Sunteți pe pagina 1din 17

INTEGRAREA EUROPEANA ESEU GEOGRAFIE

1.Conceptul integrarii economice.


Integrarea economica este un proces de dezvoltare a relatiilor dintre statele lumii prin
diferite forme si metode de aprofundare a schimburilor economice si de crestere a gradului de
intrepatrundere a economiilor nationale.Aceasta forma de legatura a economiilor mai multor
tari s-a dezvoltat abundent dupa al cel de al 2-lea razboi mondial. Integrarea economica poate
fi constituita de catre 2 sau mai multe state care asigura: 1.Dezvoltarea schimburilor
reciproce; 2.Interdependente reciproce; Procesul de integrare economica are la baza acorduri,
intelegeri, care se fac intre tarile participante.IE este un proces determinat de mai multi
factori economici, sociali, tehnici si politici:
-Crearea conditiilor ce sa stimuleze schimburile reciproce;
-Progresul tehnico-stiintific contemporan ce necesita investitii mari;
-Posibilitati restrinse ale pietelor nationale;
-Cresterea concurentei pe piata mondiala.
2.Formele si tipurile de Integrare.
Dupa specificul relatiilor economice pot fi evidentiate diferite forme de integrare
economica.Aceste forme reprezinta si etape parcurse de procesul de integrare:
1.zona libera de schimb;2.uniune vamala;3.piata comuna;4.piata unica (uniune economica si
monetara); 5.integrare politica.
Zona libera de schimb 1.eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative in
schimburile reciproce. 2.promovarea politicii comerciale proprii fata de celelalte tari.
Uniune vamala 1.armonizarea legislatiilor vamale a tarilor membre. 2.tarif vamal comun
fata de tarile neparticipante;
Piata comuna 1.uniune vamala;2.circulatia libera a marfurilor, serviciilor si a capitalului;
Piata unica 1.armonizarea politicilor economiilor nationale.2.armonizarea politicilor
monetare.
Integrare politica 1.integrare economica totala,crearea unor institutii
commune;2.reprezentarea uniunii ca un tot intreg pe plan mondial.
3.Cauzele integrarii economice europene.
Cauzele sunt de natura politica,economica si sociale care isi au originea in conditiile interne
de dezvoltare a fiecarei tari sau din mediul international.Aceste cauze sunt:
1.revolutia tehnico-stiintifica;
2.concurenta acerba;
3.dezvoltarea sau aparitia firmelor multinationale;
4.dezvoltarea rapida a SUA;
5.dorinta statelor europene de a largi si de a mentine relatii cu fostele economii;
6.cauze politice.
4.Avantajele si dezavantajele procesului de integrare.
Avantajele integrarii:
1.liberalizarea totala a comertului;

2.asistenta financiara in proiectele comune;


3.stimularea investitiilor straine;
4.aplicarea tehnicilor si standardelor privind calitatea si siguranta produselor;
5.eliminarea statutului de tara in curs de dezvoltare;
6.alinierea preturilor la cele din interiorul uniunii.
Dezavantajele integrarii:
1.suprimarea totala a protectiei productiei autohtone fata de concurenta furnizorilor din
uniune;
2.investitii straine directe;
3.implementarea regulamentelor uniunii atrag dupa sine costuri mari;
4.aliniere preturilor la cele europene;
5.pierderea suveranitatii.
5. Bazele istorice ale integrrii europene.
Miscarea pentru unificarea continentului european incepe dupa primul razboi mondial in
1922, cind contele Richard Nicholoas Callerge, om politic de origine austriaca infiinteaza
Uniunea Paneuropeana, care este considerata prima organizatie nonguvernamentala
europeista de pe continent si este considerata cea mai veche miscare avind ca obiectiv
unitatea europeana.Primul congres al Unitatii Europene a avut loc la Viena in octombrie 1926
cu prevederi pentru o Europa unita, dar cu state suverane, se pleadeaza pentru
federalitate.Numele acestei federalitati ar fi Statele Unite ale Europei prin care nici un stat nusi sacrifica din suveranitate.Aceasta unitate ar trebui sa favorizeze cooperarea
interguvermnamentala mai ales in domeniul politic, juridic si vamal.Aceasta miscare
paneuropeana este destramata si interzisa de catre miscarea nazista.Promulgatorii acestei idei
emigreaza in SUA inainte de cel de-al 2-lea razboi mondial.
In perioada ce a urmat de dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, diferiti oameni de stat din
Europa au arata un interes sporit de prevenire a noilor conflicte pe continentul european si
anume prin realizarea unei unitati intre statele europene.In 1946 la 19 septembrie la Zurich
Winston Churchill rosteste un discurs prin care propune crearea repetata a Statelo Unite ale
Europei.In1947 ianuarie, Churchill a infiintat Comitetul provizoriu pentru o Europa unita la
Londra, format de catre conducatorii partidelor Regatului Unit (laburist,
conservator,liberal).Oprima incercare de colaborare a organizatiilor a avut loc la Paris in iulie
1947, cind s-a format un comitet de coordonare in care participa toti reprezentantii acestor
organizatii (comitetul international de cordonare a miscarilor pentru unitatea
europeana).Acest comitet are rol de a forma congresul Europei la care urmeaza sa participe
personalitati ce pledau pentru o Europa unita. Acestea sunt tentativele de formare a unui stat
federal. Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial SUA acorda ajutor material in valoare de 13mlrd
de dolari cu conditia conlucrarii statelor europene din vestul europei.
6.Tratatul de la Paris (1950).Comitetul economic al carbunelui si otelului.
Esecul proiectelor globale de constituire a unei Europe Unite la condus pe Jean Monet la
implementarea unei metode noi ce va sta la baza crearii Comitetului European al Carbunelui
si Otelului care serveste in inceput pentru rezolvarea problemelor de prima importanta si
anume:

1.Necesitatea de a permite Germaniei de a se integra in Europa;


