lncadrarea ~i riimdnerea in Bisericii

9.lNCADRAREA
Biserica
si
lurnea

;eM

",p.

c,;;

,/,"

,,11"',r

V"'"

J-

.iserica si om

irea treimica

$1 RAMANEREA IN B1SER1CA

Cuvantul Biserica creeaza adesea repulsie omului

contemporan. Acest fapt nu se datoreaza doar polernicii care
s-a dus si se duce impotriva ei, ci si relei ei reprezentari, Se
mai datoreaza ~i identificarii ei cu persoane sau imprejuran
legate de ea, dar care se afla undeva la marginea vietii
societatii si nu inspira iubire sau respect. Biserica, insa, este
rea iubirii si a vietii. Este.noua creatie -zidirea cea noua, in
care se savarseste mantuirea si innoirea Iumii-. Biserica i~i are
obarsia la Durnnezeu si catre El se indreapta. Insa aceeasi
obarsie ~i destinatie le-a avut initial si Iumea-. Dar in vreme ce
lumea uita de Durnnezeu, se autonomizeaza si se afunda tot
1" mai mult in nonsensul
si propria distrugere, Biserica reface
comuniunea cu Durnnezeu si da noima si rost existentei lurnii.
Viziunea autonoma asupra lurnii 11insala si 11distruge
pe om. lar omul care nu vede nirnic dincolo de lume se face
rob ei si se supune legii mortii. Astfel, lumea i se face temnita,
iar trupul mormant sufletului. In Biserica omul se slobozeste
din legea mortii, se innoieste si este introdus in viaja. In ea se
infiripa si creste comuniunea divino-umaria si omul este
ridicat la calitatea de persoana adevarata, dupa chipul
Durnnezeului Treirnic.
Persoanele Sfintei Treirni au toate comune. Tatal si Fiul
si Sfantul Duh au in comun firea dumnezeiasca, Nu exista
nirnic care sa fie in posesia Unei persoane si sa lipseasca
Celorlalte. Unitatea celor Trei Persoane se exprima prin perihoreza (intrepatrunderea)
lor, iar alteritatea lor prin
deosebirea insusirilor ipostatice: Tatal este nenascut, Fiul
nascut si Sfantul Duh purces din Tatal. lubirea celor Trei
Persoane ale Durnnezeirii nu este dictata de nevoia de-a lua si
de-a implini 0 eventuala nedesavarsire proprie, ci este
I

1
2

_I.

Vezi II Corinteni 5,17.

Toate prin El ~i intru El s-au facut. Coloseni 1,16.

111

expresia plinatapi si unitatii. In Sfanta Treime nu exista lipsa

ori relatii interesate. Exista doar iubire si prisosinta a iubirii.
j';""
Iar iubirea aceasta 11 cheama pe om la irnitarea ei si la
',')1' (L~, )'~"'~ ,{
comuniune in iubire.
. W'
,
lubirea adevarafa nu poate exista ca lucrare saur. ') Iubire si Biserica
realizare omeneasca. Poate insa exista ca rod al part~~!ei del,
~.) -:-.:.! ~
iubirea dumnezeiasca, Iar Ra~ta~iqaceasta este cu putinta in
,~,
"
Biserica, unde credinciosii se aduc pe ei insisi lui Hristos si
''":I Id'"J-:;
till.cle- in top credinciosii exista Hristos eel unul si neimbu"
3
catatit . Biserica este icoana la nivel creat a Durnnezeirii celei . I' ",0
..u"
necreate, UiUficand)dupachipul Dumne;eului Treirnic omenirea
,...r' _w 1,:"(lM'';t:;~),'
subzistentairr miile de ipostasuri. Izhutirea infaptuirii acestei.
icoane este cu putinta prin 'perihoreza (intrepatrunderea) 1,< ,-,'1/1,) ) . .A '"r
I. ~ "1 \
)~
madularelor Bisericii dupa modelul perihorezei Persoanelor
[i.,.1.v~Vll.
i""W~'
Sfintei Treirni. De altrninteri, Durnnezeul Treimic nu are drept
icoana doar comuniunea miilor -de ipostasuri ale credinciosilor, ci si E!5.0ang fiecarui om, dupa masura desavarsirii
lui. Asa cum fiecare Persoana a Sfintei Treirni este Dumnezeu
desavarsit si are in Sine intreaga durnnezeire, tot astfel si
fiecare madular adevarat al Bisericii,devine om desavarsit si
cuprinde inlauntrul lui intreagJ omenire. Aceasta se
realizeaza prin zdrobirea egoismului si iubirea nemarginita.
Credinciosul se face partas iubirii dumnezeiesti si capata 10cul-1 '.
sau in comuniunea sau oQtea......
iI:tdurnnezeirii (KOlvuJVLa Tfjs3:~U:/""f'''"J.~\''''
edlGEws)3a. Astfel se implineste si cererea rugaciunii arhieresti
a lui Hristos ca toti
sa fie una, precum Tu, Parinte, intru Mine ~1.."
,
,
.
av.o.
si Eu intru Tine; ca si acestia in Noi sa fie una-+,
- "rJ.,J< ,~) , ~v'v'" ,~ .,/
Biserica se constituie prin taine si tot prin ele functi- ,- Tainele
oneaza. Tainele sunt mijloace create prin care se da harul
necreat al lui Dumnezeu. Omul, fiind creat, are nevoie de

(A-lo

"

I/,--I

<...

