CONVULSIILE LA COPIL

Convulsiile febrile sunt crize de tip epileptic, care sunt declansate de febra, la copilul
mic (3 luni-5 ani), in absenta unei infectii cerebrale de tip meningita sau encefalita. Se exclud
copiii care au prezentat anterior convulsii in afebrilitate.
Simple - cele mai frecvente, apar la copii cu varsta intre 6 luni-5 ani, de durata scurtasub 15 minute, nu se repeta in 24 ore, sunt de tip tonico-clonic generalizat sau hipotone, se
declanseaza la cresterea brusca a temperaturii peste 38,5 grade Celsius, apar la copiii fara boli
neurologice anterioare, iar riscul recidivelor este crescut.
Complexe - sunt mai rare, apar la sugarul mic, pana la 1 an, crizele sunt de tip
unilateral, au durata mai lunga, putand depasi 15 minute, se pot repeat in decurs de 24 de ore,
apar la copii cu probleme neuropsihice cunoscute.

Cauze:

- Cresterea brusca a temperaturii, de obicei in contextul unor infectii virale sau

bacteriene , febra scazand pragul convulsivant al pacientului, adica ii creste susceptibilitatea
de a face convulsii.
- Varsta - copiii au o predispozitie mai mare de a face convulsii intre 6 luni si 5 ani,
pentru ca atunci creierul lor este mai excitabil, mai susceptibil la convulsii (exista o
predominant a mecanismelor excitatorii cerebrale fata de cele inhibitorii)
- Predispozitia genetica 20-25 % dintre copiii cu convulsii febrile provin din familii cu
istoric pozitiv pentru acest diagnostic.

Factori de risc:

- Infectiile de cai respiratorii superioare, de tip faringite, amigdalite, otite, bronsiolite

- Bolile eruptive ale copilariei, ca rujeola, rubeola si roseola infantum- in timpul
perioadei de incubatie a bolii
- Infectiile urinare
- Enterocolitele
1

- Mecanismul genetic este cel mai frecvent implicat

CRITERII DE DIAGNOSTIC
Semne si simptome

prezenta febrei, peste 38,5 C;

manifestari motorii: tonice, clonice, tonico-clonice, mioclonice;
modificari respiratorii: apnee sau respiratii neregulate, zgomotoas (respiratie

stertoroasa);
cianoza centrala
pierderea starii de constienta
coma postcritica
durata variabila: zeci de secunde -zeci de minute.

Se descriu 2 forme de convulsii febrile care impun atitudini terapeutice diferite:

Crizele de convulsii febrile simple se caracterizeaza prin:

manifestari motorii generalizate;

singura criza epileptica in 24 de ore;
durata crizei sub 15 minute;
coma post critica de scurta durata
fara deficite motorii postcritic;
fara suferinta neurologica anterioara
dezvoltare neuropsihomotorie normala
fara antecedente familiale de boli care predispun la posibila afectare neurologica
antecedente familiale de convulsii febrile simple.

Pentru diagnosticul de convulsii febrile simple sunt necesare majoritatea caracterelor

enuntate.
Crizele de convulsii febrile complexe se caracterizea zaprin:

manifestari motorii partiale (crize de hemicorp);

mai multe crize epileptice in 24 de ore;
duratacrizei de peste 15 minute;
deficite motorii postcritice (paralizie Todd);
afectare neurologica anterioara crizei (suferinta ante-, peri-, postnatala);
2

retard in dezvoltarea psihomotorie;

antecedente familiale de boli care predispun la posibila afectare neurologica.

Pentru convulsiile febrile complexe nu sunt obligatorii toate criteriile enuntate.

Aceastaformade convulsii impune diferentierea de epilepsia pusa in scenade febra.

EVALUARE CLINICA
Anamneza

AHC de convulsii febrile sau in afebrilitate;

antecedente obstetricale (suferintala nastere);
dezvoltarea psihomotorie ( intârziata);
antecedente personale:
convulsii febrile sau in afebrilitate;
traumatism cranian;
imunizari recente;
ingestie de medicamente sau toxice.
factori precipitanti: febra, simptome de boala acuta.

