anemia grava, stari
toxemice sau anafilactice, transmiterea unor boli grave (turbarea).

tardive
- cheloide - sunt rezultatul unei hiperproducii de fibre de colagen la nivelul plgii
TRAUMATISME MUSCULARE
RUPTURA MUSCULARA
se poate produce:
- prin actiunea directa a agentului vulnerant
- prin contractia brutala a muschilor
Rupturile musculare pot fi:
- complete (capetele musculare se retracta si se formeaza un hematom)
- incomplete (se mai pastreaza functia contractila)
- Clinic durere brutala la momentul producerii incidentului
- impotenta functionala a muschiului lezat
- deformarea reliefului la nivelul rupturii cu o zona depresiva centrala
- echimoza regiunii respective ca urmare a difuziunii sangelui din hematom
- Diagnostic diferential: hernia musculara sau tumora
- Complicatii:
- supuratia pana la abcedare
- flebita tardiva
- atrofia musculara
- miozita osifianta
- Tratament
- in rupturile incomplete imobilizare in pozitia de relaxare
- in rupturile complete sutura muschiului si a fasciei
TRAUMATISMELE ABDOMINALE

Traumatismul ansamblul manifestarilor locale si generale produse de un agent vulnerant

asupra organismului.
Inchise (contuziile) se produc leziuni tisulare sau viscerale fara a exista o solutie de continuitate a
tegumentului.
- lipseste factorul microbian de contaminare
Deschise exista solutie de continuitate la nivelul tegumentului

Traumatismele abdominale totalitatea leziunilor locale si generale induse de agentul

traumatic asupra abdomenului (perete abdominal si organele intraabdominale).

NB: frecventa traumatismelor abdominale izolate fiind rara, notiunea de traumatism abdominal
capata un sens mai general, incluzandu-se de cele mai multe ori in tabloul clinic al
politraumatismelor.

-7-

TRAUMATISMELE ABDOMINALE
ETIOPATOGENIE-FIZIOPATOLOGIE

Contuzii traumatisme inchise

Plagi traumatisme deschise, ce pot fi penetrante sau nepenetrante

Cheia supravietuirii in traumatismele abdominale, NU consta in a pune un diagnostic

precis, ci mai degraba in a recunoaste cand exista o leziune inraabdominala ce impune interventie
chirurgicala.
Etiologia leziunilor abdominale

Contuzii

Prin lovire

Prin presiune/ comprimare

Prin contralovitura

Prin efectul de suflu

Mecanismul de producere:

La organele cavitare:
zdrobire, explozie, smulgere

La organele parenchimatoase:
zdrobire, smulgere prin contralovitura
Contuziile abdominale

Presupun existenta unei echimoze sau pot fi suspectate prin mecanismul lezional

Semnele vizibile nu reflecta gravitatea leziunilor

Apar in contextul politraumei

CLASIFICARE
In functie de mecanismul de producere:
1. Traumatisme abdominale inchise (contuzii abdominale)

cele mai frecvente, se produc leziuni tisulare sau viscerale fara a exista o solutie de
continuitate a tegumentului.

lipseste factorul microbian de contaminare

se produc prin :
mecanism direct: lovire
mecanism indirect: prin contra-lovitura, prin mecanism de accelerare - decelerare
2. Traumatisme abdominale deschise (plagi):

cu solutie de continuitate la nivelul tegumentului

Dupa adancimea lor, plagile se clasifica in
1. nepenetrante:

nu depasesc peritoneul parietal;

sunt in general fara lezare viscerala

exceptie fac plagile posterioare abdominale ce implica organe retroperitoneale: rinichi,

colon ascendent, pancreas
2. penetrante:

intereseaza peritoneul
3. perforante:

-8-

traverseaza si peritoneul visceral interesand un organ cavitar sau plin.

Dup gradul contaminrii i prognoza ratei de infecii:

1. PLGI CURATE: incizii chirurgicale pe tegumente dezinfectate, fr ptrundere n tractul

digestiv (hernii, etc.)
2. PLGI CU CONTAMINARE MINIM (din tractul digestiv, respirator sau genitourinar)
3. PLGI CONTAMINATE - contaminare major a plgii: toate plgile traumatice;
4. PLGI INFECTATE - presupun o infecie preexistant: peritonit apendicular;
Dupa timpul scurs de la trauma:
1.
2.

PLAGI RECENTE - pana la 6 ore de la accident, fara semne de infectie

PLAGI VECHI peste 6 ore de la accident

FRECVENTA LEZIUNILOR VISCERALE

Organele mai frecvent interesate sunt: ficatul, splina (arie de proiectie mai mare,
sunt organe fixe).

Mai rar afectate sunt: intestinul subtire (mobil, depresibil, fuge din calea agentului
vulnerant.
TABLOUL CLINIC

Mecanismul producerii leziunilor viscerale este diferit pentru organele parenchimatoase

fata de cele viscerale.

