Managementul ideilor

Cele mai multe dintre cercetrile actuale privind creativitatea sunt orientate spre
domeniul tiinific i tehnic. Termenul de creativitate a fost introdus de G.W. Allport, n 1938, n
urma nelegerii faptului c substratul psihic al creaiei este ireductibil la aptitudini i presupune
o dispoziie general a personalitii spre nou, o anumit organizare a proceselor psihice n
sistemul de personalitate. Trsturile definitorii pentru creativitate sunt noutatea i originalitatea
rspunsurilor, ideilor, soluiilor, comportamentelor. Noutatea se refer la distana n timp a unui
produs fa de cele precedente, n timp ce originalitatea se apreciaz prin raritatea produsului.
Rezult deci c un lucru poate s fie foarte nou, recent, dar poate s aib un grad de originalitate
redus, comportnd doar mici modificri fa de produsele existente anterior.
Foarte important pentru aprecierea creativitii este valoarea produselor realizate. Valoarea
se refer la caliti intrinseci ale produsului, ideii, ct i la valoarea lui social. O serie de alte
trsturi sunt implicate creativitii, dar necesare pentru caracterizarea ei. Este vorba de eficiena,
productivitatea, utilitatea produselor, ideilor sau soluiilor noi i originale. Rezult, deci, c nu
orice produs al activitii care este nou i /sau original este ntotdeauna i creator.
Pentru a inova si a atinge obiectivele, companiile au nevoie de cele mai bune idei si solutii. Cele
care reusesc sa valorifice cel mai eficient principalele surse ale acestora (angajati, consumatori
sau parteneri), au succes si raman performante pe termen lung.

O idee creativ este caracterizat prin urmtoarele trsturi:

diferit;
atipic;
fcut altfel dect de obicei;
foarte potrivit scopului;
genial.

Cu ct are mai multe din aceste trsturi, cu att ansele ei de succes sunt mai mari.

Creativitatea prin intermediul ideilor implic trei pai:

selectarea informaiei, cu alte cuvinte s identifici elementele ntre care se vor stabili noile
conexiuni. Desigur c nu toi oamenii nvai sunt i inventivi, dar inventivii se vor gsi
ntotdeauna ntre acetia.
Revenind la Edison, considerat de muli istorici ai tehnicii ca savantul cel mai inventiv, trebuie
remarcat c toate inveniile sale (ntre care, alturi de becul electric mai putem cita fonograful
sau microfonul), sunt situate, absolut toate, n acelai domeniu: electricitatea, domeniu pe care
l cunotea foarte bine. n aceeai ordine de idei se mai poate cita un dicton celebru n istoria
tiinei, conform cruia ansa surde doar celor pregtii.

realizarea de conexiuni noi (de exemplu, s potriveti piesele unui puzzle, sau, mai bine, s
obii o nou imagine pornind de la puzzle uri diferite). Aici este probabil c trsturile native
ale oamenilor joac un rol foarte important. n ultimii 50 de ani s-au pus ns la punct aa
numitele tehnici de creativitate care permit unor oameni obinuii (aa cum sunt marea
majoritate) s genereze idei creative. (Asupra acestor tehnici de creativitate vom reveni pe larg).

analiza (s vezi dac ideea este sau eventual poate fi fcut a fi acceptabil de ctre pia). Etapa
de analiz este esenial deoarece o idee, orict de original, nu poate fi niciodat valorificat
imediat ca atare, ea trebuie analizat, dezvoltat, ceea ce presupune timp i efort.

Atitudinea creatoare

Atitudinea creatoare presupune ca mai nti s ai capacitatea de a fi nedumerit n faa

noului (Erich Fromm).
Atitudinile creative ndeplinesc un rol decisiv n realizarea, autorealizarea i
autodepirea persoanei. Ele reprezint o trstur de personalitate. Amintim cteva dintre
atitudinile creative:

capacitatea de a fi uluit i de a te mira n faa lucrurilor foarte banale. Aceast capacitate necesit
cultivarea spiritului de observaie;

capacitatea de a te concentra;

experiena proprie;

receptivitatea fa de nou care presupune adaptarea uoar la situaii, probleme noi, chiar dac
acestea sunt mult ieite din comun;

curaj n abordarea situaiilor noi i asumarea riscului;

nonconformismul intelectual i profesional;

orientarea ctre un viitor ct mai ndeprtat - deosebit capacitatea de previziune -, anticiparea

unor probleme care vor apare ntr-o perioad mult mai ndeprtat;

sensibilitatea fa de experien - manifestarea curiozitii fa de ceea ce este bine tiut printr-o

continu atitudine de interogare;

cutarea creativ;

abilitatea de organizare optim i eficient a timpului - este necesar cafiecare persoan s-i
planifice activitatea profesional extraprofesional, s ierarhizeze problemele i s le soluioneze
n funcie de importana lor;

responsabilitate profesional asumarea ntregii rspunderi pentru problemele rezolvate sau

nerezolvate;

finalizarea i obiectivarea ideilor, proiectelor;

atracii fa de lucrurile de specialitate cu anse reduse de a fi soluionate de prima dat;

for intelectual i moral pentru argumentarea propriilor idei;

autonomie i independen n realizarea lucrrilor de specialitate, realizarea lucrrilor de

specialitate, realizarea proiectelor, a strategiilor de lucru prin efort individual;

evitarea problemelor rutiniene, a muncii repetitive;

relativ independen de opiniilor altora;

independen n gndire i aciune; aprecierea i autoaprecierea dup originalitatea rezultatelor;

spirit de investigaie tiinific;

nivel de aspiraie ridicat n plan profesional;

iniiativ;

ncredere n forele proprii;

abilitatea de a opera n acelai timp cu ct mai multe idei;

autodepirea, relativa nemulumire fa de lucrurile deja realizate, terminate i reluarea lor n

alte unghiuri;

tendina de autoperfecionare continu.

