Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colocviu
Colocviu
Etiologie, manifestri
clinice, principii de diagnostic.
Etiologia
Nerespectarea regimului alimentar.
Strile psihoemoionale.
Majorarea incidenei maladiilor alergice i infecioase.
Deprinderile vicioase ale adolescenilor (tabagismul, alcoolul, toxicomania, etc.).
Infecioi (bacteriile, viruii, fungii etc.).
Chimici (corozivele, bila i sucul pancreatic etc.).
Traumatici.
Dereglri imune.
Manifestari clinice:
Dureri abdominale ce pot fi cu caracter de puseu dureros n timpul/dup mas, uneori cu caracter de crampe
epigastrice.
la copiii mici se localizeaz n regiunea periombilical,la copii mari se localizeaz in epigastru.
Greuri postprandiale (n gastritele cronice nu este obligator asocierea lor cu vrsturile, care sunt specifice
gastritelor acute).
Vrsturi ce apar mai frecvent dup mese, evacuarea coninutului stomacal amelioreaz durerile.
Senzaie de plenitudine.
Senzaie de saietate.
Manifestrile extradigestive sunt comune gastritei autoimune sau atrofice i formelor speciale de gastrit
cronic:
gastrita Menetrier edeme i ascit;
gastrita alergic diaree, manifestri alergice (urticarie, bronit spastic, astm), edem angioneurotic;
gastrita flegmonoas - stare toxic, cu abdomen acut, febr, frisoane, vrsturi ce conin mase purulente;
gastrita chimic sialoree i ulceraii buco-faringiene.
la copiii mari n epigastru.
Principii de diagnostic:
Analiza general a sngelui
Analiza general a urinei
Examenul materialelor fecale prin coproscopie
Examenul coproparazitologic
Examenul materialelor fecale la snge occult
Examenul endoscopic
Examenul ecografic al organelor interne
Teste de evaluare a infectrii cu H.pylori
2. Alimentaia natural. Avantajele alimentatiei naturale.
Alimentaia este componenta de baz,recunoscut de toi a dreptului copilului la sntate, stipulat n Convenia
Drepturilor Copilului.
Copiii au dreptul la alimentaie adecvat si la accesul ctre produse nutritive si inofensive, ambele influiennd direct
realizarea dreptului la un nivel de sntate ct mai nalt
Studiul alimentaiei umane a intrat trziu n domeniul preocuprilor tiinifice, dei nc din cele mai vechi
timpuri s-au fcut diverse legturi ntre alimentaie i patologie
Hipocrate stabilete cu 500 de ani .e.n. c alimentaia are un rol deosebit n prevenirea i tratamentul bolilor,
combtnd vechile doctrine c hrana este sursa tuturor relelor
Dac reuim - spunea Hipocrate - s gsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaie i exerciiile
fizice, astfel nct s nu fie nici mai mult nici mai puin, am reuit s descoperim mijlocul de ntreinere a
sntii
Importana alimentaiei naturale
Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurnd toate necesitile nutritive ale lor n primele 6
luni (26 sptmni) de via i i este necesar copilului pn n al 2 -lea an de via.
Laptele matern este mai mult dect o simpl colecie de nutrieni i o protecie unic mpotriva infeciilor i alergiei,
alptarea la sn asigur nite efecte considerabile de protecie asntii mamei. Necesitile nutriionale i energetice
crescute ale femeii ce alpteaz pot fi uor acoperite prin respectarea recomandrilor privind alimentaia sntoas.
Totodat un regim alimentar adecvat al mamei este mai puin costisitor dect amestecurile lactate pentru copii.
Alptarea la sn are efecte de lung durat, avnd n vedere creterea i dezvoltarea. Efectele alptrii sunt mult mai
mari dac ea este nceput ct mai devreme., adic chiar in primele 1-2 ore dup natere, copilul va fi hrnit la cerere
i exclusiv natural n primele 6 luni de via. E preferabil continuarea alimentaiei la sn i n al doilea an de via,
mai cu seam la categoriile de populaie cu risc crescut de boli infecioase.
ntr-un secol de degradare ecologic progresiv devine deosebit de important totul ce este vital, pur i natural; toate
aceste proprieti pot fi n cea mai mare msur atribuite laptelui matern.
Avantalele alimentaiei naturale pentru copil i pentru mama care alpteaz Pentru copil:
Reduce frecvena i durata patologiilor dispeptice.;
se micoreaz rspndirea i durata afeciunilor diareice
copilul e protejat contra infeciilor respiratorii
scade frecvena otitelor medii i recidivarea lor
protejeaz contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei, botulizmului,infeciilor urinare
este posibil micorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat tip I, colit nespecific ulceroas etc.)
micoreaz riscul morii subite a sugarului.
Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fa de laptele de vaci;
E posibil reducerea riscului de dezvoltare a obezitii ulterior;
mbuntete acuitatea vizual i nivelul dezvoltrii neuropsihice;
Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de mucturdatrit stimulrii
dezvoltrii adecvate a mandibulei.
Pentru mam:
Stabilirea precoce a lactaiei dup natere reface mai devreme puterile mamei;
Grbete involuia uterului i micoreaz riscul patologiilor post-partum, micornd mortalitatea
matern;Micorn hemoragiile contribuie la meninerea pierderilor de hemoglobin ( scznd pierderile),
mbuntind, astfel, nivelul fierului;
Prelungete perioada de amenoree, protejnd de apariia unei sarcini;
Accelereaz perderile de greutate, acumulate pe parcursul sarcinii,
femeea
revenind mai repede la greutatea corporal de nainte de sarcin;
Reduce riscul dezvoltrii cancerului mamar preclimateric
Reduce riscul dezvoltrii cancerului ovarian.
3. Alimentatia mixta. Formulele lactate folosite ca supliment.
Metodele de alimentare mixt
Metoda complementar este practicat n caz de hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se aplic nti la
sn, apoi se administreaz suplimentul prin formul artificial. Aceast metod este cea mai recomandabil,
fiind fiziologic i contribuind la meninerea i stimularea n continuare a lactaiei.
Metoda alternativ este utilizat atunci, cnd mama nu poate aplica destul de frecvent la sn copilul,lipsind o
perioad de timp de acas - fie c este a serviciu, fie c e la studii. n acest caz se insist asupra alimentrii
maxime cu lapte stors, iar deficitul se va compensa cu formul lactat, nlocuind una sau mai multe aplicri la
sn cu supliment. Acest metod este mai puin recomandat, deoarece intervalale mari ntre aplicarea la sn
influieneaz negativ lactaia, reducnd progresiv cantitatea de lapte produc de ctre mam.
Regimul alimentaiei cu lapte-praf (n caz de alimentaie mixta/artificial)
Pn la 3 luini -6 -7 ori /24 ore;
7
ori - pentru copii
nscui cu masa corpului mai mic
de 3200g
6
ori - pentru copii
nscui cu masa corpului mai mare
de 3200g
3
-6 luni - 6 ori fiecare 3,5 ore
6
-12 luni - 5 ori fiecare 4 ore cu pauz de noapte
( 6-00, 10-00, 14-00,
18-00, 22-00 ).
Respectarea unui regim la alimentaia mixt i artificial este argumentat prin particularitile de digestie a
laptelui praf i reinerea acestuia n stomac o perioad mai mare dect laptele matern
O alimentaie sntoas si adecvat necesitilor organismului este cheia asigurrii unei creteri si dezvoltri
armonioase somatice, dar si psihice, emoionale i afective.
4. Alimentatia mamei care alapteaza.
Rolul alimentaiei mamei care alpteaz
Toate mamele, chiar i acele de o nutriie sczut sunt n stare s produc suficient lapte i de o calitate ce poate
asigura copilului sugar o dezvoltare fizic corespunztoare.Cu toate acestea, rezervele de substane nutritive se vor
epuiza, iar acesta se va rsfrnge negativ asupra laptelui, dac intervalul dintre nateri este scurt i nu a fost timp
destul pentru refacerea rezervelor. Mai mult dect att, exist date, care indic, c rezervele insuficiente de grsimi la
mam va scdea coninutul lor n lapte. Reeind din cele expuse, pentru a asigura un coninut optim i o calitate
adecvat a laptelui matern, fr a supune riscului sntatea mamei, este important de a ine cont de unele
recomandri de alimentaie, care sunt n egal msur necesare i n perioada de sarcin i in cea de lactaie:
Coninutul de calorii n 24 ore se va majora cu 700 - 1 000 i va constitui0 3 500 KKal;
Coninutul de proteine se va majora cu 30 - 40g i va constitui nu mai puin de 110 - 120 g/ 24 ore (din care
60 - 70 % vor fi cele de origine animal);
Se va magora i cantitatea de lipide consumate n 24 ore (100 - 120 n 24 ore ), din care 30 -35 % vor fi
vegetale,iar glucidele vor constitui 450 - 500g/24 ore) ;
Se vor consuma zilnic cantiti suficiente de legume i fructe ;
Lichidele suplimentare n 24 ore vor constitui 1-2 litri, ns nu este necesar de a consuma contrar dorinei,
deoarece lichidele suplimentare nu mresc lactaia;
Regimul de alimentare al mamei trebue s fie concordat cu regimul de alimentaie a copilului. Mama trebue
s mnnce de 5-6 ori n 24 ore nainte de alimentarea copilului ;
Se vor ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau miros neplcut (ceap, usturoi, oet, ardei
iui etc.));
Este indispensabil i un regim sntos al zilei, din care nu vor lipsi plimbrile la aer liber, somnul suficient (nu mai
puin de 8 ore n cele 24). Efortul fizic va fi dozat.Se va respecta igiena minilor, glandelor mamare, corpului (este
suficient un du dimineaa i seara, iar minile necesit o splare ct mai frecvent).
Pe ntreag perioada de sarcin i de lactaie nu este recomandat aconsumul de alcool, fumatul, care pot avea efect
negativ asupra lactaiei.
nrcatul, conform recomandrilor actuale ale OMS se face nu mai devreme de 2 ani, alimentaia natural fiind
posibil i mai mult. nrcatul se face treptat, la copilul sntos i preferabil nu n peroada de ari pentru a reduce
riscul de fenomene dispeptice. Nu se recomand nrcarea brusc, asociat cu o traum psihologic (schimbarea
locuinei, absena mamei de acas). Dac nrcatul copilului s-a fcut treptat, nu va fi greu de nlocuit ultima porie de
lapte matern cu un alt tip de lapte, iar mama nu va ave incomoditi cu snii.
5. Alimentaia artificial: indicaii, reguli i cerine privind volumul, produsele, regimul de administrare.
Alimentatia artificiala- este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele matern.
Tehnica de alimentatie artificiala include un sir de principii obligatorii si anume:
Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cand copilul este sanatos.
Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin talonarea tolerantei digestive, in cantitati mici, care ulterior se vor
mari.
Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi.
Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi compozitie, folosirea mai multor formule mareste
riscul aparitiei tulburarii digestive.
Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentatiei sugarului la o stagnare neinsemnata a sporului ponderal sau
la cea mai usoara schimbare a scaunului, mai ales in primele 3 luni de viata; fiecare aliment nou necesita o perioada
de adaptare adecvata.
stagnare a sporului ponderal de unu, cinci- doua saptamani va impune modificari in dieta, calcularea ratiei alimentare
de facto, normata de corectiile calitative si cantitative necesare.
Se va tine cont de particularitatile individuale ale sugarului in raport cu alaptarea la san alimentatia artificiala a
sugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de igiena ceea ce priveste pastrarea, pregatirea si folosirea
vaselor necesare pentru prepararea amestecurilor latescente.
