Sunteți pe pagina 1din 71

STRUCTURI ASOCIATE

DE TIP SANDVIS

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

PANOU CU MIEZ DIN


POLISTIREN EXPANDAT

PANOU CU MIEZ DIN SPUMA


POLIURETANICA RIGIDA

PANOU CU MIEZ DIN SPUMA


POLIURETANICA RIGIDA SI
FETE DIN PLACAJ

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

900

900

850
425

180

15

32

38

30

28

70

300

ACOPERISURI

Elemente profilate
folosite ca:
-acoperiri de atic,
pasarele si coame
-acoperiri cu tabla
pentru colturi exterioare
sau
interioare
-rame pentru usi,
ferestre sau luminatoare
-profile de rigidizare a
marginilor
-table pentru streasina
picuratoare
-socluri sau conectari
din tabla
-profile distantiere
pentru constructii de
sustinere
profile Z

ACOPERISURI

ACOPERISURI

ACOPERISURI

pereti
Avantaje
-imbinare fixa cu banda
izolatoare din fabrica
-mare permeabilitate la aer
- pierderi de caldura mici
- imbinari camuflate,
suprafete uniforme
- greutate proprie mica
- instalare usoara si rapida
- excelenta izolatie termica
- economie de energie
-deschideri largi, costuri de
structura mici
- protectie excelenta la
coroziune
- durata de viata mare
- varietate mare de culori

pereti

pereti
Avantaje:
- design placut - forma
caracteristica, aspect placut
- excelenta izolatie termica economie de energie
-imbinare fixa cu banda
izolatoare din fabrica impermeabil la aer, pierderi mici
de caldura
- imbinare ascunsa - suprafata
uniforma
- greutate proprie mica instalare usoara
- instalare rapida
-deschideri largi - costuri reduse
de structura
- protectie excelenta la coroziune
- durata de viata mare
- varietate mare de culori

pereti

pereti

pereti

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS


AVANTAJE:
Rezistenta buna
Greutate redusa
Rezistenta la coroziune
Durabilitate ridicata
Dimensiuni diverse
Izolare fonica buna
Izolare termica foarte buna
Productivitate ridicata (produse industriale de serie)
Rezistenta ridicata la foc
Pret redus

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS


Functiunile partilor componente ale
elementelor sandvis
Straturile componente ale produselor sandvis conlucreaza prin
adeziune directa sau prin intermediul unui strat adeziv care
asigura continuitatea structurala pe sectiunea transversala a
panourilor. n cazul utilizarii materialelor pe baza de polimeri
se pot alcatui solutii care nu necesita strat de adeziv
suplimentar, aderenta realizndu-se direct la contactul dintre
componente.
- straturile

exterioare (fee)
- stratului intermediar (miez)
- interfaa dintre straturi

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS


Functiunile straturilor exterioare
Functiunea principala a straturilor exterioare este aceea de a asigura
portanta de ansamblu prelund tensiunile normale si tangentiale
provenite din ncarcarile uzuale.
Fetele asigura contributia majora la rigiditatea, stabilitatea si configuratia
geometrica a elementelor n exploatare.
Prin intermediul acestor straturi se transmit sarcinile locale si reactiunile
concentrate la miezurile mai putin rigide.
Straturile exterioare ndeplinesc si alte cerinte fizico-mecanice legate de
robustetea la manipulare si montaj precum si durabilitatea n conditii
diverse de exploatare.
Pe lnga functiunile structurale fetele ndeplinesc si alte roluri: rezistenta
la agresivitatea climatica, propagarea focului, abraziune, eroziune,
derapare, degradare chimica si atacul microorganismelor.

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS


Functiunile stratului intermediar
Miezul elementelor sandvis separa cele doua fete si le mentine n pozitie
stabila, realiznd conlucrarea acestora n vederea asigurarii capacitatii
portante necesare.
Stratul intermediar preia eforturile de lunecare si asigura rigiditatea la
forfecare corespunzatoare prevenirii unor forme de instabilitate locala.
mpiedica separarea straturilor exterioare fata de miez prin rezistenta la
tractiune normala pe planul elementului.
Rezista la actiunea fortelor concentrate locale, provenite din sarcini
accidentale.
Asigura cerintele de izolare acustica si termica precum si o comportare
corespunzatoare la actiunea focului.