Toat analiza noii revoluii industriale ce caracterizeaz finalul secolului nostru se sprijin de
fapt pe un singur cuvnd: nou. Lucrm cu ramuri industriale, tehnologii i materiale noi, creem
produse noi, dup o concepie nou, produse care s rspund gustului fiecruia i care s
ndeplineasc funcii noi, din ce n ce mai sofisticate, reorganizm firma pe baze noi, care s
rspund nevoilor de protecie a mediului. Cuvntul nou a dobndit n ultimele decenii ceva
magic. Dar cum se poate creea noul, fr de care o firm pare de acum nvechit? Folosind
permanent inovarea, termen care aparine de fapt aceleai familii de cuvinte. In domeniul
industrial, inovarea s-a impus nu att ca urmare a inveniilor promovate de autorii lor entuziati
cu nenumrate sacrificii (vezi de exemplu avionul cu reacie al lui Coand, n anii 20), ct
datorit unor restricii de ordin economic i social. La ora actual, nevoia de inspiraie (inovare,
creativitate) este din ce n ce mai mare, tendin care va crete de altfel n viitorii ani n
defavoarea muncii de rutin.

Motivaia aparitiei ideilor

Motivaia este motorul oricrei aciuni i activiti. Caracteristicile motivaiei creative
sunt:
a) motivaia are un caracter ofensiv sau de cretere (de dezvoltare). Datorit acestei trsturi
persoana i menine starea de ncordare care este necesar continurii aciunii de cutare a
soluiilor.
b) motivaia are caracter neperiodic, adic pe msur ce o persoan dobndete o serie de
cunotine ntr-o problem, i crete dorina de a afla ct mai multe lucruri noi.
c) motivaia creativ este direct sau intrinsec; omul acioneaz din plcere i din dorina de a
face aciunea respectiv, nu urmrete un alt scop, exterior aciunii.
d) persoana creatoare este preponderent orientat spre coninutul muncii i nu spre aspectele de
climat.
e) persoana este preponderent orientat spre obinerea unor performane superioare n munc.
n orice aciune pe care o ntreprindem (mai ales n cadrul sarcinilor profesionale) intr n joc
dou tipuri de motivaii: dorina de a avea succes; teama de eec.
f) motivaia creatoare are un caracter extensional. Un om nalt creativ are proiecte foarte variate,
n timp ce unul slab creativ este dominat de un singur domeniu de activitate. Persoanele nalt
creatoare se manifest n ct mai multe domenii de aciune (cel puin 2-3 diferite de sfera de

activitate profesional curent).

Elemente care trebuie avute n vedere pentru ncurajarea creativitii:

Ideile sunt fragile. La fel i oamenii care le genereaz.
Ideile sunt vii, trebuiesc ngrijite i rsfate. La fel trebuie tratai i oamenii care le-au imaginat.
Orice ideee este valoroas. Merit cel puin s o asculi.
Cel ce lanseaz o idee nou trebuie susinut pentru a o dezvolta i a o impune.
La succesul unei idei pot contribui toate serviciile firmei.
Contactul autorului ideii cu cei avnd alte specialiti poate avea efecte benefice.
Dac oamenii unui grup sunt diferii, aceasta este un atuu, nici de cum o slbiciune a grupului.
Pentru a facilita contactul ntre oameni cu formaii diferite i cu personaliti puternice, un
mediator (de regul chiar eful grupului) poate avea un rol esenial.
O cale evident nu este neaprat i eficient.
Modul n care un ef poate s ncurajeze sau, din contr, s frneze manifestrile de
creativitate poate fi refelectat i n modul n care el discut cu cei din echipa pe care o are n
subordine.
Crearea unui climat favorabil pentru creativitate
Creativitatea este cel mai bine cultivat ntr-un climat permisiv, care ncurajeaz
explorarea noilor idei i realizarea lucrurilor prin noi modaliti. Un asemenea climat este ns
inacceptabil pentru muli manageri. Poate s nu fie confortabil continuarea procesului de
schimbare, proces care trebuie s nsoeasc obligatoriu creativitatea. De asemenea, focalizarea
pe o atmosfer permisiv, poate conduce la scderea disciplinei i dificulti de control al
costurilor la nivelele inferioare.

FRAZE STIMULATIVE PENTRU CREATIVITATE

Fr curaj, nu se poate face nimic nou.

Jucai-v cu ideile.

Ducei pn la capt orice idee.

Gndii-v la cea mai ndrznea idee. Mine ea nu va mai fi nou.

O idee absurd este oricum mai bun dect nici o idee.

Ducei pn la capt fiecare idee, orict de fantezist pare la nceput.

Creativitatea nseamn i a emite idei ce nu pot fi aprate.

Fii ngduitori cu ideile altora. S-ar putea s fie corecte.

Fii modeti atunci cnd i criticai pe alii.

Intotdeauna la o problem exist mai multe soluii. Cutai-le.

Cutai mai multe idei dect v este neaprat necesar pentru a gsi soluia dorit.

Nu v oprii la prima soluie bun. Exist probabil una i mai bun. Cutai-o.

Nu privii lucrurile aa cum sunt ci cum s-ar putea transforma i ce ar putea deveni.