2.Reconsteuirea capacitatii economice a statelor europene;
3.Dizpozitia barierelor si controlului la frontiera, care limita circulatia productiei.
Aceata Unitate era dorita de SUA care vedea un proiect de extindere a sferei de influenta
contra URSS.
In 1950 planul lui Monet este facut public.La 9 mai 1950 prin aceasta declaratie Franta
propune Germaniei crearea in comun a productiei de carbune si otel, semnata in iunie
1950.Redactarea tratatului a avut loc la in aprilie 1951 cind a intrat in vigoare prevederile
tratatului de la Paris.Sediul Comitetului European al carbunelui si otelului a fost fixat la
Luxemburg.In componenta comitetului intra Franta,Germania,Italia+TarIle Beneluxului (intre aceste tari exista deja o zona libera de schimb).Comunitatea economica
a carbunelui si otelului are o structura institutionala inedita si anume un organ independent
numit Inalta Autoritate (primul presedinte fiind Jean Monet) dotat cu principalele puteri de
decizie, isi incepe activitatea in 1952, deasemenea un organ interguvernamental Consiliul
Special al Ministrilor, o Adunare Comuna si o Curte de Justitie.Deciziile Inaltei Autoritati se
impun tuturor statelor membre.Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului este finantata
prin varsarea directa a intreprinderilor ce activeaza in domeniu.Tratatul obliga intreprinderile
din aceasta ramura sa respecte concurentii si realizarea unei piete comune in ramura
respectiva.Comunitatea Europeana a Carbunelui si otelului sufera esec din cauza caracterului
specializat si din cauza declinului puterii economice a carbunelui si otelului in favoarea
petrolului.Tratatul respectiv este semnat pe o perioada de 50 ani si va disparea in 2014.
7.Tratatul de la Roma(1957-1958).
In cadrul sedintei de la Messina(Italia), cei 6 ministri de externe a tarilor membre CECO pun
in discutie crearea unei uniuni vamale si largirea sistemului CECO spre alte domenii, semnat
la Roma in martie 1957 (ratificat in 1958).Prin semnarea acestui tratatse infiinteaza o
comunitate economica europeana si comunitatea economica a energiei atomului
(EUROATOM).Tratatul de la Roma opteaza pentru realizarea uniunii vamale si stabilirea
urmatoarelor actiuni:
1.Inlaturarea completa,dar treptata a taxelor vamale (import,export);
2.Inlaturareea completa dar treptata a restrictiilor cantitative si altor bariere netarifare;
3.Instituirea unui regim fiscal comun, elaborarea si abordarea unor legi comune prin
desfasurarea concurentii in cadrul uniunii;
4.Instituirea unei politici comerciale comune fata de tarile terte;
5.Implementarea politicilor comune agrare;
6.Asigurarea liberei circulatii a persoanelor si a fortei de munca, libera a marfurilor si a
capitalului.
8.Obiectivele Comunitatii Economice Europene.
1.Crearea unei piete comune interne;
2.Lichidarea restrictiilor cantitative si a taxelor vamale;
3.Atingerea celor 4 libertati;
4.Asigurarea liberei concurente;
5.Apropierea legislatiilor nationale;

6.Politici comune, nu doar tarife comune fata de tarile terte;


7.Constituirea Bancii Europene de Investitii, cu scopul dezvoltarii economiei societatii.
Realizarea acestor obiective au fost incredintate institutiilor formate: parlament, consiliu de
ministri, comisia.Primele masuri in vederea lichidarii barierelor vamale intra in vigoare in
1959, fiind adoptat un calendar de realizare a reducerii succesive a taxelor vamale si a
restrictiilor de ordin cantitativ.Taxele vamale la export au fost eliminate in 1969.In 1992 se
pun bazele politicii agricole comune ce au obiectivul: pietei comune, preferinte asupra
productiei comunitatii, solidaritate financiara.
9.Obiectivele Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euroatom).
Scopul principal privind crearea acestei comunitati a fost crearea conditiilor de dezvoltare a
unei puternice industrii nucleare, care a condus la urmatoarele actiuni:
1.elaborarea cercetarilor stiintifice;
2.stabilirea normelor comune a securitatii lucratorilor si a populatiei;
3.stimularea investitiilor de capital si formarea intreprinderilor mixte;
4.controlul tuturor consumatorilor de resurse energetice;
5.crearea unei piete comune nucleare;
6.colaborarea organizatiilor capabile sa asigure folosirea energiei nucleare pentru progres si
in scopuri pasnice. *Pentru a lupta mpotriva lipsei generalizate de energie tradiional din
anii cincizeci, cele ase state fondatoare (Germania, Belgia, Frana, Italia, Luxemburg, rile
de Jos) au ncercat s gseasc n energia nuclear o modalitate de a obine independena
energetic. Deoarece costurile investiiilor n energia nuclear depeau posibilitile statelor
considerate n mod individual, statele fondatoare s-au unit i au format Euratom.
n linii generale, tratatul are drept obiectiv s contribuie la formarea i la dezvoltarea
industriilor nucleare europene, astfel nct toate statele membre s poat profita de
dezvoltarea energiei atomice i s garanteze securitatea aprovizionrii. n acelai timp,
tratatul asigur un nivel ridicat de securitate pentru populaie i mpiedic deturnarea
materiilor nucleare destinate unor scopuri civile ctre obiective de tip militar. Este important
de reinut faptul c Euratom nu are competene dect n domeniul energiei nucleare civile i
panice.
10.De la uniune vamal la pia comun i ulterior la pia unic(1970-1992).Actul Unic
Eurpoean (1986).
Consecutivitatea lichidarii taxelor vamale: Din 1959 taxele vamale sunt lichidate cu 9-10%.In
1960 cu 20%, urmatorii ani pina in 1968 anual se lichideaza cu 10%. 1970-1979- aceasta
perioada este caracterizatta printr-o aprofundare a procesului de integrare, deasemenea este
caracteristic criza economica 1973 -1979. Se caracterizeaza printr-o extindere geografica.
Anglia,Danemarca,Germania Spania prin crearea unei piete comune menita sa asigure libera
circulatie a persoanelor-fortei de munca,marfurilor,serviciilor si capitalului.Din 1968 incepe
libera circulatie a fortei de munca, comertul cu servicii a fost partial realizat in perioada anilo
70-80, deasemenea se incearca liberalizarea circularii capitalului, care consta in
transferurile financiare intre tarile membre.In perioada 1968, au fost facute tentative de
instalare a unui sistem fix de schimb intre monedele tarilor membre.In 1979 a fost creat
sistemul monetar european, functionarea caruia influenteaza pozitiv asupra stabilirii ratelor de