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS


Interfaa dintre straturi

Principalele functiuni structurale ale regiunii de interfata constau n:


transferul tensiunilor tangentiale dintre fete si miez, stabilizarea straturilor
exterioare subtiri mpotriva flambajului local prin ndepartarea n raport cu
miezul si preluarea sarcinilor normale pe planul elementului. De cele mai
multe ori miezul si fetele produselor sandvis conlucreaza prin efectul
adeziunii directe a straturilor. ntre straturile rigide se pot prevedea uneori
tije de rigidizare sau diafragme care preiau o parte din lunecari modificnd
si modul de lucru pe portiuni si n ansamblul elementului.

Aderenta ntre straturile produsului trebuie sa fie durabila, stabila,


putin sensibila la flambaj, sa nu-si reduca rezistentele n intervalul
temperaturilor de exploatare, sa reziste la agresivitatea factorilor de
degradare si sa permita asocierea unor materiale cu caracteristici diferite.

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS


Materiale utilizate la produsele de tip sandvis
Materiale pentru fee:
Fetele elementelor sandvis pentru construcii se caracterizeaza din
punct de vedere geometric prin doua dimensiuni (latime si lungime)
mult mai mari n comparatie cu cea de a treia dimensiune (grosimea).
Astfel orice material care poate fi pus n opera sub forma de foi este
utilizabil la realizarea produselor sandvis.
Materialele care corespund din acest punct de vedere sunt:

- lemnul sub forma de placaj;

- otelul sub forma de foi, protejate sau nu prin vopsire;

- aluminiul sub forma de foi;

- azbestul sub forma foi;

- materialele plastice nearmate;

- compozitele polimerice ca produse tip membrana.

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS


Materiale pentru miezuri
Miezuri continue din spume plastice rigide:
- Spuma

fenolica
- Spuma poliuretanica rigida
- PVC-ul expandat
Miezuri discontinue:

- Structuri

tip fagure
- Structura cu celule hexagonale
- Miezurile discontinue ondulate

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS


IPOTEZE PENTRU EVALUAREA CARACTERISTICILOR
NECESARE IN PROIECTAREA PANOURILOR SANDVIS:
Grinda simpla cu sectiunea I

Grinda infinita cu sectiunea I

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

MODURI DE CEDARE A
PANOURILOR SANDVIS CAND
CEDAREA ARE LOC PRIN MIEZ

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

a.

b.

c.

d.

MODURI DE CEDARE
A PANOURILOR
SANDVIS

e.

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Clasificarea elementelor sandvis
Elementele sandvis se clasifica dupa comportarea lor structurala. La
produsele stratificate asociate, tip sandvis, se disting patru regimuri de
lucru, si anume:
a. Comportare tip grinda compozita
b. Comportare tip grinda sandvis cu straturi exterioare subtiri:
- elementele sandvis sunt cu fete foarte subtiri daca d/t >100;
- elementele sandvis sunt cu fete subtiri daca
100 > d/t >5,77.
c. Comportare tip grinda sandvis cu straturi exterioare groase
- in aceasta categorie sunt cuprinse elementele
sandvis ce satisfac relatia: d/t < 5,77.
d. Comportare tip panou sandvis

CALCULUL GRINZILOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis tip grinda compozita
Metoda ariei echivalente = metoda sectiunii transformate

Aech,i

where:
- Aech,i = the equivalent area of lamination i;
- Ai = the real cross-sectional area of lamination i;
- Ei = the elasticity modulus of wood material of lamination i ;
- Emax = elasticity modulus of outer laminations.

Ei

Ai
E max

CALCULUL GRINZILOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri
t
d/2
h

Ef

Se considera ca toate straturile


conlucreaza perfect ntre ele si
sunt izotrope n planul lor.

