1

Forma de guvernamnt.n dreptul constitutional, prin forma de guvernamnt ntelegem, n

general, modul n care sunt constituite si functioneaza organele supreme ntr-un stat. Ea este
raportata, n principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile sale cu
puterea legiuitoare. Realiznd o sinteza a formelor de guvernamnt, vom retine ca cele mai
utilizate au fost si sunt monarhia si republica.
1. Monarhia Ca forma de guvernamnt, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este
un monarh (rege, domn, mparat, print, emir), absolut sau nu, ereditar sau desemnat dupa
proceduri specifice n functie de traditiile regimului constitutional.
Monarhia este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a fost cea mai raspndita forma de
guvernamnt, n evolutia monarhiei se pot identifica: monarhia absoluta, monarhia limitata,
monarhia parlamentara dualista, monarhia parlamentara contemporana.
Monarhia absoluta, ca cea mai veche forma de monarhie, se caracterizeaza prin puterea
discretionara n stat a monarhului. Aceasta forma specifica pna la Revolutia franceza, a
existat pna aproape de timpurile noastre, fiind de mentionat ca la nceputul secolului al
XX-lea existau nca doua imperii absolute si anume Imperiul rus si Imperiul otoman.
Monarhia limitata (constitutionala), asa cum o arata chiar denumirea, se caracterizeaza prin
limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentala a starului (constitutia). Cu toate
aceste limitari, monarhul are un mare rol, atributiile parlamentului fiind reduse.
Monarhia parlamentara dualista este o forma a monarhiei constitutienale, n care monarhul
si Parlamentul stau, din punct de vedere legal, pe o pozitie egala.
Monarhia parlamentara contemporana, ntlnita astazi n Anglia, Belgia, Olanda, tarile
scandinave, ca o expresie a traditiei si istoriei acestor tari, are mai mult un caracter
simbolic. Monarhul pastreaza unele prerogative precum dreptul de a dizolva Parlamentul,
dreptul de numiri n functii superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi.
2. Republica Este acea forma de guvernamnt n care, asa cum se spune, cetatenii se
guverneaza singuri, desemnndu-si sau alegnd un sef dg stat, denumit de regula presedinte.
In republica guvernarea se nfaptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale.
Aici seful de stat-presedintele de republica - este ales fie direct prin vot universal, fie de
catre Parlament, desemnare ce determina clasificari ale acestei forme de guvernamnt.
Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre Parlament,
singur sau completat cu delegati, n fata caruia de altfel si raspunde, nuantat desigur.
Datorita acestui lucru, pozitia legala a sefului de stat este inferioara Parlamentului (Italia,
Austria, Germania, Finlanda).
Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre cetateni, fie
direct prin vot universal, egal, secret si liber exprimat, fie indirect, prin intermediul
colegiilor electorale (S.U.A., de exemplu).
Acest mod de desemnare a presedintelui de republica l situeaza, din punct de vedere legal,
pe o pozitie egala cu Parlamentul, n republica prezidentiala prerogativele sefului de stat
sunt puternice, n uncie republici prezidentiale, presedintele de republica este si seful
guvernului (S.U.A., de exemplu), n altele exista si un sef al guvernului (Franta, de
exemplu). n forma de guvernamnt republicana, functia de sef de stat poate fi ndeplinita
fie de o singura persoana, fie de catre un organ colegial (situatie mai des ntlnita n statele
din Europa de Est n perioada 1945-1990).

Notiunile de forma de guvernamant ,regim politic si structura de stat au fost analizate in

trecut ca elemente ale formei de stat Forma de stat era definita ca mod de constituire si
exercitare a puterii, de organizare si conducere a societatii prin stat Astazi, studierea formei
de gevernamant nu mai prezinta aceeasi importanta ca in trecut, fiind deseori inglobata in
capitolul referitor la regimul politic Problema formei de guveramant nu poate fi ocolita,
daca avem in vedere importanta acordata acestui aspect in multe din constitutiile statelor
lumii, inclusive occidentale: Romania, Spania, Norvegia, Bulgaria, Franta etc. Totusi, unii
autori considera astazi ca deosebirile dintre republici si monarhii prezinta o importanta
practica doar prin prisma regimului politic existent in statulrespectiv. Forma de
guvernamant se referea la cine realizeaza atributiile de sef de stat si la modul cum acced la
putere: pe cale ereditara sau prin sufragiu. Dupa numarul celor ce exercita puterea:
Monocratii (monos + cratos): monarhii de tip divin, autocratii, cezarismuldemocratic
Oligarhii (oligos + arche): aristocratii, gerontocratii, plutocratii Democratii (demos +
cratos): directa, indirecta (reprezentativa), semidirecta
Dupa modul in care accede la putere seful statului:Potrivit principiului ereditatii :
monarhii Prin alegeri: republici Dar, atentie:Au existat regi alesi: Alexandru Ioan Cuza,
regele Poloniei in 1572Au existat presedinti ereditari: in Coreea de Nord sau Africa
Centrala. In folosul cui se exercita puterea (in interes public sau pentru sine)
Aristotel;Forme pure/Forme deviate: Monarhia Tirania Arisocratia Oligarhia Republica
Ochlocratia Pentru Platon, aristocratia, forma ideala de guvernamant, degenereaza
intimocratie, guvernamintul celor lacomi si ambitiosi, apoi in oligarhie, unde
conducatoriisunt cei bogati, si apoi in democratie guvernamantul multimii. Excesul de
libertate face loc tiraniei.Cum se exercita puterea din punctul de vedere al respectarii
legii:In conformitate cu legea: monarhie, republica In afara legii: despotism (se confunda
despotismul cu absolutismul) Evolutia clasificarii formelor de guvernamant
MONARHIELimitate/absolutisteConstitutionale/dualiste
REPUBLICADe tip dictatorial/democraticeParlamentare/prezidentiale/semi-prezidentiale
(pentru republicile democratice) Astazi, multi autori inglobeaza intr-o viziune unitara
criteriile de clasificare aformelor de guvernamant cu cele de clasificare a regimurilor
politice, stabilind anumitetipuri de state: democratii, monocratii, oligarhii, regimuri mixte si
regimuri socialiste Totusi, problema formei de guveramant nu poate fi ocolita, daca avem
in vedereimportanta acordata acestui aspect in multe din constitutiile statelor lumii,
inclusive occidentale. Alte clasificari ale statelor: Pentru Th. Fleiner, statele pot fi
clasificate dupa: Stabilitatea guvernarii Varsta constitutiei Capacitatea de adaptare
Gradul birocratiei Dimensiuni Etc.Cum sunt privite astazi formele de guvernamant(B.
Jeanneau):Monarhia este mai mult simbolica Republica are o cu totul alta
semnificatie decat cea originara Democratia imbraca forma sistemului reprezentativ
Despotismul se infatiseaza in forme mult mai subtile decat tirania elementara Dictaturile
sunt disimulate prin conducerea colectiva ()
Ce este democratia (R. Laun):un stat unde domneste vointa poporului sau a
majoritatii)Democratia imbraca urmatoarele forme: Directa Indirecta (reprezentativa)
Semidirecta
Ne reamintim:Studierea formei de guvernamant implica a sti cine exercita puterea de stat:
o singura persoana, un grup restrans sau poporul Din punctul de vedere al numarului de

persoane care stau la baza puterii politice,exista trei forme de guvernamant:

monocratia,oligarhia si democratia Din punctul de vedere al modului de desemnare a
organului conducator, exista doua forme de guvernamant:monarhia si republica