COMPETENA INSTANELOR JUDECTORETI

1. Noiune
n dreptul procesual civil, prin competen nelegem aptitudinea,
capacitatea unei instane de judecat de a soluiona anumite cereri sau litigii.
Pentru cetean, una din primele probleme creia trebuie s i fac fa, n
cazul declanrii unui litigiu, este cea a cunoaterii autoritii publice la care
trebuie s nainteze cererea sa.
Dovad a importanei care se acord acestei chestiuni, regulile de
competen sunt stabilite de Codul de proc.civ. chiar n primele articole,
precum i n Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciar.
2. Formele competenei
n principiu, conform art.126 din Constituie, justiia este nfptuit de
instanele judectoreti. Dac, n mod excepional, prin lege, se nfiineaz
jurisdicii speciale, n anumite materii, acestea trebuie s fie facultative i
gratuite; jurisdiciile speciale nu trebuie mpiedice accesul la instan,
deciziile acestora nu pot avea caracter definitiv.
Delimitarea activitii instanelor judectoreti de atribuiile altor
instituii se face prin normele de competen general.
Delimitarea competenei instanelor judectoreti, ntre ele, se realizeaz
prin intermediul regulilor de competen jurisdicional. Competena
jurisdicional prezint dou forme:
- competena material (de atribuiune): prin aceasta sunt delimitate
prerogativele de jurisdicie pe vertical, ntre instane de grade
diferite;
- competena teritorial: sunt delimitate pe orizontal prerogativele
instanelor, de acelai grad, aezate n circumscripii teritoriale
diferite.
n funcie de natura normelor de competen, aceasta se mparte n
competen absolut i competen relativ, dup cum dispoziiile legale
sunt imperative sau dispozitive.

Competena material
Competena material poate fi examinat sub dou aspecte:
- competena funcional (ratione oficii): prin aceasta se stabilete
ierarhia instanelor (se delimiteaz cele care judec fondul de cele care
exercit controlul judiciar);
- competena procesual (ratione materiae): atribuiile instanelor se
determin n funcie de obiectul, natura i valoarea litigiului.
Competena material a Judectoriilor
Conform art. 1Cod de proc.civ., Judecatoriile judeca:
1. in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin
lege in competenta altor instante;
2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu
activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in
cazurile prevazute de lege.
3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
Art.1 pct.1 consacr principiul plenitudinii de jurisdicie a
judectoriilor, pentru judecata n prim instan. Celelalte instane pot
soluiona cauze civile n prim instan numai dac li se atribuie n mod
expres aceast competen, pentru anumite materii.
Art.1. pct.2 consacr controlul judectoresc pe care l pot exercita
judectoriile, ca urmare a plngerilor formulate mpotriva hotrrilor
autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor
organe cu astfel de activitate. Este vorba, de pild, despre plngerile
mpotriva proceselor-verbale de contravenie, plngerile mpotriva
ncheierilor de CF, etc. Hotrrea instanei, ntr-un astfel de caz, este
definitiv i nu poate fi atacat dect cu recurs (vezi art.377).
Pentru art.1 pct.3 indicm, exemplificativ, urmtoarele situaii care
atrag competena judectoriei:
- cererile pentru asigurarea dovezilor art.236;
- cererile pentru ndreptarea erorilor materiale din propriile hotrri,
precum i cererile pentru ndreptarea, lmurirea i completarea
propriilor hotrri art.281, 281;
- contestaiile n anularea proprilor hotrri art-319;
- cererile de revizuire privitoare la propriile hotrri art-323;
- contestaiile la executare art.400;
- etc.
2

Subliniem c o competen special i exclusiv o au seciile maritime

i fluviale ale judectoriilor Galai i Constana.
Competena material a Tribunalelor
Conform art.2 Cod de proc.civ., Tribunalul judeca:
1. in prima instanta:
a)
.
i) .
2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor
pronuntate de judecatorii in prima instanta;
3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor
pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;
4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
Din interpretarea art.2 Cod de procedur civil rezult c Tribunalul are:
I.
Competen de fond sau n prim instan este o
competen de excepie, pentru anumite litigii. Criteriile
avute n vedere de legiuitor sunt privitoare la valoarea
obiectului litigios, natura litigiului (de munc, administrativ,
exequatur), obiectul litigiului (creatie intelectual,
expropriere, adoptie, etc.). Situaiile enumerate sunt de
strict interpretare i sunt fundamentate pe complexitatea i
importana litigiului.
Cu privire la criteriul valoric se impune s citm dispoziiile art.18
Cod de proc.civ.: Instanta investita potrivit dispozitiilor
referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii ramane
competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii, intervin
modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.
a. Compenten ca instan de control judiciar,
n apel sau n recurs.
b. Competen divers. Exemplificm, n acest
sens:
- conflictele de competen dintre dou judectorii din raza sa
teritorial, art.22

