1

CUPRINS

I.
II.
III.
IV.

Introducere:.................................................................................................................3-6
1.
Actualitatea i importana problemei abordate.................................3
2.
Scopul i obiectivele tezei................................................................5
Studiu de caz ............................................................................................................8-10
Concluzii i recomandri.............................................................................................11
Bibliografie..................................................................................................................12

INTRODUCERE

Actualitatea i importana temei abordate- ntruct tot mai mult auzim despre Uniunea
Eropean fiind un principal actor pe arena internaional, este normal s vorbim la moment
despre Curtea European de Conturi care verific dac fondurile UE sunt colectate i utilizate
corect i ajut la mbuntirea gestiunii financiare a UE astfel, suntem martorii la multe ac iuni
de binefacere care beneficiaz multe state n curs de dezvoltare, printer acestea suntem i noi.
n calitatea sa de auditor extern independent, Curtea European de Conturi apr interesele
contribuabililor din UE. Nu dispune de puteri juridice, dar are misiunea de a mbunti
gestionarea bugetului UE de ctre Comisia European i de a raporta pe marginea situaiei
financiare a Uniunii Europene, activitatea de audit a Curii se concentreaz mai ales asupra
Comisiei Europene, principalul organism responsabil cu implementarea bugetului UE. [1]
De la crearea Comunitii Economice Europene, n 1958, atribu iile preluate de ECA
fuseser ndeplinite de o comisie de audit de mici dimensiuni, care nu dispunea de competen e i
resurse necesare pentru a asigura un audit adecvat al bugetului aflat n cretere progresiv.
Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a militat, ncepnd cu 1973, pentru
nfiinarea unui organism de audit extern la nivel comunitar. Punctul de plecare pentru
activitatea de audit l reprezint bugetul i politicile UE, n principal n domenii legate de
creterea economic i ocuparea forei de munc, finanele publice, mediu i combaterea
schimbrilor climatice. Auditul cu privire la execuia bugetului privete att veniturile, ct i
cheltuielile. nc de la nceput, Curtea de Conturi European a urmrit s mbunteasc
gestiunea finanelor UE i s contribuie la asigurarea rspunderii publice pentru colectarea i
cheltuirea bugetului Uniunii, oferind asigurri i consiliere. Limbile utilizate n cadrul instituiei
sunt cele 28 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, iar sediul Curii se afl la Luxemburg.
Curtea de Conturi European a devenit o instituie european independenta, de la 1
noiembrie 1993, odat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht, independen a i
autoritatea Curii au fost consolidate prin declaraia de asigurare anual. Curtea de Conturi
European a fost recunoscut ca una dintre cele cinci instituii fundamentale ale Comunit ii
Europene alturi de Parlamentul European, Consiliul Europei, Comisia European i Curtea de
Justiie.
Curtea de Conturi European adopt decizii n colegiu, cu majoritate de voturi. n 2003,
Tratatul de la Nisa a consolidat principiul, conform cruia colegiul Curii trebuie s fie format
din cte un membru din fiecare stat al Uniunii Europene. Modificrile aduse de Tratatul de la
Lisabona (intrat n vigoare n 2009), n gestiunea i controlul fondurilor UE, vizeaz
consolidarea competenelor bugetare ale Parlamentului European i subliniaz responsabilitatea
statelor.[2]
___________________________________________________________________________________________________________________

[1]

Structura
Curii de Conturi http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-auditors/index_ro.htm (vizitat 08.11.2015)
[2]
Organizatiile
internationale,
documentare,
curtea
de
conturi
http://www.agerpres.ro/fluxdocumentare/2015/02/26/organizatii-internationale-curtea-de-conturi-europeana-12-08-10 (vizitat 08.11.2015)

Curtea de Conturi European funcioneaz ca o autoritate colegial format din cei 28 de

reprezentani ai fiecrui stat membru, numii de Consiliul UE cu unanimitate de voturi, dup
consultarea Parlamentului European, pentru un mandat de ase ani, care poate fi rennoit.