schimb.Comunitatea europeana isi pune ca obiectiv sa duca pina la sfirsit crearea pietei unice,
bazele caruia au fost puse prin tratatul de la Roma si ca rezultat in 1986 are loc
semnarea Actului Unic European, care contine cartea alba in care sunt inregistrate 300 de
masuri ce presupun 3 tipuri de actiuni,si anume:
1.suprimarea barierelor netarifare, unificarea normelor si regulamentelor nationale in
domeniul tehnic si a protectiei consumatorului;
2.reglementarea pietelor publice ce au ca efect excluderea in fiecare tara a intreprinderilor
externe tarii;
3.liberalizarea integrala a serviciilor financiare prin lichidarea controlului in miscarea
capitalului si libera stabilire a bancilor din cadrul tarilor membre.
11.De la pia unic la integrare politic i monetar (1992-1998). Tratatulde la
Maastricht (1992). Tratatul de la Amsterdam (1997).Realizarea pietii unice a luat sfirsit la
31 decembrie 1992, deasemenea in aceasta perioada se observa mari devieri la nivel
decizional si se incep urmatoarele schimbari in cadrul institutiilor europene:
1.recunoasterea existentei juridice a consiliului european.
2.modificarea regulilor de vot in cadrul consiliului.
3.comisia isi largeste spectrul de activitate.
4.cooperarea parlamentului european cu consiliul de ministri.
Integrarea politica si monetara(1993-1998).La 7 februarie 1992 la Maastricht a fost semnat
tratatul de constituire al UE, acest tratat intra in vigoare in 1993.Ideea principala era crearea
unui stat federal ce ar avea o politica externa si de securitate comuna,o moneda unica,o
cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne.Tratatul prevede:
1.modificari in domeniul legistaltiv;
2.revizuirea si precizia competentei parlamentului european,consiliului de ministri si a
comisiei;Parlamentul european isi largeste competenta in realizarea Itegrarii politice si
monetare a transporturilor,invatamintului,relatiilor trans-europene, a mediului.
3.cooperare interguvernamentala;instaurarea politicii externe si de securitate comuna,inclusiv
crearea politicii comune de aparare.
4.sfera economica, crearea unei uniuni monetare;
5.sfera sociala.
Tratatul de la Amsterdam, semnat in octombrie 1997, intra in vigoare in 1998.Obiectivele
acestui tratat coincid cu cele de la Maastricht cu urmatoarele modificari:
1.dreptul cetatenilor europeni;
2.infiintarea monedei unice;
3.extinderea sau largirea uniunii;
Drepturile cetatenilor europeni:1.de a se deplasa liber pe teritoriul uniunii;2.dreptul la
alegerile europene si la vot, orice cetatean al UE cu resedinta in orice stat membre are dreptul
la vot si sa fie ales in parlamentul european indiferent de faptul unde el rezida in acel
moment;3.dreptul la recurs nonjudicial(dreptul la aparare si dreptul la petitie in fata
parlamentului european);4.dreptul la protectia diplomatica.Dupa semnarea tratatului de la
Amsterdam s-a decis:
1.presedintele comisiei, comisarii si echipa sa pot fi numiti numai dupa aprobarea

candidaturilor de catre parlament, care capata functia de organ reprezentativ a intereselor


cetatenilor europeni;
2.deciziile parlamentului sunt luate prin voturi cu majoritatea absoluta;
3.se ia decizia de a marii nr. De reprezentanti a tarilor membre in parlament, nr. lor fiind in
corespundere cu puterea economica a tarii si a nr. populatiei. La 13 decembrie 1997 la
consiliu european de la Luxemburg a fost pusa in discutie extinderea UE spre est si sud, unde
a fost elaborata o declaratie ce mentiona lansarea procesului de extindere si este pusa in
discutie introducerea monedei euro(reforma institutionala.
12.Sinteza Tratatului de la Nisa.
Tratatele de la Maastricht si Amsterdam au prevazut prevezuirea sa cu scopul formarii
reformei institutionale necesare procesului de extindere a UE. Prin tratatul de la Nisa se
aproba un numar mare de reforme legat de procesul de extindere. Tratatul este semnat in
februarie 2001, ratificat in 2003.
Principalele obiective ale tratatului sunt:
1.schimbari institutionale ce includ:
-nr.de locuri in cadrulu parlamentului UE;
-nr.de voturi alocate in cadrul Consiliului;
-procesul de luare a deciziilor se face prin majoritatea calificata(fiecarei tari ii este alocota o
pondere de voturi in functie de nr. Populatiei).
2.Procesul de decizie:
-extinderea ariei de utilizare a procesului de decizie prin vot cu majoritatea calificata prin
cadrul consiliului.
-cooperareea judiciara in problemele civile;
-numarul minim de state membre pentru propunerea unei clauze (8 state);
-cooperare strinsa in domeniile legistlativ,politica externa,politica economica si sociala.
-dezvoltarea capacitatii militare a UE.Prin crearea unor structuri politice si militare si crearea
comitetului politic si de aparare ce poate primi autorizarea din partea consiliului.
-extinderea sprijinului comunitar in noi sectoare de activitate social,educational,comunitar.
13.Prevederile Tratatului de la Lisabona.
Tratatul de la Lisabona este rezultatul negocierelor intre statele membre intrunite in
decembrie 2007, in cadrul unei conferinte interguvernamentale.Tratatul intra in vigoare in
decembrie 2009.Acest tratat prevede modificari in tratatul de constituire a UE(cel de la
Maastricht) si Tratatul de constituire a comunitatii europene(cel de la Roma) Cele mai
importante prevederi ale tratatului sunt:
1.UE capata statut de persoana juridica;
2.Functia de presedinte al consiliului UE este transformata in functia de presedinte al UE cu
un mandat de 2.5 ani;
3.Este infiintata functia de ministru de externe a UE;
4.Numarul comisarilor este redus cu o treime;
5.Se modifica modalitatea de vot in cadrul consiliului;
6.Se extind functiile parlamentului european;
7.Parlamentele nationale capata puteri sporite asupra reformelor UE;

