AM B R E I AJ U L

CAPITOLUL 1. Generalitati
Ambreiajul este un subansamblu inclus in transmisia autovehiculelor in scopul
compensarii principalelor dezavantaje ale motoarelor cu ardere interna , care sunt
caracterizate de imposibilitatea pornirii sub sarcina ,existenta unei zone de functionare
instabila si mers uniform .
Ambreiajul serveste la cuplarea si decuplarea transmisiei autovehiculelor de motor .
Decuplarea este necesara la oprirea si franarea totala a autovehiculului , la schimbarea
treptelor de viteza.
Cuplarea este necesara la pornirea de pe loc si dupa schimbarea treptelor de viteza .
CERINTELE principale impuse ambreiajelor sunt :
-

- la decuplare sa izoleze rapid si complet motorul de transmisie pentru a putea

face posibila schimbarea vitezelor fara socuri ;
la cuplare sa imbine lin motorul cu transmisia pentru a se evita pornirea brusca
din loc a autovehiculului si socurile din trasmisia mecanica ;
in stare cuplata sa asigure o imbinare perfecta intre motor si transmisie fara
patinare ;
elementele conduse ale ambreiajului sa aiba momente de inertie cat mai mici
pentru micsorarea sarcinilor dinamice in transmisie ;
sa aiba o functionare sigura si usoara ;
actionarea sa fie simpla si usoara ;
regimul termic sa aiba valori reduse si sa permita transmiterea caldurii in exterior ,
iar constructia sa fie simpla si tehnologica .

Ambreiajele pot fi :
a)
b)
c)

a) monodisc , bidisc ;
b) mecanice, hidraulice,electromagnetice ;
c) combinate ;

CAPITOLUL 2. Calculul Ambreiajului

La calculul ambreiajului se urmareste stabilirea dimensiunilor elementelor principale ale

acestuia in raport cu valoarea momentului motor si pe baza parametrilor constructivi ai
motorului si autovehiculului .
Calculul ambreiajului cuprinde :
- calculul garniturilor de frecare ;
- calculul arcurilor de presiune ;
- calculul arborelui principal .

Determinarea momentului de calcul :

Pentru transmiterea de catre ambreiaj a momentului motor maxim fara patinare pe toata
durata de functionare este necesar ca momentul de frecare Ma al ambreiajului sa fie mai
mare decat momentul maxim al motorului.
In acest scop se introduce un coeficient de siguranta . Momentul de calcul va fi :
Mc = x Mmax.
O valoare mare a coeficientului de siguranta elimina pericolul patinarii ambreiajului in
cazul uzarii garniturilor de frecare, se micsoreaza lucrul mecanic de patinare si durata de
functionare a ambreiajului creste .
O valoare mai mica , duce la cresterea tendintei de patinare ceea ce duce la uzura
prematura a garniturilor de frecare .
Vom adopta in cazul de fata = 1,7

I.)

Calculul garniturilor de frecare :

M max
(1 C 2 )i

Re

Unde :
i- reprezint nr.de suprafee de frecare i= 2nd
nd- reprezint nr. discurilor de frecare
Re raza exterioar a suprafeei de frecare
RI - raza interioar a suprafeei de frecare

Ri
Re

= 0,65 ;

=(3540)

Deci :

valoarea lui C=(0,530,75) ;

pentru ambreiaje monodisc uscat.

Re

Se alege =38

38 19,8
100,1[mm]
(1 0,65 2 ) 2

Se alege din STAS 7793-67 :

De = 200 mm ; Ri = 65 mm ;

Di = 130 mm ;

g = 3,5 mm .

Ambreiaj monodisc cu arcuri periferice

2.1. Determinarea forei de apsare asupra discurilor ambreiajului :

a). Se determin din condiia ca momentul de frecare al ambreiajului s fie egal cu
momentul de calcul Mc :
F

M max
1,7 98,71

357,88[ daN ]
iRm
0.28 2 83,73

b). Momentul de frecare al ambreiajului este:

R 3 Ri3 2
2
100 3 653
M a F i e2

0
,
28

357
,
88

10 3
2
2
2
3
Re Ri 3
100 65
M a 16,78[ daNm]

Rm

Re Ri 125 75

100[mm]
2
2

c). Dac se consider fora F uniform distribuit pe suprafeele de frecare, presiunea p

va fi dat de relaia:
p

4 x167,807
19,72[ MPa]
Rmxi ( De Di ) x x

d). Aria suprafeei garniturilor de frecare este:

A= /4 x ( De Di )
A ( Re2 Ri2 )i (100 2 65 2 )2 362,85[cm 2 ]

e). Verificarea la uzura a garniturilor de frecare :

Pentru o uzura satisfctoare lucrul mecanic specific de frecare Ls trebuie sa se
ncadreze in intervalele urmtoare :

Ls = 100 120 Nm/cm

Ls = 15 - 25 Nm/cm
Ls = 40 60 Nm/cm

pentru autoturisme ;
pentru autocamioane cu pana la 5 x 10 N ;
pentru autocamioane peste 5 x 10 N.

Ls = L / i x A, unde L este lucru mecanic de frecare la patinarea ambreiajului

L= 357,3 x Ga x rr /ii x io , unde :
rr = raza de rulare a roilor motoare ; rr = 0,5795
ii = raportul de transmitere in treapta intai ; ii = 6
io = raportul de transmitere al transmisiei principale ; io = 5,4855
Ga = greutatea totala a autovehiculului ; Ga = 18000 daN
L =357,3 x 18000 x 0,5795 / 36 x 30,090 = 1993.78 daN m
Ls = 1993,78 / 2 x 362,85 = 54,94 N
f). Verificarea ambreiajului la nclzire :
nclzirea ambreiajului se produce in timpul patinrii datorita transformrii lucrului
mecanic de frecare in cldura.
Verificarea la nclzire se face pentru discul cel mai solicitat termic si se apreciaz prin
creterea de temperatura T .
In cazul ambreiajului monodisc verificarea la nclzire se face pentru discul de presiune
deoarece , discul condus este izolat termic prin garniturile de frecare .
Creterea de temperatura se calculeaz astfel :
T = x L / 427 x c gp ;
Unde :
- = 0,5 coeficient care exprima fraciunea din lucru mecanic de frnare consumat
pentru nclzirea piesei ;
- c =0,115 kcal/kgC cldura specifica a materialului piesei ;
- gp = greutatea piesei ;
gp = x A x hp x g x 10 ; hp grosimea discului de presiune in metri = 10 x 10 m
g = 9,81 m/ s ;
= 7800 kg/m ;
A = aria frontala a discului = /4 ( Dep Dip ) x 10 m ;
Valoarea admisibila a creterii de temperatura pentru o cuplare la plecarea de pe loc
trebuie sa fie cuprinsa in intervalul : 8 15 C .

Dep = De + 5mm =205 mm ;

Dip = Di - 5 mm = 125 mm ;

A = /4 x ( 42025 15625 ) x 10 = 0,0207345 m ;

gp= 7800 x 0,0207345 x 9,81x 10 x10 x 10 = 1,5865 daN ;
T = x L / 427 x c x gp = 0,5 x 1993,73 / 427 x 0,115 x 1,5865 ;
T =996,865 / 77,905 = 12, 79 C .

Discul verificat la incalzire

II.) Calculul arcurilor de presiune :

Arcurile de periferice sunt in general arcuri cilindrice din sarma trasa si au o caracteristica
liniara .
Calculul arcurilor consta in determinarea urmtoarelor caracteristici :
-

diametrul srmei ;
diametrul de infasurare ;
numrului de spire ;
lungimii arcului in stare libera .

a.) Determinarea diametrului srmei si al diametrului de infasurare :

Cunoscnd fora F fora totala pe care trebuie sa o dezvolte arcurile periferice si
alegnd numrul de arcuri na , se poate determina fora pe care trebuie sa o dezvolte
un arc .
Pentru ca arcurile sa acioneze asupra discurilor cu o presiune uniforma, numrul de
arcuri se alege multiplu de 3, in funcie de De , din tabele standardizate .
Alegerea arcurilor se face astfel incit fora Fa` data de un arc sa se situeze in intervalul
40..80 daN .
Pentru autocamioanele grele si foarte grele poate sa ajung pana la 100 daN.
Fa = x Mmax / x i x Rm = 1,7 x 98,71 / 0,28 x 2 x 83,73 = 357,88 daN
Fa` = Fa / na =357,88 / 6 = 59,64 daN ;
Calculul arcurilor de presiune se face pentru ambreiajul decuplat cnd fiecare arc
dezvolta o fora Fa``.
Astfel , Fa`` = ( 1,15 .1,25) x Fa` => Fa`` = 1,2 x 59,64 = 71,56 daN ;
Fa`` = 71,56 daN