- cererile privind recuzarea tuturor judectorilor de la o judectorie

art.30
- cererea de strmutare de la o judectorie la alta, n raza sa teritorial,
cnd cererea este ntemeiat pe motive de rudenie i afinitate art.39
- cererile pentru ndreptarea erorilor materiale din propriile hotrri,
precum i cererile pentru ndreptarea, lmurirea i completarea
propriilor hotrri art.281, 281 ind.1;
- contestaia n anularea i revizuirea privind propriile hotrri;
- cereri n materia asigurrilor sociale vezi L. 19/2000;
- diverse cereri n materie electoral, conform Legii nr.373/2004 pentru
alegerea Camerei Deputailor i a Senatului;
- diverse cereri privind nregistrrile n Registrul Comerului Legea
nr.26/1990;
- etc.
Competena material a Curilor de Apel
Potrivit art.3, Curtile de apel judeca:
1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios
administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;
2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate
de tribunale in prima instanta;
3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor
pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in
prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse
apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege;
4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
Aadar, Curtea de Apel are:
I.
Competen de fond sau n prim instan este vorba
despre o competen de excepie, doar pentru anumite litigii.
II.
Compenten ca instan de control judiciar, n apel sau n
recurs.
i. Competen divers. Exemplificm,
n acest sens:
- conflictele de competen dintre dou judectorii din raza sa
teritorial, dar din circumscripiile unor tribunale diferite - art.22
- conflictele de competen dintre o judectorie i un tribunal di raza sa
teritorial
4

- conflictele de competen dintre dou tribunale din raza sa;

- cererile privind recuzarea tuturor judectorilor de la un tribunal;
- cererea de strmutare, cnd cererea este ntemeiat pe motive de
rudenie i afinitate art.39
- cererile pentru ndreptarea erorilor materiale din propriile hotrri,
precum i cererile pentru ndreptarea, lmurirea i completarea
propriilor hotrri art.281, 281;
- contestaia n anularea i revizuirea privind propriile hotrri;
- etc.
Competena material a naltei Curi de Casaie i Justiie
Conform art.4, Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca:
1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor
hotarari, in cazurile prevazute de lege;
2. recursurile in interesul legii;
3. abrogat;
4. in orice alte materii date prin lege in competenta sa.
Aadar, ICCJ are:
I.
Competen n materie de recurs
Conform art.21 din L.304/2004, Secia civil si de proprietate
intelectual, Secia penal, Secia comercial si Secia de
contencios administrativ si fiscal ale naltei Curi de Casaie i
Justiie judeca recursurile impotriva hotrrilor pronunate de
curile de apel si a altor hotrri, in cazurile prevzute de lege.
II.
Plenitudine de jurisdicie pentru recursul n interesul legii
Prin acest recurs, numit i recurs doctrinar, se asigur interpretarea
i aplicarea unitar a legii pe teritoriul Romniei. (art.329 cod de
proc.civ.)
i. Competen divers. Exemplificm,
n acest sens:
- conflictele de competen - art.22
- cererea de strmutare, ntemeiat pe motive de bnuial legitim i de
siguran public;
- cererile pentru ndreptarea erorilor materiale din propriile hotrri,
precum i cererile pentru ndreptarea, lmurirea i completarea
propriilor hotrri art.281, 281;
5

- contestaia n anularea i revizuirea privind propriile hotrri (cile de

atac de retractare a propriilor hotrri);
- contestaiile privind modul de formare i componena Biroului
Electoral Central vezi L.nr.373/2004;
- etc.
Menionm c ICCJ este organizat n 4 secii (civil i de proprietate
intelectual, penal, comercial, de contencios administrativ i fiscal),
Completul de 9 judectori i Seciile Unite.
Seciile ICCJ, soluioneaz litigiile, in raport cu competenta fiecreia.
Completul de 9 judectori, conform art. 24 din L.304/2004:
(1) soluioneaz recursurile si cererile in cauzele judecate in prima
instanta de Secia a naltei Curi de Casaie i Justiie.
(2) judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca
instanta disciplinar.
Seciile Unite se constituie, conform art. 25, pentru:
a) judecarea recursurilor in interesul legii;
b) soluionarea, in condiiile prezentei legi, a sesizarilor privind
schimbarea jurisprudenei naltei Curi de Casaie i Justiie;
c) sesizarea Curii Constituionale pentru controlul constituionalitii
legilor nainte de promulgare.