<.

I"

Pe toji credinciosii trebuie sa-i vedem - noi, credinciosii - ca pe unul, gi

in fiecare din ei sa vedem pe Hristos. Sfantul Simeon Noui Teoiog,
KEaAaW 3,3, ed. Ed. J. Darrouzes, Sources Chretiennes, vol. 51 bis,
Paris 1980, p. 120; in romaneste, vezi Sfantul Simeon Noul Teolog, Cele
225 de capete teologice $i morale in Filocalia, vol, 6, Bucuresti 21997, p. 57.
3. Este expresia
Sfantului Grigorie Palama, folosita Cll predilectie de catre
autor (n.tr.).
4 loan 17,21.
3

112

purtatori (vehicule) create, spre a primi harul cel necreat. lnsa

insemnatatea cea mat mare; in taine nu 0 are purtatorul
J>
~----(vehiculul)creat, ci q.!I:~.
De aceea si eel ce se apropie
de ele, nu trebuie sase-mitt"gineasdl. la purtatorul lor creat, ci
sa mearga mai departe, la continutul lor duhovnicesc si
tainic''. Cel care, de pilda, nu priveste duhovniceste taina
dumnezeiestii Euharistii, ci se limiteaza la painea si vinul pe
care le vede, nu distinge trupul si sangele lui Hristos=.
orul tainelor
Izvorul din care i;;i iau harul tainele Bisericii este
iconomia cea in Hristos. Iar tainele de baza, care recapituleaza
si rezuma iconomia cea in Hristos, sunt Botezul, Mirungerea
si dumnezeiasca Euharistie". Tainele reprezinta ferestre prin
care vine in lume lumina lui Dumnezeu/. Aduc cu ele viata
,
cea adevarata, care biruieste moartea. Pun in lucrare taina
cea mare a dreptei credinte-", care este aratarea lui Hristos in
lume si constituirea Bisericii.
Chemarea
Toate tainele Bisericii se savarsesc prin chemarea
num~lo~
numelor dumnezeiesti si, intai de toate, al Sfintei Tr~a
umnezeiesti
numelui Tatalui ili al Fiului si al Sfantului Duhj. Numelei
X:lJ'~.v-L\dumnez:ie;;ti
nu au putere magica, ci legaturJ-illltolQ'gJ.ca cu
~;
\~ersoanele pe care le numesc. Cand le rostim intru marturisire
----...,

\,/J./>'

Vezi Sfantul Grigorie Palama, Omilia 56,4, ed. S. Ikonomou, p. 205.

In ceea ce priveste strict cazul Sfintei !mpartii~anii, painea ~i vinul nu
reprezinta purtatori (vehicule) ai Trupului ~i Sangelui Mantuitorului, ei
sunt insusi Trupul ~i insusi Sangele Mantuitorului (n.tr.).
6 Vezi Sfantul loan Hrisostom, Om ilia la loan 85,5, PG 59,463. A se vedea,
de asemenea, ~i Sfantul loan Damaschin, Dogmatica, 4,9, PG 94,1120C21A. Sfantul Grigorie Palama, Omilia 60, ed. S. Ikonomou, p. 250.
Analizand scopul fiecareia dintre aceste trei taine, Sfantul Nicolae
Cabasila observa: BotezyI este cel care da fiinta ~i subz~ter;,ta eu totul
intru Hristos; acesta.Tiiand morti ~i stricati, II aduce mai intai la viata.
Mirungerea desavarseste pe cel '~iiscut, p~and
in el luerarea potrivitii
unei astfel de vier; iar dumnezeiasca)mpiirtii~~piistreazii
si tine viata
aceasta ~i sanatatea: caci Painea viejii le tine nev~tiimate pe eele dobandite
[prin celelalte doua taine] ~i ii desavarseste pe cei vii. Asadar prin aceasta
Paine traim, ~i prin acest Mir ne miscam, din baia Botezului primindu-ne
fiinta. Despre tnaia in Hristos 1, PG 150; a se vedea ~i Nicolae Cabasila,
Despre tnata in Hristos, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti 1997, p. 30.
7 Vezi Sfantul Nicolae Cabasila, op.cit. 504B; in romaneste op.cit., p. 31.
5

5a

yt.)....
'" :-",/}Ii \
'<"'

\.,)..