Astfel, viscerele parenchimatoase pot fi lezate prin:

- Strivire (corpului pancreatic de coloana vertebrala, a rinichiului de coaste)
- Mecanism direct (lezare directa a splinei sau ficatului)
- Mecanism indirect (leziuni mediate de fragmente osoase, smulgeri de pediculi vasculari
prin contralovitura, de cresterea presiunii intraabdominale).

Leziunile viscerale cavitare se produc prin:

- Strivirea (anselor intestinale, in special a unghiului duodeno-jejunal pe coloana
vertebrala)
- Explozia (stomac, vezica urinara cand sumt pline cu continut)
- Mecanism indirect (smulgerea pediculilor vasculari si dezinsertia mezourilor in cursul
caderii si opririi bruste).
Semne si simptome ale traumatismelor abdominale

Contuziile

Durere abdominala

Distensie

Echimoze

Stare de soc
Evaluare clinica a contuziilor abdominale
Poate fi nesatisfacatoare din urmatoarele cauze:

Politraumele pot masca afectiunile abdominale ( ex. fracturi, afectiuni la nivelul capului)

Hipotensiunea arteriala poate fi datorata altor cauze extraabdominale (fracturi, hemotorax,

cauze cardiace tamponada cardiaca)

-9-

Sensibilitatea abdominala poate fi rezultatul afectarii peretelui abdominal mai degraba

decat existenta unei injurii intraabdominale)

In cazul leziunilor viscerale intraabdominale socului traumatic ii pot succeda trei tipuri
fiziopatologice de complicatii:
Sindromul de hemoragie interna (intra/retroperitoneala prin lezarea organelor
parenchimatoase, vaselor mari, mezourilor).
Sindromul peritoneal (prin lezarea organelor cavitare)
Sindrom mixt prin intricarea celor de mai sus

Sindromul de hemoragie interna (apar semnele clinice ale socului hemoragic):

- semne de anemie acuta (tegumente si mucoase palide, transpirate, extremitati reci, sete,
anxietate, dispnee)
- Obiectiv:
- tahicardie si scaderea tensiunii arteriale)
- oligoanurie
- examen local: abdomen meteorizat, dureros difuz, cu matitate decliva
- TR Douglas sensibil
Sindromul peritoneal
- abdomen cu contractura si aparare musculara
- la percutie timpanism, disparitia matitatii hepatice
INVESTIGATII DE LABORATOR
HLG (Hb, Ht scazute, leucocitoza)
Grup sangvin si Rh
Biochimie - LDH, transaminazele cresc in leziuni parenchimatoase hepatice
- amilazemie in leziuni pancreatice, duodenale
Teste de coagulare
Sumar de urina
INVESTIGATII PARACLINICE

ECHOGRAFIA ABDOMINALA
- noninvaziva si usor accesibila
- detecteaza colectii lichidiene libere/inchistate
- Leziuni ale organelor parenchimatoase

RADIOGRAFIA ABDOMINALA SIMPLA (PE GOL)

- pneumoperitoneu
- semnele ileusului paralitic (nivele hidroaerice, aerocolie marcata)
- prezenta corpilor straini
- aspectul cupolelor diafragmatice (hernii diafragmatice posttraumatice)

Radiografia toracica: fracturi ale ultimelor coaste pot sugera existenta unor eventuale
leziuni hepatice, splenice, ale diafragmului

PUNCTIA ABDOMINALA
- se executa in cele patru cadrane, de preferat in FIS datorita mobilitatii sigmoidului
- poate evidentia prezenta de lichid intraperitoneal
- 10 -

- punctia negativa nu exclude leziunile viscerale

LAVAJUL PERITONEAL
-metoda sensibila si specifica utilizat in investigarea pacientilor traumatizati

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
- apreciaza existenta revarsatului intraperitoneal, a leziunilor organelor parenchimatoase
intraabdominale
- mai sensibila ca ultrasonografia
- mai putin performanta in depistarea leziunilor organelor cavitare

ANGIOGRAFIA SELECTIVA
- este invaziva, intarzie momentul interventiei
- pret ridicat
- identifica sursa hemoragiei (in cazul leziunilor splinei, ficatului).
SONDAJUL GASTRIC SI VEZICAL
- precizeaza existenta sangelui in stomac/ vezica.
LAPAROSCOPIA
- evita laparatomiile exploratorii
LAPARATOMIA EXPLORATORIE
- la pacientii socati cu hipotensiune persistenta in ciuda masurilor de reechilibrare
- hemoragie intraperitoneala
- semne de peritonita
- plagi impuscate abdominale
- ruptura de diafragm
- prezenta de pneumoperitoneu la Rx abdominala pe gol
- evisceratii posttraumatice

Contuziile abdominale

Spre deosebire de plagile penetrante, in contuzii, prezenta socului si peritonitei NU justifica

interventia chirurgicala.