____________________

d = diametrul srmei =
c = 5..8 = D / d ;

8 x k x Fa`` x c / x at

Stabilim c = 7.

unde : D = diametrul de infasurare ; d = diametrul srmei .

at = rezistenta admisibila la torsiune

= 7000 daN/ cm

k =coeficient de corecie
k = 4 x c 1 / 4 ( c -1 ) + 0,615 / c = 4 x 7 1 / 4( 7 1) + 0,615 / 7 = 1,2525

_________________________________

d = 8 x 1,2525 x 71,56 x 7 / 3,141592 x 7000 = 2,20 mm

Diametrul se rotunjete la o valoare standardizata corespunztoare : d = 2,5 OLC ;
Se alege conform STAS o sarma trasa din hotel-carbon cu d = 2,5mm .
D = c x d = 7 x 2,5 =17,5 mm .
b.) Determinarea numrului de spire ns :
Pentru determinarea numrului de spire ns se pleac de la formula sgeii:
f

8F ' a D 3 ns
Gd 4

Unde :
f = sgeata arcului;
G=modul de elasticitate transversal .
Gd 4 f
ns
8F 'a D 3

G 8 10 5 [daN / cm 2 ]

Se noteaz:

k1

Fa'

Astfel, vom avea :

rigiditatea arcului ;

ns

Gd 4
8 D 3 k1

=> Cnd ambreiajul este cuplat fora dezvoltat de arc este Fa , deci vom avea:
k1

F 'a
F'
f1' a
'
k1
f1

=> Cnd ambreiajul este decuplat fora dezvoltat de arc este Fa ,deci avem:
k1

"
"
Fa"
F 'a
"
" "
' Fa F
a

f1

ff
f 1 Fa F ' a
11
"
k1 1
k
k1
f1
f 1

8F

"

D
L (4 2) 5 1n
( 4 1) 35[mm]
1

8 1

Sgeata suplimentar f1 corespunztoare deformrii arcului la decuplare se poate

determina funcie de jocul necesar ntre suprafeele de frecare n poziie decuplat. f1
f 1 2n d j d
se determin cu relaia:
Unde : nd = nr. discurilor conduse;
jd = jocul dintre o pereche de suprafee de frecare pentru decuplarea complet a
ambreiajului.
Se recomand pentru ambreiaje monodisc jd=0,751,5[mm].Se alege jd=1[mm].
Deci sgeata suplimentar f1 va fi:
k1

f 1 2 1 2[mm]
ns

71,56 35,78
17,89[daN / mm]
2

8 10 5 2,5 4
4,07 4[ spire ]
8 17,5 3 17,89

L1 (4 2) 5 1 ( 4 1) 35[mm]

Deoarece spirele de la capetele arcului nu sunt active, numrul total de spire nt

Se determin cu relaia:
nt n s 2 4 2 6[ spire ]

c.) Determinarea lungimii arcului n stare liber Lo :

Lungimea arcului n stare liber se determin cu relaia:

Lo L1 f 1

-unde Lo=lungimea arcului n stare liber;

L1= lungimea arcului n poziia decuplat a ambreiajului.
L1 ( n s 2)d j s ( n s 1)

-unde ns = nr. de spire active;

js = distana minim ntre spirele arcului n poziia decuplat a ambreiajului.
js 0,1d 0,4 2,5 1[ mm]

L1 (4 2) 2,5 1 (4 1) 20[mm]

Se alege : js=1[mm]

f1

8 Fa" D 3 n s

Gd 4

8 71,

8 10 5

Deci lungimea arcului n stare liber va fi:

Lo 32 39,27 71,27[mm]

III.) Calculul arborelui :

Arborele ambreiajului (care este i arborele primar la schimbtorului de viteze) are o
poriune canelat pe care se deplaseaz butucul discului condus. Arborele este solicitat la
torsiune de ctre momentul de calcul al ambreiajului Mc.
Diametrul interior se determin cu relaia:
di 3

M max
0,2 at

unde : at - solicitarea admisibil la torsiune

at=(1000.1200)[daN/cm2]

di 3

1678,07
20,3[mm]
0,2 1000

Diametrul interior al arborelui canelat se adopt din STAS dup care se adopt i
celelalte elemente ale canelurii.Se face verificarea la strivire i la forfecare.