~)

\ i'

,..,~,

\)

,I' ..
\,1
"

y./'III

\. \..
v

,.-

I Timotei 3,16.

lncadrarea ~i riimdnerea in Bisericii

Omul si Dumnezeu

113

adevarata a credintei si cu frica lui Dumnezeu, cu evlavie si cu

dragoste, n avem cu-adevarat si pe Dumnezeu dimpreuna cu
Numele Lui, Dimpotriva, uitarea caracterului ontologie al
numelor dumnezeiesti si absentaac~~i exp~rie~e bisericesti
in savarsirea taii1efor, ca si in rugaciune, pustiesc viata
creiltina9.
Ca tainele sa rodeasca, e nevoie de consimtamantul
omenesc ili de colaborare. In caz contrar, harullui D~ezeu
ramane neroditor. Acelasi lucru e valabil, desigur, si pentru
primirea omului in randul Bisericii. Si aceasta, desi se
realizeaza prin harul lui Dumnezeu, presupune liberul
consimjamant al omului. Aici apare, Insa, problema botezului
pruncilor. Cum se sconteaza pe consimjamantul pruncilor ce
se boteaza?
--Botezul pruncilor nu s-a consacrat de la inceput in
Biserica. Aceasta nu inseamna, insa, ca era total necunoscut. In
primele veacuri botezul se facea de obicei la varsta matura,
Lepadarea de idolatrie si primirea in randul Bisericii erau
legate de maturizarea spirituals dar si propriu-zisa a celor ce ,
veneau in Biserica, Dar deja din secolul al Il-lea apar cazuri de
minori ee veneau in Biserica si se~otezau, iar dinisecolul al
ill-lea sunt amintite si cazuri de botezare a pruncilor. lnsa nici
in vremea Apostolilor nu sunt excluse cazuri de botezare a
pruncilor, in special atunci cand treceau la crestinism familii
intregi'P, In fine, cand crestinismul a fost recunoscut ca religie
oficiala de stat in imperiul roman, atunci si participarea
cetatenilor la viata Bisericii s-a considerat de la sine inteleasa,
consacrandu-se si botezul pruncilor.
Copiii erau crescuti intr-un mediu crestin, Parintii crestini - nu-si doreau ca acestia, in caz de moarte prematura,
sa plece din viata aceasta nebotezaji si, deci, se ingrijeau sa II
boteze din pruncie. Dar si Biserica reproba amanarea
botezului si indemna la botezul pruncilor!'. De altfel botezul
Vezi Arhim. Sofronie, Ilepi rrpoacvxi;s", p. 140-1.
Vezi Fapte 16,15' 31-3' 18,8. I Corinteni 1,16.
II Iar eel ce spune ca mii voi boteza cdnd va fi sii mor, ca sa nu piiciiiuiesc ~i sa
nu fntinez botezul, acesta nu are cunostinta lui Dumnezeu ~i li uita si de

10

Consimtamantul
omenesc

Jitez':l!
pruncilor

Motivul
consacrarii

114

.colul rutinei

.
f "),,

~"~

I
Practica
Apusului

\..",,,rv~
t' \

Omui

~j

nu se face doar pentru iertarea pacatelor celui botezat, ci ~i

pentru primirea lui in randul Bisericii si prefacerea lui in s8.la~
al Sfantului Duh12 Raspunderea pentru educatia crestina a
copilului si-o asuma nasul, Dar nici parintii nu se lirnitau Ia
simpla ingrijire materiala a copilului, ci se ingrijeau si de
renasterea si sprijinirea lui spirituala. Initial responsabilitatea
catehizarii si-a educatiei crestinesti a celor botezati 0 avea
exclusiv episcopul.
Botezul pruncilor presupune consimtamantul liber al
pruncului, dar nu il impune. Daca mai apoi copilul isi refuza
calitatea de crestin si voieste sa 0 paraseasca, nu va fi oprit sa
o faca. Nu se poate trece cu vederea, insa, faptul ca botezul
pruncilor, in ciuda avantajelor lui, favorizeaza tocirea constiintei crestine, in special in climatul societatii secularizate
contemporane. Odinioara Biserica influenta hotarator viata
sociala, Copiii crestinilor cresteau intr-o societate ce favoriza
sau, eel putin, nu tagaduia credinta crestina. Astazi prezenta
Bisericii in viata sociala este slabita si atmosfera societatii este
adesea straina sau chiar potrivnica credintei bisericesti. Date
fiind acestea, cresterea crestineasca a copiilor devine 0
problema serioasa. Iar problema aceasta devine si mai acuta
prin dezinteresul nasilor, parintilor sau chiar si a1 episcopilor
fata de marea lor responsabilitate. Astfel di triumfa regirnul
crestinilor conventionali, care traiesc fara 0 legatura reala cu
credinta lor, ba chiar intr-o opozitie clara fata de ea.
In Apus se urmeaza 0 tactica diferita. In vreme ce se
pastreaza botezul pruncilor, se amana acordareaMirungerii,
ca si a dumnezeiestii Impartasanii, pentru 0 varsHr oarecum
mai mare. Romano-catolicii acorda Mirungerea ~iin continuare
prima dumnezeiasca Imparta~anie cam la varsta de zece ani.

propria lui fire. Old zice [Scriptural: 'Nu zabovi a te intoarce spre
Domnu!; ca nu stii ce aduce ziua de maine'. Botezati-i, deci, ~i pe pruncii
vostri, ~i 'cresteti-i intru pedeapsa si povata lui Dumnezeu'; cad zice:
'lasap copii sa vina la Mine ~i nu-i opriti'. L1Larayai
'A 7TO(JTOAwl/ 6,15, 6-7.
12 Pentru
mai mu!te amanunte, a se vedea Sfantul roan Hrisostom,
Caieheze 3,6, Jean Chrysostome, Huit cateheses baptismales, ed. A. Wenger,
Sources Chretiennes, vol. 50, Paris 1957, p. 152-4.

