FRICIUNEA

Masoterapie CURS 7

=friction ( engl) deep friction massage

Este cea de-a doua importanta tehnica principala de masaj, reprezentata de
presiuni cu intensitate variabila, efectuate rotativ, longitudinal, sau eliptic, cu
degetele la nivelul tegumentuluisi si muculaturii. Are ca principale tinte
terapeutice zone mici ale tesutului cellular subcutanat, tesuturi cicatriceale sau
aderentiale.
Daca efleureajul se adreseaza in special tegumentului si tesutului
subcutanat, frictriunea este cu adresa mai profunda, pt rtes dormice si
subdermice, fascii, tendoane, burse seroase, musculature.
Spre deosebire de netezire se adreseaza celui de-al treilea strat al pielii si
anume hipodermuluidar si tesutului conjunctiv, musculaturii, articulatiilor,
vaselor de sange ,elementelor anatomice dintr-o articulatie, cum ar fi:
- tendoane;
- capsule articulare;
- ligamente;
- burse seroase;
Definiie
Frictiunea reprezinta manevra principala de masaj care se realizeaza prin
presari usoare, urmate de deplasari ale partilor moi, superficiale ale corpului,
executate in limitele propriei elasticitati, asupra partilor mai profunde (cum ar fi
musculatura superficiala) sau asupra unor repere osoase.
Este o manevra usor excitanta si se aplica in mod deosebit la masajul de
tonifiere.
Pentru un efect mai bun, frictiunea se poate asocia cu vibratii
Efecte generale:
- Stimularea circulatiei sangvine
- Stimularea circulatie limfatice
- Cresterea temperaturii locale
- Decongestionarea tesuturilor fibroase
- Indepartarea depunerilor de saruri din tesuturi
- Redarea elasticitatii si supletei fibrelor musculare
- Redarea elasticitatii tegumentului
- Imbunatatirea si stimularea mobilitatii elementelor articulare

1|Pag.

Dr. Gui Claudiu Constantin

Masoterapie CURS 7

Degetele se misca cu o pesiune constanta, prin miscari circulare mici, si, dupa
mai multe cicluri de apasare, care nu depasesc un minut, aplicatia se muta intr-o
zona vecina. Dupa un timp de repaus se poate reveni la zona initiala de
tratament. Tehnica nu este nici mangaierea din eflueraj ,dar nici presiunea cu
degetele din framantat, fiind socotita o tehnica de masaj putenica, care daca e
folosita cu forta poate sa produca leziuni tisulare. De aceea nu va fi folosita in
fazele acute sau imediat postacute.
Pe suprafete mici, fr. Se fac cu vf degetelor, pe suprafete medii cu fata palmara
a degetelor, pe suprafete mai mari, cu palma intreaga.Cand dorim o apasare are
foarte puternica folosim cotul.
Pe regiuni mici frictiunea se va efectua cu o singura mana, pe regiuni mai mari,
cu ambele maini, simultan sau alternativ.
Unghiul de inclinatie a degetelor variaza dupa profunzimea la care dorim sa
actionam. Cu cat unghiul este mai mic ( 30 grade) , adancimea la care se va
ajunge este mai mica.
Cresterea sa la 70 80 grade creste si profunzimea de actiune, cea mai mare
adancime fiind realizata la un unghi de 90 de grade.Forta de apasare variaza de
asemenea.
Pe zone cu sensibilitate mare, forta de apasare va fi mica, intotdeauna tinem
cont de toleranta la durere a pacientului.
Este importanta deplasarea tesuturilor unul fata de celalat, particular interfata
dintre doua tesuturi (interfata derm-fascie, fascie-muschi, muschi-os, cicatrice
tisulara os)
In zone cu tesut moale, bogat reprezentat, frictiunea se va face si prin
comprimarea tesutului intre degetul mare si celelalte degete. .
Pe suprafete mari ( spate) frictiunile se pot face cu suprafata palmara a mainii,
cu degetele deschise, in ritm viu, ondulant sau in zig-zag. Daca dorim o actiune
mai puternica, se poate aseza mana peste mana, se poate efectua cu regiunea
anterioara radiocarpiana, cu cotul.
1.Friciunea rectilinie:
Se mobilizeaz pielea pn la limita ei elastic n sens rectiliniu, a
crei intensitate i extindere crete treptat. Manevra se poate face cu:
pulpa policelui, pulpele celorlalte degete, palma ntreag de la o
singurmn sau de la ambele mini, cu pumnul sau cu cantul minii.
2. Friciunea n spiral:C u p u l p a d e g e t e l o r s a u c u r d c i n a m i n i i
a p l i c a t e p e r e g i u n e a masat se imprim friciunii o direcie n zig-zag, sau
n spiral.