Dac nu gsii soluia la o problem, cutai mai nti soluia la o problem similar, mai simpl
sau mai familiar.

Toate conveniile sunt doar reguli ale unui joc. Modificai regulile i vei avea un joc nou

Este bine s fi activ, este i mai bine s fi creativ.

Fiecare om poate fi creativ, trebuie doar s realizeze aceasta.

Fii orientat spre viitor; prezentul ine deja de trecut.

Imaginai-v cum ar putea i cum ar trebui s arate lucrurile; cum ar putea fi transformate n
sensul dorit.

Nu ateptai s gndeasc alii naintea Dvs.

Nu ateptai s gndeasc alii n locul Dumneavoastr.

Creativitatea nu depinde de vrst. Ba chiar ntinerete.

Cutai soluiile oferite de "patentele naturii".

FRAZE UCIGASE DE IDEI

o Nu m impresioneaz ideea Dumitale.
o Chiar aa ceva vrei s spui?
o Pur i simplu, ideea nu mi place.
o A mai venit cineva cu ideea asta
o Am mai ncercat-o, nu merge.
o Hai s fim realiti.
o Nu este pe profilul nostru.
o Nu este treaba noastr.
o Nu este momentul.
o Imaginea firmei noastre ar avea de suferit.

o Ne trebuie altceva.
o Este prea simplu.
o Asta nu rezolv dect jumtate din problem.
o Este de-a dreptul fantastic, dar..
o Nimeni nu o s neleag ce vrei s spui.
o (tcere).
o Oh!
o Credeam c vrei s spui cu totul altceva.
o Nu vei putea niciodat susine ideea asta.
o Mai caut i altceva.
o Cine o s fac aa ceva ?
o N-am fcut niciodat aa ceva.
o O s formm o comisie care s studieze.
o Va deranja pe prea muli.
o Este foarte interesant, dar..
o N-am mai auzit aa ceva.
o Te-ai gndit bine ?
o Ce o s spun lumea ?
o Ideea asta nu o s plac nimnui.
o Au mai ncercat i alii.
o Nu o s fie niciodat acceptat aa ceva
o Nu este n stilul nostru de lucru.
o Nu este problema noastr.
o Nu o s se vnd.
o Ne trebuie ceva mai interesant.
o Noi facem mai bine dect att.
o Este prea complicat.
o Asta creeaz mai multe probleme dect rezolv.
o Lumea o s spun c suntem proti.
o Da, dar..
o (zmbet ironic, chiar rs).
o Oh ..
o Cred c glumeti.

o Sefii n-o s o aprobe.

o O s coste o avere.
o Nu suntem pregtii s facem aa ceva.
o A mai fcut cineva vreodat aa ceva ?
o Nu avem timp de aa ceva.
o Nu va interesa pe nimeni
o Este fascinant, dar..

Factorii care pot bloca performanele creative ale oamenilor:

o Teama.
Te poi teme c i vei deranja eful. Sau c acesta va crede c vrei s ari ct eti de
grozav, spre a ncerca s i iei locul. Te mai poi teme c ideia se va dovedi greit i te vei face
astfel de rs. Pentru a elimina teama, atmosfera din colectivul de lucru va trebui urmrit cu
foarte mare atenie.
o

Birocraia.
Numeroasele trepte ierarhice pe care trebuie s le parcurg o idee (bun)
spre a fi aprobat poate s o ucid sau s o fac s-i piard actualitatea.

o Ierarhizarea echipei.
Dei nu este o regul general, foarte adesea oamenii i pierd din dorina de a rsturna
lumea o dat cu vrsta. Tinerii sunt de regul cei ce vin cu idei noi i trsnite iar cei mai n
vrst, "experii" din clasificarea de mai sus, i tempereaz. Cum cei n vrst sunt efii, ei au
adesea tendina de a ncerca s menin statu qvo, iar adesea cei tineri, din stim pentru efii lor,
nu ndrznesc s i contrazic.
Alegerea greit a unor teme.
O tem ru aleas poate conduce la un eec, fr ca aceasta s fie de fapt vina celor ce au
lucrat. Ei pot fi astfel descurajai i trebuie fcute eforturi susinute pentru a le meine tonusul i
puterea creatoare.
Tehnicile de creativitate n grup sunt cele ce dau rezultatele cele mai fructuase. In
continuare sunt prezentate mai multe argumente n acest sens:

o se obine suma ideilor tuturor participanilor;

o ideile unora sunt generate sau mbogite de ideile celorlali;
o activitatea n grup stimuleaz creaia de idei;

Condiiile absolut necesare a fi ndeplinite:

o lipsa oricrei cenzuri sau autocenzuri asupra ideilor emise;
o eliminarea ori crei atitudini negative sau negativiste;
o ncercarea tuturor de a mbunti ideile emise ce ceilali.