115

lncadrarea ~iriimdnerea In Bisericii

Dumnezeu

Nfirungerea 0 inteleg ca pe 0 taina de intarire si maturizare in

viata
, crestina. 0 tactica foarte asemanatoare urmeaza ~i
protestanpi, fara sa accepte Mirungerea ca taina. Aceste
randuieli nu se confrunta cu nici 0 problema mai substantiala,
dar creeaza 0 serioasa dezordine in administrarea tainelor si
duc la 0 interpretare arbitrara a sensului lor.
lmpreunaPrecum prirnirea in sanul Bisericii, tot astfel si ramaluerarea
nerea in Biserica se realizeaza prin harul lui Dumnezeu si
sau
co1aborarea omeneasca. Staruirea in credinta si in vieruirea
colabora rea
proprie Bisericii ~i hranirea neincetata cu adevarul i harul ei
reprezinta conditiile necesare vietii tuturor oamenilor. Biserica
primeste in sanul ei pe top, fara discriminare. Insa harul lui ( ) .-J
..."v.....
Dunmezeu ce se da in Biserica nu-i innoieste pe oameni '.~ ~ ~
~gic, fara voia lor. De aceea si in Biserica sunt multi care
1""':'.~.
raman rai si neindreptati. Despartirea intre ei se va face de
I...
Dumnezeu la judecata de pe urma'>,
Al doilea botez .
Parintii Bisericii vorbesc adesea si despre ce1 dEtal
..~..I .$"_3
doilea botez, pe care il asimileaza pocaintei sau monahismului. Cuviosul Simeon Noul Teolog spune ca la primul
botez apa cristelnitei si sfantul M, de la Mirungere sunt
preinsemnarea lacrimilor credinci~il~r si, respectiv, "at mirului
celui simtit cu mintea" al Duhului. Adevarul botezului sta in
al doilea botez, cel preinsemnat de primul'". Acest al doilea
botez este punerea in lucrare si implinirea celui dintai, ce se
raalizeaza prin colaborarea omeneasca. Adevarul nu se \
r l/. "J\. ,
epuizeaza in lucruri, in savar~irea randuielilor prevazute de 1
tipi~, ci este nevoie.de proEri3'-simtire i tra.ire a lui de-catre
C"
om. Acestui fapt slujesc asceza ~i pocainta, si pe acesta 11 \
-' .
urmareste monahismul.

__ A._~

'J

.;L~~t ~

Vezi Matei 13,24-30.

Primul botez are apa care preinchipuieste lacrimile, are rnirul ungerti
care preinsemneaza
rnirul eel simtit cu mintea, al Duhului. Sfantul
Simeon Nou! Teolog, Capete 1,36, ed. Ed. J. Darrouzes, Sources
Chretiennes, vol. 51, Paris 1980, p. 60; in romaneste, vezi Sfantul Simeon
Nou! Teolog, Cele 225 de capete teoiogice ~i practice, Filocalia, vol. 6,

13

14

Bucuresti 1977, p. 27.

116
ezul sangelui

sui sfinteniei

~aciltuirea

Omlli ~iDumnezeu

Mai exista si botezul sangelui, care se realizeaza prin

mucenicie si este considerat mai cucernic, caci nu se
intineaza cu noi pacate-",
Viata crestina, ca viata de comuniune cu Dumnezeu,
este in esenta ei viata de sfintenie si nepacatuire, Pacatul 11
indeparteaza pe om, de la Dumnezeu si de la harul Lui. Cand
acesta ramane aproape de Dumnezeu, este partas vietti
dumnezeiesti si nu da loc pacatului. Precum atunci cand se
intoarce la Dumnezeu, locul pacatului dispare si omul se
sfinteste. Sfintenia este insusire a lui Dumnezeu. Prin fire
singur Dumnezeu este sfant16 Omul se face sfant participand
la sfintenia dumnezeiasca. Aceasta inseamna ca sfintenia este
,
'
insusire ontologica pe care 0 transmite omului harul lui
Dumnezeu. Este insusirea pe care 0 dobandeste omul ca
madular al trupului lui Hristos si ca partas al vietii
dumnezeiesti. Dimpotriva, pacatul nu este insusire naturala,
ci stare impotriva firii, datorata relei voiri-". Acesta 11
instraineaza pe om de Dumnezeu si 11 impinge catre nefiinta,
catre nimic.
Omul ce renaste in Hristos se sfinteste, se slobozeste de
pacat si dobandeste putinta nepacatuirii, Omul acesta, precum
zice Sfantul Apostol si Evanghelist loan, nu pacatuieste, caci
se naste din Dumnezeu'". lar Sfantul Ignatie Teoforul observa:
Nimeni care marturiseste credinta nu pacatuieste!", Cu toate
aces tea insa, nimeni nu poate sustine ca nu pacatuieste, caci
nimeni nu tine deplin poruncile. Nu este neaparat nevoie sa
calee asa-numitele porunci negative, ca sa pacatuiasca. E d
15 Vezi Sfantul Crigorie Teologul,
Cuvanlui 39,17, PC 36,356A. A se vedea
si Sfantul Vasile cel Mare, Despre SfanlllL Duh 15,36, PC 32,1320. Sfantul
Chiril al Ierusalimului, Caleheze 3,10, PC 33,440C.
16 Unul Sfant, unul Domn, Iisus Hristos, intru slava lui Dumnezeu
Tatal
(cantare din Dumnezeiasca Uturghie).
17 Pacatul
nu este al firii, ci al voirii celei rele, Teodoret al Kyrului,
'paIlWTl75 1, PC 83,400. Pacat este numit ii'idiavolul insusi, ca nascocitor
si invajator al pacatului. Vezi Sfantul loan Hrisostorn, OmiLia La Romani
7,19, PC 60,190C.
18 Vezi I loan 3,9.
19 Sfantullgnatie
al Antiohiei, Ciilre Efeseni 14,2.