2|Pag.

Dr. Gui Claudiu Constantin

Masoterapie CURS 7

3. Friciunea n clete:Se formeaz un clete alctuit din degetul mare i

celelalte degete i se fricioneaz elementele anatomice prin micri rectilinii
sau circulare.
4. Friciunea n grebl:Const n mobilizarea profund, rapid i energic
a pielii cu ajutorul feei dorsale a degetelor i nodozitilor lor.
5. Friciunea circular:Degetele ce maseaz pstreaz o poziie
asemntoare cu cea din varianta simpl ns pulpele degetelor fac o
micare circular.
6. Friciunea cu ngreuiere:Degetele minii libere sunt aplicate perpendicular
pe partea dorsal a minii care lucreaz, ngreunnd-o.
Reguli generale:
1 se execut pe o poriune limitat a suprafeei cutanate i poate fi
executat att n sensul circulaiei venoase, ct i n
s e n s c o n t r a r circulaiei limfei i sngelui venos.
2 este procedeul principal n majoritatea cazurilor
p a t o l o g i c e i singurul care influeneaz pozitiv mobilitatea, rezistena
i elasticitatea aparatului articular.
3 n timpul friciunii, fora de presiune crete gradat prin unghiul de
nclinare al degetelor fa de orizontal.
4 fora de apsare folosit n timpul friciunii este destul de mare i
poate provoca leziuni i traumatisme ale pielii. Deci, trebuie s se acorde o
atenie deosebit tehnicii de execuie
5 friciunile energice n locurile dureroase reduc
s t a r e a d e hiperexcitabilitate a nervilor, accelereaz circulaia local i
mbuntesc hrnirea esuturilor.
6 cu ajutorul friciunii, un maseur talentat poate
r e c u n o a t e modificrile patologice care au loc n esuturile
profunde (n special nregiunea articulaiilor).

Efecte:
friciunile se adreseaz esutului conjunctiv, adipos, muscular,
etc;Cnd se execut lent, uor au un efect de relaxare muscular i
calmare nervoas iar cnd se execut energic, profund, au un efect de
excitare,stimulare cu efecte trofice i circulatorii.
nlturarea rezervelor de grsime i a reziduurilor infiltrate;
sporirea elasticitii i supleii pielii i a esuturilor conjunctive. Efectele
friciunii sunt de lung durat.Friciunea i frmntatul pot constitui
mpreun singurele manevre demasaj.
Frictiunea - Efecte

3|Pag.

Dr. Gui Claudiu Constantin

Masoterapie CURS 7

- Trofice si circulatorii calmare nervoasa si relaxare musculara;

- De sporire a elasticitatii si supletii pielii;

Efectele frictiunii sunt de lunga durata. Frictiunea, framantatul si netezirea pot

constitui impreuna singurele manevre de masaj.
- Accelereaza procesele de cicatrizare;
- Creste penetrarea cutanata a medicamentelor;
Efectul lipolitic de topire a grasimilor.
Accelereaza procesele de regenerare si cicatrizare cu formare de tesut
conjunctiv la locul respectiv.
Creste penetrarea cutanata a medicamentelor actionand asupra tegumentului
deschizand vasele; absorbtia medicamentelor in sange facandu-se intr-un proces
mai rapid.
Dupa ritmul in care se aplica, frictiunea poate fi:
- stimulenta;
- sedativa;
In concluzie, este o manevra profunda, penetranta.
Ea consta in miscari ale degetelor, fie circular, fie liniar, aceste deplasari
(miscari) fiind facute foarte indeaproape pe loc cu o presiune destul de
puternica, dar nedureroasa deoarece se lucreaza cu pulpa degetelor sau cu
oricare alta parte a mainii, unde trebuie sa fim atenti la intensitatea de lucru.
Aceasta va varia in functie de grosimea tesuturilor si de elasticitatea acestora.
Frictiunea - Forme
- Pe coloana cu doua degete departate (aratator si mediu) cu spina vertebrala
intre degete facand miscari de sus-jos, stanga-dreapta, circular-dreapta, circularstanga (doua-trei ori) pentru fiecare miscare cu o deplasare foarte mica pe punct
din aproape in aproape si presiune destul de mare.
- O alta forma este frictiunea cu doua degete departate dar intercostala, cu
miscari circulare.