Ec
t
b

n care:

A. Rigiditatea grinzii sandvis

b t3 b t d 2
b c3
D = E I = 2 E f
+
+ Ec

4
12
12

b t3
b t d2
b c3
D=
Ef +
Ef +
Ec
6
2
12
Ef este modulul de elasticitate al straturilor exterioare;
Ec este modulul de elasticitate al miezului;
b, t, d, c - notatii conform figurii

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri
b t3
b t d2
b c3
D=
Ef +
Ef +
Ec
6
2
12
De regula, structurile sandvis au straturile exterioare subtiri n raport cu miezul
(td) iar modulul de elasticitate al miezului este neglijabil n raport cu cel al fetelor
(EcEf). S-a constatat ca aportul primului termen la rigiditatea ansamblului nu
depaseste 1% daca:
2

d
3 > 100
t

iar contributia termenului al treilea este de acelasi ordin de marime cnd:


2

Ef t d
6
> 100
Ec c c

n acest fel se poate calcula rigiditatea la ncovoiere a grinzii sandvis cu


relatia:
b t d2
D=
Ef
2

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri
B. Distributia tensiunilor normale
Distributia tensiunilor normale pe naltimea sectiunii transversale se poate stabili pe
baza teoriei obisnuite a ncovoierii adaptata la natura compozita a sectiunii
transversale:
- tensiunile normale n miez:
c=

c
c
- 2 < z < 2

M Ec
z
D

- tensiunile normale n straturile exterioare:


f=

M Ef
z
D

h
c
h
c
<
z
<
si
>
z
>
2
2
2
2

Valorile maxime ale tensiunilor normale:


mf a x = + _

M Ef h
D
2

cm a x = + _

M Ec c
D
2

Raportul dintre valorile maxime ale tensiunilor normale:

Ef h
=
ma x
c
Ec c
ma x
f

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri
B. Distributia tensiunilor normale

conv =

M
btd

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri
C. Distributia tensiunilor tangentiale
Distributia tensiunilor tangentiale pe naltimea sectiunii transversale
a unei grinzi omogene este data de relatia:
n care:

T S
=
b I
T - forta taietoare n sectiunea considerata;
I - momentul de inertie al ntregii sectiuni n raport cu axa

neutra;
S - momentul static al partii din sectiune pentru care z>z1;
b - latimea sectiunii
n cazul unei grinzi cu sectiune compusa, de tip sandvis:

T
=
S E
D b

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri
n relatie D este rigiditatea la ncovoiere a sectiunii, iar SE 1este suma:

S E =

b t d
b c c

+
+ z1 E c
Ef
2
2 2 2

iar expresia tensiunii tangentiale n miez este:

T td
1
=
+
Ef
D 2
2

c2

- z12 E c
4

Daca se ndeplineste conditia: 4 E f t d > 100

Ec c c
se poate accepta ipoteza distributiei uniforme a tensiunii tangentiale pe
grosimea miezului:
T t d

Ef

Daca se poate neglija rigiditatea straturilor exterioare n raport cu axa proprie

T
=
b d

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri
C. Distributia tensiunilor tangentiale

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri
D. Deplasarile grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri

P L3
PL
+
w max =
48 D 4 A G

Sageata in cazul unei


forte concentrate

- n care A bd2/c,
- iar produsul AG = AGc este rigiditatea la forfecare a grinzii sandvis,
- G si Gc au aceeasi semnificatie, modulul de elasticitate la forfecare al miezului.

P L3
w1 max =
48 D

w2 max =

Din incovoiere

5 q L4
q L2
+
wmax =
384 D 8 A G

PL
4 AG
Din forfecare
Sageata in cazul unei
sarcini uniform distribuite

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare groase
A. Sarcina concentrata P la mijlocul deschiderii
Deplasarea totala maxima la mijlocul deschiderii este:

w=

PL
P L Df
+
1S1

48 D 4 DQ
D
3

P L3
Deplasarea transversala primara este:
w1 =
S 1
48 D
3
PL
1 - S 1
=
iar cea secundara: w2
48 D f
P
Forta taietoare: Q1 =
S2
max
2
Momentele ncovoietoare primare (M1) si secundare (M2) sunt:

M 1=

PL
S3
4

M 2=

PL
1 - S3
4

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare groase
B. Sarcina uniform distribuita
Deplasarea maxima la mijlocul deschiderii este:
2