8.Parlamentul UE va constitui 731 membri, fiecare tara avind minim 6 si maxim 96 de


membri in functi de nr. Populatiei. Dupa ratificarea tratatului in 2009 ,regulile tratatului de la
Nisa ramin pina in 2014.
14.Institutiile Uniunii Europene.
UE nu este un stat federal deoarece tarile membre isi pastreaza suveranitatea, nu este nici o
organizatie interguvernamentala deoarece tarile membre isi unesc o parte din suveranitate si
obtin o influenta si o putere colectiva.Prin reunirea suveranitatii se intelege ca statele membre
delegheaza anumite puteri de decizie unor institutii comune pe care le-au creat impreuna,
astfel incit deciziile cu privire la problemele specifice de interes comun sa poata fi adoptate in
mod democratic la nivel European. Institutiile UE sunt:
1.Parlamentul European-care reprezinta cetatenii UE si este ales de catre acestia;
2.Consiliu UE-care repreprezinta statele membre;
3.Comisi UE-care reprezinta interesele UE;
Acest triunghi institutional elaboreaza politici si legi ce se aplica pe intreg teritoriu al
uniunii.Comisia propune legi noi, iar parlamentul si consiliul le adopta.Statele membre aplica
aceste legi, iar comisia asigura respectarea lor.Alte institutii:
4.Curtea de Justitie-este arbitru final in litigiile din domeniul dreptului european;
5.Curtea de Conturi-ce controleaza modul de finantare a activitatii UE.
Puterile si responsabilitatile institutiilor sunt prevazute in tratatele ce stau la baza constituirii
UE.Tratatele sunt aprobate de catre presedintii si priministrii tarilor UE si raatificate ulterior
de parlamentul acestor tari.
Institutiile complementare ale UE sunt:
1.Comitetul economic si social European;2.Comitetul regiunilor;3.Banca Europeana de
investitii;4.Banca Centrala Europeana;5.Ombudsmanul European;6.Controlul European
pentru protectia datelor.
Deasemenea mai sunt si numeroase agentii specializate ce indeplinesc anumite atributii de
natura tehnica, administrativa.
15.Parlamentul European.
PE are mai multe competene, mai importante fiind cele consultative, de participare n
elaborarea legislaiei, de control asupra activitii altor instituii comunitare, pentru
desemnare i confirmare n funcii, de gestionare i monitorizare a executrii bugetului.
Exercitnd competenele consultative, PE i poate exprima opinia (de obicei, sub form de
rezoluii) cu privire la toate problemele ce vizeaz Uniunea European, naintnd-o
instituiilor comunitare. Pe de alt parte, i propunerile Comisiei ctre Consiliu sunt naintate
Parlamentului European pentru o opinie consultativ. Parlamentul European poate sugera
modificri, poate amna adoptarea unei hotrri pentru a-i formula propriile opinii ori poate
remite propunerile ctre comitetele sale specializate. PE este numit n mod neoficial
instituie cu trei locuri de edere. edinele plenare se desfoar la Strasbourg, membrii
Comitetelor parlamentare se ntrunesc la Bruxelles, iar personalul administrativ, precum i
Secretariatul General au sediul la Luxembourg.
16.Consiliul de ministri a UE.
Consiliul UE este una dintre instituiile decizionale centrale ale Uniunii Europene i dispune

de competene legislative i executive importante. Consiliul, constituit n baza tratatelor


adoptate n anii 50, exercit o funcie dubl n sistemul politic al UE: de instituie a
Comunitii i de forum pentru exprimarea intereselor naionale. Consiliul Uniunii Europene
nu are analogii n ntreaga lume. Membri ai acestei instituii sunt minitrii guvernelor
naionale ale rilor UE. Participarea minitrilor se determin n baza problemelor discutate.
De exemplu, dac se discut o problem ce ine de mediul ambiant, se ntrunesc minitrii
ecologiei, i acest Consiliu este numit Consiliu al mediului.
Problemele ce vizeaz relaiile UE cu restul lumii sunt reglementate de ctre Consiliul pentru
relaii externe i afaceri generale. Acest Consiliu are, ns, responsabiliti mult mai extinse
pentru chestiuni de politica general. Consiliul Uniunii Europene este instituia n cadrul
creia minitrii satelor membre decid asupra legilor europene. Sediile sale se afl la Bruxelles
i la Strasbourg.
17.Comisia UE.
Comisia UE are un caracter supranaional i reprezint organul executiv al Uniunii Europene.
Comisia ndeplinete i rolul de secretariat al Uniunii Europene, angajnd pentru aceste
activiti funcionari. Comisia European a fost instituit prin tratatul de fuziune de la
Bruxelles (1967), moment n care nalta autoritate a Comunitii Europene a Crbunelui i
Oelului, Comisia Comunitii Economice Europene i Comisia Europeana pentru Aprare au
fost substituite de o comisie unic. Comisia European este calificat drept o for motrice a
ntregului sistem instituional european, fiind organul executiv al Uniunii Europene i avnd
rolul de a ntocmi proiecte de legi i de a monitoriza aplicarea acestora. Sediul Comisiei este
la Bruxelles.
18.Curtea de Justitie.
(CEJ) asigur interpretarea i aplicarea conform a TUE. CEJ ofer garanii juridice, necesare
funcionrii legii n toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene, soluioneaz
divergenele: dintre statele membre; dintre statele membre i Uniunea European; dintre
instituiile Uniunii Europene; dintre Uniunea European i persoane fizice sau juridice,
inclusiv colaboratorii ei. Curtea elaboreaz concluzii privitor la acordurile internaionale,
emite decizii preliminare pentru dosarele transmise ei de ctre instanele naionale, dei
acestea nu au nici o for juridic. Tratatul Uniunii Europene a conferit Curii Europene de
Justiie autoritatea de a aplica amenzi guvernelor statelor,membre pentru neconformarea cu
dreptul Uniunii Europene i de a solicita guvernelor, care nu aplic dreptul european n mod
corect, acoperirea daunelor provocate. n activitatea sa, CEJ ndeplinete rolul de:
-curte constituional, care analizeaz nclcrile i implementeaz dreptul comunitar
-curte administrativ n procesele intentate de persoane fizice sau juridice, care doresc
anularea unei legi a Uniunii Europene;
-curte consultativ, creia instituiile sau statele membre ale UE pot adresa petiii ce in de
revizuirea juridic a acordurilor cu statele care nu sunt membre ale UE i cu organizaiile
internaionale. Sediul CEJ este la Luxemburg.
19.Curtea de conturi a UE.
(CEA), numit uneori i Curtea de Conturi, este un organ al Uniunii Europene creat cu scopul
de a realiza verificrile de audit ale bugetului Uniunii Europene i ale bugetului instituiilor

acesteia. Acest organ verific legalitatea i regularitatea veniturilor i cheltuielilor Uniunii