Se impun masuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor, preparaea formulelor de lapte la fiecare masa.
Daca bebelusul refuza un anumit supliment, nu se va insista, se renunta, apoi se va reluaadministrarea lui dupa cateva
zile.
Se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeazacresterea ponderala.
Pe toata perioada alimentatiei artificiale, si nu numai, parintii trebuie sa tine legatura cu medicul copilului, care va
monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale.
Un lucru trebuie de avut in minte, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare, de
aceea el nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic.
6. Alimentatia copilului mai mare de un an. Notiune despre dieta prudenta.
n perioada 1-3 ani se impun modificri n alimentaia copilului care trebuie s fie ct mai variat, estetic prezentat,
iar meniul s fie alctuit n funcie de gradul de dezvoltare i preferinele copilului.
Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul.
Se recomand ca cel puin o mas pe zi s fie servit mpreun cu ntreaga familie, aceasta fiind o modalitate de
cunoatere i interaciune reciproc.
Nevoia de lichide la aceast vrst este de 125 ml/kg/zi.
Nevoia de:
- proteine 2,5-3 g/kg/zi;
- lipide 4-5 g/kg/zi;
- glucide 10-12 g/kg/zi.
Necesarul de calorii la aceast vrst este de 80-100 Kcal/kg/zi.
DA
Supraveghere 48-72 ore n SPU,ATI, cu transfer ulterior n Secia pediatrie
Contactarea medicului de familie Transfer la domiciliu
NU
Se repet bolusul NaCI 0,9% 20 ml/kg
AMELIORARE?
NU
Se repet bolusul NaCI 0,9% 20 ml/kg
AMELIORARE?
Mas eritrocitar-10-15 ml/kg
Dac hemoragia continu, transfuzai 10 ml/kg de plazm proaspt congelat
Crioprecipitatul este indicat dac este hipofibrinogenemie (<1 gr/l) EVALUARE HEMODINAMIC
AMELIORARE?
Vasopresoare: Dopamin 5-20 mcg/kg/min; Epinefrin 0,1-1 mcg/kg/min
AMELIORARE?
oc refractar (persistent la vasopresoare), evoluie nefavorabil
Semnele de ameliorare a strii generale:
Normalizarea TA - ^1 lun TA sistolic 60 mmHg, 1 lun-10 ani 70 mmHg + (2 x vrsta n ani), ^10 ani 90
mmHg
Sp02 - 92-98%
Perfuzia tisular -TRC<2 sec, extremitile calde
Statutul mintal - normal/contient
Diureza - >1 ml/kg/h
Pulsul central egal cu cel periferic
Semnele suprancrcrii volemice:
Apariia ralurilor n pulmoni, tus umed sau a hepatomegaliei
Lipsa efectului de la diuretice - dializ peritonial sau terapia renal de substituie
Stopai administrarea volumelor expander, administrai diuretice!
10. Ajutorul de urgenta n caz de lesin la copii.
Trebuie sa stim ca lesinul poate sa apara fara vreo semnificatie anume, dar si ca el poate sa fie cauzat de o anumita
problema grava de sanatate.
Conduita:
1. Pozitioneaza victima pe spate si ridica-i picioarele pana la nivelul inimii, daca este posibil;
2.Verifica caile aeriene pentru a elimina posibilitatea unei obturatii si fii atent/a daca victima vomita;
3. Verifica respiratia si orice miscare;
4. Compresele cu apa rece aplicate pe frunte;
5. Daca victima respira, restabileste fluxul sanguin ridicandu-i picioarele desupra capului. De asemenea, indeparteaza
cureaua sau articolele de imbracaminte foarte stramte;
6. Daca victima nu-si revine intr-un minut si ramane in continuare inconstienta, suna la urgente;
7. Daca victima a lesinat in urma unor lovituri, ingrijeste-te si de aceste vanatai sau rani. Controleaza sangerarea prin
presarea ranii.
Ce sa nu facem?
Palmele pe care in disperare de cauza le dam ca sa facem ceva sunt cea mai intalnita greseala. Nu ajuta cu nimic, din
contra, pot face rau. La fel si a incerca sa turnam persoanei deja lesinate o bautura dulce pe gat. Evident, ea nu mai
poate inghiti corect in acel moment, plus ca organismul nu foloseste digestia pentru a-si reveni la starea constienta.
In mod practic o persoana care observa un asemenea moment trebuie sa respecte cateva etape:
1. Eliberarea cailor aeriene si semnele vitale: un asemenea pacient trebuie asezat in decubit lateral (pe o parte) de
preferat pe stanga, cu capul extins spre spate membrul superior de pe sol fiind flectat si sustinand capul in pozitia
extinsa. Aceasta manevra va elibera calea aeriana de baza limbii permitand o respiratie normala. Eventual se
exploreaza cavitatea bucala pentru a nu exista corpi straini. Concomitent se observa miscarile de respiratie normala ale
toracelui.
2. Activitatea cardiaca normala se poate determina rapid prin palparea pulsului central adica la arterele carotide.
Acesta trebuie sa fie regulat si sa aiba o frecventa intre 60 si 100 batai/minut. Orice deviatie de la acesti parametrii
indica o cauza cardiaca a crizei de pierdere de cunostinta si examinare medicala de urgenta.
3. Un caz special il reprezinta lipsa miscarilor respiratorii spontane si/sau lipsa pulsului carotidian situatie care indica
ori iminenta unui stop cardio-respirator ori chiar un stop cardio-respirator. Se vor executa de urgenta manevre de
resuscitare cardio-pulmonara (masaj cardiac extern si respiratie gura la gura) pana la sosirea unei echipe medicale
specializate in asemenea situatii.
Ce nu trebuie sa faceti!
1. Mobilizarea sub orice forma a pacientului (poate compromite calea aeriana sau poate agrava o eventuala leziune
traumatica aparuta in urma caderii).
2. Administarea de orice fel de substante/medicamente pe cale digestiva (pe langa faptul ca nu se stie exact cauza
crizei, deci nu se poate da un tratament tintit, riscam sa determinam aspirarea acestuia si/sau de lichide in calea aeriana
lucru care provoaca complicatii pulmonare grave).
3. Neprezentarea la medic pentru consult specializat sau nechemarea unui medic/echipe de urgenta care sa evalueze
corect pacientul.
4. Intarzierea manevrelor de resuscitare cardio-pulmonara in cazul instalarii stopului cardio-respirator (functia
cerebrala este compromisa ireversibil dupa 3-5 minute de lipsa a circulatiei eficiente cerebrale).
11. Ajutorul de urgent n caz de ingestie a unei subst. toxice de ctre copii, inclusiv n intoxicatie cu
medicamente.
Variante de raspuns:
1. Ca masura de prim ajutor, poti da copilului sa bea rapid apa sau lapte, pentru a dilua substanta toxica si a preveni
reactiile adverse imediate.
2. Tratament - Daca pare verosimila ipoteza intoxicatiei accidentale, trebuie sa se ia urgent legatura cu serviciul de
specialitate sau cu serviciul de urgente al spitalului de pediatrie cel mai apropiat. In asteptarea ajutorului, este total
contraindicat sa se determine copilul sa manance sau sa bea. Contrar unei opinii larg raspandite, nu trebuie in nici un
caz sa i se dea lapte copilului. Nici nu trebuie incercat sa i se produca voma. Orice intoxicatie potentiala necesita o
spitalizare in cursul careia vor putea fi efectuate tentativele de evacuare a continutului stomacului multumita
administrarii de medicamente sau prin spalatura stomacala.
Absorbtiile de apa de Javel (solutie de hipoclorit de sodiu) diluata, cele mai frecvente, nu sunt in general periculoase.
In schimb, daca este vorba de inghitirea de apa de Javel concentrata sau de caustice (produse pentru spalatul veselei,
detartrante, pentru desfundarea canalului, de exemplu), copilul trebuie spitalizat de urgenta intr-un serviciu de
otorinolaringologie si trebuie cautate eventualele leziuni ale stomacului sau ale esofagului. Inhalatiile de derivati ai
petrolului sunt deosebit de periculoase deoarece acestia pot provoca o atingere pulmonara. O supraveghere in mediu
spitalicesc care dispune de un serviciu de reanimare este un lucru care se impune.
3. Test:
A. l faci s bea lapte sau ap.
B. Nu-i dai nimic.
Corect B: Tot ce trebuie s faci e s-i clteti gura cu ap i s-l faci s elimine tot ce a nghiit. Este
nerecomandat s-i dai s bea ceva nainte de a primi sfatul unui specialist.
Chiar dac sunt muli care nc mai cred c laptele e un antidot, afl c, dimpotriv, grsimea din lapte poate
accelera trecerea substanelor toxice n snge.
4. Primul ajutor in intoxicatii
Intoxicatiile acute reprezinta o urgenta medicala, deoarece in unele cazuri ele pot fi letale. Studiile epidemiologice au
aratat ca exista diferente evidente in functie de varsta, atat in ceea ce priveste frecventa si caracterul intoxicatiei cat si
in privinta substantelor implicate.
Astfel:
- la copii predomina intoxicatiile accidentale, fata de adult unde majoritatea sunt voluntare, in scop suicid
- majoritatea intoxicatiilor la copii se produc sub varsta de 5 ani
- sub varsta de 1 an, predomina intoxicatiile cu medicamente, prin supradozaj sau utilizarea necorezpunzatoare a
acestora
- intre 1-5 ani predomina intoxicatiile accidentale cu diverse substante casnice: detergenti, sampon, sapun, diversi
solventi casnici, dezinfectanti, etc.
La copii si sugari:
Infectioase: enterale- bacteriene, virale, parazitare
Parenterale(extrdigestive)- bacteriene sau virale.
Neinfectioase: greseli alimentare calitative si cantitative, factori medicamentosi(diaree, iatrogene),- ex. Preparate de
fier, tetraciclina, ampicilina
Factorii alergici: alergia la proteinele laptelui de vaca, soia, ovalbumina.
Tabloul clinic:
Triada: anorexia, diareea, voma.
Agitatie
Eritem fesier
Stagnarea curbei ponderale,
Schimbarea comportamentului: indispozitie, agitatie, somn superficial.
Scaune diareice 5-10 pe zi-apoase, verzui maronii, cu mucus
13. Caracteristicul sindromului anemic la copii.
Anemia este o stare patologica character (hematologic) prin scaderea de hemoglobina, a masei globulare totale sub
valorile normale pentru virsta si sexul, respective si clinic prin paliditatea tegumentelor si mucoaseslor.
Clasificarea anemiilor:
1 Nutritionale: feriptive, proteinoprive etc.
2- Determinate de scaderea productiei eritrocitelor
3- Prin cresterea distrugerii eritrocitelor imunologice, agresiune toxica etc.
4. Prin pierdeeri excessive de eritrocite (posthemoragic)
14. Caracteristica sindr. de deshidratare la copii de virsta frageda.
Poate fi forma:
usoara cu scaderea ponderala pina la 5% din masa, semnele de deshidratare lipsessc (gr.1)
medie cu scaderea ponderala pina la 10% din greutate, (gr2)
forma severa mai mult de 10% din pondere (gr.3), se depisteaze semen de colaps, tahicardie, puls scazut, TA scazuta,
hipo-, hipertzermie.
Poate fi:
Intracelulara sete vie, febra, uscaciunea mucoaselor, agittatie, semen neurologice, convulsii.
Extracelulara globi ocular hipotenii, fontanela anterioara deprimata, tegumentele marmorate, oligourie.