Cautarea ideilor de produse noi

Brainstorming-ul
Brainstorming-ul este considerat a fi la baza tuturor tehnicilor de creativitate n grup,
datorit caracteristicilor sale.
Termenul de brainstorming, un americnism, ar nsemna, literal, o furtun a creierelor.
Mai aproape de sensul su real ar fi termenul de furtun a gndurilor. In diverse limbi s-au
ncercat diverse traduceri, mai mult sau mai puin reuite (de pild, francezii spun remuemninges), dar pn la urm termenul american s-a internaionalizat ca atare.
Principiile de baza ale brainstormingului (conf. J.G.Rawlinson, Gndire creative i
brainstorming, Ed. Codecs, 1998), trebuie respectate tot timpul (i de dorit chiar afiate la loc
vizibil n timpul edinelor de brainstorming).
Suspendarea oricrui raionament: Cu alte cuvinte s nu critici sau s faci ori ce fel de
judecat de valoare, totul trebuie luat aa cum este spus.
Libertatea de gndire: Este vorba de eliminarea inhibiiilor sau a barierelor. Trebuie enunat

orice idee, chiar dac pare bun sau rea, logic sau stupid, tot ce ne vine n minte.
Cantitatea: Trebuie emis un numr ct mai mare de idei.
In principiu, brainstorming-ul const ntr-o edin la care sunt convocai maximum 1015 oameni, de specialiti diferite, a cror trstur general trebuie s fie orizontul larg de
cunotiine i capacitatea de a accepta idei, ori ct de trznite ar fi. Animatorul enun, n termeni
ct mai generali cu putin, problema i apoi participanii ncep s ofere soluii. O soluie poate
nate o alta n mintea unui alt participant, prin asociaie de idei, i astfel se poate ajunge, dup nu
mai mult de o or, la un numr impresiionant de idei, uneori extrem de ndrznee i pe care
nimeni din cei prezeni nu le-ar fi putut gsi de unul singur. Ideile sunt notate de animator, pe

msur ce sunt anunate, pe foi ce se afieaz imediat la loc vizibil (n ideea c, mai devreme sau
mai trziu, n cursul edinei, ele vor genera o fertilizare ncruciat). La sfritul edinei,
animatorul prelucreaz datele, triaz ideile interesante, caut soluii viabile. Eventual, dup
cteva zile, convoac o alt edin de brainstorming, pentru a gsi soluii care s permit soluiei
gsite s poat fi aplicat.

Studiu de caz

Managementul ideilor - concern al E.ON energie

1 Domeniu de aplicare
Prezenta conventie la nivel de concern este valabila pentru toti salariatii precum si toate
persoanele care urmeaza un curs de formare profesionala la locul de munca (stagiari) denumiti
in continuare salariati precum si pentru toate companiile care sunt reprezentate in comitetul de
intreprindere la nivelul concernului E.ON Energie AG.
2 Scop
Prin promovarea si dezvoltarea ideilor, managementul ideilor isi propune ca scop realizarea unor
reduceri a costurilor si a cresterii productivitatii pentru a fi astfel in folosul companiei.
Superiorii ierarhici sprijina salariatii in promovarea si dezvoltarea de idei utile si ii incurajeaza sa
elaboreze propuneri de punere in aplicare. Prezenta conventie la nivel de concern vizeaza crearea
unui cadru care sa permita un proces de imbunatatire continua in toate domeniile de activitate ale
companiei. Pentru chestiuni care tin de specificul companiilor reprezentate pot fi incheiate
conventii complementare cu comitetul de intreprindere in cauza, insa doar dupa agreerea
prealabila cu comitetul de intreprindere la nivel de concern.
3 Aplicabilitate

Toate persoanele care au un contract de munca pe durata nedeterminata sau determinata sau
desfasoara un stagiu pot inainta propuneri de idei utile.
4 Idei utile
Sunt considerate idei utile, in sensul prezentei conventii la nivel de concern toate sugestiile si
propunerile care, in urma punerii in aplicare, conduc la realizarea unor imbunatatiri in domeniile
mentionate mai jos, indiferent de activitatea specifica desfasurata de persoana care le inainteaza:
cconomisirea de materii prime si energie,
procese de lucru si organizare, utilizarea instalatiilor,
calitatea muncii,
siguranta/ fiabilitate in exploatere,
securitatea muncii si sanatate,
servicii sociale,
prestigiul companiei,
protectia mediului.
Ideile propuse trebuie sa fie din proprie initiativa si nu ca urmare a unei sarcini din partea
superiorului ierarhic. Nu vor fi premiate acele idei a caror realizare s-ar putea face de catre
persoana care le inainteaza fie in regie proprie fie in cadrul raspunderii individuale care ii revine,
sau care sunt deja cunoscute companiei ca si continut, insa nu au fost puse in aplicare din alte
motive sau a caror realizare este deja prevazuta, cu exceptia cazului in care ideea
inaintata contine aspect esentiale care pana la acel moment nu fusesera luate in considerare. O
idee utila trebuie sa aiba caracter de noutate doar pentru domeniu de aplicare sau scopul
preconizat, de asa maniera incat in absenta respective idei sa nu fi fost sau respectiv sa nu fie
posibila realizarea unei ameliorari.
Ideile care provin din cercuri de calitate, echipe de proiect sau alte grupuri de lucru pot de
asemeneasa fie premiate in baza prezentei conventii la nivel de concern (tinand cont de factorii
de corectie de la 5 c), cu conditia sa fie fost elaborate din proprie initiativa si nu din
insarcinarea companiei si sa nu fi fost cunoscute companiei pana la acel moment.