Europene prin intermediul controlului de audit i inspeciilor. Scopul crerii acestei instituii a
fost de a mbunti angajamentul instituional pentru o contabilizare mai sistematic. CEA
examineaz conturile tuturor ncasrilor i cheltuielilor comunitare i ale oricrui organism
creat de UE. La sfritul fiecrui an financiar, Curtea de Auditori public un raport anual cu
privire la veniturile i cheltuielile efectuate n mod legal i regulamentar. Raportul este
examinat de Parlamentul European nainte de a fi prezentat Comisiei. Sediul CEA se afl la
Luxemburg.
20.Comitetul Economic si social european.
Comitetul Economic si social european (CES) este un organ consultativ i are calitatea de
garant al diferitelor grupuri sociale i economice (antreprenori, sindicate, fermieri,
consumatori, etc.), interesele crora sunt reprezentate n structura de conducere a Uniunii
Europene. CES este i un forum de discuii eseniale cu privire la interesele comune n UE.
Este, n acelai timp, o form de introducere a dialogului i o platform instituional, care
ofer populaiei implicate n viaa economic i social a Europei posibilitatea de a participa
la procesul de adoptare a deciziilor n Uniune. Comitetul Economic i Social realizeaz
prezentarea opiniilor Consiliului, Comisiei i Parlamentului European, precum i consultarea
n diferite domenii ale politicii UE.
21.Comitetul regiunilor.
Comitetul rgiunilor (CoR) este un instrument instituional independent, care reprezint
interesele autoritilor regionale i locale ale Uniunii Europene. CoR are rol consultativ i
asigur conexiunea ntre autoritile locale i regionale i instituiile Uniunii Europene.
Existena Comitetului Regiunilor ofer reprezentanilor autoritilor locale i regionale
posibilitatea de a-i exprima opinia referitor la politica UE. CoR are dreptul de a prezenta din
proprie iniiativ rapoarte, oferind reprezentanilor structurilor regionale i locale posibilitatea
s-i expun opinia cu privire la orice aspect al integrrii europene. Conform Tratatului de la
Amsterdam, numrul domeniilor, n care este obligatorie consultarea CoR, a crescut. CoR are
n atenia sa problemele referitoare la angajarea forei de munc, politica social i cea de
mediu. Sediul CoR este la Bruxelles.
22.Banca europeana de investitii.
Banca europeana de investitii (BEI) are menirea s ajute UE n realizarea obiectivelor ce i
le-a propus, prin finanarea proiectelor de divers gen. Sunt selectate proiectele de interes
public, care susin integrarea european, asigur coeziunea dintre dezvoltare, politic,
economie i sfera social, bazat pe o economie inovaional. Activitatea BEI este non-profit,
banca nu ofer sprijin financiar pentru salvarea sau meninerea cursului valutar. Pentru
propria activitate, BEI nu utilizeaz fonduri din bugetul UE. Aproximativ 90% din activitile
finanate de BEI se desfoar n cadrul Uniunii Europene, dar o parte semnificativ este
oferit i viitoarelor state membre. n acest sens, BEI ofer un suport considerabil dezvoltrii
rilor din bazinul Mrii Mediterane i Mrii Caraibelor, Oceanului Pacific, Africii, precum
i Asiei i Americii Latine. Sediul BEI este la Luxemburg.
23.Banca centala europeana.
Banca centala europeana (BCE) a nlocuit Institutul Monetar European (IME), care a pregtit

calea ctre cea de-a doua etap a UEM i pentru introducerea valutei comune. BCE i bncile
centrale naionale fac parte din Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC). SEBC este
responsabil de politica monetar comun a rilor din zona euro, de conducerea operaiunilor
de schimb extern, de administrarea rezervelor oficiale de valut strin i de promovarea
operrii corecte a sistemelor de plat. BCE poate emite, n mod independent, bancnotele
euro cu scopul de a menine stabilitatea sistemului financiar.
Obiectivul de baz al BCE este meninerea stabilitii preurilor i susinerea politicilor
economice generale ale comunitii, fr a prejudicia obiectivul stabilitii preurilor. n acest
mod, se pstreaz un control strict asupra ratei inflaiei. Scopul BCE este de a asigura, de la
an la an, o cretere a preurilor cu mai puin de 2%. BCE dispune de propriul buget i este
verificat doar de Curtea European de Auditori n ceea ce privete administrarea eficient a
fondurilor. i are sediul n Frankfurt pe Main.
24.Ombudsmanul European.
Ombudsmanul European ca instituie a fost creat conform prevederilor Tratatului Uniunii
Europene de la Maastricht. Ombudsmanul este un intermediar ntre cetean i autoritile
UE. El are competena de a primi i a investiga plngerile cetenilor, ntreprinderilor i
instituiilor, persoanelor fizice i juridice cu domiciliu legal n rile UE. Ombudsmanul ajut
la eliminarea problemelor provocate de administrarea proast n instituiile europene, n alte
structuri ale Uniunii, precum:
-decizia incorect a uneia dintre instituiile europene sau a unora dintre organele structurii
care afecteaz drepturile ceteanului, organizaiei sau ale ntreprinderii ;
-discriminarea dup gen, ras, vrst sau viz de reedin;
-abuzul puterii;
-refuzul informaiei solicitate unei instituii europene;
-amnarea nemotivat a cercetrii dosarului n instana european de justiie;
-procedura de examinare incorect n instana european de justiie.
Ombudsmanul poate fi contactat de orice persoan, instituie ori ntreprindere amplasat pe
teritoriul UE i care consider c a devenit o victim a proastei administrri a unei instituii
sau organizaii a Uniunii Europene. n fiecare an, ombudsmanii prezint Parlamentului
European un raport general cu toate cazurile investigate n aceast perioad. Sediul acestuia
se afl la Strasbourg.
25.Controlul European pentru protectia datelor.
Controlorul European pentru Protecia Datelor (CEPD) este o autoritate independent.
Responsabilul European pentru Protecia Datelor monitorizeaz procesele de colectare i
procesare a datelor cu caracter personal (spre exemplu, date medicale, adrese, numere de
telefon). Orice persoan, care consider c datele sale cu caracter personal care au fost
colectate, prelucrate sau uilizate de o instituie european sunt eronate sau au fost dobandite
ilegal, poate inainta o plngere Responsabilului European pentru Protecia Datelor care este
garantul european al proteciei datelor personale. n cazul n care plngerea este ntemeiat,
Responsabilul European pentru Protecia Datelor poate facilita trimiterea cazului la Curtea de
Justitie. CEPD i are sediul la Bruxelles.
Puterile i responsabilitile instituiilor UE, precum i normele i procedurile pe care trebuie