15. Clasificarea amestecurilor lactate folosite in alimentatia mixta si artificiala.
Clasificarea formulelor de lapte
Exist mai multe clasificri ale formulelor de lapte n funcie de principiul, dup care snt repartizate:
Dup gradul de adaptare:
1. Ne adaptate ("Clasice)
2. Parial adaptate
3. Adaptate ("umanizate, maternizate)
Preparate speciale (terapeutice, dietetice)
Dup vrsta, la care snt indicate:
4. De start (complete)
pentru prematuri
pentru nou-nscui la termen
5. De continuare (de diversificare)
Dup particularitatea tehnologic de pregtire:
1. Dulci
2. Acidulate (fermentate)
Dup sursa proteinelor:
1. Din lapte de vac
2. Din soia ("lapte vegetal)
3. Din carne (rareori folosit n acest scop)
Dup particularitatea compoziional:
1.
2.
3.
4.
5.
6. Fr gluten
7. Fr fenilalanin
Avantajele formulelor de lapte adaptate
1) Sunt preparate superioare celor clasice; nlocuesc cu succes laptele uman n primele luni de via .
2) Concentraiile de lipide, glucide, proteine i minerale din formulele adaptate snt apropiate de cele din laptele
uman
3) Glucidele sunt reprezentate exclusiv prin lactoz
4) Formulele adaptate aduc pentru rinichii copilului o sarcin osmotic i H + apropiat de laptele uman
5) Prin folosirea lor se evit nfometarea prin restricie de lipide, nsetarea prin exces de glucide, suprasolicitarea
metabolic hepatorenal
6) Nivelul sczut de cazein din formulele adaptate duce la corectarea raportului proteine din zer/cazein ,
apropiindu-l de laptele uman .
7) Formulele adaptate au coninutul de aminoacizi eseniali apropiat de cel din laptele uman (prin adaos de zer
demineralizat)
8) Raportul acizi grai saturai/acizi grai nesaturai din formulele adaptate este apropiat de cel din laptele uman
(45/55), realizat prin adaos de grsimi vegetale.
9) Formulele adaptate snt suplimentate cu vitamine i fier, conform raiilor dietetice recomandate.
De menionat, ns, c orict de sofisticate nu ar fi noile tehnologiii de adaptare, nici odat aceste formule nu vor putea
fi ideale i nu vor putea nlocui cu adevrat laptele matern din simpla cauz, c ingredientele, din care se prepar,
aparin altor specii, diferite de cea uman, iar posibilitile maxime de adaptare in, practic, n exclusivitate de factorii
alimentari. Factorii imunitari i ceilali, specifici speciei umane, sunt imposibil de fabricat artificial.
16. Conduita terapeutica a sindromului hipertermic la copii.
Depistarea urgentelor prin examenul clinic si examenele complemetare paraclinice nu trebuie sa impiedice
aplicarea unei antibioticoterapii si cit si masurile de sustinere a hemodinamicii(oxigenare, ventilatie artificiala,
perfuzie).
Sunt 2 urgente:
1. pacientii prezinta purpura extinsa(administrarea de urgenta a cefalosporinei generatia 3-a i.v asociata cu ampicilina.
+ transferul in sectia de terapie intensiva pediatrica)
2. sugari cu virsta sub 6 saptamiini(internarea in unitate pediatrica pu supraveghere si instituire a terapiei)
In cazul in care febra e unicul simptom se recurge la realizarea prelevarilor si depistarea unui semn de infectie
bacteriana severa(tulburari de vigilenta sau de tonus, tulburari de comportament, anomalii hemodinamice, iritabilitate
sau necooperare, semne de deshidratare), iar in lipsa unui semn de infectie bacteriana severa se fac examene
complementare(nr leucocite, proteina C-reactiva, hemocultura, examen bacteriologic urinar).
Pentru reglarea termica
Metode fizice: dezbracarea copilului si pozitionarea corpului fara imbracaminte, aerisirea incaperii,
administrarea de lichide, frectii cu spirt, eter, otet, apa a corpului si rece la cap si pe vasele magistrale.
Terapia medicamentoasa: Paracetamol,aspirina,antiinflamatoare nesteroidiene(ibuprofen incepind cu luna 3-a,
ketoprofen incepind cu luna a 6-a)
17. Conduita clinica terapeutica in sindromul de deshidratare la copii cu boala diareica acuta.
Tratamentul: 3 principii de baza:
1 Prevenirea deshidratarii
2 Terapia de rehidratare
3 Alimentarea copilului
Rehidratarea se face in 2 etape:
1 rehidr primara pentru completarea pierderilor
2 rehidr de sustinere
Administrarea sol. SRO in primele 4-6 ore, 75ml.
Deshidratarea grava:
1 transportarea si spitalizarea in decurs de 30 min.
2 urgent terapia intravenoasa.
18. Compozitia laptelui matern. Deosebirea lui de laptele altor mamifere.
Cioninutul de ingrediente n laptele matur i alte tipuri de lapte
Amestec
(formul)de
lapte
Lapte de vaci
Amestec
preparat n
condiii casnice
Energie(KG)
280
250-315
276
221
(KKal)
Proteine (g)
67
1,3
60-75
66
3,2
63
2,1
Glucide (g)
4,6-9,1
4,6
8,0
Lipide (g)
4,2
2,1-4,2
3,9
2,5
Fer (mg)
76
325-975
60
39
Calciu (mg)
35
59
120
75
Natriu (mg)
15
13-39
55
36
Clor (mg)
43
32,5-81
97
63
5
o,
2
Valorile
medii
pentru
laptele
matern
Componentul
Copii, alimentai natural, i menin tolerana fa de coninutul sporit de lactoz din laptele matern, de
aceea trebuie s fie alimentai n continuare natural
Laptele matern conine cantiti semnificative de oligozaharide
Acestea dein un rol important n asigurarea proteciei de virusuri, bacterii i toxinele acestora, contribuind
totodat la meninerea echilibrului micro- biocenozei intestinale, prin favorizarea microflorei intestinului
gros, inclusiv a tulpinelor cu proprieti probiotice (n special bacteriile Bifidum)
Mineralele dup coninut difer mult, dac e s comparm laptele matern cu alte tipuri de lapte, n special laptele de
vaci . Mai cuseam asta se refer la cantitatea comparativ exagerat de natriu , caliu, calciu i fosfor n laptele de vaci.
Acest fapt determinn o suprasolicitare osmotic renal a sugarului, sistemul lui reno-urinar nefiind nc suficient de
matur pentru un aa efort. Alte substane minerale, chiar dac sunt n cantiti acceptabile n laptele de vaci nu au o
biodisponibilitate suficient de bun, precum aceleai elemente din laptele matern. Aceasta se refer n primul rnd la
fier i zinc.
Vitaminele laptelui matern , de regul, corespund necesitilor copilului, dar depind i de regimul alimentar al mamei.
Oricum laptele matern este ntotdeauna adecvat dup coninutul de vitamine, spre deosebire de laptele de vaci, care,
dup prelucrarea termic, este practic lipsit i de puinul ce-l coninea.
Dei femeile cu un statut nutriional sczut pot s produc lapte n cantiti suficiente si de o calitate
satisfctoare pentru dezvoltarea copilului sugar, coninutul optim al micro-nutrienlor n lapte i, respectiv
coninutul optim al acestora n organismul copilului este ntr-o oarecare msur dependent nutriia mamei
Pentru a identifica riscul de caren a microelementelor nutritive la copil / mam, precum i influena
adaosurilor nutritive asupra componenei laptelui matern i interveniilor necesare, este util de a diviza
microelementelor nutritive din laptele matern n dou grupe:
Factorii de protecie i imunomodulatori ai laptelui uman
Imunoglobiline A-secretoare (SIgA) active anti-E. coli, C. tetani, K. pneumoniae, Salmonela, Shigela,
Streptococcus, S. pneumoniae, C. tetani, H.Influenzae, V.Holerae, Campilobacteria, Candida albicans.
7. Anticorpii antivirus: rota-, RS-, polio-, entero-, citomegalovirus, HIV, rubeola-, herpes.
8. SIgA anti-G. Lamlia, E. Histolytica, S.mansoni.
9. Immunoglobuline G,A,M,D.
10. Lizozimul (enzim antibacterian ce duce la liza peretelui celular)
11. Lactoferina (concureaz cu bacteriile pentru fier)
12. Interleukina-6
13. Limfocite T-,B14. Interferonii ( agrni antivirali)
15. Macrofagi (fagociteaz bacterii)
16. Complement C3, C4
17. Factori nespecifici antistafilococici( lipide ce posed aciune
antistafilococi)
18. Factorul Bifidum (stimuleaz bacteriile bifidum, acido-lactice din intestin)
19. Factori biochimici (lipide, glucide)
20. Ribonucleaza ( agent antiviral)
21. Inhibitorii proteazelor
22. Proteinele ce leag vitamina B 12 i folaii
23. Factorul antilambliozic(lipide ce posedaciune antilambliozic)
24. Oligozaharide (inhibitori de alipire a bacteriilor de epiteliu).
Hormonii din laptele matern:
steroizi adrenali
calcitonina
eritropoietina
insulina
oxitocina
prolactina
somatostatina
triiodtironina
tiroxina
TRH
TSH
Neurotenzina (vazopresina)steroizii ovarieni.
Factorii de creteredin laptele matern:
factorii de cretere
epidermali
(FCE)
factorii de cretere
ai nervilor (FCN)
factorii de stimulare a coloanei
factorii de cretere
Bifidum.
Toate componentele enumerate sunt specifice speciei umane i regeaz, respectiv, unele funii specifice omului n
cretere.
19. Contraindicatiile pentru alimentatia naturala.
Probleme / contraindicaii pentru alptarea la sn
Din partea mamei:
absolut - infecia cu HIV
temporare:
- patologie infecioas grav perioada acut ( tuberculoz, alte infecii deosebit de
periculoase);
Decompensarea maladiilor somatice ale mamei;
Cancer la mam i mama primete citostatice
Diabet zaharat tratat cu antidiabetice orale
Boli psihice la mam n acutizarecandidiza mamelonului i a areolei.
Din partea copilului:
a) absolute
- erori de metabolizm (fenilcetonuria, galactozemia);
b) temporareafeciuni grave ale nou-nscutului i sugarului ce necesit respiraie asistat i alimentare
parenteral.
20. Criteriile de diagnostic ale febrei reumatice. Profilaxia.
21. Dezvolatarea fizica a copilului. Factorii ce influientiaza cresterea si dezvoltarea copiilor
Cresterea si dezvoltarea copilului este un proces foarte importanti,caracteristici perioadei copilariei,fiind
un proces dinamic include toate sistemele organele si tesuturile in mod diferit tinand cont de
particularitatile de crestere si dezv.a fiecaruia in parte,astfel interesam cresterea in ansamblu.Adica fiecare
sistem are ritmul sau de crestere.Este necesar de a cunoaste particularitatile de crestere ale perioadei
capilariei p-u a deosebi particular de varsta. Cresterea si dezv.cat si maturizarea pe tot parcursul copilariei
este influentata de factorii de influenta externi si interni.Factorii de influenta ai cresterii si dezvoltarii
copilului sunt:
-f.genetici ereditari
-f.endocrini,f.interni ai patologiei,f.exogeni,f.de mediu.
F.genetici ereditari-responsabili de diferentierile constitutionale individuale,imprimate in procesul de
conceptie precum si fenotipului insasi ai cresterii si dinamicii sale pana la maturitate,dupa genotipul
dominat cat si tipul morfologic familial. Adica ceea ce mostinim noi de la parinti.