Sunt necesare asadar investigatii suplimentare adjuvante

Metode de investigare in contuziile abdominale

In centrele moderne, CT abdominal ramane investigatia de electie pentru pacientul stabil

LP si echografia abdominala raman utile pentru pacientii instabili sau in centrele in care nu
exista acces facil la CT
Metode de investigare in contuziile abdominale ECHOGRAFIA ABDOMINALA

Obiectivul detectarea prezentei lichidului:

- in sacul pericardic tamponada
- spatiul Morisson
- recesul spleno-renal
- pelvis
In centrele moderne are rol numai la pacientii insatbili!!!
Laparatomia e indicata la pacientii hipotensivi cu cantitate mare de lichid intraperitoneal.
Metode de investigare in contuziile abdominale CT ABDOMINAL

A devenit o parte importanta a managementului modern a pacientului stabil politraumatizat

Valoare diagnostica incontestabila deoarece evidentiaza:

- cavitatea intra si retroperitoneala

- 11 -

- integritatea structurilor osoase

- organele parenchimatoase intra si retroperitoneale
- lichidul liber in absenta afectarii organelor solide sugereaza leziune mezenterica
INDICATIILE INTERVENTIEI CHIRURGICALE IN CONTUZIILE ABDOMINALE

pacient instabil hemodinamic cu hemoperitoneu demonstrat de LP/ Echo abdominala sau

in cazul unui pacient cu hipoTA cu distensie abdominala si fara alte leziuni extraabdominale

Pacient cu hernie hiafragmatica demonstrata de RX/CT

Pacient cu/fara semne peritoneale dar cu pneumoprietoneu demonstart de Rx/CT

Pacient cu leziune de organ cavitar (intestin, VU,VB) demonstrata la CT/clinic

Pacient cu leziune pancreatica evidentiata la CT

Pacient cu hemoperitoneu important in absenta leziunii organelor parnachimatoase

demonstrata la CT. Se ridica suspiciunea unei leziuni mezenterice cu potentiala ischemie
intestinala

Pacient cu semne de sepsis si aparare abdominala in prezenta unor imagini CT echivoce

Pacient cu leziuni hepatice/splenice la care managementul conservator a esuat

Diagnosticul plagilor abdominale prin injunghiere

Prezenta plagii abdominale

Evaluarea clinica-primordiala

Teste necesare pregatirii eventualei laparatomii: HLG, Grup sgv. +Rh, EKG)

In functie de circumstante pot fi necesare masuri suplimentare de diagnostic

Atitudinea in fata pacientilor asimptomatici cu plagi abdominale prin injunghiere
Statistic in 1/3 din situatii nu este interesata cavitatea peritoneala
1/3 din situatii este interesata, insa viscerele intraperitoneale sunt integre.
Atitudinea in fata pacientilor asimptomatici cu plagi abdominale prin injunghiere

Lavajul peritoneal

Explorarea traiectului plagii sub anestezie locala

Laparoscopia necesita AG si nu este accesibila urgentelor dpdv logistic in toate centrele

(nu poate exclude o mica laceratie intestinala sau interesarea retroperitoneala)
Managementul plagilor abdominale prin injunghiere

Exista 2 atitudini complementare in fata acestor pacienti asimptomatici:

- reevaluarea clinica
internare
hidratare iv
monitorizarea semnelor vitale+ diureza
- efectuarea CT abdominal (de rutina in unele centre ) nu evidentiaza perforatiile
intestinale precoce
Managementul plagilor abdominale prin injunghiere

Reexaminarea abdominala pentru descoperirea eventualelor semne de peritonita

Analgezia, antibioterapia si SNG NU sunt necesare.

Daca dupa 18-24h de observatie nu apare hipovolemie/peritonita pacientul poate fi

externat
Managementul plagilor abdominale prin injunghiere

- 12 -

Decizia cea mai importanta in fata acestor pacienti consta in oprtunitatea efectuarii
laparatomiei exploratorii

Este de dorit evitarea laparatomiilor negative (fara leziuni) si a celor nonterapeutice

(leziunile se pot remite spontan)
INDICATII PENTRU INTERVENTIE CHIRURGICALA IMEDIATA IN PLAGILE PRIN INJUNGHIERE

Instabilitate hemodinamica in absenta leziunilor extra-abdominale asociate

Peritonita: semnele de peritonita tb cautate la distanta de plaga si cu VU golita

Pneumoperitoneul (Rx)

Evisceratia

Retentia de corp strain

PLAGILE ABDOMINALE PRIN IMPUSCARE

atitudinea fata de pacientii asiptomatici CA IN PLAGILE PRIN INJUNGHIERE

CT abdominal si toracic este indicat la toti pacientii stabili

PLAGILE ABDOMINALE PRIN IMPUSCARE

Atentie impun plagile ce intereseaza diafragmul, flancurile si cele perineale
Plagile diafragmatice- toraco/laparoscopie
Plagile flancurilor pot afecta dd, colon, aparat genito-urinar
- CT foarte util. UIV
Plagile perineale: TR, CT, rectosigmoidoscopie

- 13 -