Acetia, alturi de personalul de audit, sunt organizai n cinci camere, dintre care patru au
competene legate de audit, iar cea de-a cincea, denumit Camera CEAD, are un caracter
orizontal.
Preedintele Curii de Conturi Europene este ales de cei 28 de membri din rndul lor,
pentru un mandat de trei ani, care poate fi rennoit, decanul fiecrei camere este ales de
membrii ei pentru un mandat de doi ani. La data de 16 ianuarie 2008, portughezul Vtor
Manuel da Silva Caldeira a fost ales preedinte al Curii, devenind astfel cel de-al zecelea
preedinte al instituiei. Mandatul su a fost rennoit prima oar la 12 ianuarie 2011 i pentru a
doua oar la 23 ianuarie 2014. Secretarul general este funcionarul cu cel mai nalt grad n
instituie, este numit n aceast funcie de Curte, pentru un mandate- se poate rennoi, de ase
ani. Secretarul general este responsabil de secretariatul Curii, gestionarea personalului, de
administrare, inclusiv de finane i asisten, resurse umane, tehnologia informaiei i
traduceri. Funcia este ocupat, n prezent, de Eduardo Ruz Garca, care a fost numit secretar
general al Curii, la 16 martie 2009 dupa care se presupune ca mandatul va fi reinnoit.
Structura Curii de Conturi Europene s-a dezvoltat n paralel cu evoluia Uniunii
Europene. De la nou membri i 120 de angajai, n 1977, organizaia internaional a ajuns s
numere, n prezent, 28 de membri repartizai n cinci camere i aproximativ 900 de
angajai, cu sarcini de natur profesional sau administrativ, care provin din toate statele
membre.
ECA public rapoarte i avize bazate pe proceduri independente de analiz i de audit,
care contribuie la supravegherea public a execuiei bugetului UE, la luarea de decizii cu
privire la mecanismele de guvernan, elaborarea politicilor i a programelor, precum i la
alocarea bugetului UE. n plus, Curtea de Conturi European colaboreaz cu celelalte
instituii supreme de audit n vederea elaborrii de standarde profesionale i de bune practici.
Pn la 80% din bugetul UE face obiectul gestiunii partajate cu statele membre. Acestea
coopereaz cu Comisia European n vederea instituirii de mecanisme de supraveghere,
pentru a se asigura c fondurile UE sunt cheltuite n mod corespunztor conform cu normele.
Prin urmare, controlul exercitat are att o dimensiune la nivelul UE, ct i o dimensiune
naional. ncepnd cu 2007, Curtea de Conturi a Romniei este reprezentat la Curtea de
Conturi European, iniial prin intermediul lui Ovidiu Ispir (2007-2013), fost consilier de
conturi al Curii de Conturi a Romniei, care a ndeplinit un mandat de ase ani n cadrul
Camerei a IV-a. Din 2013, reprezentantul Romniei- George Pufan, fost secretar general al
Curii de Conturi a Romniei, care este membru al Camerei a II-a, pentru un mandat de ase
ani.[2]
Curtea de Conturi elaboreaza in fiecare an un raport financiar al anului precendent, pe
care il prezinta autoritatii bugetare (Parlamentul European si Consiliul).
Opinia Curtii este importanta si inainte de adoptarea reglementarilor financiare.
Personalul Curtii consta in aproximativ 760 de persoane, din care 250 auditori. Auditorii
organizeaza in mod curent inspectii la alte institutii UE, state membre sau state care primesc
fonduri UE. Curtea Europeana de Conturi nu are puterea legala de a lua masuri impotriva
altor institutii. In caz ca decopera actiuni de frauda sau iregularitati, contacteaza imediat
institutia
acreditata
in
acest
sens.[3]
__________________________________________________________________________________________

[2]

Organizatiile internationale, documentare, curtea de conturi http://www.agerpres.ro/fluxdocumentare/2015/02/26/organizatii-internationale-curtea-de-conturi-europeana-12-08-10

(vizitat
08.11.2015)
[3]
Curtea Europeana de Conturi, audiii si institutii http://www.adrnordest.ro/index.php?
page=ROMANIA_EU_INSTITUTIONS_AUDITORS (vizitat 08.11.2015)

