Balada calatorului

O, e-att de bine cnd pe drumuri ninse

ntlneti o cas cu lumini aprinse,
Un ogeac din care se ridic fum,
Cnd te prinde noaptea cltor la drum!
Sania coboar clinul de pdure.
Fug n urma noastr luminiuri sure
i-n singurtatea care ne petrece,
Peste vrf de arbori, asfinitul rece
Strbtnd podoaba crengilor subiri
Lumineaz-n aer boli de trandafiri.
Dar amurgul palid a-nceput s scad.
Noaptea, ca un abur, crete din zpad.
Se ivesc departe mguri de hotar,
ntr-un loc se face drum pustiu de car,
i-o fntn strmb pe lumina zrii
Pare c sporete linitea-nserrii...
Drum de vis! E clipa mutei agonii
Cnd alaiul Nopii zboar pe cmpii,
Cnd singurtatea umbrele-i arat
i departe-n esuri Ziua alungat
Lng reci fruntarii alergarea-i curm,
Cu ochi mari de spaim s priveasc-n urm,
S-i adune-n locul unde-a-ncremenit
Peste sni de ghea prul despletit.
Ca-ntr-o presimire sufletul i-e-nchis.
Unde eti? i pare c trieti un vis...
Treci lsnd n urm, la rspntii mute,
Umbre solitare i necunoscute,
Treci ducnd o parte din tristeea lor,
Un suspin, o rug, un zadarnic dor.
Iar trziu, cnd taina dimprejur te cheam
i-i strecoar-n suflet un fior de team,
Singur cu povara cugetului tu
Te cuprind deodat lungi preri de ru
Dup-o fericire care ntrzie,
Dup cte n-au fost, dar puteau s fie,
Dup cele duse pentru totdeauna...
Astfel, cu mirare, te trezeti cnd luna
Lumineaz somnul unei lumi din basme,
Iar omtul umple noaptea de fantasme.
...................
...................
O, e-att de bine cnd pe drumuri ninse
ntlneti o cas cu lumini aprinse,

Un ogeac din care se ridic fum,

Cnd te prinde noaptea cltor la drum!

Rapsodii de primavera
I
Sus prin crangul adormit,
A trecut in taina mare,
De cu noapte, risipind
Siruri de margaritare
Din panere de argint,
Stol balai
De ingerasi
Cu alai
De toporasi.
Primavara, cui le dai?
Primavara, cui le lasi?
II
Se-nalta abur moale din gradina.
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperisuri vestede-n lumina
Intind spre cer ogeacuri fara fum.
Pe langa garduri s-a zvantat pamantul
Si ies gandacii-Domnului pe zid.
Ferestre amortite se deschid
Sa intre-n casa soarele si vantul.
De prin balcoane
Si coridoare
Albe tulpane
Falfaie-n soare.

Ies gospodinele
Iuti ca albinele,
Parul le flutura,
Toate dau zor.
Unele matura,
Altele scutura
Colbul din patura
Si din covor.
Un zarzar mic, in mijlocul gradinii,
Si-a rasfirat crengutele ca spinii
De frica sa nu-i cada la picioare,
Din crestet, valul subtirel de floare.
Ca s-a trezit asa de dimineata
Cu ramuri albe si se poate spune
Ca-i pentru-ntaia oara in viata
Cand i se-ntampla-asemenea minune.
Un nor sihastru

Si-aduna-n poala
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petala
De miozot.
III
Soare crud in liliac,
Zbor subtire de gandac,
Glasuri mici
De randunici,
Viorele si urzici...

Primavara, din ce rai

Nevisat de pamanteni
Vii cu mandrul tau alai
Peste cranguri si poieni?
Pogorata pe pamant
In matasuri lungi de vant,
Lasi in urma, pe campii,
Galbeni vii
De papadii,
Balti albastre si-nsorite
De omat topit abia,
Si pe dealuri mucezite
Araturi de catifea.
Si pornesti departe-n sus
Dupa iarna ce s-a dus,
Dupa trena-i de ninsori
Asternuta pe colini...
Drumuri nalte de cocori,
Calauzii cei straini,
Iti indreapta an cu an
Pasul tainic si te mint
Spre tinutul diafan
Al campiilor de-argint.
Iar acolo te opresti
Si doar pasul tau usor,
In omat stralucitor,
Lasa urme viorii
De conduri imparatesti
Peste albele stihii...
Primavara, unde esti?

Romanta gramofonului
Eu sunt un genial amestec
De Poezie
i de Proz,

Eu sunt extrema ntrupare i ultima metamorfoz

A Spiritului, care lupt de zeci de veacuri s
supuie
Materia
Din care zilnic i modeleaz o statuie...
Eu sunt un sarcofag de note mbalsamate,
Un album
n care-o primadon moart
D
Gratis
Un concert postum.
Prin mine mor ca s renasc
Vibraii pentru mai trziu,
Eu sunt ce n-am fost niciodat
i-un sfert din ce era s fiu!
Un capelmaistru invizibil comand plniei sonore
Trei game ultraviolete
i alte trei, multicolore,
Pe cnd bagheta lui ocult,
Btnd frenetica msur,
nscrie notele n aer pe-o-nchipuit partitur...
Eu sunt un mecanism precoce,
Sunt o cutie ventriloc,
Un fericit concurs de piese cu aciune reciproc:
uruburi,
Ace,
Manivel,
Sunt arcul primului avnt,
Trompet,
Plac,
Diafragm
i... dracu tie ce mai snt!...
Pornesc metalice acorduri
i-n ritmul unui dan romantic
Se-nal,
Cresc tumultuoase, ca o tempest pe Atlantic,
Apoi coboar, se-ntretaie i mor ncet
Ca un ecou
Produs de zborul unei mute
n cavitatea unui ou...
Dar placa se-nvrtete-ntruna
Ca un perpetuum-mobile.
Pe ea i-au imprimat scheletul un ir de sunete
Fosile
Prin care oamenii de mine
Vor ti cum fluierau strbunii...
Cci, ce e placa?

E un zero n exerciiul funciunii.

O suprafa cnttoare.
Un ghem de note.
O tipsie
Pe care doarme o roman czut n catalepsie.
E o spiral fecundat de vrful unui ac virgin.
Carusso, Patti, Batistini
i tragicul aliapin.
Eu sunt...
Dar nu!
Antichitatea mi-a-mprumutat un nume straniu
Din trei silabe
Frontispiciul nemrginitului cavou...
Eu sunt Trecutul care geme
Cu rezonana unui craniu
n golul cruia Viaa i cnt ultimul ecou.