lncadrarea si riimiinerea In Bisericii

117

ajuns si simpJw fapt ca nu n iubeste pe Dumn~zeu din toata

inima~l'din
tot sufletul $i dill tot cugetul si din toata
puterea20 ~i pacatuieste. De aceea si Sfantul Apostol loan,
deraccentueaza
di viata crestina este incompatibila cu
pacatul, totodata observa ca, daca zicem ca suntem fara de
pacat, ne inselam pe noi insine si nu spunem adevarul-'.
Dezrninjire
Aici se afla si paradoxul vie~i ,.cre~~
Adica, desi
aceasta .este 0 viata de sfintenie si nepacatuire, 0_ viata
J I,
\)J"'~'"1'
.:-.'1
luminata de adevarul lui Dumnezeu si harul Sfantului Duh,
nu inceteaza a fi influentata de uitare si de pacat, Paradoxul
r~'
acesta este in directa legatma cu fac!oru! timpului. ~opnau-se\
cu stricaciunea li moartea, timpul 11 ispiteste pe om, provo- \
candu-r eg~ri_tris~ul.
Astfel se cultiva iubirea de sine si i
\~
uitarea de Dumnezeu, care este pricina tuturor patimilor si a"
pacatului22.1n madul acesta pare a fi dezmintita si nepacatuirea.
Reafirmare
Insa tot ceeg ce, este dezmintit inlauntrul timpului
..,..
profan sau biologic, este reafirmat si recuperat inlauntrul
timpului1!.turgic. Prapastia aparuta intre om si Dumnezeu se 0-""", f'~
L: ~-"pode$te" prin harul lui Dumnezeu, ce se da in Hristos=. '
Astfel, tot ceea ce omul creat nu poate infaptui prin puterile
lui, 0 da Dumnezeu prin lucrarea ~energia) Sa necreata. De
aceea credinciosul cere zilnic si in tot ceasul sa 11 invredniceasca Dumnezeu a se pazi fara de pacat,
:....~('nsiunea
In Biserica se realizeaza tainic unitatea credinciosilor
.o.il0iogicil
Prin intrarea in ea, omul este cuprins in trupul unic al credin
ciosilor, care transcende spatiul si timpul>. Acest fapt esn
f
I"
l , ..
sugerat si de practica liturgica a Bisericii. Pe sfantul Disc, unde
~ C '';''''1"''.''
J

~c~t

~'::;;J

ct' l...

__

t'"'_

'C,.a

Vezi Marcu 12,30.

Vezi I loan 1,8.
22 Multa e tirania uitarii, ii'inici una din patimile
omului nu il abate atilt
de lesne si neincetat pe om ca aceasta patima. Sfantul Nicolae Cabasila,
Titlcuirea dumnezeiesiii Liturghii 21, PC 150,413C.
23 Sangele lui Iisus Hristos, Fiul Lui, ne curateste
pe noi de tot pacatul. I
20
21

loan 1,7.
Caci unul este trupul credinciosilor ... si trupul acesta nu se desparte
de catre timp ori loc; cil suntem legati intreolalta nu prin infasurarea
vinelor, ci imbracandu-ne
totdeauna in legaturile iubirii. Sfiintul loan
Hrisostom, Comenlariu Lainiru aceasla ueti cunoaste 6, PC 56,277.
24

118

~arhi~
.. st

\)

~~

'J.~'1~~.JI""}.j'