4|Pag.

Dr. Gui Claudiu Constantin

Masoterapie CURS 7

- Frictiunea cu doua-trei degete apropiate pe santurile intramusculare pe muschii

mari dorsali intre omoplati si pe mm paravertebrali.
- Frictiunea cu pozitia deget peste deget se face in articulatiile foarte inguste tot
cu miscari circulare; se mai efectueaza pe fascii sau aponevroze.
- Frictiunea cu pumnul inchis si frictiunea cu degetului aratator se executa pe
aponevroza:
- palmara;
- plantara;
iar cu coatele degetelor (sau cu pumnul) se executa pe muschii bine dezvoltati
cum ar fi muschii:
- fesieri;
- coapsei:
anterioare;
posterioare;
- bratului (pe fata externa);
- abdomenului:
pectorali;
Frictiunile se adreseaza tesutului conjunctiv, adipos, si vaselor de sange.
Cand se executa lent, usor au efect de relaxare, calmare, iar cand se executa
energic, profund, au efect de excitare stimulare.
Frictiunea este strict contraindicata in infectii ale pielii, prin activarea
circulatiei locale, se pot produce embolii microbiene (imprastierea microbilor
in alte vase) care transforma o infectie localizata intr-una generalizata. De
asemenea, frictiunea este strict interzisa in procesele hemoragiei acute.
Alaturi de netezire, frictiunea contribuie la mentinerea supletii si
elasticitatii tegumentelor prin prevenirea depunerii sarurilor de calciu n
fibrele elastice, la persoanele de vrsta a 3-a. Ea produce o accelerare a
preceselor de regenerare si cicatrizare, prin mbunatatirea conditiilor trofice
locale, mai ales la persoanele n vrsta cnd aceste procese sunt ncetinite.
Frictiunea mbunatateste permeabilitatea cutanata pentru diverse
medicamente, sub forma de unguente, n aplicatiile locale pe piele. Aceasta
procedura este utila acolo unde exista procese aderentiale dupa traumatisme,
5|Pag.

Dr. Gui Claudiu Constantin

Masoterapie CURS 7

hematoame organizate sau inflamatii locale, marind elasticitatea tisulara, dar

este contraindicata n procesele inflamatorii si hemoragice acute.
Frictiunea, prin mecanismul reflexelor antidromice, duce la eliminarea de
histamina, acetilcolina, bradikinina, favorizeaznd circulatia locala si
resorbtia edemelor dupa traumatisme. Ea produce, de asemenea, afecte
analgezice locale, prin micsorarea sensibilitatii terminatiilor nervoase si
scaderea tensiunii nervoase, cnd este executata ntr-un ritm lent si prelungit

Unele pri ale corpului, cum sunt faa i gtul, au stratul de hipoderm foarte
subire, muchii din zon fiind aproape de suprafa, ceea ce face ca
friciunea s constituie manevra principal prin care se acioneaz asupra lor.
Tehnic, manevrele de friciune se clasific dup modul de acionare al minii,
astfel:
-friciune executat cu vrful degetelor (index, medius, inelar);
-friciune executat cu marginea cubital a minii;
-friciune executat cu rdcina palmei;
-friciune executat cu faa palmar sau dorsal a minii;
-friciune executat cu pumnul (nodozitile degetelor).
Din aceste moduri de acionare, maseurul alege forma cea mai potrivit
suprafeei creia i aplic masajul. Astfel, pe suprafeele mici va aciona cu
vrful degetelor (index, medius, inelar); pe suprafee mai mari va aciona cu
mna n ntregime, cu partea cubital sau cu pumnul nchis, folosind o
singur mn sau pe amndou.
Pe suprafeele mai sensibile se folosesc prizele aplicate cu partea mai moale,
mai musculoas a minii (zona eminenei tenare i hipotenare), iar pe
poriunile mai voluminoase, mai puin sensibile, se aplic mna cu partea
dorsal, cu pumnul nchis.
Sensul de execuie al manevrelor de friciune este determinat de
particularitile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului. n general
acestea se aplic circular, concentric sau excentric pe suprafeele mici,
executndu-se cu o mn, iar pe cele mai mari cu ambele mini.
Pe suprafeele cu esut moale, slab reprezentat, puin elastice, n lungul
ligamentelor, tendoanelor, spaiilor interosoase i intermusculare, sensul
manevrelor poate fi liniar, constnd n micri scurte i ritmice de dusntors.
Manevra prin care se fricioneaz tendonul lui Achille este un mod particular
de abordare, cu priza n clete, care se realizeaz ntre police i index sau
ntre marginile cubitale ale minilor.
Dup intensitatea manevrelor, friciunea poate fi superficial, medie sau
profund, aceste creteri i descreteri ale intensitii putnd alterna de la un
moment la altul prin micorarea sau mrirea unghiului de aplicare al prizei
6|Pag.