F.endocrini-in perioada de sarcina indirect se atesta influenta acestor factori desi obiectiv nu este
demonstr.acest lucru,dar tulburarile de crestere intalnite la indivizi. Dupa nastere rolul gl.endocrine este
mai demonstrativa,activit.lor este coordonata de sist.hipotalamo-hipofizar,adevarat centru coordonator al
cresterii. Hipofiza este responsabila de crestere armonioasa. Hormonul somatotrop actioneaza asupra
cartilaj.de crestere prin intermed.somato-medinei. El are un rol fundament.in procesele de condrogeneza.
Alaturi de hipofiza,tiroida si epifiza actioneaza asupra cresterii in toate perioadele copilariei,
F. interni ai patologiei-starile patologice fac ca cresterea copilului sa sufere incetinind-o sau diminuind
cresterea:dificitul statual se intalneste in mai toate anomaliile cromosomiale si in sindr.malformative.
Afectiuni viscerale cronice sau cu actiune prelungita,diferite afectiuni cronice digestive,afectiuni
metabolice si tulburari metabolice,patologie endocrina(hipotiroidism,hipercorticism)tumorile.
F.exogeni-este factorul alimentar.e necesar ca sa fie corespunzator cerintelor de varsta p-u ca ele sunt in
raport cu particul anatomice si fiziologice a sist.digestiv la varsta cu tare. Carentele alimentare un factor
extrem de important p-u copil p-u ca organ in crestere in prezenta carentelor alimentare sufera ponderea
anemiilor carentiale,eficienta de Iod. Pana la 3 ani nu se sareaza mancarea la copii. Carenta vit.D ajuta la
mineralizarea si cresterea scheletului. Vitaminele se administreaza sistematic,vit.D pana la 2 ani in 700mg
zilnic. Carentele de proteine vor provoca malnutritiile.
F .mediu-soarele,apa.aerul+cond.geografic,ses.campie,de presiune.odata cu cresterea altitudinei deasupra
marii scade cresterea copiilor.
F .geografic-cu cat mai aproape de ecuator sunt mai dezv.tare la poli este mai mica cresterea.
22. Diversificarea alimentatiei naturale.Termeni si modalitatea de introducere a complimentului
ntroducerea complementului reprezint alimentarea copilului sugar cu alimente i lichide
noi suplimentar la laptele matern. Hrana comlementar poate fi divizat n felul urmtor:
1. Hrana perioadei de tranziie acestea sunt produsele (alimentele) complementare ,
destinate satisfacerii necesitilor alimentare i fiziologice, specifice organizmului copilului
sugar;
2. Hrana din masa familiei acestea sunt produsele complementare , care se dau
copilului de vrst fraged i care sunt de fapt produse, consumate de ntreaga familie .
n perioada de trecere de la alimentaia exclusiv natural la ntreruperea alimenttrii
naturale copiii sugari se deprind treptat s mnnce alte alimente din masa familiei, pn
cnd acestea din urm nu nlocuesc complet laptele matern. Copiii sunt fizic pregtii s
consume alimente din masa familiei ctre vrsta de 1 an, termen dup care nu mai este
necesar ca aceste alimente s fie ntr-un fel sau altul modificate i adaptate necesitilor
copilului.
Termenii, la care ncepe s fie ntrodus n alimentaie hrana perioadei tranzitorii,
reprezint o perioad destul de vulnerabil pentru dezvoltarea copilului. Raia alimentar a
copilului sufer schimbri radicale, cea mai important fiind trecerea de la unicul produs
( laptele matern), unde izvorul principal de energie erau grsimile, la o ntreag
diversitate de produse, necesare pentru suplinirea necesitilor alimentare. Aceast
perioad este important nu numai prin creterea continu i modificarea necesitilor n
ingrediente alimentare, dar i prin ritmul intens de cretere , dezvoltare i maturizare
fiziologic.
Alimentaia proast, principiile i metodele incorecte de alimentare n acest perioad pot
spori riscul de tulburare de nutriie, retard n cretere i dezvolatre, caren de diferite
substane nutritive, n deosebi a fierului, avnd urmri serioase pentru sntatea copiluli
i dezvoltarea lui mintal. Deaceea este deosebit de important rolul cadrelor medicale,
care pot influena i mbunti considerabil practicile alimentare a le copiilor sugari i de
vrst fraged.
ntroducerea prea precoce a alimentelor complementare impune unele riscuri i
anume:
18
- Hrana complementar , nlocuind o parte din laptele matern, va duce la scderea
produciei de lapte i, respectiv, la posibilitatea micorriii consumului de energie i
substane nutritive de ctre copil;
- Copii sugari sunt supui aciunii microbilor patogeni, pezeni n produsele
alimentare i lichide, care pot fi contaminate, astfel sporind riscul fenomenelor
dispeptice, respectiv a tulburrii de nutriie;
- Riscul bolilor diareice i a alergiei alimentare este amplificat de ctre imaturitatea
intestinului sugarului, fapt, care la fel poate induce o tulburare de nutriie;
- Mamele devin mai devreme fertile, deoarece scderea consumului de lapte
matern reduce perioada de suprimare a ovulaiei.
i ntroducerea prea tardiv a hranei complementare nu este lipsit de probleme,
deoarece:
- Aportul insuficient de energie i substame nutritive pe contul exclusiv al laptelui
maern poate duce la retard n cretere i nutriie sczut;
- Incapacitatea laptelui matern de a asigura, de la o anumit vrst nevoile copilului
poate duce la carene diferite de micronutrieni, mai cu seam de fier i zinc;
- Nu va fi asigurat dezvoltarea optimal a abilitilor motorii corespunztoare, ca de
exemplu mestecatul, precum i recepia adecvat de ctre copil a noului gust i
structur a hranei.
- Reeind din toate cele expuse, alimentele complementare se vor ntroduce n
raia sugartului la timp.
23. Diagnosticul si principiile de tratament al bronsitei acute la copii:
Se bazeaza pe datele anamnestice,tabloul clinic specific,modificari paraclinice. Explorarile virusologice
precizeaza etiologia bronsitei acute.
Diagnosticul diferenciat se face cu:
a.pneumonia
b.mucoviscidoza
c.corpi straini
Tratamentul:
1.Repaus la pat in perioada febrei 2-3 zile,dupa normalizarea temperaturii corporale.
2.Dieta cu produse lactate si vegetale, si excluderea ingridientelor extractive si alergice.
3.Interferon leucocitar.In primele 2 zile 0.25 ml in ductul nazal la fiecare 1.5-2 ore. In caz de infectii adenovirotice se
administreaza dezoxiribonucleaza in fiecare narina 3-4 picaturi.
4.In caz de hipertermie- antipiritice conform virstei.
5.Mucolitice in caz de tusa uscata, la ameliorarea tusei se indica expectorante.
6.Terapia de sustragere sinapisme pe cutia toracica, frectie cu unguent de calendula, etc.
7. Vitaminoterapia (C, B1,B2) per os in doze majore de 2-3 ori
lapte cu cei permanenti are loc in aceeasi consecutivitate in care are loc eruptia si se incheie la 11-12 ani. La virsta de
12-14 ani erup molarii 2, iar cind se termina perioada pubertatii apar
majoritatea cazurilor ultimii dinti molarii 3 (molari de minte).
Dentitia permanenta are loc in urmatoarea succesivitate:
-la 6-7 ani erup incisivii centrali inferiori
-la 7-8 ani incisivii centrali superiori si incisivii laterali inferiori;
- la 8-9 ani incisivii laterali superiori;
-la9-11 ani caninii inferiori;
la 11-12 ani caninii superiori;
la 10-11 ani premolarul 1 superior;
la 10-12 ani premolarul 1 inferior si premolarul 2superior; la 11-13
ani premolarul 2 inferior;
la 5,5-7 ani molarii 1 inferiori si superiori;
la 12-13 ani molarii 2 inferiori;
la 12-14 ani molarii 2 superiori;
la 17-30 ani molarii 3 inferiori si superiori.
De obicei eruptia dintilor de lapte si a celor permanenti este fara durere.Insa la unii copii (cu rahitism, anemie,
neurastenie) eruptia dintilor este insotita de edem, ingrosiea gingiilor si sensibilitatea lor la durere, de hipersalivatie,
excitabilitate, somn nelinistit, anorexie. Nu toate bolile sunt insotite de acest act. Unii copii in timpul eruptiei dintilor
aduc obiectele ce le nimeresc in mina la gura pentru a le roade.
27. Factorii favorabili si nefavorabili ce influienteaza dezvolatrea neuro-psihica a copiilor in perioada post
natala.
2 ani-urca si coboara scara,alearga cu usurinta prinde o minge,se joaca cu alti copii isi inchee
nasturii,formeaza propozitii din 3-4 cuvinte isi spune numele.
2 ani si 6 luni-sare pe loc pe ambele piciioare se opreste la comanda din alergare,deseneaza tinind
corect creionul,isi spune numele intreg varsta si adresa se autoserveste hraneste inchee,imbraca se
spala foloseste in cuvinte trecutul.
3 ani-miscarile sunt mult mai sigure,poate sta intrun picior,arunca si prinde mingea inchee si decide
nasturii se imbraca si desbraca,recita o poezie,raspunde la intrebarile puse,povesteste mici
evenimente,vocabularul format din 300-500 cuvinte
29. Infectia cailor urinare la copii: etiologie, tablou clinic, principii de diagnostic.
Etiologie: ITU in copilarie sunt in mod obisnuit cauzate de catre bacteriile de pe pielea din apropierea uretrei care
patrund in uretra si ajung astfel la nivelul tractul urinar. Bacteriile care traiesc in intestinul gros (in fecale) reprezinta
cea mai comuna cauza a infectei. Ocazional, ITU mai sunt cauzate si de catre bacteriile care patrund din sange sau
sistemul limfatic in tractul urinar. (Pielonefrita- e.coli, klebsiella; glometulonefrita- streptococi,stafilococi, enterococi,
pneumococi etc.)
Tablou clinic: La sugar i copilul mic manifestrile clinice ale ITU sunt: febr, iritabilitate, agitaie (specific dac
apare n timpul miciunii), letargie, vrsturi, diaree, inapeten, enurezis, disurie, polakiurie, dureri abdominale,
lombalgii, urin urt mirositoare, hematurie, icter i falimentul creterii. ITU diagnosticate la nivelul asistenei primare
se manifest n special prin polakiurie i disurie. n spital cele mai frecvente manifestri ale ITU sunt febra,
iritabilitatea, indispoziia i manifestrile gastrointestinale. Disuria, polakiuria, urina urt mirositoare, disfuncia
micional se ntlnesc mai rar.
Principii de diagnostic: Exam clinic; exam paraclinic: analiza urinei, ecografia urinar, uretrocistografia micional,
scintigrafia renal
30. Insuficienta respiratorie la copii: cauzele principale, conduit clinica.
Sindromul de detres respiratorie la copil
DETRES RESPIRATORIE = asociere de semne clinice care traduc dispneea, o senzaie dificil, greoaie sau
inconfortabil secundar unor leziuni difuze ale membranei alveolocapilare produse de un proces inflamator
acut.