Scopul acestei lucrri, estea de sublinia importana acestei instituii i de a arta

obiectivele ce le-a avut i le-a reuit de-a lungul timpului. Cum lucreaz Curtea de Conturi? Ea
efectueaz 3 tipuri de audit pe care le vom enumera in urmatoarele randuri:
Audit financiar - examineaz conturile pentru a verifica dac acestea reflect cu acuratee
situaia financiar, rezultatele i fluxurile de numerar din exerciiul financiar ncheiat.
Audit de conformitate - verific dac tranzaciile financiare respect regulile.
Audit al performanei - verific dac finanarea UE i atinge obiectivele utiliznd ct mai
puin resurse, ntr-un mod ct mai economic ca resursele sa nu se epuizeze .
Curtea este constituit din grupuri de audit numite camere. Acestea pregtesc rapoarte i
avize care sunt adoptate de membrii Curii, devenind astfel oficiale. [4]
Structur camere i comitete.Curtea este organizat n cinci camere, n cadrul crora sunt
repartizai membrii Curii i personalul de audit. Membrii fiecrei camere aleg un decan pentru
un mandat de doi ani, care poate fi rennoit. Patru dintre aceste camere au competen e legate de
auditul diferitelor domenii de cheltuieli ale UE i de auditul veniturilor, iar cea de a cincea
camer, denumit Camera CEAD, prezint un caracter orizontal, avnd competen e n materie de
coordonare, evaluare, asigurare i dezvoltare dar si nu numai, am putea gasi multe competente.
Fiecare camer are dou domenii de responsabilitate:
1. adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice i avize;
2. elaborarea raportului anual privind bugetul general al UE i a raportului anual privind
fondurile europene de dezvoltare, n vederea adoptrii lor de ctre colegiul Curii.
Curtea se reunete n colegiul complet de 28 de membri de aproximativ dou ori pe lun
pentru a dezbate i a adopta diferite documente, cum ar fi principalele publicaii anuale ale Cur ii
raportul anual privind bugetul general al UE i raportul anual privind fondurile europene de
dezvoltare.
Comitetul administrativ este compus din decanii camerelor i preedintele Curii. Comitetul
se ocup de toate problemele administrative, deciziile referitoare la aspecte legate de comunicare
si desigur de strategie, anumel modul in care sa se petreaca anumite evenimente.
Presedintele curtii de conturi:Curtea de Conturi European este condus de un preedinte
care este ales de ctre membri, din rndul acestora, pentru un mandat rennoibil de trei ani. Rolul
su este acela de primus inter pares cel dinti dintre egali. El prezideaz reuniunile Curii, se
asigur c deciziile Curii sunt puse n aplicare i c institu ia i activit ile acesteia sunt bine
gestionate. La data de 16 ianuarie 2008, domnul Vtor Manuel da Silva Caldeira, membrul
portughez, a fost ales preedinte al Curii, devenind astfel cel de al zecelea preedinte al
instituiei. Mandatul su a fost rennoit pentru prima oar la 12 ianuarie 2011 i pentru a doua
oar
la
23 ianuarie 2014,
pentru
o
perioad
de
cte
trei
ani.
Membrii colegiul Membrii Curii sunt numii de Consiliu, dup consultarea Parlamentului
European, n urma nominalizrii lor de ctre statele membre respective. Membrii sunt numii n
funcie pentru un mandat rennoibil de ase ani. Ei trebuie s i exercite ndatoririle n deplin
independen
i
n
interesul
general
al
Uniunii
Europene. [5]

____________________________________________________________________________________________________________________
[4]

Reprezentarea generala, istorie http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-auditors/index_ro.htm (vizitat

08.11.2015)
[5]
Structura detaliata a curtii: http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx (vizitat 08.11.2015)