Sesizari cu privire la deficiente de securitate critice care pericliteaza in mod direct siguranta
persoanelor sau a instalatiilor, precum si situatii de fapt care nu corespund prevederilor in
vigoare nu sunt considerate idei utile in sensul prezentei conventii. Acestea din urma vor trebui
semnalate direct superiorului ierarhic care, la randul sau, va dispune fara intarziere masurile care
se impun. Persoana de contact conform 6 a prezentei conventii la nivel de concern va clarifica
impreuna cu specialistii pe probleme de siguranta daca este vorba de o idee utila in sensul
prezentei conventii la nivel de concern sau de sesizarea unui pericol de accident, asadar a unei
deficinte de securitate critice. In situatia in care este vorba de o deficienta de securitate nu se va
proceda la inregistrarea de catre departamentul de management al ideilor iar evenimentul va
reveni spre solutionare imediata si indepartare a pericolului imminent in raspunderea
personalului specializat. Persoana de contact il va informa pe autorul propunerii despre
incadrarea efectuata. In cazuri disputate va decide comisia de verificare la nivel de intreprindere.
Daca nu se poate ajunge la o solutie de comun acord decizia va reveni comisiei de verificare
centrale.
5 Prime
Pentru idei utile puse in aplicare sau de aplicat (adica cu aplicare preconizata) se vor acorda
prime dupa cum urmeaza:
a) Idei cu o utilitate cuantificabila
Valoarea primei se orienteaza dupa economisirea neta realizabila in primul an de la aplicarea
ideii utile. Economisirea neta preconizata se va determina pe baza unui calcul de rentabilitate.
Din valoarea bruta a economisirii se vor scadea costurile aferente aplicarii ideii.
In cazul ideilor care duc la economisiri pe parcursul mai multor ani adica economisiri anuale
repetate din valoarea economisirii brute se vor scadea costuri de punere in aplicare in procent
de 15% din costurile totale.
In cazul ideilor a caror realizare duce la o economisire care nu se mai repeta ulterior, din
economisirea bruta se va scadea valoarea integrala a costurilor aferente punerii in aplicare. In
situatiile in care economisirea bruta si costurile de punere in aplicare au aveasi valoare se va
proceda la o evaluare pe puncte conform 5 b).
Pentru o economisire neta de pana la 10.000,00 EUR se va acorda o prima egala cu 20 % din
respectiva economisire neta, insa cel putin prima minima conform anexei.

 Pentru o economisire neta curpinsa intre 10.000,00 EUR si 500.000,00 EUR valoarea primei
va fi de 2.000,00 EUR plus 10 % din economisirea neta care depaseste 10.000,00 EUR.
Pentru o economisire neta curpinsa intre 500.000,00 si 2.500.000,00 EUR valoarea primei va fi
de 51.000,00 EUR plus 5 % din economisirea neta care depaseste 500.000,00 EUR .
Pentru o economisire neta de peste 2.500.000,00 EUR valoarea primei va fi de 151.000,00
EUR plus 1 % din economisirea neta care depaseste 2.500.000,00 EUR .
In cazul economisirilor de energie se vor calcula valorile aferente unui MWh si unei ore de
munca a unui salariat al E.ON Energie in mod unitar, conform sumelor precizate in anexa.
Atunci cand astfel de idei utile vizeaza ca efect, pe langa utilitatea cuantificabila si o
imbunatatire a sigurantei muncii, a prestigiului companiei si / sau a protectiei mediului, pe langa
prima conform utilitatii cuantificabile se mai pot acorda si puncte suplimentare conform
tabelului ( 5 b).
b) Idei a caror utilitate nu poate fi cuantificata
Ideile a caror utilitate nu poate fi cuantificata se vor premia conform sistemului de punctaj de
mai jos, unde valoarea minima a primei este de 4 puncte:

Calitatea imbunatatirii
Domenii

Puncte

(pot fi evaluate mai multe domenii)

(se pot acorda si cu jumatati de punct)

Economisirea de materii prime si

energie,

Procese

de

lucru

utilizarea instalatiilor,
-

Calitatea muncii,

si

organizare,

scazuta

medie

ridicata

f.ridicata

1-9

10 - 19

20 - 49

de la 50

Siguranta/ fiabilitate in exploatere,

Securitatea muncii si sanatate,

Servicii sociale,

Prestigiul companiei,

Protectia mediului

Total punctaj
Factorul de conversie in bani pentru fiecare punct este specificat in anexa. Se vor evalua doar
acele domenii care sunt vizate de punerea in aplicare a ideii. Poate fi vorba de un singur domeniu
dar si de mai multe.
In situatia in care efortul de realizare este considerabil se poate proceda la o reducere a
punctajului total cu pana la 50 %.
Valoarea primei pentru idei cu utilitate care nu poate fi cuantificata se stabileste ca:
Total puncte x factori conversie in bani = Valoarea primei

c) Factori de corectie
Prima determinata conform 5 a) sau b) in cazul ideilor realizabile se inmulteste apoi cu factorul
de corectie corespunzator. Pot fi aplicati mai multi factori de corectie.

Denumire

Factor

Stagiari

1,4

Specialisti

0,5 bis 0,8

Grupuri de initiatori

1,1

Idei care provindin cercuri de calitate, echipe de proiect si alte 0,5 bis 1,0
grupuri de lucru
0,5 bis 1,0
Idei care au fost ameliorate in mod semnificativ de evaluator /
comisia de verificare
Ideiile initiate de stagiari se vor evalua cu factorul 1,4.
Idei initiate de catre personalul incadrat ca specialisti (netarifar, fara reprezentare sindicala) vor
fi evaluate cu factorul 0,5 pana la 0,8 in ceea ce priveste similitudinea cu propriul domeniu de
activitate si continutul innovator.
Idei provenite din partea unor grupuri de initiatori (cel putin trei initiatori) vor fi evaluate cu
factorul
1,1.
Idei care provin din cercuri de calitate, echipe de proiect si alte grupuri de lucru pot fi evaluate
de comisia de verificare cu aplicarea unor depunctari de pana la 50%.
Idei care nu se realizeaza in forma propusa, ci sunt ameliorate in mod semnificativ de evaluator
/ comisia de verificare, deviind astfel considerabil de la solutia initiala pot fi evaluate de comisia
de verificare cu aplicarea unor depunctari de pana la 50%.
d) Prima de recunoastere
Pentru idei nerealizabile comisia de verificare pote acorda o prima de recunoastere (vezi anexa)
sau alte stimulente.
6 Procedura
Ideile vor fi prezentate in scris, utilizand formularul prevazut in acest scop si inaintate persoanei
de contact sau responsabilului pentru managementul ideilor.
Sarcinile persoanelor de contact:
Preluarea ideilor prezentate si confirmarea primirii pentru initiator prin semnatura si data
aplicate pe formular,