Evaluarea rapid ABC
Calmai pacientul
Poziie confortabil
PULSOXIMETRIA (SpO)
Sp02>87-90%
Forma moderat:
efort respirator
%flfit"ale aripioarelor nazale
(la nou-nscut i sugar)
dispnee moderat
acrocianoz cu rspuns la 02
contien pstrat
uneori agitaie psihomotorie
Internarea n Secia pediatrie sau SPU terapia cu 02 - 4-61 izolet - sugar, cateter nazal 1 l/min - sugar
aerosol bronhodilatator: Sol. Epinefrin (1:10.000; 1,0x4 ori 24h); Albuterol sau Salbutamol 1 puf x 3 ori
alimentaie: posibil per os
AMELIORARE?
DA
Transfer n Secia pediatrie
Contactarea medicului de familie ngrijiri la domiciliu
Sp02<87%
Forma sever:
efort respirator crescut
apnee
semne de hipoxemie, refractar la 02
utilizare a muchilor auxiliari n actul
respiraiei
scdere a complianei pulmonare
contien obnubilat
Internarea obligatorie n Secia ATI pediatric suplimentare a oxigenului - ventilaie noninvaziv sau IOT cu VAP
acces vascular bronhodilatatoare I.V. corticosteroizi Dexametazon 0,6 mg/kg - doz unic antibiotice Cefalosporine
generaia lll-IV, 100 mg/kg
AMELIORARE?
DA
intestinului, in caz de insuficienta duce la stoparea cresterii copilului. Copilul este exitat,anemie.
-Vit . B12 prticipa la maturizarea eritrocitelor, in caz de insuficienta duce la anemie B12 dificitar.
- Vit. C acidul ascorbic, are functii de activarea fermentilor,care duc la schimbarea de lipide,glucide,participa la
absorbtia glucozei din intestin, sporeste activitatea ficatului. Insuficienta de vit. C este foarte rar intilnit,doarec ea este
aproape in toate produsele alimentare si apare numai in caz de o foame indelungata. Vitaminele joaca un rol important
in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, ele activeaza actiunea unor enzime intestinale, participa la absorbtia mai
buna a mucoasei intestinale.
32. Importanta rahitismului in patologia pediatrica.profilaxia ante- si postnatala a rahitismului.
Carena vitaminei D produce reducerea absorbiei calciului din intestin;
Hipocalciemie seric;
Hiperparatiroidism compensator (parathormonul intensific reabsorbia calciului pn la calciurie nul,
produce hipofosfatemie prin excreii urinare crescute);
Stimularea activitii osteoclatilor (extrag Ca din esutul osos) i osteoblatilor (majorarea concentraiei
serice a fosfatazei alcaline, osteocalcininei);
Osteoporoza
- mineralizare insuficient a structurilor cartilaginoase ale oaselor;
- hiperplazia esutului osteoid (nu se mineralizeaz n hipovitaminoz D);
- deformaii osoase, rigiditate osoas sczut, fragilitate osoas, fracturi
Favorizeaza aparitia:
-spasmofiliei;
-Dereglri respiratorii
-Dereglri cardiace
-Complicaii din partea sistemului osos
Deformarea craniului (craniu olimpian, oligo-hidrocefal, caput quadratum)
Deformarea cutiei toracice (an subpectoral, torace n caren)
Deformarea membrelor inferioare (picioare n form de X", O")
Deformarea bazinului
Fracturi osoase
PROFILAXIA
Profilaxia antenatal
1. Msuri nespecifice pentru toate femeile nsrcinate: mod de via activ, alimentaie raional
2. Vitamina D - 500 UI pe zi n ultimul trimestru de sarcin n timpul nsorit i 1000 UI n situaii speciale (condiii de
trai nefavorabile, alimentaie defectuoas, disgravidie), este indicat femeilor din grupul de risc cu:
gestoze
patologie SNC, care necesit terapie anticonvulsivant
patologie cardio-vascular: malformaii cardiace, hipertensiune arterial, disfuncii vegetative
patologia aparatului gastro-intestinal, insuficien renal
maladii ce necesit antibioticoterapie
maladii endocrine
condiii sociale nefavorabile
Profilaxia postnatal
1) Msuri nespecifice
regim corect al copilului: maxim plimbri la aer curat, efort asupra sistemului osos, masaj, igien perfect
alimentaie la sn, la necesitate produse lactate adaptate, diversificare corect a raiei alimentare
2) Profilaxia specific
vitamina D - 500-700 UI pe zi, de la a 7-a-10-a zi de via a copilului, pe o durat de 18 luni
vitamina D - 800-1000 UI pe zi pentru copii din grupul de risc:
prematuritate
dismaturitate
malnutriie congenital
traum intranatal, asfixie n natere, hipoxie cronic intrauterin
convulsii de orice origine
septicemie
icter neonatal prelungit
malformaii congenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare
diaree de etiologie diferit
Luna 2-in decubit ventral ridica capul p-u 1-2 minute,degetele usor flectate. Intoarce capul in directia
zgomot.auzit,urmareste un obiect din fata ochilor,gangureste.
Luna 3- periada de la 3-6 luni este perioada care se caracterizeaza prin elaborarea miscarilor
coordonate,apucare,intoarcere,tiriere. In aceasta luna sta in decubit ventral tine capul pe cateva
minute,extensia degetelor,isi recunoaste mama,isi priveste mainele se joaca cu ele manifesta bucurie
la auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului.
Luna 4-sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si capul.,se intoarce de pe
cap pe abdomen,intinde mana dupa o jucarie,cauta syrsa sonora,gangureste,rade spontan la stimulat
emite multe vocale izolate.
Luna 5-sustinut se sprijina pe plante scurt timp sade sprijinit apuca obiecte si le aduce spre gura,emite
grupe de sunete in ritm rapid isi manifesta nemultamirea daca contactul social ii este necunoscut.
Luna 6- sta in sezut se intoarce de pe abdomen pe spate incepe sa se tarasca apuca obiectele cu o
singura mana isi priveste imaginea in oglinda,articuleaza silabe izolatte.
Perioada de la 6-12 luni este caracterizata prin perfectionarea motilitatii formarea mersului si a
limbajului.
Luna 7- se ridica pe sezut din decubit dorsal apuca obiectele intre palma si degetele 2-3 manifesta
interes p-u jucarii cauta o jucarica crescuta,pronunta pe silabe.
Luna 8-sustinut de axile paseste,apuca obiectele cu 3 degete,manifesta interes crescut fata de
jucarii,incepe sa se formeze intelegerea limbajului,priveste si se bucura de vederea imaginii in oglinda
pronunta clar silabele izolate sau repetate.
Luna 9- sta in picioare sprijinit mai mult timp,merge sustinut de ambele maini,se ridica singur in
picioare motricitatea fina,se joaca emitand pe adult pronunta spontan sau imitativ silabe repetate fara
semnificatie.
Luna 10-se aseaza si se ridica cu mai multa usurinta,se catara si merge lateral,merge in 4 labe.percepe
interzicerea pronunta clar cuvinte formate din silabe
Luna 11-merge sustinut de o singura mana sta singur in picioare,ofera obiectele care i se
cer,,pronunta 1-2 cuvinte clare si cu sens,intinde piciorul mana p-u imbracat.
Luna 12- face pasi fara sprijin dar cu baza larga de tinere,cu trunchiul aplicat inainte stand in picioare
se apleaca si ridica jucaria,arata parti ale corpului,pronunta 3-4 cuvinte cu sens.
44. Particularitatile examinarii obiective in pediatrie
EXAMINAREA COPILULUI PRESUPUNE URMTOARELE CALITI:
realizarea unui contact optim cu copilul: cei mici ludai, colarii tratai pe picior de egalitate cu aduli
Inspecia
Palpare
Percuie
Auscultaie
3.8. INSPECIA
Caractere clinice de urmrit-numrul, mrimea, dac ele sunt dureroase, fluctuena, sunt solitari sau multipli,
consistena, relaia lor fa de esuturile nvecinate, dac sunt aderente ntre ele sau cu esuturile nvecinate
PALPARE SEGMENTUL CERVICAL
Tiroida: dimensiunile, consistena
Cervical: ductul thireoglos - chiste branhiogene, abcese latero-cervicale superficiale sau profunde
3.10. STAREA GENERAL A COPILULUI
Exprimat ntr-un cuvnt: este echilibrat cu crearea de atmosfer de optimism
SUGAR: cu mnurile ridicate lng cap, activ, se mic, joac cu ppu sau alte jucrii, este atent la mediu,
manifest bucurie dac simte c cineva se joac cu el
COPIL MAI MARE: micarea, jocul copilului este armonios, preocuprile sunt multilple, numeroase; n situaii
neobinuite, dup o scurt perioad de opunere, se comport n mod adecvat
COPILUL BOLNAV: activitatea motorie, predispoziia la joc,comportamentul, somnul - armonia acestor funcii
sufer modificri semnificative n raport cu gravitatea afeciunii de fond
MODIFICAREA STRII GENERALE POATE FI: uor modificat, modificat, alterat, profund alterat, stare
catastrofal
ANAMNEZA LA SUGAR
1. PRIMELE NTREBRI
- dezvoltare static i psihomotorie
- cnd s-a ntors spre zgomot i lumin, cnd a apucat sau a vrut s apuce obiecte
- cnd i-a ridicat capul, sau a ocupat poziia sprijinit
- ntoarcere lateral sau pe abdomen, sau poziia eznd
- statul n picioare, umblatul sau trul
- perceperea primelor cuvinte, imitarea unor micri sau mimica persoanelor din mediu
- cretere n lungime, creterea n greautate, perimetrul cranian i toracic exprimat numeric i n timp
- dinamica dentiiei
- dac dezvoltarea copilului nu a fost perturbat de anumite afeciuni ca otita, infecia urinar, rahitismul
2. ALIMENTAIA SUGARULUI N MOMENTUL EXAMINRII
- natural, mixt, artificial
- alimentaia natural pn la ce vrst n mod exact
- cnd i care a fost motivul nrcrii
obiceiurile copilului
caracterul copilului:
o
ct de frecvent este bolnav - dac este predispus la afeciuni respiratorii superioare, angine, amigdalite, faringite,
pneumonii, stare de nutriie, alergie la medicamente, acuze gastro-intestinale repetate, rinit alergic, bronite
obstructive, astm infantil
boli infecioase n antecedente, sau dac este contact cu bolnav cu boal infecioas
mpreun cu limfaeste partea lichid a organismului, care contacteaz cu toate organele i esuturile din organism,
asigurndu-le cu oxigen si alte substane nutritive i eliberndu-le de deeuri metabolice.
Volumul total de snge n diferite perioade ale vrstei:
Nou-nscui costituie 14% din greutatea corpului (140 ml/kg);
/3 ani constituie 8% din greutate (80ml/kg);
5-12 ani constituie 79% din greutate (70ml/kg);
La aduli sngele constituie 7% din greutatea corpului, ceea ce este echivalent cu 5 litri.
SNGELE const din partea lichid (plasma) i clementele figurate: eritrocitele, leuco-cilele, trombocitelc, reticulocitele
etc. Fiecare din aceste elemente celulare posed funcii speciale, schimbndui structura n acest sens. n componena
plasmei intr: ap, proteine, lipide, glucide, micro- si imcroelemente, fermeni, hormoni, vitamine, etc.
Funciile principale ale sngelui:
Asigur organismul cu oxigen i alte produse nutritive;
Asigur meninerea homeostazei;
Asigur imunitatea pasiv i activ a organismului prin tagocitoz i alte reacii imune;
Asigur organele i esuturile cu hormoni, termenii, vitamine etc;
Elibereaz organismul de diferite deeuri metabolice.
Hematopoieza intrauterin
Hemalopoicza prezint un proces de formare i maturaie a celulelor sangvine in organele hematopoietice.
Eritropoicza este procesul de formare a globulelor roii.