5 q L4 q L 2
Df
w=
+
1
S4
384 D
8 DQ
D
Deplasarile transversale partiale sunt:
4

w1 =

5 qL
S 4
384 D

5 q L4
1 - S 4
w2 =
384 D f

q L
S5
Forta taietoare primara maxima: Q1 m a x =
2
Momentele ncovoietoare primare (M1) si secundare (M2) sunt:

q L2
S6
M 1=
8

q L2
1 - S6
M 2=
8

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare groase
Parametri de calcul
S1= 1 -

sinh + 1 1 - cosh

S 4 = 1+

2 1
- 2 sinh a 1
L
2

Df
12 2
1 S1
D
L DQ

S 1 = 1 +
D
1Df
D

2
a =

AG
E I f 1- I f / I

1=

S2= 1-

S3= 1 -

S5 =

aL
2

sinh - 1 - cosh tanh


sinh tanh + cosh

2 2

1-
2
1

1 - cosh

S6 = 1 -

1- 2
2

Df
1

S4
48 L 2 DQ
D
S 4 = 1 +
D
1Df
D

= a L1

2=

cos a 1 =

1 / + tanh
cosh + sinh tanh

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare avnd
grosimi diferite
b
b
d t2
I = t + t 2 + b t 1
12
12
t1 + t 2
3
1

D= E f

d t1
+ b t 2

t1 + t 2

b
b t1 t 2 d 2
3
3
12 t 1 + t 2 + +

t
t
1
2

d t 2 t1
+
1 =
t1 + t 2 2

Ec 0

1 =

d t 2 t1
t1 + t 2 2

d t1 t 2 = d t1 + t 2
2 =
2
t1 + t 2 2
t1 + t 2 2

CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS


Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare avnd
grosimi diferite
Distributia tensiunilor:

M Ef
1
1 f =
D
M Ef
=
2
2 f
D

M Ef
1
D

M Ef
2
D

Daca elementele au straturi exterioare groase:

M1
=

I
M1
= I

d t 2 M 2 t1

t1 + t 2 I f 2

d t 2 t1

t1 + t 2 2

M 2 t1
+
If 2

M 1 d t1 - t 2
=

I t1 + t 2 2
M 1 d t1 + t 2
=

I t1 + t 2 2

unde I este momentul de inertie global al sectiunii grinzii: I f =

b
12

M 2 t2
If 2
M 2 t2
+
If 2

3
1

+ t 23

STRUCTURI
ASOCIATE DIN MATERIALE
COMPOZITE POLIMERICE ARMATE
CU FIBRE

-proiectare-studiu de
caz-

TEMA DE PROIECTARE

Se cere sa se proiecteze inchiderile perimetrale si la nivelul acoperisului, la o hala


industriala cu functiuni multiple care sa permita pe durata de exploatare schimbarea
amplasamentului si care sa indeplineasca pe toata durata de functionare cerintele
esentiale privind asigurarea calitatii in constructii.
Hala industriala, de tip parter, are dimensiunile in plan de 18 x 6 m si o inaltime de
(5+0.05N) m, N=numar de ordine.
Hala industriala este amplasata in localitatea....la care incarcarile sunt: greutatea
proprie, incarcarea din zapada si presiunea vantului.
Inchiderile laterale (peretii), precum si inchiderea la partea superioara (la nivelul
acoperisului) se realizeaza din doua tipuri de panouri asociate de tip sandvis.
Panourile sandvis sunt realizate din compozite polimerice armate avand stratul
intermediar continuu sau cutat.
Solutiile se vor fundamenta prin:
1. verificarea de rezistenta;
2. evaluarea rezistentei la transfer termic la nivelul anvelopei

Terenul de fundare are urmatoarea configuratie pe foraj: strat vegetal 100 cm; argila
prafoasa - 200 cm,..
Planul topografic al amplasamentului este conform schitei cadastrale atasate.
Terenul prezinta urmatoarea configuratie a curbelor de nivel: teren usor in panta cu
diferente, intre curbele de nivel, de 15 cm.
Structura de rezistenta este realizata din stalpi si grinzi cu zabrele metalice.
Stuctura metalica pe care se fixeaza panourile stratificate este de tip grila care
impreuna cu panourile formeaza o structura independenta de tip cortina fixata pe
structura de rezistenta.
Panourile stratificate sunt alcatuite din 3 straturi cu aderenta intre ele: doua fete plane
fabricate din materiale compozite polimerice armate cu fibre si un strat intermediar
continuu sau cutat.
Stratul intermediar este de tip continuu pentru invelitoarea laterala si zona marginala a
invelitorii la nivelul acoperisului si de tip cutat pentru regiunea centrala a invelitorii la
nivelul acoperisului.
Materialele utilizate pentru panouri sunt: rasina epoxidica, tesatura din fibre de sticla si
spuma poliuretanica rigida. Procentul de armare se va lua 65% si se va considera
grosimea lamelei de 0,125 cm. Codul stratificatului este : [(0/90)2]s
Structura de rezistenta si structura de tip grila pentru sustinerea panourilor sunt
realizate din profile metalice.