Pe lng apartenena la colegiul Curii, membrii sunt repartiza i ntr-una dintre cele cinci
camere. Ei adopt rapoarte de audit i avize, precum i decizii privind aspecte mai generale de
ordin strategic i administrativ. De asemenea, fiecare membru este responsabil de o serie de
sarcini proprii, n principal n domeniul auditului. Activitile de audit propriu-zise sunt efectuate
de personalul de audit al Curii, coordonat de membrul responsabil, cu sprijinul unui cabinet
privat. Membrul prezint apoi raportul spre adoptare la nivelul camerei i/sau la nivelul
colegiului Curii. Odat adoptat, raportul este prezentat Parlamentului European, Consiliului i
altor
pri
interesate
relevante,
inclusiv
mass-mediei
(ceva
obisnuit).
Secretarul general:Secretarul general este funcionarul cu cel mai nalt grad n institu ie i
este numit n aceast funcie de Curte, pentru un mandat rennoibil de ase ani. Secretarul general
este responsabil de gestionarea personalului i de administrarea Curii, inclusiv de finane i
asisten, resurse umane, tehnologia informaiei i traduceri. Secretarul general este, de
asemenea, responsabil de secretariatul Curii. Funcia este ocupat n prezent de domnul Eduardo
Ruiz Garca, care a fost numit secretar general al Curii la 16 martie 2009.
Personalul Curii bunul su cel mai de valoare. Efectivul de personal al Cur ii numr
aproximativ 900 de persoane cu sarcini n domeniul auditului, al traducerilor i al administraiei.
Personalul de audit este caracterizat de o mare diversitate n ceea ce prive te formarea i
experiena profesional, provenind att din sectorul public, ct i din cel privat, i fiind
specializat, de exemplu, n contabilitate, gestiune financiar, audit intern i extern, drept sau
economie.
Personalul Curii cuprinde i traductori pentru 23 de limbi oficiale ale UE, al cror rol este
de a asigura faptul c publicaiile Curii pot fi citite de cet enii UE n limba dorit. La fel ca
toate celelalte instituii ale UE, Curtea angajeaz resortisani ai tuturor statelor membre. n
calitatea lor de funcionari publici ai UE, membrii personalului Curii intr sub inciden a
Statutului funcionarilor Uniunii Europene si acest caz trebuie de analizat.
Curtea este organizat n 11 direcii de audit i direcii administrative, n cadrul crora exist
peste 50 de uniti. Rolul acestora este de a contribui la dezvoltarea expertizei necesare i la
exploatarea optim a resurselor. Curtea aplic o politic activ a egalitii de anse, iar personalul
su este format din proporii aproape egale de brbai i de femei.
Curtea se poate mndri cu formarea, ncepnd din 1977, a unui efectiv de personal dedicat,
profesionist i experimentat, a crui misiune const n protejarea intereselor financiare ale
cetenilor.[5]

____________________________________________________________________________________________________________________

[5]

Structura detaliata a curtii: http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx (vizitat 08.11.2015)

STUDIU DE CAZ
I Studiu
Finanrile Europene 2007-2013 Romania participa ca membru cu drepturi depline la Politica
de Coeziune, Politica Agricola Comuna si Politica Comuna de Pescuit a UE si beneficiaza pentru
perioada de programare 2007-2013, de o alocare financiara indicativa de aprox. 30 miliarde euro.
Fondurile Structurale si de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt
instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor
economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - sustine dezvoltarea economica
durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea
structurilor economice in domenii precum cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si
antreprenoriat, societatea informationala, IMM-uri, protectia mediului, turism, energie.
Fondul Social European (FSE) - contribuie la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a
intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fortei de munca, prevenirea somajului, prelungirea
vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si imigrantilor,
sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminrii.
Fondul de Coeziune - prin care se finanteaz proiecte n domeniul protectiei mediului si
retelelor de transport transeuropene, proiecte in domeniul dezvoltarii durabile precum si proiecte
care vizeaza imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier, modernizarea transportului
urban, dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal. Obiectivele prioritare ale
Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt: Convergenta, Competitivitate regionala
si
ocuparea
fortei
de
munca
si
Cooperare
teritoriala
europeana. [6]
Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei pentru perioada 2007
2013 este de 19,668 miliarde Euro din care 12,661 miliarde Euro reprezinta Fonduri
Structurale in cadrul obiectivului de Convergenta, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul
de Coeziune si 0,455 miliarde Euro sunt alocate obiectivului Cooperare teritoriala europeana.
Investitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, vor fi completate cu
fondurile Politicii Agricole Comune si Politicii Comune de Pescuit a UE. Romania va beneficia
in perioada 2007-2013 de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul
European pentru Pescuit, avand alocat un buget de cca. 12 miliarde euro. [7]

_____________________________________________________________________________
[6]

Finantarile

europene

http://www.adrnordest.ro/index.php?page=ROMANIA_FUNDS

(vizitat

08.11.2015)

[7]

Obiectivele
Curtii
Europene
de
Conturi
page=ROMANIA_FUNDS_OBJECTIVES (vizitat 08.11.2015)

http://www.adrnordest.ro/index.php?