Hematopoieza la embrionul uman ncepe foarte timpuriu din a 3-a sptmn de dezvoltare. Primele celule sangvine sunt
megaloblastele, ce conin Hb embrionar, sintetizate de insuliele sangvine ale sacului vitelin.
De la a 56-a sptmn de dezvoltare hematopoieza se produce n ficat i continu pn la a 57-a lun de dezvoltare
intrauterin. Din a 8-a sptmn de dezvoltare hematopoieza ncepe in splin, timus, foliculii solitari, mduva roie a
oaselor, ganglionii limfatici. Hematopoieza visceral ncepe s regreseze n lunile a 67. Din a 10-a sptmn de via
intrauterin hematopoieza ncepe n mduva osoas i rmne sediul de baz al producerii elementelor figurate din luna a
6-a a dezvoltrii intrauterine, din moment ce ficatul i
pierde aceast funcie. n prima perioad a dezvoltrii intrauterine n sngele periferic predomin elementele tinere ale
sngelui: eritroblaste, rnieloblaste, promielocite, normoblaste etc. In a 2-a jumtate a dezvoltrii intrauterine predomin
elementele sangvine mature.
Hematopoieza postnatal (extrauterin)
Organele hematpoietice postnatale sunt:
Mduva osoas;
Timusul;
Splina;
Ganglion limfatici;
Aglomerrile limfoide intestinale.
Mduva osojs este principalul rezervor de formare a elementelor figurate sangvine: hematii, trombodte i 70% de
leucocite, restul 30% se formeaz n esutul limfoid i sistemul reticulo-endotelial. La nou-nscui hematopoieza are loc n
mduva roie a tuturor oaselor. Dup vrsta de 6 luni mduva roie ncepe s se transforme n mduv galbena si dup 12
ani hematopoieza are loc doar in oasele plate, unde s-a pstrat mduva roie: coaste, stern, vertebre, pelvisul, epifizele
proximale ale oaselor tubulare). Limfopoieza are loc n sistemul limfatic: ganglionii limtatici, splin, foliculii solitari,
nodulii Peyer. Mono-citele se produc n aparatul reticuloendotelial (endoteliul vaselor sangvine, vasele limfatice, splin,
suprarenale etc.). Dac la copil apar focare de eritropoiez n ficat, splin, rinichi, se suspecteaz o patologie foarte sever
a sngelui.
Compoziia sngelui periferic
Compoziia sngelui n diterite perioade ale copilriei difer atit cantitativ ct i calitativ. La nou-nscui este mrit
cantitatea de hemoglobina i eritrocite, fiind generate de hipoxia fiziologic intrauterin (Hb atinge 180240g/l,
Eritrocitele 6 x 10'-). Ca urmare n organism apare starea de hiperoxie, care influeneaz la micorarea eritropoetinelor
i respectiv a eritropoiezei. Peste 57 zile hemoglobina scade i atinge 125135g/l iar eritrocitele 45 xiO''/l. Ca
rezultat al hipoxiei intrauterine in sngele periferic sunt eliberate
forme tinere de eritrocite:
Anizocitt eritrocite de diterite forme;
Policromatofile coloraia de diferit intensitate a eritrocitelor;
Macrocite, microcite eritrocite cu diametru mare sau mic;
Normobluste, eritroblaste eritrocite cu nucleu;
Reticidodte eritrocite nedifereniate.
Deoarece durata vieii unui eritrocit la nou-nscut este de 1012 zile (la adult 120 zile), ndat dup natere are loc
distrugerea intens a lor cu eliberarea de bilirubin, care poate genera la unii copii icterul fiziologic. La vrsta copilului de
o lun elementele tinere de eritrocite dispar n afar de reticulocite, care se pstreaz n limitele de 56 %. Eritrocilele
(ransport oxigenul de la nivelul alveolelor pulmonare la toate celulele organismului, asigurind metabolismul acestora,
concomitent evacueaz bioxidul de carbon o funcie eseniali pentru meninerea vieii. Eritrocitul se maturizeaz n
mduva osoas pn la reticulocit, care, nimerind n patul vascular n decurs de l2 zile, devine eritrocit matur. In
componena eritrocitelor intr proteine, glucide, vitamine, diferite metale i aproximativ 100 de fermeni. Cantitatea de
trombodte la nou-nscut constituie 150400 x IOVI, ulterior se stabilesc la limitele 160360 x lO'/l. Ele particip
mpreun cu factorii coagulrii la prevenirea hemoragiilor. Numrul lor sporete n metastazele maligne, n amiloidoze
sau n hemoragii. Sunt unele particulariti i n formula leucocitar. Leucodtele sunt elementele de baz implicate n
mecanismele de aprare ale organismului mpotriva agresiunilor biologice (microbi, virui, fungi). La nou-nscut
leucocitele constituie 1825,0 x 109/1, apoi se micoreaz pn la 612 x 109/1. ndat dup natere difer i calitatea
leucocitelor, ce explic formarea imunitii copilului.
La nou-nscut n formula leucocitar predomin neutrofilele (6070%), limfocitele fiind 3040%. Neutrofilele sunt
celule care asigur fagocitoza (de ex. Cur plgile de puroi). Limfocitele au funcia de a fixa toxinele i a forma
anticorpi. Cu ct copilul este mai frecvent bolnav cu att mai multe limfocite sunt n singele periferic, numrul lor se
mrete i n snpraalimentaia cu proteine, mezeluri. De asemenea
in caz de anomalii de constituie numrul de limfocite predomin cantitatea de neutrofile. Incepnd cu ziua a 2 de via
neutrofilele se micoreaz iar limfocitele cresc i la a 5 zi numrul lor se egaleaz (prima ncruciare). Dup vrsta de un
an neutrofilele cresc, respectiv se micoreaz numrul limfocitelor i la virsta de 5 ani iari are loc egalarea lor (a 2-a
ncruciare).
Eozinofilelc se consider celule deretictoare creterea histaminei n organism stimuleaz aciunea acestora.
Sistemul limfatic este compus din ganglionii limfatici, toliculii Hmfoizi. Ganglionii liinfatici (in numr de 500700) la
nou-nscut sunt de dimensiuni diferite (au diametrul de 36 mm), sunt de form rotund sau oval, ns au funcia
imperfect. Dezvoltarea lor continu pin la vrsta de 1012 ani, apoi regresea/. Ganglionii limfatici sunt organe unde
se produc liinjocite i celule plasmaticc, care secret imunoglobuline.
Ei au funcia de neutralizare a toxinelor
sunt organe hematopoietice
produc anticorpi.
La nou-nscui ganglionii limfatici nu se palpeaz, n norm la un copil mai mare se palpeaz 45 grupe de ganglioni
limfatici (occipitali, cervicali, submandibulari, axilari, inghinali) de mrimea unui bob de mei, moi la palpare, indolori,
mobili, nu ader ntre ei i nici cu esuturile adiacente. La copilul sntos nu se palpeaz urmtoarele grupe de ganglioni
limfatici: supra- i subclaviculari, toracali, cubitali.
Inspectarea copilului. Pentru afeciunile sistemului hematopoietic sunt importante urmtoarele:
Coloarea tegumetelor, mucoaselor;
Prezena erupiilor posibile (echimoze, peteii);
Mrirea ganglionilor limfatici periferici;
Hcpatosplcnomegalia.
Palpaia. Prin aceast metod de examinare se pot identifica durerile.din partea sistemului osos (leucemii) sau defecte ale
oaselor plate, etc.
Splina n condiii normale nu se palpeaz. Pentru a deveni palpabil dimensiunile ei trebuie s se dubleze.
Rinichii. Masa unui rinichi la nou-nscut e de 1012 g. i constituie 1/100 parte din greutatea corpului (la adult
1/200). La virsta de 56 luni masa rinichilor se dubleaz, la sfritul l an de via se tripleaz i la vrsta de 15 ani
masa rinichilor se mrete de 10 ori. Rinichii cresc pn la vrsta de 20 ani. La nou-nscut rinichii snt situai cu o
vertebr mai jos ca la aduli. Capsula lipidic a rinichilor este slab dezvoltat, de aceea ei sunt mobili i se palpeaz
mai uor dect la copiii mai mari. Au form rotund i nu de bob ca la adult. esutul rinichiului este foarte fin, stratul
cortical este slab dezvoltat, subire spre deosebire de cel medular bine dezvoltat. Unitatea morfo-funcional a
rinichiului este nefronul. Se estimeaz c fiecare rinichi are circa l mln. de nefroni. Nefronul este alctuit din
glomeruli (tuburile renale i sistema de vase sangvine). La nou-nascui glomerulii sunt dispui foarte compact unul
faa de altul (50 la Icm') dect la adult (78 la Icm3), de aceea suprafaa de filtrare este mic, ceea ce explic filtrarea
dificil n rinichi. De aceea la copiii alimentai artificial n deosebi cu lapte de vaci, bogat n cazein, filtrarea renal
devine dificil cu reinerea srurilor de natriu, apei i formarea edemelor. Amestecurile fermentate utilizate n
alimentaia sugarului genereaz dezvoltarea acidozei n organism.
Consecinele filtraiei dificile n rinichi
Reinerea natriului i a apei in organism;
Acumularea apei in spaiile intercelulare i apariia edemelor;
Dezvoltarea acidozei;
Eliminarea lent a produselor toxice, a medicamentelor.
Lund n considerare aceste particulariti, prinilor se recomand:
S nu ofere ap de but sugarilor sub 6 luni;
S alimenteze copiii cu amestecuri lactate adapdate la laptele matern;
56
S utilizeze in alimentaia sugarului produsele fermentate pe un termen scurt sau in combinaie cu cele dulci.
Abia dup vrsta de un an filtrarea urinei se apropie de cea a adultului. Glomerulii renali cresc mai intens pn la vrsta
de 3 ani, apoi la 56 ani, la 910 ani, la 1619 ani. La adult prin rinichi n decurs de 24 ore se filtreaz 1000 litri
de singe i se formeaz 180 litri de urin, ins 98% se reabsoarbe napoi. In nefron are loc reabsorbia total (100%) a
glucozei, aminoacizilor, srurilor de calciu, clor, natriu.
Cile renale la nou-nscut nu snt dezvoltate definitiv.
Calicele renale la nou-nscut snt considerabil mai scurte, lumenul lor e de 2 ori mai ngust dect la adult.
Bazinetele renale snt dezvoltate relativ bine, ns esuturile muscular i elastic sunt dezvoltate slab, ceea ce explic
hipotonia lor.
Aceasta contribuie la stagnarea urinei i facilitarea dezvoltrii procesului inflamator (pielonefritelor).
Ureterele sint relativ largi (0,30,4cm), au multe curburi, esuturile muscular i elastic sunt slab dezvoltate. Aceste
particulariti favorizeaz staza urinei i dezvoltarea procesului inflamator. Lungimea ureterelor la nou-nscui este de
67 cm, la l an 10 cm, la 10 ani 15 cm, la aduli 2030 cm.
Vezica urinar la sugar e situat mai sus dect la aduli, parial in cavitatea abdominal. Peretele anterior al vezicii
urinare ader la peretele abdominal, de aceea cind este plin, ea este situat aproape total n cavitatea abdominal i
uor se palpeaz la nivelul ombilicului ori mai sus. Cu vrsta vezica urinar se coboar n cavitatea bazinului.
Volumul vezicii urinare n corespundere cu vrsta copilului:
Nou-nscut 50 ml
La 3 luni 100 ml
La l an 200 ml
La 910 ani 600900 ml
Uretra la biei are o curb mai pronunat ca la aduli.