M max 4 M max 4 1,7 98,71

80,16 Nm
rm
de di
83,73

Se alege din STAS 1768-68 arbore canelat 6x21x25

Fora F care solicit canelurile se consider c este aplicat la distana rm fa de axul
arborelui i se determin cu relaia:
F

M max 4 M max

rm
de di

Unde : rm- rata medie a arborelui canelat;

de- diametrul exterior al arborelui canelat;
dI- diametrul exterior al arborelui canelat;

4 1,7 98,71
14591,91[daN ]
(25 21) 10 3

nlimea danturii este:

D d 25 21

2[mm]
2
2

Verificarea la strivire n cazul ambreiajului monodisc este dat de relaia:

ps

ps

4 M max
F

z l h z l h( d e d i )

4 1,7 98,71
208[daN / cm 2 ] p sa (200 250)[daN / cm 2 ]
10 35 2 (25 21)

Unde : de- lungimea butucului condus;

h - nlimea canelurii supus la strivire ;
l lungimea = de x 1,4 ;
Efortul unitar la forfecare se determin cu relaia:
f

F
6712,23

63,92[ daN / cm 2 ] fa ( 200 300)[daN / cm 2 ]

z l b 6 35 5

Unde : b-limea canelurii;

Calculul mecanismului de acionare :
Se urmrete ca parametrii determinai s se ncadreze n limitele prescrise.Se determin
cursa total a pedalei i fora la pedal.
Se alege mecanism de acionare hidraulic :

F1 d12

F2 d 22

Conform principiului lui Pascal , se poate scrie :

unde : d1-diametrul cilindrului de acionare = d2 / 2

d2- diametrul cilindrului receptor = 28 mm
Fora F2 se determin funcie de fora de apsare a discurilor :
Fora F1 se determin funcie de fora la pedal:

F1 F p

F2 F

d f

c e

a
b

nlocuind F1 i F2 rezult:
Fp

F
F

a ia im ih a

unde :

im

a c e

=b d f

ih

d2 2
)
d
1
=
(

raport de transmitere mecanic;

raport de transmitere hidraulic;

a=(0,95..0,98) randamentul de acionare al mecanismului hidraulic.

Cursa total a manonului rulmentului de presiune (sm) se determin cu relaia:
s m sl j d i p i

unde : sl= cursa liber a manonului;

Se alege sl=3[mm] .

sl=(2,4)[mm] ;

jd = jocul ce trebuie realizat ntre fiecare pereche de suprafee de frecare pentru o

decuplare complet a ambreiajului; jd = 1[mm] ;
i=numrul perechilor de suprafee de frecare; i=2 ;
ip=raportul de transmitere al prghiilor de debreiere. Se alege : ip = 1,5 :
Sm=3+1 x 1,5x 2= 6 [mm] ;
Se determin cursa pistonului cilindrului receptor cu relaia:
Unde :

c
2,8
d

2
2
d 4 V2 a 4 7d,22 1030
s1 s2 s2

415
[cm
] ] 40[mm
] 5,1 30 2 7,2[cm 2 ]
d

[]mm
1

40

120
[
mm
V

2
2
2
dp1 d1 1 b 2 15 2
4

s2 sm

c
d

Deci cursa pistonului cilindrului receptor va fi :

s2 = 6 x 2,8 =16,8[mm] ;
Volumul de lichid activ n cilindrul receptor este :
V2 s m

d 22 c

4 d

V2 6 x

x 28 2
2,8 10,34[cm 2 ]
4

Datorit faptului c presiunea de lucru este redus, iar conductele de legtur au o

lungime relativ mic, se poate neglija deformaia conductei, iar volumul de lichid refulat
din cilindrul pompei centrale se poate considera egal cu volumul generat de pistonul
pompei receptoare (V1=V2).
Cursa pistonului pompei centrale se determin cu relaia:
d2
d
28
2 d1 2
14[ mm]
d1
2
2

s1

4 V2
4 10,34 10 2

6,71[cm] 67[mm]
d12
14 2

Cursa total a pedalei de ambreiaj este:

s p s1

a
67 3 201[mm]
b

Fora la pedal Fp se poate micora prin mrirea randamentului mecanismului de

acionare a .Fora la pedal (la ambreiajele fr servomecanisme auxiliare) nu trebuie s
depeasc 15-25 [daN] deoarece consumul prea mare de efort fizic conduce la obosirea
excesiv a conductorului auto.
Fora la pedal se determin astfel:
F1 F p