II Studiu
Finantarea Politicii de Coeziune prin Fondurile Structurale si de Coeziune in perioada
20072013
Cel de-al Treilea Raport de Coeziune a concluzionat ca largirea Uniunii la 25 de state
membre, si ulterior la 27, reprezinta o provocare fara precedent pentru coeziunea interna si
competitivitatea Uniunii Europene. Largirea Uniunii a condus la cresterea decalajului de
dezvoltare economica, antrenand o deplasare geografica a disparitatilor spre est si la o agravare a
situatiei angajarilor, spre exemplu: in UE 25, 123 milioane de oameni (reprezentand cca. 27%
din totalul populatiei) traiesc in regiuni cu un PIB sub 75% din media UE, in comparatie cu 72
milioane
de
oameni,
reprezentand
19%
din
total,
in
UE
15.
Pentru a alinia nivelul mediu al locurilor de munca in cele 10 noi state membre cu cel din
restul UE ar trebui create patru milioane de slujbe. In interiorul UE largite exista totodata
decalaje importante in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, in functie de varsta si sex.
In acelasi timp, intreaga Uniune trebuie sa faca fata provocarilor ce apar in urma accelerarii
restructurarilor economice ca rezultat al globalizarii, liberalizarii comertului, revolutiei
tehnologice, dezvoltarii economiei si a societatii bazate pe cunoastere, a imbatranirii populatiei si
a cresterii imigrarii. Pentru a imbunatati performanta economica a UE, sefii de state si de
guverne, reuniti la Lisabona in martie 2000, au definit o strategie pentru a face din Europa cea
mai competitiva economie bazata pe cunoastere din lume, pana in 2010.
Politica de coeziune are o contributie importanta in realizarea acestui obiectiv. De fapt,
cresterea economica si coeziunea se completeaza reciproc. Prin reducerea disparitatilor, Uniunea
contribuie la stabilirea premizelor ca toate regiunile si toate grupurile sociale sa participe la
dezvoltarea economica globala a Uniunii si sa beneficieze de aceasta. Din acest motiv, politica de
coeziune in toate dimensiunile ei trebuie vazuta ca parte integranta a strategiei de la Lisabona si
trebuie sa incorporeze obiectivele de la Lisabona si Gothenburg si sa devina mijlocul lor
principal de realizare prin programele nationale si regionale de dezvoltare.
Comisia propune ca actiunile sprijinite prin politica de coeziune sa se concentreze pe
investitii intr-un numar limitat de prioritati ale Comunitatii, in care se asteapta ca interventia
Comunitatii sa aduca cu sine un efect de multiplicare si o valoare adaugata crescuta. In
consecinta, pentru programele operationale, Comisia propune o lista cu un numar limitat de teme
cheie dupa cum urmeaza:
1. inovatie si economia bazata pe cunoastere;
2. mediu si prevenirea riscurilor;
3. accesibilitate si servicii de interes economic general.[8]

_____________________________________________________________________________

[8]

Politica de coeziune http://www.mae.ro/node/1623 (vizitat 08.11.2015)