Limitele uretrei n corespundere cu vrsta i sexul copilului: Biei Fete
La nou-nscut 56 cm La nou-nscut O,S1,0 cm
La pubertate 1012 cm La l an 2,2 cm
La adult 1618 cm La 16 ani 3,3 cm
Diametrul uretrei la fete e mai mare dect la biei Aceasta are importan practic n cateterizare i cistoscopie. Uretra
scurt i larg la
fetie, apropierea ei de orificiul anal favorizeaz ptrunderea mai uoar a infeciei din intestin n cile urinare. De
aceea tehnica toaletei
intime la fete este diferit dect la biei.
Mucoasa cilor urinare la copii e uor lezabil, epiteliul lor uor se descuameaz.
n primele zile de via copilul elimin foarte puin urin: cte 10-20 ml de 4-6 ori n 24 ore.
Cu vrsta cantitatea de urin eliminat crete:
Nou-nscut 40120ml
Sugar 300SOOml
l an 600 ml ,
5 an] 1000 ml ;
10 ani 1500 ml
15 ani2000 ml
Urina la copiii primelor zile de via e mai concentrat, are o culoare mai intens, conine multe proteine (albuminiirie
fiziologic), cauzat de permiabilitatea nalt a capilarelor renale, in urina nou-nscuilor se depisteaz cantiti
considerabile de azot, eliminate sub forma de uree i acid uric. De aceea la 75% din nou-nscui se observ starea
fiziologic injarclitl uric, care se caracterizeaz prin apariia pe scutecele nou-nsculului n locul miciilor a unor
halouri brune-roietice.
48. Particularitatile anatomo fiziologice a sistemului imun la copii.
Primordiile sistemului imun sunt apreciate la embrion in a 7 saptamina de dezvoltare intrauterine la care se detecteaz
limfocitele-T. La embrionul de 12 saptamini de sarcina e deja prezent timusul si incepind de la aceasta virsta
gestationala pot aprea reaciile de respingere a transplantului (avort spontan). La 13 saptamini in organismul ftului
deja se determina limfocite -B, iar la 20 saptamini ftul are capacitatea de a sintetiza toate Ig. dar cel mai efectiv
sintetizeaz IgM. La nou-nascuti mecanismele de protecie mpotriva infeciei include factorii nespecifici ca
fagocitoza si reacia cu interferoni. Interaciunea factorului lizozima, properdina si complementul. Imunitatea celulara
la nou-nascuti e imatura , sczuta dar IgM se sintetizeaz uor si spre virsta de 2 ani atinge nivelul adulilor. La nounascuti este insuficienta producia de IgG, sinteza crora se intensifica ctre sfirsitul 1 an de viata. Concentraia IgG
atinge nivelul maturilor lavirsta de 5 ani. Nou-nascutii sintetizeaz insuficienta IgA, sintenteza acestora se activeaz
dupa 2-3 ani si atinge adult la 14 -15 ani. IgE la nou-nascuti sintetizata sufficient, maximum de sinteza a acestor Ig
revine la virsta de 6-7 ani, apoi scade treptat, cel mai mult ctre virsta pubertara.
50. Perioadele critice de dezvoltare a imunoreactivitatii la copii
La aciunea antigenelor in acesata perioada duce la o reacie paradoxala sau neadecvata. Perioadele critice sunt:
I perioada este cea a nou-nasctitului
II perioada este de la 4-6 luni
III perioada este de al 1-2 ani
IV perioada de 4-6 ani
V perioada la 12-15 ani
Perioada nou-nascutului- in acesta perioada copilul prezint o rezistenta sczuta la floracondiionat patogena
purulenta(Gram negative). E characteristic predispoziia la generalizarea procesului inlamator. strii septice e sporita
sensibilitatea la infecii virale, contra crora nu e protejat de anticorpii materni. Perioada de la 4-6 luni - scade
imunitatea pasiva ca rezultat al catabolismuiui anticorpilor malerini, creste activitatea limfocitelor T -helper. se
produce IgM, care nu poate pstra memoria pe iun timp mai ndelungat, se produce o cantitate insuficienta de IgG.
scade IgA. Predispoziia lainfecie respiratorie virala acuta, pneumonii, etc.
Perioada 1-2 ani - creste contactul cu mediul ambiant. Se pstreaz rspunsul imun primar (IgM). insuficienta de
IgG. IgA. Se determina nefrite, vasculite, infecii respiratorii virale acute. O RV. reacii alergice.
Perioada de la 4-6 ani - se produce a doua incrucisare in formula alba a singelui. Coninutul limfocitelor scade.
Concentractia IgG si IgM corespunde adultului, este mea insuficienta IgA. creste IgF. Sistemul imun local este
imatur. Predispunerea la boli alergice , boli prin compleze imune, manifestri dc strai imunodeficitare tardive. Se
determina multe boli comice de origine poligemca.
Perioada 12-15 ani - puseul pubertar este insotit de scderea masei organelor limfatice. Stimularea secreiei
androgenilor duce al inhibarea imunitii celulare si la stimularea celei umorale. Coninutul Ig E in singe scade.
Creste influenta factorilor nocivi (fumatul, xenobioticele) asupra sistemului imun. Creste sensibilizarea la
micobacterii. Se constata o noua cretere a frecventei bolilor comice inflamatorii, boli autoimmune si
limfoproliferative.
51. Perioadele copilriei: particularitile caracteristice copiilor n diferite perioade.
Prima copilrie este cuprins ntre natere i vrsta de 3 ani, cnd se ncheie erupia dentiiei temporare. Aceast
perioad este cea mai important n ceea ce privete dezvoltarea, nutriia i patologia copilului. Existena unor
caracteristici morfo-funcionale au determinat mprirea primei copilrii n urmtoarele perioade: nou-nscut;
sugar;copil mic (anteprecolar).
a) perioada de nou-nscut corespunde primele 28 zile de via i are cteva particulariti:
- cretere rapid staturo-ponderal;
- existena unor fenomene caracteristice: scderea fiziologic n
greutate, icterul fiziologic, criza genital, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologic, meconiul;
- slaba dezvoltare a scoarei cerebrale i deci i a funciilor de relaie cu predominana centrilor subcorticali;
- importana imunitii transmis transplacentar;
- deficiena funciilor de barier a pielii i mucoaselor;
- tendina infeciilor de a mbrca aspect septicemic;
- patologia dominat de malformaii congenitale i afeciuni legate de actul naterii (traumatisme, infecii);
- nevoile de ocrotire i de asisten medical n aceast perioad sunt mari, ceea ce impune o supraveghere atent a
nou-nscutului de ctre medic i asistenta medical imediat ce acesta ajunge la domiciliu de la maternitate.
b) perioada de sugar (28 zile 1 an) cu urmtoarele particulariti:
- creterea staturo-ponderal continu n ritm rapid;
- dezvoltarea treptat a funciilor de relaie;
- dezvoltarea funciei locomotorii care lrgete sfera de cunoatere a copilului;
- apariia primului sistem de semnalizare;
- apariia dentiiei i dezvoltarea funciei digestive care permit diversificarea alimentaiei;
- dezvoltarea imunitii active proprii cu reducerea rolului imunitii transplacentare;
- patologia dominat de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii;
- n aceast perioad familia are un rol deosebit de important n stimularea dezvoltrii motricitii , limbajului i a
afectivitii;
- se va continua o atent supraveghere a copilului de ctre personalul medico-sanitar, consultaiile de puericultur fiind
deosebit de necesare.
c) perioada de copil mic (anteprecolar) 1-3 ani se caracterizeaz prin:
- ncetinirea ritmului de cretere;
- modificarea proporiilor dintre cap, trunchi i membre;
- completarea primei dentiii;
- alimentaia va fi variat asemntoare cu cea a adultului;
- desvrirea funciei motorii;
- formarea reflexelor condiionate cuvntul capt valoarea unui nou sistem de semnalizare;
- imunitatea prezint o dezvoltare progresiv susinut prin vaccinri;
- patologia este alctuit de boli infecto-contagioase, intoxicaii accidentale, traumatisme;
- climatul psiho-afectiv al familiei este deosebit de important n dezvoltarea copilului.
Copilria a-II-a reprezint din punct de vedere cronologic perioada ntre vrsta de 3 i 7 ani, de aceea mai este
denumit perioada precolar. Ea este limitat ntre ncheierea apariiei dentiiei de lapte i nceperea apariiei primilor
dini definitivi. Aceast perioad se caracterizeaz prin:
- dezvoltarea complex a S.N.C. i implicit a gndirii, vorbirii, locomoiei, ceea ce duce la creterea independenei
copilului;
- ritm de cretere mai lent;
- alimentaia este apropiat de cea a adultului;
- patologia dominat de boli contagioase, apar unele boli noi ca eumatismul articular acut, cardiopatiile ctigate,
tuberculoza osteoarticular.
Copilria a-III-a dureaz de la vrsta de 6-7 ani pn la sfritul pubertii. Existena unor particulariti morfofuncionale a determinat mprirea acestei perioade n dou subdiviziuni: colarul mic i colarul mare.
a) perioada de colar mic ncepe de la vrsta de 6-7 ani i dureaz pn la pubertate (pn la vrsta de 10-11 ani la fete
i 12-13 ani la biei). Aceast perioad prezint urmtoarele caracteristici:
- maturizarea zonelor corticale ale creierului;
- ncetinirea creterii n prima parte a perioadei urmat de o accelerare n perioada prepuber;
- au loc modificri ale ritmului de cretere a segmentelor corpului, procesul fiind mai accelerat la torace i membrele
superioare;
- dentiia definitiv nlocuiete progresiv dentiia de lapte;
- alimentaia este similar cu cea a adultului;
- patologia este redus reprezentat prin apariia de infecii acute de ci respiratorii superioare, afeciuni cutanate,
hepatita viral, tuberculoz, hemopatii maligne, bolile contagioase sunt rare datorit imunizrii spontane (mbolnvire)
sau provocate (vaccinri).
b) perioada de colar mare (pubertatea) are o durat variabil n raport cu sexul. Ea corespunde apariiei menarhei la
fete i este cuprins ntre 11 i 14 ani i dezvoltrii funciei sexuale la biei ntre 13 i 16 ani. n aceast perioad au
loc transformri de maturare fizic, cognitiv, psiho-social. Caracteristicile acestei perioade sunt:
- se ncetinete ritmul creterii staturale;
- se accelereaz creterea n greutate;
- se modific dimensiunile unor segmente nfiarea este armonioas apropiat de cea a adultului;
- dezvoltarea intelectual este intens, dar prezint o mare labilitate psihic i vegetativ;
- aprarea imunitar sufer o deprimare tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate i rezisten mic la infeciile
curente;
- patologia acestei perioade cuprinde tulburrile strii de nutriie de la subnutriie la obezitate, deformri osoase
aprute datorit creterii rapide i poziiilor vicioase, tulburri de comportament, boli maligne.
Trecerea de la pubertate la adolescen se fcea clasic pe aprecierea maturaiei osoase, a creterii n greutate i
lungime, a modificrilor de dentiie.
Toi aceti parametri s-au dovedit a fi destul de imprecii i s-a propus pentru evaluare ca fiind un criteriu mai precis
aprecierea maturizrii sexuale care are o corelaie mai bun cu dezvoltarea taliei i greutii.