F F2

a
b

F2 F1 (

d2 2
a d
) Fp ( 2 ) 2
d1
b d1

c e
a c e d2 2
Fp
( )
d f
b d f d1

Fp

F2 F

d f

c e

F
617,2

12,24[daN ]
d
a c e 2 2 3 2,8 1,5 4
( )
b d f d1

Determinare coeficientului de siguran al ambreiajului dup uzarea

garniturilor
Dup uzarea garniturilor de frecare fora cu care un arc de presiune acioneaz asupra
discurilor ambreiajului devine Fa .Datorit uzurii garniturilor, arcurile de presiune se
destind.
Coeficientul de siguran dup uzarea garniturilor de frecare u se determin cu relaia:
u

M a'
M max

Unde : Ma este momentul de frecare al ambreiajului dup uzarea garniturilor de

frecare.
Calculul momentului Ma se face cu relaia:

M i Fa n a Rm
'
a

""
''
Fa

Fa'

f 2
f

Sgeata f2 se calculeaz cu relaia f2= f - u , unde : u este uzura admisibil pentru

garniturile de frecare ale ambreiajului.
Cunoscnd uzura admisibil u1 pentru o garnitur de frecare i numrul discurilor
conduse nd , se poate calcula u cu relaia :
u 2 n d u1

Uzura admisibil pentru o garnitur de frecare este u1 =1,52[mm]. Pentru transmiterea

de ctre ambreiaj a momentului Mmax ,fr patinare, cnd garniturile de frecare sunt uzate,
trebuie ca u1.
Se consider :
u 2 1,5 3[ mm]

u1 1,5
f 2 39"'
,27 5 34,27[ mm]

Fa 59,64

M a' 0,28 2 71,56 83,73 6 20,13[daNm]

20,13
0,20 1
98,71

34,27
54,83[ daN ]
37,27

Condiii generale impuse ambreiajului:

n afar de condiiile impuse ambreiajului la decuplare i cuplare, acesta trebuie s mai
ndeplineasc urmtoarele:
-

s aib durata de serviciu i rezisten la uzur ct mai mare;

s aib o greutate proprie ct mai redus ;
s ofere siguran n funcionare;
s aib o construcie simpl i ieftin;
parametrii de baz s varieze ct mai puin n timpul exploatrii;
s aib dimensiuni reduse, dar s fie capabil s transmit un moment ct mai mare;
s fie echilibrat dinamic;
s fie uor de ntreinut.

Durata de funcionare a ambreiajului depinde de numrul cuplrilor i decuplrilor,

deoarece garniturile de frecare se uzeaz mai ales la patinarea ambreiajului.
La fiecare cuplare lucrul mecanic de frecare la patinare se transform n cldur datorit
creia temperatura de lucru a garniturilor de frecare crete.

Kit ambreiaj monodisc cu placa de presiune

Materialele utilizate pentru constructia ambreiajelor :

Pentru garniturile de frecare se folosesc materialele pe baza de azbest sau materiale
metaloceramice .
Garniturile pe baza de azbest au un coeficient de frecare mare, rezista la
temperaturi de 200 C, fara sa-si schimbe caracteristicile si sunt rezistente la uzura.
Garniturile din materiale metaloceramice au o contabilitate termica mai buna
dect cele pe baza de azbest, coeficient de frecare mare, o rezistenta la uzura mai mare,
dar sunt fragile. Materialele metaloceramice sunt executate din pulberi metalice prin
sinterizare.
Garniturile de frecare au o grosime de 3-4 mm in funcie de destinaia ambreiajului.
Niturile utilizate la fixarea garniturile de frecare sunt de tipul cu capul necat, din
otel moale, cupru sau aluminiu. Diametrul niturilor este de obicei de 4...6 mm.
Discul condus se executa din otel carbon cu un coninut mediu sau mare de carbon
si are o grosime de 1.3 mm.
Discurile de presiune sunt executate din fonta cenuie cu duritate de 170...230 HB.
Mai rar se executa din fonta aliata cu Cr, Ni si Mo.
Arcurile de presiune dispuse periferic sunt executate din hotel arc iar arcurile tip
difragma din hotel arc.
Prghiile de cuplare se executa : prin forjare din otel carbon dup care se cianureaza
si se clesc in ulei ; prin matriare din hotel cu coninut ridicat de carbon , dup care se
clesc in ulei .