Cerintele esentiale
1. Documentul ce reglementeaza domeniul constructiilor este Directiva Consiliului
89/106/CEE privind aprobarea dispozitiilor legale, de reglementare si administrative
ale statelor membre in ceea ce priveste produsele pentru constructii si Legea nr.10/
1995 privind calitatea in constructii.
2. Materialele de constructii pot fi introduse pe piata numai daca sunt potrivite pentru
indeplinirea scopului cu care au fost create, conform prevederilor Legii nr. 608/2001
privind evaluarea conformitatii produselor.
3. In acest sens, constructiile in care sunt folosite trebuie sa satisfaca cerintele
esentiale, asa cum sunt ele prevazute in Anexa 1 a Directivei, din punct de vedere
al:
- rezistentei si stabilitatii mecanice,
- sigurantei in caz de incendiu,
- igiena, sanatate si mediu,
- sigurantei in exploatare,
- protectiei impotriva zgomotelor ,
- economisirii de energie si retinerii de caldura.

Pentru stratificat (fete si miezul cutat) se admite ca rezistentele


materialului compozit polimeric armat cu fibre sunt :
Rezistenta la tractiune = 8000 daN/cm2
Rezistenta la compresiune = 500 daN/cm2
Rezistenta la forfecare = 300 daN/cm2

Pentru miezul continuu din spuma poliuretanica rigida se


admite ca rezistentele sunt:
Rezistenta la tractiune = 1 daN/cm2
Rezistenta la compresiune = 2 daN/cm2
Rezistenta la forfecare = 1,5 daN/cm2

compozit iVi
i 1

compozit

1
n

W
i 1

E1 E f V f EmVm
E2
G12

E f Em
EmV f E f Vm
G f Gm
GmV f G f Vm

12 f V f mVm
E2
21 12
E1

Se cunosc:
Ef = modulul de elasticitate fibre de
sticla
Ef = 72400 MPa
Em = modulul de elasticitate rasina
epoxidica
Em = 4100 Mpa
Ec = modul de elasticitate spuma
poliuretanica
Ec = 3000 MPa
Coef. Poisson pentru fibre = 0,20
Coef. Poisson pentru matrice = 0,40
Coef. Poisson pentru spuma
poliuretanica = 0,26
Densitate fibre = 2540 kg/m3
Densitate rasina epoxidica = 1250
kg/m3
Densitate spuma poliuretanica = 18
kg/m3

E1 E f V f EmVm

compozit iVi
i 1

E f Em

E2

2.510

EmV f E f Vm
G f Gm
G12
GmV f G f Vm

2.510

210
densityi

1.510
3

1.2510

110

20

40

60
i

80

810

100

100

7.2410

610

ELi

0.4
0.3

LT i
0.2
TL i

ETi

410

GLTi

210

1.410

0.1

0
0

20

40

60

80

100

20

40

60
i

80

100

100

12 f V f mVm
21 12

E2
E1

E f V f f E mV m m
E f V f E mV m

T V f f Vm m V f f ( f L ) V m m ( m L )
4

0.4

8.46610

0.39
0.3

110

810

Li

610

0.2

T i

410

0.1

LT i
TL i

5
5

510

210

0.096
0

0
0

20

40

60
i

80

100

100

0
0

20

40

60
i

80 100
100

L iVi
i 1

T m

1 Vf

1 .2
1 .0 5

1 V f

m 1

1
L i

0 .8

T i 0 .6

0 .4

0 .2 2 8
0 .2

0
0

20

40

60
i

80

1 00
1 00

Pentru fiecare lamel:


matricea redus a constantelor elastice

Q11 Q12
Q Q21 Q22
0
0

0
0

Q66

Q11

E1
1 21 12

Q22

Q12

E2
1 21 12

Q66 G12

21 E1
E
12 2 Q21
1 21 12 1 12 21

matricea redus a constantelor elastice transformate

Q11 Q12

Q Q12 Q 22

Q16 Q 26

Q T1

Q16

Q 26

Q16

QT2

c
s
2cs
T1 s2 c2 2cs
cs cs c2 s 2

c cos

c2
s2
cs
T2 s2 c2 cs
2cs 2cs c2 s 2

s sin

0,
2

1 4 1
LT
Ex c
2
EL
EL
GLT

Ex

2 2 1 4
s c
s

ET

0,
2

1 4 1
LT

Ey
s
2
EL
EL
GLT

Ey

2 2 1 4
s c
c

ET

0,
2

G xy

Ey

Gxy

2
4
2
1
2

LT
EL
G LT
E L ET

2 2
1
s c
G LT

4
4
s c

0,
2

xy

E x LT s 4 c 4
EL

Gxy

xy

1
1

x
E L ET G LT

2 2
s c

0,
2

yx xy

Ey
Ex
xy

yx

Q11 Q12
n
A Q12 Q 22
k 1 Q16 Q 26

A11
Q16

hk
Q 26 h k 1 dz A12

A
Q 66
16

A12
A 22
A 26

A16
A 26

A 66

A ij Q ij h k h k 1
n

k 1

Q11 Q12
n
D Q12 Q 22
k 1 Q16 Q 26

D11
Q16

hk
2
Q 26 h k 1 z dz D12

D
Q 66
16

1 n
D ij Q ij h 3k h 3k 1
3 k 1

D12
D 22
D 26

D16
D 26

D 66

a b A B
1
h d B D E

1
Ex
h a11
E x,i

12
3
h d11

x,xy

Ey

1
h a 22

E y,i

G xy

12
3
h d 22

a16

a11

xy,y

1
h a 66

xy

a 26

a 66

a12
a11

PANOURI PENTRU PERETI SI ACOPERIS

PANOURI PENTRU ZONA CENTRALA


ACOPERIS

EVALUAREA INCARCARILOR
IPOTEZE pentru modelarea statica a panourilor :
-Se considera panourile ca fiind grinzi simplu rezemate pe capete
incarcate cu sarcini uniform distribuite;
-Se considera ca deformatiile in directie transversala pe lungimea
panoului nu sunt impiedicate;
-Panourile sandvis indiferent de forma de alcatuire se considera ca
fiind omogene si ortotrope.
IPOTEZE pentru incarcari :
-Se vor considera numai incarcarile din zapada, vant si greutatea
proprie;
-Se vor aplica prevederile standardelor:
SR EN 1990 si SR EN 1991q(x)dx
1,3,4
A
M, T, N,

x1

dx

x2

EVALUAREA PANOULUI STRATIFICAT CU MIEZ CONTINUU


(GRINDA SANDVIS CU FETE SUBTIRI)

bt
bc 3
d
D 2E f
2 E f bt Ec
12
12
2
3

E f btd

2
100
E f bt 3

E f btd 2
2
100
Ec bc 3
12

d2
D bt
Ef
2

1
E f Ex
h a11

d=?

h c
2

EVALUAREA PANOULUI STRATIFICAT CU MIEZ CONTINUU


(GRINDA SANDVIS CU FETE SUBTIRI)
Conditia de rigiditate impune ca distanta d sa satisfaca
simultan urmatoarele
conditii:
2

qL
8btR cf

Unde:
q = este sarcina uniform distribuita
L = deschiderea grinzii (panou)
f (inferior)= indice pentru fata
c (inferior)= indice pentru miez
c(superior) = indice pentru compresiune
f(superior) = indice pentru intindere
s(superior) = indice pentru forfecare
R = rezistenta

qL2
d
8btR tf

qL
2bRcs

qL2

24bt 123 c 1 c

qL2

d
1
24bGc w

2 1 / 3

w w1 w2

1/ 3
f

20 b Gc w 1 2f
1
3 t
E f qn

2/3
c

n 4
2
5q n L4 10q L 1 f
w1

384 D
384 E f bd 2 t

q n L2
w2
8bdGc

z E z

M
z
D

Mz
f
Ef
D

h
c
z
2
2

c
h
z
2
2

Mz
Ec
D

c
c
z
2
2

conv

ME f h
f max
D 2

c max

MEc c
D 2

f ,max R f (compresiun e, tractiune)

( f ) max
( c ) max

Ef h

Ec c

c,max Rc (compresiune, tractiune)

M
dbt

TS ( z1 )
( z1 )
Ib( z1 )

SE E f

T
(SE )

Db

btd
c

Ec b z1 z '
2
2

z'