Obiectivele Politicii de Coeziune

Programele viitoare aferente perioadei de programre vor fi grupate in 3 obiective:
1. convergenta;
2. competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca;
3. cooperare teritoriala europeana.
Obiectivul Convergenta are in vedere statele membre si regiunile mai putin dezvoltate care,
conform tratatului, sunt prioritatile principale ale politicii de coeziune a Comunitatii si vizeaza
accelerarea convergentei celor mai putin dezvoltate state membre si regiuni prin imbunatatirea
conditiilor de dezvoltare si ocupare a fortei de munca, bazata pe imbunatatirea calitatii
investitiilor in capitalul fizic si uman, dezvoltarea inovatiei si a societatii informationale,
adaptabilitatea la modificarile sociale si economice, protectia si imbunatatirea mediului, precum
si eficienta administrativa. Acest obiectiv priveste, in principal, acele regiuni al caror PIB pe cap
de locuitor este mai mic decat 75% din media Comunitatii. In acest context, obiectivul cheie al
politicii de coeziune este promovarea conditiilor care favorizeaza cresterea si o convergenta
reala.
Programele vor fi sprijinite de resursele financiare ale Fondului European pentru
Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European si Fondul de Coeziune.
In cadrul obiectivului de convergenta, FEDR sustine dezvoltarea economica integrata si
durabila la nivelul regional si local, prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea
structurilor economice, in special in domeniile: cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si
antreprenoriat, societatea informationala, protectia mediului, prevenirea riscurilor, turismul,
transport, energie, investitii in sanatate, sprijin pentru investitii pentru IMM-uri.
In cadrul obiectivului de convergenta, FSE sustine urmatoarele domenii de interventie:
sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor; cresterea accesului pe piata fortei de
munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea
somajului, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii,
reforma in domeniile ocuparii si incluziunii sociale, extinderea si imbunatatirea investitiilor in
capitalul uman, intarirea capacitatii institutionale si a eficientei administratiilor publice si
serviciilor publice la nivel national, regional si local, pentru a putea implementa reforme, in
special in domeniul economic, social, al ocuparii fortei de munca, protectiei mediului si judiciar.
Obiectivul Convergenta este finantat si prin Fondul de Coeziune, destinat statelor membre
cu un PNB sub 90% din media Comunitatii. Urmand prioritatile stabilite din perspectiva
financiara, Fondul de Coeziune isi va intari contributia pentru a realiza o dezvoltare durabila. De
aceea, retelele de transport, in special cel trans-european, proiectele de interes european si
infrastructura de mediu vor ramane prioritati centrale. In scopul de a ajunge la un echilibru
corespunzator pentru a reflecta nevoile speciale ale noilor state membre, se are in vedere si
sprijinirea proiectelor, cum ar fi: programele de transport feroviar, maritim, pe cai navigabile
interioare, si prin alte modalitati in afara TEN-T, cele de transport urban durabil si investitii
importante de mediu in domenii cheie ale eficientei energiei sau a energiilor alternative. [8]

_____________________________________________________________________________
[8]

Politica de coeziune http://www.mae.ro/node/1623 (vizitat 08.11.2015)

Obiectivul Cooperare teritoriala europeana vizeaza cresterea cooperarii transfrontaliere prin

initiative locale comune, la nivel transnational prin actiuni ce determina dezvoltarea teritoriala
legata de prioritatile comunitare si prin schimb de experienta. [8]
III Studiu
Finantarea Politicii Agricole Comune in perioada 2007-2013 Instrumentele actuale legate de
politica de dezvoltare rurala vor fi grupate intr-un singur instrument din cadrul Politicii Agricole
Comune, care are ca scop:
1. Cresterea competitivitatii sectorului agricol prin sprijinirea acordata pentru restructurare;
2. Imbunatatirea calitatii mediului si a zonelor rurale prin sprijinul acordat gestionarii
terenului;
3. Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si promovarea diversificarii activitatilor
economice.
Actuala Initiativa comunitara, LEADER+, va fi integrata in programarea generala. In mod
asemanator, actiunile in favoarea restructurarii sectorului de pescuit vor fi grupate intr-un singur
instrument, care se va concentra pe actiuni care sa insoteasca nevoile de restructurare ale
sectorului de pescuit si sa imbunatateasca conditiile de munca si de viata in zonele unde sectorul
de pescuit, incluzand piscicultura, joaca un rol important. Conform perspectivei financiare 20072013, Comisia a alocat 69.75 miliarde pentru finantarea Politicii Agricole Comune la nivelul UE.
[9]

_____________________________________________________________________________

10

[8]