 Consilierea si sprijinirea initiatorilor in cazul ideilor prezentate oral in vederea formularii lor in
scris,
Consilierea initiatorilor si a evaluatorilor cu privire la continutul prezentei conventii precum si
in vederea promovarii si dezvoltarii de idei utile,
Dispunerea in termen scurt (in cursul catorva zile de la primire) a evaluarii ideilor prezentate,
tinand cont activitatea curenta,
Respectarea criteriilor de evaluare stabilite in prezenta conventie,
Clarificarea si verificarea procedurii pentru realizarea ideilor promovate, cu acordul
domeniului de activitate vizat,
Transmiterea tuturor documentelor necesare catre comisia de verificare la nivel de
intreprindere si catre responsabilul pentru managementul ideilor.
Dupa ce confirma primirea, persoana de contact va analiza ideile inaintate in sensul prezentei
convenitii, in special a prevederilor 2 - 4 si la nevoie, va lua legatura cu initiatorul pentru
eventuale clarificari.
Apoi respectiva propunere (idee) va fi transmisa spre evaluare domeniului de activitate vizat
(tinand cont de activitatea curenta) pentru a se stabili daca este vorba de o idee inovatoare si / sau
daca este realizabila, apeland in acest sens la intreaga baza de competente de specialitate
existente.
Evaluatorul desemnat decide daca idea va fi evaluata informal, adica intr-o discutie personal cu
initiatorul, sau daca va fi tratata conform celor mentionate mai jos. Aceasta evaluare informala se
aplica in cazul ideilor utile pentru care revine o prima maxima de 1.000,00 EUR per idee.
In cazul in care o evaluare imediata nu este posibila, evaluatorul trebuie sa transmita un raspuns
in care sa specifice data la care este posibila evaluarea, iar initiatorul va fi informat in acest sens
de catre persoana de contact sau de catre evaluator. In sprijinul si pentru degrevarea
evaluatorului, persoana de contact si initiatorul vor colabora pe cat posibil. Daca se dovedeste
necesar, se vor crea echipe de proiect sub coordonarea evaluatorului si cu cooptarea initiatorului /
initiatorilor, in vederea gasirii unor solutii. In cursul evaluarii departamentul vizat va determina
valoarea de utilitate precum si valoarea costurilor aferente realizarii si se vor prezenta propuneri

pentru data realizarii si responsabilitatile aferente realizarii (tinand cont in special de atelierele
de formare). Rezultatul va fi transmis in scris persoanei de contact.
In cazul in care o idee prezentata este modificata de catre departamentul a carui domeniu de
activitate este vizat, de catre evaluator sau de catre comisia de verificare in ceea ce priveste
elementele de realizare, in conditiile in care respectiva idee continua sa stea la baza ameliorarii
preconizate, se va premia conform 5, cu luarea in considerare a factorilor de corectie.
Ideile care vizeaza si imbunatatirea securitatii muncii, a sanatatii la locul de munca si a protectiei
mediului vor fi inaintate pentru o evaluare suplimentara si departamentului de specialitate.
Odata finalizata evaluarea, idea va fi prezentata comisiei de verificare la nivel de intreprindere,
insotita de raportul de evaluare. Comisia de verificare va decide apoi premierea sau respingerea
propunerii (pana la maxim 5.000,00 EUR). Ideile pentru care prima aferenta depaseste 5.000,00
EUR vor fi prezentate pentru o prima evaluare comisiei de verificare la nivel de intreprindere
inainte sa fie transmise comisiei de verificare centrale. Pentru propuneri cu prime care depasesc
5.000,00 EUR comisia de verificare la nivel de intreprindere va putea acorda o prima prealabila
de pana la 5.000,00 EUR care ulterior se va scadea din prima totala. Contestatii si prime
revizuite (acolo unde se acorda o suplimentare), cu o valoare totala a primei de pana la 5.000,00
EUR per idee vor fi evaluate de comisia de verificare la nivel de intreprindere. Daca in caz de
contestatii comisia de verificare la nivel de intreprindere nu poate ajunge la o decizie finala,
respectiva obiectie va fi transmisa comisiei de evaluare centrale.
Ideile pentru care propunerile de premiere depasesc 5.000,00 EUR vor fi transmise spre evaluare
comisiei de verificare centrale. In caz de contestatii comisia de verificare la nivel de
intreprindere poate solicita efectuarea evaluarii finale de catre comisia de verificare centrala.
In situatia in care o idee deja premiata se pune in aplicare si in alte companii ale concernului
E.ON Energie, se poate beneficia de o singura prima suplimentara acordata de comisia de
verificare la nivel de intreprindere (pana la valori de maxim 5.000,00 EUR) sau de catre comisia
de verificare centrala (pentru ce depaseste 5.000,00 EUR). Transmiterea mai departe a anumitor
idei selectate catre alte companii ale E.ON Energie se face de catre partenerul de contact sau de
catre responsabilul pentru managementul ideilor.
Toti initiatorii a caror idei sunt respinse din considerente economice sau operationale (cu sau fara
prima de recunoastere) vor primi o notificare scrisa cu privire la decizia comisiei de verificare,