s le urmeze sunt prevzute n tratatele care stau la baza UE. Tratatele sunt aprobate de
preedinii i prim-minitrii tuturor rilor UE i sunt ratificate ulterior de parlamentele
acestora din urm.
26.Scopurile i realizrile pieii unice europene.
Obiectivul principal urmrit de Comunitatea Economic European a fost realizarea unei
piee comune care presupunea libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, capitalurilor i a
forei de munc.
Principiile formrii pieei unice au fost expuse n 76 articole ale Tratatului de la Roma,
scopurile stabilite n Tratat necesitau realizarea progresiv ntr-o scurt perioad de timp, care
este numit perioad de tranziie 12 ani (1957 1969), ctre sfritul acestei perioade au
fost nregistrate urmtoarele rezultate:
I.Libera circulaie a mrfurilor realizat ctre1 iulie 1968 au reuit s suprime taxele
vamale, dar cele 6 ri nu au reuit s lichideze obstacolele de natur netarifar.
II.Libera circulaie a serviciilor cunoate dificulti n domeniul serviciilor financiare i cel
al transporturilor.
III.Libera circulaie a forei de munc din start au fost frnat prin nerecunoaterea
diplomelor i existena unor limite n ceea ce privete funciile publice locale.
Puinele realizri obinute n aceast perioad i obstacolele de diferit natur, mpiedicau n
perioada respectiv instaurarea pieei interne unificate. n aceste condiii apare Actul Unic
European (1986), ce stipuleaz: Comunitatea va lua msurile necesare realizrii progresive a
pieei unice interne n cursul unei perioade ce va expira la 31 decembrie 1992. Acest act
fixeaz condiiile juridice de executare a circa 300 de msuri orientate spre:
-Eliminarea frontierelor fizice suprimarea controlului la frontier
-Eliminarea frontierelor tehnice armonizarea normelor
-Eliminarea frontierelor fiscale libertatea total a transferului de capital, taxelor pe valoarea
adugat, liberalizarea activitilor bancare, echivalarea diplomelor, etc.
27.Libera circulaie a mrfurilor.
Libera circulaie a mrfurilor eate un obiectiv ce implic suprimarea frontierelor: 1).fizice,
2).fiscale, 3).tehnice, 4).bariere generate de pieele publice.
1). Desfiinarea frontierelor fizice dup nfiinarea la 1 iulie 1968 a Uniunii Vamale , ce
presupunea eliminarea barierelor existente n schimburile dintre rile membre i realizarea
unei politici comerciale unice fa de teri:
-a fost elaborat un tarif vamal comun (TVC), taxele vamale fiind calculate n urma calculului
mediei aritmetice a taxelor aplicate n cele 4 teritorii vamale pe care le cuprindea
Comunitatea Frana, Italia, Germania, Benelux (Olanda, Belgia, Luxemburg).
-suprimarea restriciilor cantitative la export i import
-armonizarea legislaiilor vamale naionale, ce a dus la: aprobarea unui nou nomenculator de
mrfuri aprobat la 23 iulie 1987; introducerea la 1 ianuarie 1988 Documentului
Administrativ Unic; crearea sistemului statistic comunitar Intrastat; aprobarea Codului
Vamal Comun n 1992; lichidarea tuturor frontierelor comerciale i formalitilor vamale
ctre 1 ianuarie 1993.
2). Desfiinarea frontierelor fiscale simplificarea regimului vamal nu a fost suficient

pentru funcionarea pieei unice. Crearea unui spaiu comercial competitiv presupune
existena unui spaiu de impunere fiscal, unde preurile de pia s nu nregistreze diferene
importante la aceleai produse, din cauza taxelor naionale. n acest context, se presupune
necesitea armonizrii nivelului TVA, a accizelor.
Uniformizarea regimurilor impozitrii a fost prevzut din momentul crerii Comunitii
Economice Europene n consecutivitatea urmtoare:
-noiembrie 1962 aprobarea sistemului francez al taxei pe valoarea adugat;
-1987 se propun 2 posibiliti de desfiinare a frontierelor fiscale:
a)aprobarea nivelurilor TVA,
b)aplicarea taxrii i impozitrii nu n ara de distribuie ci n cea de origine, se fixseaz i o
perioad de tranziie (1 ianuarie 1993 1 ianuarie 1997)
-19 octombrie 1992 armonizarea nivelului TVA:
a)suprimarea ratelor majorate (aplicabile la obiectele de lux;
b)fixarea ratei normale la un nivel de cel puin 15%.
3). Suprimarea frontierelor tehnice
Obstacolele tehnice n libera circulate a mrfurilor decurg din legislaia rii importatoare,
cuprinznd reglementrile cu privire la criteriile tehnice i de calitate, aplicate pe acest
teritoriu, existena lor are drept scop protecia mediului consumatorului, respectarea cerinelor
privind fabricarea, securitatea, calitatea, etichetarea, marca, etc.
Imposibilitatea eliminrii acestei vast spectru de reglementri a condus la armonizarea lor.
Astfel n 1969 Consiliu adopt 2 programe ce vizez lichidarea barierelor tehnice n
schimburile dintre rile membre. Principiul ales de aceste programe era standatizarea
total, care n-a ameliorat procesul de lichidare a barierelor tehnice.
4). Eliminarea barierelor generate de existena pieelor publice
Piaa public relaiile existente ntre o persoan public (stat, administraii, securitatea
social) i un ter (for de munc, servicii, etc.).
Lichidarea barierelor generate de existena pieelor publice s-a desfurat n mai multe etape:
1971 aprobarea unor reguli comune p/u pieele publice, n cadrul crora se depete o
anumit limit n volumul tranzaciilor efectuate.
1988 deschiderea tuturor sectoarelor spre concuren
1990 stabilirea procedurilor prin care unele sectoare excluse p/u concuren n 1971 s fie
deschise concurenei ctre 1 ianuarie 1993
1992 introducerea principiului preferinei comunitare
28.Libera circulaie a serviciilor i capitalurilor.
Libera circulaie a serviciilor i capitalurilor. Principiile asigurrii liberei circulaii a
serviciilor i capitalurilor au fost stabilite n Tratatul de la Roma i Actul Unic
European.Asigurarea liberei circulaii a serviciilor i capitalurilor se bazeaz pe principiile:
-libertatea prestrii serviciilor care ofer agenilor economici ai unui stat membru
posibilitatea de a avea parteneri ntr-o alt ar membr i presupune nedeplasare nici
cumprtorului, nici vnztorului p/u serviciile financiare, micarea capitalurilor.
-libertatea instalrii ntr-un stat membru cu scopul de a crea o ntreprindere prestatoare de
servicii.