~v-

t,.).f -

pi;r'\~Ir

Omul ~iDumnezeu

lncadrarea~iriimdnereain Bisericii

se asaza sfantul Agner, se asaza si particelele Nascatoarei de

Dumnezeu, Apostolilor, Sfintilor, Ingerilor si tuturor membrilor
Bisericii=, pentru ca 1a sfarsit sa fie toate puse Impreuna in
sfantul Potir. Astfel in Potirul dumnezeiestii Euharistii se afla
concentrata intreaga Biserica, capul fiind Hristos. In special
Maica Domnului este infap~ata ca hranitoare a Bisericii, cac;
prin trupul ce l-a imprumutai 1ui Hristos, omul se hranests ~i
se uneste cu Dumnezeu=.
Ca obste sau comuniune divino-umaria, Biseric~
ierarhia ~i infati~area ei 12iramidala. De altfel, uniformizarea
tuturo~briIor....ei,
aducerea iOr la ace1,!@.
nivel ~na aceeasi
forma, ar fi insemnat desfiintarea libertatii, p~sona1e ~i
trecerea cu vederea a bunavointei si disponibilitatii lor aparte
de-a raspunde 1a chemarea lui Hristos. Dar, pe de alta parte,
~alitatea
pe care 0 implica ierarhiza~a
si forma ei
piramidala vine in contradictie C1J duhul de egalitate, dorit de
om din adancurile inimii lui. Solujia adusa de Hristos
problemei acesteia este rastumarea piramidei si inlocuirea
puterii cu iubirea si slujirea-". Tq,~_credin,QQii sunt frati
intreol~.
Nici 0 dependenja dejip rob-stapan sCllil..mpunere
a dOminapei nu sunt indreptatite in legaturile dintre ei.
Dispozitia unuia de a stapani asupra altora vine in contradicpe
cu spiritul de frape si cu unitatea Bisericii. lerarhizarea ce 0
presupun functiile sau rangurile bisericesti fill-are sensul
acordarii de priori tap si drepturi, ci al impartirii s1uji.!jlQrspre

zidirea trupului lui Hristos--".

Ascensiunea in ierarhia Bisericii nu este doar permisa,
legala, ci ~i-un-lucr; vrednic de lauda. Astfel, de pofteste
cineva episcopie, bun lucru doreste--". Ascensiunea in
piramida ierarhiei bisericesti are, insa, caracter chenotic; este 0
coborare. Varful piramidei rasturnate a ier"ill'hlelBlsericii, care
l~i ia asupra sa povara lumii intregi, este insusi Hristos. Cei ce
li urmeaza inainteaza spre adanc, intr-acolo unde se afla
varful piramidei rasturnate: intr-acolo unde se concentreaza
presiunea infricosatoare, unde Se afla Cel ce ridica pacatul
lumii, Hristoss-", Ridicarea
la .--orice- functie
in -Biserica nu
.. ._.
~
reprezinta dobandi!..e de privile,gii sau putere, ci asiiinarea
slujirii ~i jertft::.i.Clericul - in special episcopul, careesrein
Biserica in chipul lui Dumnezeu--" - este chemat sa se
smereasca pe sine insusi, spre a putea ridica povara celorlalji
si sa faca simtita intre oameni prezenta lui Dumnezeu.
lnfati~area
sa este simbolul chenozei lui Hristos. Locul sau
,
este varful piramidei rasturnate. lar punerea in lucrare a
slujirii arhieresti a lui Hristos este jertfirea sa pentru lume.
Primatul in Biserica este primat de slujire si jertfa. eeldintai este eel din urma dintre
~i slulitru al tUhi'i-or32,
adica acela care este inaintea tuturor in ceea ce priveste
smerenia si exercitarea iubirii dezinteresate. Duhul acesta este
diametral opus duhului lumesc: Stiji ca stapanitorii neamurilor le asupresc pe acestea si cei mari le impileaza pe ele. Nu
asa sa fie intru voi, ci care va vrea intre voi sa fie mare, sa fie
slujitorul vostru, ~i care va vrea intre voi sa fie intaiul, sa fie
sluga voastra: dupa cum Fiul omului n-a venit sa I se
slujeasca, ci sa slujeasca si sa ~i dea sufletul Sau rascumparare
pentru mulp33.

Iar El este in mijloc, prin agnet: Maica, prin particica, de-a dreapta; iar
de-a stanga Sfintii si Ingeni, si dedesubt toata binecinstitoarea ceata a
celor ce-au crezut Lui. Iar aceasta e taina cea mare: Dumnezeu Intru
oameni ~i Dumnezeu in mijlocul dumnezeilor celor indumnezeiji din Cel
dupa fire Dumnezeu, intrupat pentru ei. Sfantul Simeon al Tesalonicului,
Despre dumnezeiasca Liturghie 94, PG 155,285AB.
26 Acel neprihanit
trup al Lui, pe care l-a luat din curatele sangiuri ale
preaneprihi1nitei
~i de-Dumnezeu-Ni1sci1toarei
Maria,
nascandu-Se
trupeste, din aceasta ni se di1 noua spre mancare, Sfantul Simeon Noul
Teolog, 'HBtKa 1,10,55-8, ed. J. Darrouzes, Sources Chretiennes, vol. 122,
Paris 1966, p. 256; in romaneste, vezi Sfantul Simeon Noul Teolog, Scrieri
I. Discursuri teologice ~i etice, ed. Deisis, Sibiu 1998, p. 144-5.
27 Vezi Arhim. Sofronie,'O
aytO,; ItA-ovavo,; 0 'ABiJJl/{T1]';, p. 312-3.
25

-_

Z9
30
31
32
33

Efeseni 4,12.
I Timotei 3,1.
Arhim. Sofronie, op.cit., p. 314.
Vezi Sfantul Ignatie al Antiohiei, Ciitre Magnezieni 6,1.