cu specificarea motivelor care au stat la baza respective decizii; la cerere, initiatorul va putea
consulta raportul de evaluare. O copie a notificarii se va anexa la dosarul de personal.
In cazul in care evaluarea unei idei prezentate necesita o perioada mai lunga (de ex. pentru a
putea obtine oferte, pentru testari, efectuarea de calculi, etc.) initiatorul va fi informat verbal sau
in scris de catre persoana de contact.
La acordarea unei prime, initiatorului i se va inmana o scrisoare de recunoastere, o copie a
acesteia anexandu-se la dosarul de personal. La cerere, initiatorul va putea consulta raportul de
evaluare.
Comunicarile scrise si scrisorile de recunoastere vor fi inmanate personal de catre superiorul
ierarhic. Difuzarea ideilor se va face prin mijloacele media interne.
Plata primelor cu o valoare de pana la 20.000,00 EUR se face cu exceptare de la plata
impozitelor si contributiilor sociale aferente. Impozitele si contributiile sociale platibile pentru
prima acordata se vor suporta de catre companie. In acest sens sunt valabile baza de impunere si
de plata a contributiilor sociale aferente lunii in care se efectueaza plata primei. O schimbare a
treptei de impozitare intervenita dupa inaintarea ideii va fi luata in considerare doar daca
schimbarea se datoreaza modificarii statutului de stare civila a salariatului sau daca duce la
economisirea de impozit pe salariu pentru salariat. In cazul primelor mai mari de 20.000,00
EUR, sumele care depasesc aceasta valoare vor fi platite cu scutire de impozit pe salar si
contributii sociale in cuantum de 30%. Restul de 70% din valoarea care depaseste 20.000,00
EUR vafi suplimentat cu 10% si se va vira ca plata unica in contul sistemului de pensie de
intreprindere. Dispunerea acestor plati se facede catre departamentul de personal.
Pentru lamuriri suplimentare initiatorii sau evaluatorii se pot adresa persoanei de contact sau
responsabilului pentru managementul ideilor.
7 Comisia de verificare
a) Comisia de verificare la nivel de intreprindere
Comisia de verificare este compusa din cel putin patru membrii. Vor fi desemnati doi membrii
din partea companiei si doi membrii din partea comitetului de intreprindere. Pentru toti membrii
se vor numi si supleanti. Din comisia de verificare face parte si persoana de contact, fara drept de
vot insa. Deciziile comisiei se iau cu majoritatea simpla a voturilor exprimate. Comisia este legal
constituita in prezenta a cel putin trei membrii sau supleanti.

Initiatorul poate contesta o decizia a comisiei de verificare in termen de trei luni de la notificarea
deciziei. Daca exista motive intemeiate se poate solicita o prelungire a acestui termen prin cerere
adresata persoanei de contact. Sunt excluse orice fel de cai de atac legale. Comisia de verificare
se intruneste atunci cand este necesar. Coordonarea se face prin grija persoanei de contact.
Comisia de verificare la nivel de intreprindere are in principal urmatoarele sarcini:
Verificarea tuturor ideilor utile inaintate in sensul prezentei conventii,
Analizarea contestatiilor si a eventualelor premieri suplimentare ulterioare (pana la maxim
5.000,00 EUR per idee),
Stabilirea primelor de recunoastere si a primelor pana la o valoare de 5.000,00 EUR per idee;
Primele care depasesc 5.000,00 EUR se stabilesc de catre comisia de verificare centrala si
necesita aprobarea comitetului director sau a conducerii respective.Comisia de verificare la nivel
de intreprindere va putea acorda o prima prealabila de pana la 5.000,00 EUR per idee care
ulterior se va scadea din prima totala.
Stabilirea responsabilitatilor privind realizarea ideii promovate si termenul de realizare,
Elaborarea de propuneri pentru completarea si imbunatatirea activitatii de management al
ideilor,
Stabilirea activitatii administrative necesare.
Pentru fiecare sedinta a comisiei de verificare se va redacta un proces verbal care va fi semnat de
catre un membru al comisiei si de catre persoana de contact. Procesul verbal va specifica primele
acordate de catre comisia de verificare.
b) Comisia de verificare centrala
Comisia de verificare centrala analizeaza si evalueaza idei utile pentru care s-au prezentat
propuneri de premiere care depasesc 5.000,00 EUR, contestatii precum si premieri suplimentare
ulterioare.
Comisia de verificare este compusa din membrii desemnati de catre E.ON Energie AG de
comun acord cu companiile conform 1 Domeniu de aplicare precum si din cei numiti de
catre comitetul de intreprindere la nivel de concern (pentru componenta actuala vezi anexa).
Comisia va alege din randurile sale un presedinte si un presedinte adjunct. Ocuparea acestei