Dr. Gui Claudiu Constantin

Masoterapie CURS 7

(30-70), n funcie de structura zonei sau de scopul urmrit.

Din punct de vedere metodic, friciunea este simpl, atunci cnd se aplic
ntr-unul din modurile descrise anterior. n situaia aplicrii masajului pe
suprafee mari i foarte mari, pentru a obine o prelucrare sistematic
eficient, friciunea va apela la o form metodic adecvat i anume la
friciunea combinat.
Efectele frictiunii sunt induse, de asemenea , pe doua cai:
-mecanica
-reflexa
Pe cale mecanica, manevrele de frictiune se adreseaza in principal tesutului
fibro-grasos subcutanat care constituie paniculul adipos,care reprezinta o
protectie pentru organism
Stratul adipos se afla intr-un circuit continuu de mobilizare si depozitatre
sub influenta factorilor lipolitici si lipogenici. Actiunea manevrelor de masaj
prin frictiune stimuleaza activitatea factorilor lipolitici determinind scadrerea
stratului adipos al carui exces este inestetic.
Supletea si elasticitatea tes supraiacente , epiderm, derm, sunt favorizate de
manevrele mecanice ale frictiunii.
Ca si netezirea, frictiunea contribuie la inlaturarea depunerilor sarurilor de
calciu in fibrele elastice pe care le ingroasa, mentinind astfel supletea pielii.
Activitatea circulatiei locale, buna nutritie locala realizata in acest fel,
conduce la accelerarea procesului de regenerare si cicatrizare a tesuturilor in
cazul existentei unei leziuni.Procesul de regenerare si cicatrizare la varste
inaintate ese de aproximativ 5 ori mai redus decat lavirste tinere. Influenta
masajului prin manevre de frictiune in trataterea sechelelor cicatriceale este
importatnta, prin reducerea aderentelor, redarea elasticitatii tesuturilor si prin
activarea metabolismului local.
Friciunea executata cu intensitate excita prprioceptorii de la nivelul
articulatiilor , de asemenea tendoanele, tecile sinoviale de la nivelul unor
regiuni alew corpului( maini, picioare, fata anterioara a antebatului, teimea
inferioara agambei) unde structurile anatomice amintite sunt dispuse
lasuprafata, fiind beneficiarele acestui procedeu demasaj.
Articulatia, dupa cum se stie, poate fi considerata un adevarat organ
senzorial in ce priveste semnalizarea variatiilor posturale, a tensiunii si
gradului de scurtare al muschilor, de aeemnea al accidentelor exprimate prin
durere.
Efectul frictiunilor de activare a reteteli vasculare arteriale articulare si
periarticulare se repercuteaza favorabil asupra supletei si rezistentei acestor
structuri, de asemeni sunt combatute stazele prin activarea circulatiei venoase
si limfatice.
Manevrele de frictiune executate cu presiune moderata dar insistent au rol
important in prevenirea traumatismelor de tipul intinderilor si smulgerii de

7|Pag.

Dr. Gui Claudiu Constantin

Masoterapie CURS 7

fibre de la nivelul jonctiunii musculotendinoase in cazul unosr miscari

gresite, a unui efort fizic intens , brusc.

8|Pag.

Dr. Gui Claudiu Constantin