Ctre 1 ianuarie 1993 libera circulaie a capitalurilor n interiorul Comunitii se consider


realizat. n ceea ce privete sectorul bancar, la 15 decembrie 1989 Consiliul adopt o
directiv ce introduce condiiile:
a).Principiul aprobrii paaportului unic o banc autorizat n ara sa de
originebeneficiaz de dubla libertate de stabilire i prestare a serviciilor bancare n
Comunitate fr autorizaii suplimentare n ara de primire sau de destiaie a serviciilor.
b).Controlul general referitor la activitatea bancar a agenilor economici cu sediul ntr-un
anumit stat membru se efectueaz de ctre autoritile acestui stat.
Prin activitate bancar se subnelege att operaiunea de gestionare a conturilor i
mprumuturilor, ct i tranzaciile cu valorile mobiliare, participarea la emiterea de titluri,
gestionarea patrimoniului, avnd tangene i cu sectorul valorilor mobiliare.
Prin sectorul financiar de-asemenea se subnelege liberalizarea sectorului asigurrilor
(automobilelor, de via, de credite, etc.) p/u care se stabilete n 1992 regimul dublei
liberti n baza unei licene unice.
Liberalizarea sectoarelor de ine de transportul aerian i telecomunicaii ntmpin
dificulti, deoarece acestea sunt domeniile rezervate monopolurilor publice si supuse unor
reglementri statale, pentru care introducerea concurenei necesit o realizare n 2 etape: la
nivel naional si la nivel european.
n 1987 are loc debutul politicii europene de deschidere a pieelor naionale aeriene, se mpart
egal liniile ntre companiile naionale, tarifele aeriene se stabilesc att de adminstraiile
naionale ct i prin iniiativa companiilor.n iunie 1992 Consiliul decide de a instaura
ncepnd cu 1 ianuarie 1993:
-liberatatea tarifului aerian;
-licena comunitar, eliberat de ctre autoritile naionale n baza unor criterii comune;
-deschiderea concurenei n toate liniile intracomunitare.
Telecomunicaiile se declar deschise concurenei europene ncepnd cu 1990.
29.Libera circulaie a forei de munc.
Libera circulaie a forei de munc presumpune:
a).Libera circulaie a persoanelor se bazeaz pe asigurarea libertii circulaiei i a stabilirii
p/u un timp n interiorul statelor membre (stipulat n art. 8A n Tratatul de la Maastricht), care
ine de suprimarea controlului efectuat de poliie la frontier (prevzut n Acordul Schengen
i asigurat doar persoanelor ce fac parte din cele 9 ri membre, cu excepia Irlandei,
Danenmarcii i M. Britaniei)
b).Libera circulaie a muncitorilor n acest domeniu au fost nregistrate progrese chiar din
momentul intrruu n vigoare a Tratatului de la Roma prin atribuirea unor drepturi
fundamentale ce in de:
-beneficierea de locuri de munc
-deplasarea cu acest scop pe teritoriu statelor membre
-de a sta n mod liber pe teritoriul unui stat membru n caz de angajare
-de a locui n aceast ar dup obinerea locului de munc.
Ulterior au fost obinute i alte realizri aa ca introducerea unui sistem de echivalare a
diplomelor n spaiul comunitar.

30.arpele Moneatar European


Odat cu intratrea n vigoare a Tratatului de la Roma (1957) rile membre ale CEE -au
restabilit convertibiliatatea reciproc a monedelor naionale.
Ideea crerii Uniunii Economice i Monetare a fost lansat nc n anii `60 de ctre primministrul Luxemburgului Pierre Werner, ca rezultat al instabilitii ratelor de schimb a
monedelor europene (deprecierea lirei sterline -1967, a francului 1969, reevaluarea mrcii
-1969) i creterii nencrederii fa de moneda american pe plan internaional.
n 1971 n martie n baza deciziei sametului european de la Hage (1969 n decembrie) a fost
elaboratplanul Werner, care prevedea instaurarea unei uniuni monetare complete ntr-o
perioad de 10 ani. n 1972 intr n vigoare arpele monetar (Acordul de la Ble, martie
1972).
Principalele msuri i mecanisme monetare:
1.Marjele de fluctuaie ntre monedele europene, a fost stabilit o marj de fluctuaie 2,25%
pentru toate monedele europene. Marjele de fluctuaie ntre monedele europene erau de
2,25% i arpele format se deplasa n tunelul, ce autoriza fluctuaia de 4,5%;
2.Crearea Fondului European de Cooperare Monetar (FECOM), ce are ca scop dirijarea
mecanismului de susinere monetar pe termen scurt i acordarea de asisten financiar pe
termen mediu. Pentru asigurarea fluctuaiei monedelor europene n limitele autorizate se
presupunea intervenia bncilor centrale europene. n cazul limitei stabilite de 2,25% fa
de moneda american, bncile centrale pot interveni pe piaa de schimb pentru a normaliza
situaia creat prin vnzarea/cumprarea valutei respective.
3.Crearea Comitetului de politic economic. Acest Comotet avea misiunea de a coordona
politicele economice ale statelor membre i asigurarea stabilitii ratelor de schimb.
arpele monetar n timpul crizei economice din anii `70, din motivul creterii preurilor la
produsele petroliere, ceea ce a contribuit la stagnarea procesului de cretere economic.n
aceste condiii fiecare ar membr a adoptat un ir de msuri proprii. Din acest motiv
arpele monetar a fost supus unui eec total, n aceast perioad Marea Britanie, Irlanda i
Italia n-au participat la mecanismul de intervenie propus de FECOM, iar Frana n 1976
abandoneaz, n general, acest sistem.
31. Sistemul Monetar European (SME).
Treptat rile participante au nceput s prseasc arpele minetar, motivele fiind criza
SMI (deprecierea dolarului), criza petrolier (1973), disimetria interveniilor pe piaa de
schimb.
n urma propunerii Consiliului European de la Copenhaga (aprilie 1978) i a deciziei de la
Breme (iulie 1978) arpele a fost nlocuit cu Sistemul Monetar European, ce intr n
vigoare n martie 1979 i debuteaz prin crearea unei monede de cont, numit ECU
(European Currency Unit)
ECU servea pentru contabilizarea operaiunilor realizate de FECOM a ca baz de calcul al
indicatorului de divergen n operaiunile de susinere pe piaa de schimb.
SME se caracterizeaz prin elementele:
1.SME sistem de schimb comunitar bazat pe ECU
2.Existena pentru fiecare moned european a unui curs pivot corelat cu ECU, ce servea la