CAPITOLUL 3. Defecte de exploatare si remedierea

acestora
Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma: ambreiajul
patineaz sau nu se cupleaz, ambreiajul nu se declupeaza, ambreiajul cupleaz cu
smucituri sau face zgomot.
Ambreiajul patineaz sau nu cupleaz. Defectul se consta, mai ales la deplasarea
automobilului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cnd motorul este accelerat iar
turaia sa creste brusc, fara ca viteza automobilului sa se mreasc sensibil .defectul se
datoreaza urmtoarelor cauze principale: cursa libera a pedalei necorespunztoare, ulei
pe suprafeele garniturilor de frecare, slbirea sau declirea arcurilor de presiune, uzura
accentuata a garniturilor de frecare.
Cursa libera a pedalei necorespunztoare se refera la situaia in care acesta nu exista
deloc. Datorita acestui fapt ,rulmentul de presiune apas in permanent pe prghiile de
debreiere , ceea ce provoac o uzura mai rapida a lui si reduce din apsarea discului de
presiune asupra discului condus , deoarece ambreiajul cupleaz incomplet . Ca urmare a
patinri ndelungate, ambreiajul se incalzeste foarte puternic, putnd conduce la: arderea
garniturilor de frecare, declirea arcurilor de presiune, ridicarea si deformarea discului de
presiune. Defectul se elimina prin reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea
prescrisa de fabrica constructoare.
Existenta uleiului pe suprafeele de frecare se datoreste ptrunderii acestuia in
ambreiaj ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal , ungerii prea
abundente a rulmentului de presiune sau depasirea nivelului uleiului in cutia de viteze .
Existenta uleiului pe suprafeele discului condus reduce frecarea cu 40-50% iar
ambreiajul patineaz. Defectul se elimina prin splarea garniturilor de frecare cu benzina
sau daca acestea au fost mbibate cu ulei se inlocuieasc. In acelai timp, va trebui
eliminata cauza ptrunderii uleiului in in ambreiaj.
Slbirea sau declirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii ndelungate si a
supranclzirii. Pentru pentru nlturarea defectului se demonteaz ambreiajul, se verifica
rigiditatea arcurilor de presiune si se inlocuieasc cele slabe.
Uzura accentuata a garniturilor de frecare se datoreste utilizri necorespunztoare
sau ndelungate a ambreiajului. Garniturile uzate peste limita admisa se inlocuieasc.

Ambreiajul nu declupeaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze, cnd

arborele cotit nu declupeaza, transmisia fiind insotita de un zgomot puternic mai ales la
ncercarea de clupare a treptei I. Cauzele pot fi: existenta curse libere prea mari ,
deformarea discului de frecare dereglarea sau ruperea prghiilor de decuplare ,arcul tip
diafragma deformat sau declit , neetanseitati la comanda hidraulica .
Exploatarea automobilului timp mai ndelungat cu un ambreiaj care nu declupeaza
complet determinarea uzura prematura a sincronizatoarelor si a danturilor roilor cutiei de
viteze.
Cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a
uzurilor mari a articulaiilor mecanismului de comanda. Datorita faptului ca ambreiajul
nu declupeaza complet se uzeaz mai ales prtile laterale ale danturi pinioanelor cutiei de
viteze. Defectul se elimina prin reglarea cursei libere a pedalei.
Deformarea discului de frecare se produce mai ales, ca urmare a supranclzirii si a
reconditionari defectuoase. La decuparea ambreiajului , suprafeele deformate vor atinge
att suprafeele deformate vor atinge att suprafaa discul de presiune cat si pe cea a
volantului , fcnd imposibila decuparea completa .Cnd deformarea discului nu
depaseste 0,3-0,4 mm, acesta se ndreapt ,in caz contrar se inlocuieste .
Dereglarea prghiilor de cuplare conduce la o deplasare nclinata a discului de
presiune fata de poziia iniiala, astfel ca intr-o parte ramane in contact cu discul de
frecare, iar decuparea nu va fi completa. Defeciunea este insotita, mai ales la nceputul la
nceputul declupari nu va fi completa. Defeciunea se nltura prin reglarea prghiilor de
decuplare.
Ruperea prghiilor de decuplare duce la o situaie similara dereglarilor, numai ca
zgomotul produs este permanent datorita lovirii continue a prghiilor rupte de discurile in
rotaie.
Defectiunile mecanismului de comanda hidraulica conduc la imposibilitatea
declupari complete. Existenta aerului in instalaie provoac o situaie similara.
Ambreiajul cupleaz cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se
datoreste urmtoarelor cauze: spargerea discului de presiune, slbirea sau ruperea
arcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea
sau ruperea.
Spargerea discului de presiune se poate produce datorita fabricaiei
necorespunztoare, supranclzirii si conduceri defectuoase. Remedierea consta in
nlocuirea discului de presiune.
Slbirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dup o funcionare
ndelungata sau o manevrare brutala a ambreiajului .Remedierea se face prin nlocuirea
discului condus sau a arcurilor defecte.

Ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreste slbiri lor ca

urmare a funcionarii cu ocuri a ambreiajului sau montrilor greite .Defeciunea se
produce treptat si este insotita de ocuri si de zgomote metalice .Remedierea consta in
schimbarea discului de frictiune.
Discul condus. La discul condus al ambreiajului, utilizat la automobile pot aprea
urmtoarele defecte: uzura garniturilor de frecare, deformarea discului, uzura gurilor
pentru niturile garniturilor de frecare si uzura gurilor pentru bolurile distaniere.
Uzura garniturilor de frecare se stabilete prin msurarea cu sublerul; garniturile uzate se
inlocuiesc.
Deformarea discului se stabilete prin msurarea btii frontale cu un comparator: daca
discul e deformat, se strunjete garnitura de frecare pe adncimea de maximum 1 mm.
Uzura gurilor pentru niturile garniturilor de frecare se stabilete cu ajutorul unui
calibru tampon iar nlturarea defectului se face prin introducerea unor nituri noi, care se
refuleaz pana la umplerea gurilor.
In cazul uzurii gurilor pentru bolurilor distaniere, se alezeaz cu un alezor si se
introduc boluri distaniere majorate.
Discul condus se rebuteaz daca prezint: fisuri, ruperea a mai mult de doua arcuri de
presiune sau a mai mult de trei arcuri ale butucului.
Discul de presiune. Pot aprea urmtoarele defecte: rizuri pe suprafaa de lucru,
deformarea discului, uzura sau deteriorarea locaului prghiei, uzura gurilor pentru
bolul suportului, uzura suparfetelor laterale de ghidare in carcasa, sparturi ale urechilor
ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor.
Rizurile pe suprafaa de lucru sau deformarea discului se pot stabili vizual, iar uzura
prin msurarea cu sublerul sau, in caz de uzura neuniforma, cu comparator. Abaterea
maxima admisa de la planeitate este de 0, 1 mm .Aceste defecte se elimina prin strunjirea
suprafeei de lucru a discului respectnd cota minima admisa .
Deteriorarea locaului prghiei se constata vizual, iar uzura prin msurarea cu sublerul.
Recondiionarea consta in frezarea locaului la cota maxima admisa si folosirea a doua
aibe compensatoare cu grosimea de 0,700-0,775mm.
Uzura gurilor pentru bolul suportului se msoar cu un calibru-tampon. Aceste
defecte se elimina prin alezarea locaului si folosirea de bol majorat.
Uzura suprafeelor laterale de ghidare in carcasa se msoar cu sublerul suprafeele
uzate se ncrca cu sudura oxiacetilenica, apoi se ajusteaz prin frezare la cota nominala.
Sprturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor se
stabilesc vizual, iar Recondiionarea consta din sudura oxiacetilenica, urmata de ajustare
la nivelul materialului de baza.
Discul de presiune se rebuteaz :cnd rizurile sau crpturile suprafeelor de lucru nu
dispar prin strunjire pana la cota minima ; in cazul sprturilor sau rupturii ce

afecteaz corpul discului.