1c

z1 z1
22

min c / 2

c2
T
2

E f td Ec z1
2D
4

max

T
E f td
2D

max R f (miez )

T
c2
0
E f td Ec
2D
4

0
Ec c 2 1
1
c/2
E f td 4

btd 2
D
Ef
2

Ef t d
4
100
Ec c c

T E f td

D 2

conv

T
bd

EVALUAREA PANOULUI STRATIFICAT CU MIEZ CUTAT

b2
h

b1

Panoul este realizat din material compozit armat cu fibre. Feele panoului i
miezul sunt stratificate realizate din polimer armat cu fibre pe dou direcii. In
aceste condiii rigiditile pentru componentele stratificate ale panoului se pot
evalua pe baza teoriei stratificatelor:

[A] - matricea rigiditilor axiale pentru stratificatul compozit;

[B] - matricea de cuplare traciune-ncovoiere pentru stratificatul


compozit;

[D] - matricea rigiditilor la ncovoiere pentru stratificatul compozit.


Materialul compozit pentru elementele panoului (fete si miez) este alctuit
din lamele compozite armate unidirecional, aezate n cruce si simetric in raport
cu planul median, din aceast condiie rezult c sunt nuli termenii matricei [B].

Grinda (panoul) este considerat omogen i rectangular ortotrop. Pentru


feele plane ale panoului rigiditile sunt :

fata

ij

fata

ij

A ij

b2

Dij
b1

Pe baza notaiilor din figura se pot calcula rigiditile echivalente pentru


miezul panoului:

miez

ij

A12miez
A16miez
miez
11

miez
12

A
A miez
22
A miez
26

A miez
26
miez

A 66
miez
16

b1 b 2
b1 b 2 sin

A11miez A11 R
A12miez 0
miez
A 66
A 66 R

A miez
0
22
A16miez A 26 0

miez

ij

D11miez

D12miez
D16miez

D12miez
D miez
22
D miez
26

D11miez E echivalent

D16miez

D miez
26
miez

D 66

1
E equivalent
a 11h

I1 I 2
b1 b 2 sin

D12miez 0
D

miez
66

D 66 R

b1 h
I1 b cos
4
2
2

D 22
R
D 26 0

D miez

22
D16miez

cos2
I2 b h
12
3
2

a A

ij

ij

MODEL DE CALCUL PENTRU PANOULUI STRATIFICAT


CU MIEZ CUTAT
Avnd stabilite rigiditile pentru componentele panoului, se pot evalua
rigiditile de ansamblu ale panoului.
Plan neutru
Plan median al feei
superioare

Ecc

Plan median al
miezului

f
f

Plan median al feei


inferioare

Se noteaz matricele rigiditilor panoului n raport cu planul median astfel:

[A] panou - matricea rigiditilor axiale pentru panou;


[B] panou - matricea de cuplare pentru panou;
[D] panou - matricea rigiditilor la ncovoiere pentru panou.

Termenii acestor matrice se evalueaz cu ajutorul urmtoarelor relaii:

panou

panou

fata sup

fata sup

miez

E cc A

fata inf

panou

fata sup

2E cc 2f B

fata sup

miez

miez

fata inf

E cc f A

E cc 2f A

miez

fata inf

E cc A
2

fata inf

fata inf

fata sup

2E cc B

fata inf

2E cc f B

miez

E cc f A E cc 2f A
2

miez

fata sup

unde E cc se determin din condiia B11 0 :

fata sup

E cc

11

B B
A A
miez

11

fata inf

11

fata sup

2f A
A

miez

fata sup

11
fata inf

f A

miez

11

Deoarece feele sunt similare B11fata sup B11fata inf i A11fata sup A11fata inf i deci:
2B11fata sup B11miez
E cc fata sup
f
miez
2A11 A11
Sgeata evaluat pentru x
4 L4 q0
wL panou 5
D11
2

L
are valoarea:
2

1
m
sin

5
m
2
m 1, 3...2 m 1

4 L4 q0 1
1
3 1
5 1
7

panou 5 5 sin 5 sin


5 sin
5 sin
...
D11 1
2 3
2 5
2 7
2

4 L4 q0
panou 5
D11

4 L4 q0
1
1
1 1 1 1 1

15 35 55 75 95 115 135 ..... D panou 5 0.996158


11

L
w L wadmisibila
250 400
2

S-ar putea să vă placă și