stabilizarea grilei cursurilor pivot bilaterale ntre monedele europene


3.Stabilirea unui indicator de divergen menit s previn tensiunile din cadrul SME
4.Creterea volumului i duratei creditelor ntre bncile centrale
5.Transferul resurselor destinate favorizrii adaptrilor structurale ale rilor i regiunilor
defavorizate
Valoarea ECU rea definit printr-un co al monedelor europene i corespondea mediei
ponderate a lor. Ponderea fiecrei monede n co se calcula n funcie de 2 criterii:
a)Valoarea PIB;
b)Volumul comerului exterior intracomunitar al rilor respective;
Ponderea fiecrei monede europene n componena ECU era revzut la fiecare 5 ani sau
dac ponderea monedei a variat mai mult de 25%. ncepnd cu noiembrie 1993 componena
ECU a fost ngheat, ceea ce nseamn c ratele fixe nu mai puteau fi modificate (conform
tratatului de la Maastricht).
rile participante la SME nu puteau modifica unilateral peritile monedelor naionale n
raport cu ECU, doar n urma negocierilor i votrii unanime a rilor membre.
Funciile ECU:
1.ECU unitate de cont al SME;
2.Instrument de rezerv pentru bncile central europene. ECU este dependent de cursul
aurului i dolarului american;
3.ECU instrument de pia autorizat.
Cea mai grav criz mondial n cadrul SME se consider cea din 1992, care a avut motivele:
-efectele ce reies din intensificarea semnificativ a activitilor financiare i liberalizarea
circulaiei capitalurilor;
-speculaiile frecvente pe pieele de schimb accentuiazinsuficiena rezervelor bncilor
centrale pt. Susinerea monedelor naionale;
-existena factorilor economici ca: diferenierea ratelor;
Pentru a restabili stabilitatea schimburilor ntre monedele naionle se necesit unificarea
monetar complet i realizarea Uniunii Economice i Monetare.
32.Uniunea Economic i Monetar.
Pe parcursul 1992-1993 SME a cunoscut mai multe crize, ceea ce a dus la realizarea planului
Werner, adic instaurarea monedei unice i constituirea Uniunii Economice i Monetare. LA
consiliul European de la Madrid din iunie 1989 a fost adoptat raportul Delors care este
raportul dintre Uniunea Economic i Financiar n Comunitatea European.Raportul
Delors presupunea realizarea unificrii monetare n trei etape i crearea sistemului european
de bnci centrale pentru coordonarea politicii monetare naionale.
I etap: (iulie 1990-decembrie 1993), cuprinde msurile:
1.liberaliazarea total a circulaiei capitalurilor intracomunitare;
2.instaurarea unie convergene dure a politicilor economice i a rezultatelor macroeconomice
ale statelor membre;
3.realizarea independenei bncilor centrale fa de guvernele lor;
II etap: (ianuarie 1994 decembrie 1998) este o faz de pregtire ctre UEM i
presupune:

1.instaurarea Institutului Monetar European (IME), care preia funciile FECOM-ului, avea rol
de cooperare ntre Bncile Centrale, coordonarea politicilor monetare
2.aprofundarea macroeconomic a candidailor la UEM.
III etap: (ianuarie 1999 ianuarie 2002) constituirea momentului abandonrii SME i
intrarea n vigoare a UEM, adic:
1.crearea Bncii Centrale Europene, transferul de la Bncile Central Europene la Banca
Central European, toate luate mpreun constituind Sistemul European de Bnci Centrale
(SEBC)
2.implimentarea politicii monetare unice
3.substituirea ctre 1 ianuarie 2002 a monedelor cu moneda unic Euro, la rata decis de
Consiliul Europei;
La Summit-ul de la Madrid din 15-16 decembrie 1995 efii statelor participante la UEM se
decid asupramodalitilor trecerii la moneda unic:
-adoptarea denumirii euro pentru moneda unic
-momentul stabilirii de ctre Consiliul Europei a listei de ri ce vor participa la UEM
procesul de introducere progresiv a monedei unice se va realiza n perioada 1 ianuarie 1999
30 iunie 2002 dup cum urmeaz:
a). de la 1 ianuarie 1999 tranzaciile intrabancare, operaiunile de schimb externe, emisia
obligaiunilor de stat se vor realiza n euro
b). De la 1 ianuarie 2002 paralel cu monedele naionale vor circula bancnotele de euro ce
vor nlocui bancnotele naionale cel trziu la 1 iulie 2002.
33.Costurile, avantajele i dezavantajele Uniunii Economice i Monetare.
Avantajele i costurile crerii UEM:
1.Moneda unic stimulant al pieii unice europene. Eficacitatea microeconomic a crerii
unei monede unice pe lng piaa unic constituie un avantaj ce va conduce la ameliorarea
funciei de alocare a resurselor mecanismului preurilor pentru ntreaga comunitate.
2. Lichidarea costurilor directe ce reese din conversia valutelor europene n alte valute.
-Economia la costurile interne majoritatea ntreprinderilor ce lucrau cu mai multe valute
suportau cheltuieli enorme legate de: necesitatea angajrii personalului competent n
gestionarea valutelor respective.
-Reducerea timpului i costurilor plilor peste frontiere crearea monedei unice i a unui
sistem de bnci centrale va simplifica gestionarea bancar;
-Suprimarea riscului de schimb;
-Efecte favorabile asupra ratelor dobnzii diminuarea costurilor de intermediere,
convergena ratelor dobnzii;
-Creterea rolului monetar i financiar crearea monedei unice duce la mrirea cotei de
participare n operaiunile financiare i comerciale internaionale n raport cu cele mai
puternice valute mondiale dolarul SUA, yen-ul japonez.
Dezavantajele monedei unice:
-Costul ridicat la conversie pentru funcionarea EURO este nevoie de mari eforturi umane i
financiare

-Abandonarea suveranitii- monedele naionale ntotdeauna au constituit un simbol al


statului respectiv.