Examen obiectiv:

intensitatea febrei;
senzoriul (obnubilare, precoma, coma);
semne de iritatie meningeala
starea de tensiune a fontanelei;
semne neurologice de focar (deficit motor unilateral);
leziuni la nivelul extremitatii cefalice (sugestive pentru trau- matism);
tahicardie, hipotensiune arteriala(sugestive pentru sepsis);
tahipnee (sugestivapentru pneumonie).
INVESTIGATII DE LABORATOR

La cei cu convulsii febrile simple nu sunt necesare investigatii, daca dupa starea critica
copilul nu are modificari clinice. Optional, la acestia se poate recolta: examen sumar de urina

si urocultura (pentru infectie urinara) si hemocultura (pentru diagnosticul de bacteriemie

oculta).
Examenul LCR este indicat in urmatoarele situatii:
la sugar, cu ocazia primului episod de convulsii febrile, categorie de vrsta la care este
dificila evidentierea semnelor de iritatie meningeala daca sunt prezente semnele de iritatie
meningeala.
Glicemia si electrolitemia (inclusiv Ca, Mg) sunt indicate daca convulsiile au fost
prelungite sau daca este prezenta somnolenta postcritica.
RMN este indicata daca convulsiile au fost focale sau daca dupacriza exista un deficit
neurologic prelungit.
EEG nu reprezinta o indicatie de rutina. Se recomanda la cei cu convulsii febrile
complexe sau in cazul unor anomalii neurologice premergatoare debutului crizei.
ATITUDINE PRACTICA
Monitorizarea temperaturii
Diagnostic diferential rapid cu:

meningita, encefalita
frison;
mioclonii benigne;
spasmul hohotului de plans
sincopa convulsivanta
delir febril;
boli eruptive infectioase specifice ( in special exantemul subit).
TRATAMENT

Daca se prezinta la medic dupa episodul convulsivant.

tratament simptomatic de reducere a febrei (antitermice: paracetamol,

ibuprofen);
tratament etiologic al bolii acute infectioase, daca este posibil;
hidratare, de preferat pe cale orala, la nevoie pe cale parenterala cu solutii
cristaloide.

in criza:

asigurarea unei pozitii de securitate (decubit lateral, capul decliv);

prevenirea leziunilor traumatice posibile din timpul crizei (supravegheat, pat

capitonat);
dezbracarea pacientului si initierea unor metode de scadere a febrei: metode

fizice (baie hipotermizantala 34-35 grade C, impachetari), antitermice;

administrarea de diazepam:
intrarectal -0,5 mg/Kg/doza, fara a depasi 5 mg pe administrare pana la varsta

de 5 ani si fara a depasi 10 mg dupa varsta de 5 ani;

intravenos -0,2-0,3 mg/Kg/doza, fara a depasi doza de 10 mg.

Daca criza se opreste inainte de administrarea dozei calculate, se intrerupe continuarea

administrarii diazepamului.
in situatia in care criza epileptica nu se opreste dupa 10-15 minute de la prima
administrare de diazepam, se poate administra a doua doza(aceeasi cantitate).
in crizele prelungite -stare de rau

epileptic (peste 30 de minute) tratamentul va fi

efectuat conform schemei valabile in astfel de situatii. Tratamentul se va efectua numai

in

sectia de terapie intensivasi include:

Mentinerea unei oxigenari cerebrale optime prin:

Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene (pipaorofarin- giana, intubatie

traheala);
Oxigenoterapie;

Monitorizarea respiratorie si cardiovasculara.

COMPLICATII
Imediate, ale crizei epileptice:

aspirarea de secretii in caile aeriene;

traumatisme;
muscarea limbii;
hipoxie-ischemie cerebrala
bradicardie;
5

stare de rau epileptic (crize cu duratapeste 30 de minute).

Tardive, postcritice si la distanta, mai frecvent observate in crizele de convulsii febrile

complexe:

pareze postcritice;
leziuni la nivel hipocampic secundare crizei;
retard in dezvoltarea neuropsihomotorie.
EVOLUTIE

riscul recurentei este de 30%, acest risc este invers proportional cu varsta la care a a
parut prima convulsie febrila si este mai frecvent la cei cu convulsii febrile complexe si la cei
cu retard in dezvoltare;
Convulsiile febrile simple nu se asociaza cu sechele neurologice, chiar daca sunt mai
multe episoade, riscul de epilepsie fiind acelasi ca la copiii care nu au avut crize de convulsii
febrile simple;
Convulsiile febrile complexe au o evolutie variabila, in functie de etiologie si de
eventualele leziuni neurologice.

SURSE

1. www.csid.ro
2. Societatea Romana de Pediatrie