functii se face pentru mandate de cate doi ani, care vor reveni alternativ reprezentantilor
angajatorului si reprezentantilor salariatilor. Din comisia de verificare face parte si responsabilul
pentru activitatea de management al ideilor, fara drept de vot insa. Intre reprezentantii
angajatorului si cei ai salariatilor exista paritate de voturi iar deciziile se iau cu majoritate simpla.
Initiatorul poate contesta o decizia a comisiei de verificare in termen de trei luni de la notificarea
deciziei. Daca exista motive intemeiate se poate solicita o prelungire a acestui termen prin cerere
adresata responsabilului pentru managementul ideilor. In aceasta situatie comisia va reanaliza
propunerea, tinand cont de motivele prezentate in contestatie. Aceasta a doua decize a comisiei
de verificare este definitiva. Sunt excluse orice fel de cai de atac legale. Comisia de verificare se
intruneste atunci cand este necesar, insa cel putin o data pe an.
Comisia de verificare centrala are in principal urmatoarele sarcini:
Verificarea tuturor ideilor utile inaintate in sensul prezentei conventii, pentru care s-au facut
propuneri de premiere care depasesc 5.000,00 EUR,
Primele care depasesc 5.000,00 EUR per idee necesita aprobarea comitetului director sau a
conducerii respective,
Verificarea si evaluarea contestatiilor si a premierilor suplimentare ulterioare,
Coordonarea realizarii ideilor promovate,
Elaborarea de propuneri pentru completarea si imbunatatirea activitatii de management al
ideilor,
Stabilirea activitatii administrative necesare.
Pentru fiecare sedinta a comisiei de verificare se va redacta un proces verbal care va fi semnat de
catre un membru al comisiei si de catre repsonsabilul pentru activitatea de management al
ideilor. Procesul verbal va specifica primele acordate de catre comisia de verificare.
Responsabilul pentru activitatea de management al ideilor elaboreaza un raport anual, care dupa
ce este aprobat de catre comisia de verificare centrala este adus la cunostiinta companiilor si a
persoanelor de contact.
8 Punerea in aplicare

De punerea in aplicare a ideilor promovate raspund companiile si departamentele pentru care

ideea respectiva aduce o imbunatatire in cadrul activitatii din sfera lor de competenta.
Punerea in aplicare a unei idei promovate se va face cat de curand posibil, pentru a asigura astfel
beneficiul pentru companie si nu depinde de evaluarea / premierea de catre comisia de
verificare.
Comisia de verificare va fi informata in scris cu privire la punerea in aplicarea a ideii (vezi
formular evaluare).
Dupa finalizarea evaluarii, ideile selectate de catre comisia de evaluare vor fi transmise si altor
companii aleE.ON Energie pentru a se determina posibilitatea realizarii lor.
In cadrul activitatii de management al ideilor la nivelul concernului anumite idei utile selectate
vor fi transmise spre stiinta si celorlate companii din concernul E.ON Energie.
9 Schimbul de idei in cadrul concernului
In cazul in care o idee care provine de la o companie (denumita compania de provenienta) este
transmisa mai departe unei alte companii (compania beneficiara) si se ajune la realizarea
acesteia, prima aferenta se va stabili de societatea beneficiara conform prevederilor
prezentei conventii la nivel de concern. Apoi se va prezenta comisiei de verificare competente la
nivel de intreprindere, in cazul primelor care depasesc 5.000,00 EUR transmiterea se va face
catre comisia de verificare centrala. Ulterior compania de provenienta va fi instiintata cu privire
la nivelul primei de acordat.
Compania de provenienta va plati prima neta catre initiatorul ideii si va putea apoi sa factureze
valoarea bruta catre compania beneficiara, deoarece idea promovata si-a dovedit prin realizare
utilitatea pentru compania beneficiara.
10 Dreptul si protejarea initiatorului
Ideile care ar putea fi incadrate ca inovatii si in special inventiile brevetabile vor fi transmise de
catre comisia de verificare companiile pentru efectuarea unei justificari detaliate in vederea
obtinerii protectiei legale cuvenite. Apoi respectiva idee va fi remisa prin intermediul comisiei de
verificare departamentului juridic. Data inaintarii catre departamentul juridic central se considera
ca fiind data inregistrarii unei inventii de serviciu in sensul 5 a legii cu privire la inventii ale
salariatilor,care se va aplica in astfel de situatii. Initiatorul va fi informat in scris despre acest

demers. Primele acordate in baza prezentei conventii vor fi deduse din valoarea eventualei
remuneratii aferente inventiilor salariatiilor.
In cazul in care o idee inaintata este respinsa, aceasta va avea prioritate in fata altor idei cu
acelasi continut pe parcursul unei perioade de doi ani. Daca respectiva idee ajunge totusi sa fie
realizata in decursul unei perioade de ani unde sunt valabile aceleasi conditii cadru se va
proceda la o reevaluare a respectivei idei.
In cazul prezentarii ideii catre terti, initiatorul va trebui sa obtina aprobarea scrisa a companiei.
Daca se primesc mai multe idei cu acelati continut sau continut similar, va fi supusa evaluarii
acea idee care a fost prima inaintata catre persoana de contact / responsabilul pentru
managementul ideilor.
11 Calculul primelor
Sumele de bani conform anexei utilizate pentru calculul primelor vor fi revizuite din doi in doi
ani si ajustate, daca se impune.

In concluzie, campanie de idei poate fi organizata de catre orice manager care se confrunta cu o
provocare importanta pentru care are nevoie de idei si solutii. In acest fel se valorifica adevaratul
potential creativ al echipei sau chiar al intregii organizatii, folosind resurse minime dar
beneficiind de avantajale oferite de un instrument modern de obtinere a ideilor.

Bibliografie:
http://www.ideacamp.ro/blog/ideile-bune-vin-de-la-angajati-campaniile-de-idei-te-ajuta-sa-lescoti-la-suprafata/#more-45
http://www.creeaza.com/referate/management/MANAGEMENTUL-IDEILOR-concerna711.php