Parghiile de decuplare. Pot aprea urmtoarele defecte: uzura suprafeei de acionare,
uzura locaurilor pentru bolurile de ghidare, uzura suprafeelor laterale in zona de
contact.
Suprafaa de acionarea uzata se reconditioneaza prin ncrcare cu sudura electrica si se
rectifica la cota nominala.
Uzura locaurilor pentru bolurile de ghidare se stabilete vizual si se msoar cu un
calibru-tampon .Recondiionarea consta in alezarea si folosirea de boluri majorate .
Uzura suprafeelor laterale in zona de contact se msoar cu sublerul ; Recondiionarea
consta in frezarea ambelor suprafee , respectnd cota minima de 12,900 mm si folosirea
a doua aibe compensatoare cu grosimea de 0,500-0,525 mm.Parghiile de decuplare se
rebuteaz daca prezint : fisuri , sparturi ale corpului tijei, indiferent de mrime si poziie.
Furca de decuplare. La furca de decuplare pot aprea urmtoarele defecte: uzura
locaului sferic pentru bolul cu cap sferic, uzura locaului sferic pentru tija de comanda,
uzura suprafeei de fixare a manonului de decuplare, deteriorarea gurilor pentru
uruburile de fixare a manonului de decuplare.
Uzura locaului pentru boluri cu cap sferic se constata vizual si se msoar.
Recondiionarea consta dintr-o rectificare sferica a locaului la cota de reparaie,
folosindu-se bol sferic la cota majorata.
Uzura locaului sferic pentru tija de comanda se constata vizual si se determina cu un
calibru vergia. Recondiionarea consta in rectificare sferica a locaului la cota de reparaii
folosindu-se tija de comanda recondiionata la cota majorata.
Uzura suprafeei de fixare a manonului de decuplare se msoar cu un calibru-tampon;
Recondiionarea consta in rectificare plana a ambelor suprafee si folosirea a doua aibe
compensatoare.
Deteriorarea filetului gurilor pentru uruburile de fixare a manonului de decuplare se
controleaz cu un ablon. Recondiionarea consta in lrgirea si gurirea la cota si filetarea
la cota majorata.
Furca de decuplare se rebuteaz cnd prezint rupturi ale braelor prghiei si fisuri sau
rupturi ale corpului prghiei.
Carcasa ambreiajului. Pot aprea urmtoarele defecte: fisuri, crpturi, rupturi, uzura
guri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafeei de aezare.
Carcasa cu fisuri ,crpturi sau rizuri se reconditioneaza limitndu-se fisurile sau
crpturile , prin executarea unor guri cu diametru de 3 mm , la distanta de 10-15 mm de
capetele fisurilor , pe o adncime de 4-5 mm ; urmeaz apoi o sudare oxiacetilenica si
ajustare prin pilire si frezare pana la nivelul materialului de baza .
Uzura gurii de centrare se constata prin verificare cu un calibru-tampon;
Recondiionarea consta in majorarea prin gurire, alezarea la cota si folosirea unui tift de
centrare la cota corespunztoare.
Abaterea de la planeitate a suprafeei de aezare mai mare de 0,08 mm se
reconditioneaza prin strunjirea suprafeei de aezare , pe adncimea de maxim 0,500 mm
fara a depasi insa cota de 179,5 mm .

Carcasa ambreiajului se rebuteaz daca prezint rupturi sau sparturi cu o lungime pe

contur mai mare de 100 mm si care cuprinde mai mult de doua guri de prindere, fisuri si
crpturi care traverseaz doua sau mai multe guri.
Verificarea ambreiajului sau a partilor componente ale acestuia se face la demontarea
completa sau in cazul in care se repara sau se inlocuieste un organ defect.
La montarea ambreiajului se verifica :
- btaia frontala a discului condus la o anumita raza prin introducerea unui dorn in
canelurile butucului si fixarea dornului intre doua vrfuri de centrare; btaia
frontala se citete pe comparator cu cadran.
Daca btaia frontala depaseste limitele admise , discul se ndreapt cu cheia ;
- echilibarea statica a discului condus cu ajutorul unui dispozitiv.
Echilibrarea se realizeaz cu ajutorul unor plcute , reducnd la minim tendinta de
rostogolire a discului , in orice poziie pe barele dispozitivului ;
- Jocul radial si jocul lateral intre flancurile canelurilor a butucului ambreiajului si a
arborelui ambreiajului cu ajutorul unei lamele calibrate.
- arcurile de presiune care trebuie sa fie din aceeai grupa de sortare, msurndu-se
lungimea in stare libera si lungimea sub sarcina ;
-

Dimensiunile caracteristice pentru reglare si uzuri la ambreiajele cu arc central tip

diafragma, dimensiunile caracteristice se verifica att cu ambreiajul in stare libera
cat si sub aciunea unei forte.

nlocuirea subansamblurilor ambreiajului este condiionata de echilibrarea lor att

individual cat si in stare asamblata .In felul acesta, poziiile reciproce de asamblare devin
strict determinate, fiind evideniate prin coincidenta unor marcaje de referina.