Marcu 9,35.
Matei 20,25-8.

Ascensiunea
in -ierazhie

.:;;

~*

28

119

Primatul jertfei

120
Institutia
~i
harul

Recunoasterea Bisericii ca institutie sociala influenteazg

consistent venirea omului in sanul Bisericii si ramanerea in ea.
Biserica nu mai este perceputa doar ca area a mantuirii, unde
credinciosul primeste harul lui Durnnezeu si impreuna,
!:I
lucreaza
la mantuirea si innoirea lui, ci si ~
factor social.
~..,.,~.
(".,
.. - ;"'"
Iar aderarea la ea nu are doar resorturi spirituale, ci si lumesti,
lucru care da nastere unor grave probleme legate de viata ei.
Sfantul Chiril al Ierusalimului observa ca in vremea sa (secolul
IV) unii veneau sa fie catehizati, si sa se faca crestini din ratiuni
,
strict sociale=. Acelasi 1ucru se petrece si in orice societate in
care Biserica este recunoscuta ca valoare sociala.
)rganismul
Organismul Bisericii, ca trup al harului, vine in contraeclesial
dictie cu orice organizare a harului, mai ales cu harul
"organizat", si exclude orice principiu de tip juridic=. Dar
pentru ca acest duh sa poata exista in Biserica, este neaparat

.<:'i r nevoie sa se pastreze caracterul chenotic al ierarhizarii sale l1i

"I) organic a ei legatura cu imparatia 1ui Dumnezeu#B~<:...nu
tv: (.... .7) se identifica cu imparapa lui Dumnezeu, ci se indreapta catre
J'i t,;j) . aceea.)ar asezamintele (randuielile) bisericesti nu reprezinta
- punctele ultime de referinta ale credinciosilor, ci simboale ale
rmparatiei lui Dumnezeu in lume. Orice fel de viziune statica
sau obiectiv-impersonala asupra Bisericii si a randuielilor ei
vine in contradictie cu natura si scopul ei. Aratarea deplina a
harului lui Durnnezeu, care se va infaptui odata cu trecerea
lumii acesteia si a lucrurilor din ea, va insernna si trecerea
acelor mijloace create prin care acesta se da acum lurnii.
Biserica
Perspectiva Bisericii, perspectiva dinamica si lipsita de
si
compromis fata de orice presiune lumeasca, este de. mare
libertate
insemnatate
viata sociala si politica a oamenilor,
fiindca mentine=deschisa perspective libertatii, umane. Fara
_

L.

.~

~i:

p~nt:ru-~

Ti se ingaduie ~i tie, celui ce din alta pricina vii: se ingaduie si

barbatului ce voieste sa induplece femeia, si de aceea vine. Iar cuvanrul
acesta este potrivit de asemenea si femeilor; adesea si robului, care voieste
sa placa stapanului,
sau prietenului
ce voieste sa placa prietenului.
Primesc viclesugul momelii, ~i te primesc cu totul si pe tine, eel ce vii din
rea alegere, dar care, prin nadejde, te vei mantui. Sfantul Chiril al
Ierusalirnului, Procaiehezd 5, PC 33, 341B-44A
35 Vezi P. Evdokimov,
L'Orthodaxie, Neuchiitel1965, P: 39.
34

lncadrarea ~i rdmdnerea in Bisericii

Omul ~iDumnezeu

121

aceasta perspectiva nu se poate actualiza libertatea si pozitia

dominanta a omului fata de lume. Iar importanta acestei
perspective pentru viata sociala si politica este mai mare decat
a oricarei alteia care ar fi putut fi programata in cadrul oricarei
morale sociale sau teologii politice.
Problema
Asteptarea directei marturii a Bisericii in viata sociala
esentiala
sau politica nu se datoreaza in mod esential neajunsulu:i
,
..I
~ o.l.L/U.II
I ,J...
~. acestei marturii, ci absentei ei, Cand Biserica se prezinta ca un I ?.i
,-7 -!.~ - \
. elimat sau regim adesea mai inflexibil si mai anacronic decat
itrt. ~"J' h \
eel social ori politic, cand perspectiva ei harismatica si
\ eshatologica se cornprima, luand forma unei organizajii N")
\ lumesji, cand principiul jertfei si slujirii se denatureaza, I
devenind putere absolutista care refuza orice critica constructiva
si invoca posesia autoritatii divine spre a-si acoperi deciziile
\arbitrare si incoerenta, nu poate da marturie pozitiva.
~))j;v/).J"'/A. ti'{<i\I~;"
1 Problema (marturieC,Bi~ericiiin lume este mai intai de toate 0
0"""'; I.V -. )
.)
vproblema interioara a fiecarei Biserici Jocile in parte. Este 0 ~
d ~V~
(>' . ~ ~v
"problema de iaentitate a fiecarei obsti bisericesti concrete. Iar
f./Jt:. t
aceasta identitate nu se proclama prin vorbe, cat prin fap~~~i '
m_odde viat~. Ocolirea ace!tei probleme si cautarea suplinirii ,
,
prezentei Bisericii prin dezvoltatta~ unei activjt~ sociale, 'n' \.(~t'J"...J .. ~'l.W"J.,'\.t
eulturale ori politiee, eontribuie mai degraba la dainuirea
lipsei discursului duhovnicesc, decat la indepartarea ei.
Hristos
Viata in Biserica a credinciosilor se intemeiaza pe
~i
Hristos. Acesta este vita, iar credinciosii mladitele. Precum
credinciosii
,
mladitele nu pot rodi de la sine daca nu raman in vita, tot asa
~
nici credinciosii nu pot aduce roada daca nu raman uniti cu
:,..11,/"",)),
Hristos=. Hristos nu 11cheama pe om ca pe un primitor pasiv,
ci spre a deveni purtator energic si partas al vietii adevarate ce
i se da. Cand omul se intereseaza de mantuirea proprie si
raspunde la chemarea lui Hristos, se dovedeste a fi mladita
vie, aducatoare de roada. Atunci si Durnnezeu 0 curateste, ca
mai multa roada sa aduca-'". Curatirea
aceasta se incadreaza
,
in pedagogia Dornnului si adesea ia forma crizei sau incercarii,
ingaduite pentru desavarsirea credinciosului. Dar cand omul
I