Politica
de
coeziune
http://www.mae.ro/node/1623
(vizitat
08.11.2015)
Finantarea
politicii
agricole
comune
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?
ftuId=FTU_5.2.2.html (vizitat 08.11.2015)
[9]

CONCLUZII I RECOMANDRI
Curtea de conturi reprezint unul dintre cele mai importante organe ale Uniunii Europene
deoarece prin acest organ, se realizeaza finantarea tuturor proiectelor la nivel interna ional.
Desigur, de aceste conturi beneficiaz i statele care vor s adere la Uniunea European, astfel
beneficiind de conturi care ajut la mbuntirea mai multor structuri din interiorul rilor. Un
exemplu interesant ar fi Proiectul Twinning care la 9 septembrie 2014 Curtea de Conturi a
Republicii Moldova, Institutul Finlandez pentru Management Public HAUS i Tribunalul de
Conturi din Spania au anunat despre lansarea Proiectului Twinning Consolidarea i ntrirea
auditului public extern n Republica Moldova", proiect finanat de Uniunea European.
Beneficiarul principal al Proiectului Twinning Consolidarea i ntrirea auditului public
extern n Republica Moldova" este Curtea de Conturi a Republici Moldova. Proiectul, finanat de
Uniunea European, prevede acordarea unui grant n valoare de circa 1,5 milioane EURO pentru
implementarea activitilor prevzute n Planul de aciuni, n scopul consolidrii i dezvoltrii
capacitilor instituiei supreme de audit din ar. Durata proiectului este de 24 de luni. [10]
Este deosebit de important i binevenit, c autoritatea public naional, care are func ia de
audit public extern, a fos inclus ntr-o activitate de Twinning, ndeosebi dup aderarea rii la
conceptul de control intern al finanelor publice (PIFC), promovat i sprijinit de UE. Necesitatea
de implementare a proiectului reiese din imperativitatea asigurrii continuitii progreselor
nregistrate n procesul de reformare i modernizare a instituiei de audit din ar, dar i din
faptul, c la 28 noiembrie 2013 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea
European i Comunitatea European a Energiei Atomice i statele sale membre. Din aceast
perspectiv, Proiectul Twinning Consolidarea i ntrirea auditului public extern n Republica
Moldova" este un pas nainte spre o cooperare mai strns i mai eficient ntre Republica
Moldova i Uniunea European.

_____________________________________________________________________________

11

[10]

Proiectul Twinning http://ccrm.md/pageview.php?l=ro&idc=166&t=/Dezvoltare-institutionala/Proiectul-Twinning

(vizitat 08.11.2015)

BIBLIOGRAFIE

1. Structura Curii Europene de Conturi http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/courtauditors/index_ro.htm (vizitat 08.11.2015)

2. Organizatiile internationale, documentare, curtea de conturi http://www.agerpres.ro/fluxdocumentare/2015/02/26/organizatii-internationale-curtea-de-conturi-europeana-12-0810 (vizitat 08.11.2015)
3. Curtea Europeana de Conturi, audiii si institutii http://www.adrnordest.ro/index.php?
page=ROMANIA_EU_INSTITUTIONS_AUDITORS (vizitat 08.11.2015)
4. Reprezentarea generala, istorie http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/courtauditors/index_ro.htm (vizitat 08.11.2015)
5. Structura detaliata a curtii: http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Structure.aspx (vizitat
08.11.2015)
6. Finantarile europene http://www.adrnordest.ro/index.php?page=ROMANIA_FUNDS
(vizitat 08.11.2015)
7. Obiectivele Curtii Europene de Conturi http://www.adrnordest.ro/index.php?
page=ROMANIA_FUNDS_OBJECTIVES (vizitat 08.11.2015)
8. Politica de coeziune http://www.mae.ro/node/1623 (vizitat 08.11.2015)
9. Finantarea
politicii
agricole
comune
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.2.2.html
(vizitat 08.11.2015)
10. Proiectul
Twinning
http://ccrm.md/pageview.php?l=ro&idc=166&t=/Dezvoltareinstitutionala/Proiectul-Twinning (vizitat 08.11.2015)

12