Maturizarea sexual este apreciat pe cronologia apariiei caracterelor sexuale secundare i anume aprecierea
dezvoltrii organelor genitale externe, apariia pilozitii pubiene, axilare, faciale pentru biei iar pentru fete
dezvoltarea snilor i pilozitatea pubian (stadiile Tanner). Insidios apar modificri comportamentale care vor defini
temperamentul tnrului. Este perioada din dezvoltare cnd efortul educaional trebuie s fie maxim.
52. Perioadele critice ale copilriei.
Etapa prenatala
1. I trimestru de gravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si formarea organelor
Actiunea factorilor teratogeni: fizici, chimici, biologici:
- contribuie la form viciilor congenitale de dezvoltare VCD. Forma clinica a viciilor depinde numai de perioada critica
de actiunea factorului teratogen si nu de caracterul acestuia.
- Este risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor
2. Ultimul trimestru: are loc cresterea masei a fatului, trecerea maximala transplacentara Ig de la mama la copil, sinteza
maximala a surfactantului, gestozele si insuficienta placentara
Anemiile de la mama au ca consecinta:
- Nasterea copiilor cu greutate joasa
- Nasterea copiilor cu semne de imaturitate
- Nasterea copiilor cu infectii intrauterine
- Sensibilizarea mamei si a fatului, in special dupa Rh
- Imunodeficiente congenitale
- Patologia SNC
Etapa postnatala
1. Per nounascutului:
- adaptarea generala fata de mediu extrauterin
- divizarea intensiva a neuronilor
- form intensiva a sinapselor(leg interneuronale)
- activitatea nervoasa prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale, prin reflexe inascute neconditionate
- reactie generalizata a SNC datorita imaturitatii lui
- prevalenta imaturitatii pasive
- starea imunitatii proprii are functie supresiva
- insuficienta imunitara fiziologica
Manifestari prin semne de:
- afectiuni perinatale a SNC
- VCD, malformatii congenitale
- Clinice de patologie ereditara
- Tulburari de alaptare
- Generalizare a infectiilor
- Sindrom de destresa respiratorie
- Pneumopatii
- Clinice de infectii IU
2. Per 3-6 luni
- Mielinizarea intensiva a neuronilor
- Form reflexelor conditionate
- Dezvoltarea vederii binoculare
- Dezvoltarii continua a memoriei
- Imunodeficienta fiziologica
Ca consecinta, copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei mama-copil; semne clinice de insuf a
imunitatii locale si sistemice.
Astfel creste frecventa bolilor respiratorii, afect sistemului digestiv, manifest de alergie alimentara, manifestari de
rahitism, anemii prin carenta de Fe, semne de diateza limfatica, hipotrofii.
3. Per 2-4 ani
- Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase
- Se intensifica formarea reflexelor conditionate
- Are loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul existent
- Se mentine deficienta fiziologica a IgA, IgG
Predispusi la:
- Aparitia retardului in vorbire
- Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale
4.
-
Profilaxia posibilelor recurene ale infeciei streptococice i prevenirea cardiopatiei reumatismale cronice.
Tratament medicamentos:
Obligatoriu AINS:
Acid acetilsalicilic 80-100 mg/kg pe zi, per os, timp de 6-8 sptmni sau pn la normalizarea indicilor
clinici i paraclinici. Concentraia seric a acidului acetilsalicilic va fi n jur de 20-30 mg/dL.
Prednisolon: iniial 2 mg/kg/zi, per os, cu reducerea treptat a dozei iniiale dup obinerea rspunsului
clinic i paraclinic (descreterea dozei < 0,2 mg/kg/zi imediat cum este posibil).
Tratament cu antibiotice
Start cu Fenoximetilpenicilin pentru minim 10 zile, per os 250 mg de 2-3 ori pe zi timp de 10 zile sau
Amoxicilin 1-1,5 g n 24 ore la copii mai mari de 12 ani i 500-750 mg n 24 ore la copii de 5-12 ani timp de
10 zile, per os
Benzatin benzilpenicilin 600 000 UI, i.m. pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg sau
Benzatin benzilpenicilin 1,2 mln UI, i.m. pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg.
55. Principiile de tratament si profilaxia afectiunilor cornice ale tractului digestive la copii
- I - 4-5,5 ani
II 13,5-14,5 ani
PERIMETRUL CRANIAN
La ft
34 sptmni 32cm
o Fiecare sptmn n minus = scadem 1cm
o Fiecare sptmn n plus = adunm 0,5cm
La nou-nscut
Naterea la termen: 34-36cm
La prematuri: <33cm
Pn la 1 an de via se calculeaz dup formula:
6 luni 43cm
o Fiecare lun n minus = scadem 1,5cm
o Fiecare lun n plus = adunm 0,5cm
Ideal la 1 an 46cm
La 2 ani - +1cm
Dup 2 ani:
5 ani 50cm
o Fiecare an n minus = scadem 1cm
o Fiecare an n plus = adunm 0,5cm
PERIMETRUL CUTIEI TORACICE
La ft
N-7 (N-sptmna de gestaie)
La nou-nscut
Naterea la termen: 32-34cm
La prematuri: <31cm
!!! La 4 luni perimetrul cran. = perim. cutiei toracice
Pn la 1 an de via se calculeaz dup formula:
6 luni 45cm
o Fiecare lun n minus = scadem 2 cm
o Fiecare lun n plus = adunm 0,5cm
La 2 ani - +1,5cm
Dup 2 ani:
10 ani 63cm
o Fiecare an n minus = scadem 1,5cm
o Fiecare an n plus = adunm 3cm
RAPORTUL DINTRE MASA I TALIE
I an de via :
65cm corespund 8kg
o Fiecare n minus = scadem 300g
o Fiecare n plus = adunm 250g
Dup 3 ani:
125cm corespund 25kg
o Fiecare 5cm n minus = scadem 2kg
o Fiecare 5cm n plus = adunm 3kg
57. Profilaxia afectiunilor respiratorii la copii
Metode de profilaxie a infeciilor respiratorii:
nespecifice
regimul raional al zilei: plimbri zilnice la aer curat, somnul de zi, gimnastic, evitarea oboselii: reducerea
vizionrii televizorului, jocurilor la computer
prevenirea strilor de stres la copil: pedeapsa fizic sau excesul n pedepse poate fi cauza micorrii rezitenei
organismului copilului fa de infecii
evitarea locurilor aglomerate i a contactelor cu persoanele bolnave de infecii respiratorii
regimul de masc pentru familie cu pacient bolnav de infecii respiratorii i utilizarea local Ung.Oxolini 0,25%
nazal
reducerea riscului de mbolnvire a copilului prin aerisirea ncperilor, folosirea lampelor bactericide
alimentaia raional i bogat n vitamine (fructe i legume proaspete care conin vitamina C i A: mr, agri,
ctina alb, coacaz neagr i roie, zmeur, capun, portocal (n cazul lipsei alergiei la copil), merior, morcov,
ptrunjel, dovleac, varz, i altele, polivitamine: vitamina A, C, E, grupa B)
tratamentul maladiilor de fon: anemia, rahitismul, dermatita alergic
profilaxia helmintiazelor
fortificarea organismului prin msuri de clire: clirea cu aer, bi de soare, procedure acvatice (cu ap)
profilaxia specific
vaccinarea antigripal
vaccinarea antibacterian: vaccine antipneumococic, vaccin H.influenzae
Vaccin antigripal este recomandat pentru:
copii frecvent bolnavi de infecii virale acute
copii cu boli cronice somatice
copii colari
copii instituionalizai
Vaccin antipneumococic este aplicat n urmtoarele grupe:
copii cu asplenie congenital sau la copii care au suportat splenectomia
copii cu neutropenie, limfogranulematoz
copii cu deficit de complement
maladii cronice bronhopulmonare (boala broniectatic, bronita cronic)
insuficiena renal cronic
diabet zaharat
malformaiile congenitale de cord, dobndite
58. Profilaxia primara si secundara a febrei reumatice la copii.
Profilaxia primar (naintea primului atac de FR)
Ea se face prin tratamentul anginelor streptococice.
a)profilaxia individual.
Este raional s se trateze sistematic orice angina dup vrsta de 4 ani.
b) profilaxia colectiv.
Are ca scop prevenirea apariiei i mpiedicarea rspndirii unei epidemii de anghina streptococic;
Bolnavii trebuie tratai cu penicilin oral n doz terapeutic
Terapia antimicrobian n amigdalit acut provocat de streptococul hemolitic grupul A
La copii:
Fenoximetilpenicilin 0,750 g n 24 ore de 3 ori pe zi per os; (0,250 g x 3 ori), per os sau
Amoxicilin 1-1,5 g n 24 ore pentru copii mai mari de 12 ani i 0,500-0,750 g pentru copii de 5-12 ani 3 prize
per os sau
Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI cu masa corporal mai mic de 27 kg, i.m. n 1 priz sau
Benzatin benzilpenicilin 1,2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg, i.m.
n caz dac se depisteaz hipersensibilitate sau sunt contraindicaii la beta-lactamice se administreaz
enteral:
Spiromicin 3 ml n 2 prize.
n caz de insuportarea macrolidelor:
cu:
Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg, i.m. sau
Benzatin benzilpenicilin 1.2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg, i.m.
La copii cu FR cu cardit durata profilaxiei secundare este de 10 ani sau pn la 25 ani, permanent o dat n lun
cu
Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg i.m. sau
Benzatin benzilpenicilin 1.2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg.
59. Profilaxia afectiunilor reno-urinare la copii.
Albuminuria ortostatica: evitarea ortostatismului prelungit, gimnastica medicala pentru corectarea lordozei;
odihna n pat n cursul diminetii si dupa amiaza
Albuminuria ocazionala: evitarea eforturilor sportive exagerate, a emotiilor puternice.
Infeciile urinare pot fi prevenite prin:
- important este tratarea maladiilor care pot duce la apariia infeciilor tractului reno-urinar, tratarean afectiunilor
ce pot servi drept focar()amigdalite,otite,absces dentar,piodermite ;
- igiena corecta, educarea culturii de igiena a copilului
- consumul crescut de lichide poate preveni infeciile de tract urinar;
- dup miciune, tergerea se face din fa n spate, pentru a se evita rspndirea bacteriilor din jurul anusului;
- trebuie s urineze atunci cnd au senzaia de urinat i nu trebuie s se abin mult timp;
- copiii trebuie nvai s se relaxeze atunci cnd urineaz pentru a goli complet vezica urinar;
- atunci cnd copilul are scaun (defecaie), l ajut s elimine bacteriile care pot cauza infecii de tract urinar. Dac
este nevoie, n caz de constipaii, se recomand laxativele uoare,
- fetiele trebuie s evite folosirea frecvent a spunurilor sau a spumelor de baie cu ph-ul puternic acid;
60. Pneumonia acuta necomplicata la copii.Etiologia , tabloul clinic
Agenii etiologici ai Pneumoniei la copii conform vrstei
1 lun 6 luni
S.aureus
E.coli i alt flora intestinal gram negativ
RS-virus, virus paragripal, adenovirus
Chlamydia trachomatis, M.pneumoniae
St.pneumoniae i H.influenzae (rar, aproximativ 10%)
6 luni 7 ani
St.pneumoniae
H.influenzae
Dezvoltarea corespunde, astfel, acelor fenomene prin care se maturizeaz organele, sistemele, precum funciile
i activitile lor. Ritmul, intensitatea i succesiunea fenomenelor creterii i dezvoltrii se difereniaz de la o
perioad la alta de via variind de la sistem, aparat i organ. Aceste schimbri sunt determinate onto- i filogenetic i
impuse de factorii de influen ai creterii i ai proceselor de adaptare.