\'\l~

36
37

Yezi loan 15,1 s.u.

loan 15,2.

!lA.

J~<

122

:comunicare
si auto
:comunicare

Erezie
si
schisma

lediul social

Biserica
si
mantuire

Omul ~i Dumnezeu

se dezintereseaza de mantuirea sa si da uitarii credinta catre

Hristos si iubirea catre aproapele, amorteste, moare, facand
imposibila prezenta lui in Biserica si rupandu-se de aceasta.
Ruperea de Biserica nu se realizeaza doar prin practica
bisericeasca" a afurtseniei sau excomunicarii, ci si prin propria
indepartare tacita de ea, care este un fel de autoexcomunican;
Cand crestinul se insfraineaza de viata si tainele Bisericii, cand
moare din punct de vedere duhovnicesc, inceteaza de a mai
avea 0 legatura reala cu Hristos, se desparte de trupul Lui si
se rupe de Biserica.
Ruperea de Biserica nu are in vedere doar indivizi
izolati care gre~esc in credinta sau nu ii intereseaza iubirea
aproapelui, ci si grupuri sau comurutati de credinciosi. Avem,
astfel, de-a face cu er~~C!~car~taie de la trupul Bisericii pe top.
cei ce 0 urmeaza, si cu schisma.jcare are aceeasi gravitate i
aceleasi consecinje cu erezia38. Erezia reprezinta pacat La
nivelul dogmei, in vrerne ce schisrna este pacat la nivelul
etosului, adica al moralei. Amandoua constituie pacate ce
apasa asupra viejii crestine.
Mediul social, care reprezinta cadrul informarii si
dezvoltarii omului, are mare insemnatate si pentru viata
religioasa si morala, Credinta in Hristos presupune 0
informare despre aceasta='. Oar si rodirea ei este direct
influentata de mediul social. Precurn observa Sfantul Grigorie
Palama, si omul pacatos, daca ocoleste tovarasia celor rai si se
intovaraseste cu cei drepti, va izbuti sa se indrepte si sa-si
mantuiasca sufletulv'.
Celebra fraza a Sfantului Ciprian salus extra Ecclesiam
non est41(in afara Bisericii nu este mantuire) nu are doar
importanta teologica, ci si sociala. Biserica este singurulloc al

Nu este mai mic raul ruperii Bisericii [prin schisma] dedit raul de-a
cadea in erezie, Sfantul Ioan Hrisostom, Omilie la Caire Efeseni 11,5, PC
62,87.
39 Si cum vor crede in Acela de Care n-au auzit? Si cum vor auzi, fild
propovaduitor?.
Romani 10,14.
40 Vezi Sfiintul Crigorie Palama, Omilia 17, PC 151,236A.
41 Ciprian al Cartaginei,
Epistola 73,21, PL 3,1169A.

[ncadrarea~i riimdnerea in Bisericd

123

rnan~
In afara ei nu exista mantuire. Aceasta nu inseamnaT
ca Durnnezeu este impiedicat sa Ii mantuiasca pe oamenii care
nu s-au aflat in ea. Dar nici un crestin nu ii poate cauta si afla 7
rnantuirea in afara Bisericii lui Hristos. Aceasta pastreaza si
ofera credinta si mijloacele de mantuire, nu doar prin
invatatura si jainele ei, ci si prin intreaga ei prezenta sociala.]
,
Atmosfera careia ii da nastere si lucrurile de la sine intelese pe'
r .1-"," J .
care le cultiva in viata cotidiana sunt de obicei mai importante
~) ': ~v'
decat sfaturile si doctrinele formulate in scris. Acestea
/>', "
inteleptesc pe om si il ajuta in trairea credinjei si in insusirea
rnantuiffi.
~

r.I._If

_l.~l)

~II' ~ J..

~D... ..:

'.,.J

38