Intotdeauna ai avut dreptate

1.Filozofia ca forma de cunoastere

Filozofie (n greac,filos=iubitor de,sofia =nelepciune) are astzi un neles uor diferit de cel
etimologic, desemnnd acea preocupare intelectual izvort din nevoia de depire a cunoaterii
fragmentare, proprie tiinelor, ori strict utilitare, proprie cunoaterii comune, aspirnd ctre o
imagine a existenei ca totalitate, privit din perspectiva valorilor fundamentale pentru existena
uman: adevrul, binele, frumosul.
Refuznd formulele rigide intete ctre analiza critic a formelor de cunoatere, de interpretare
ori de explicaie, tehnica de despicare a firului n patru,libertatea intelectual mai mare prin care se
caracterizeaz cercetarea filozofic, comparativ cu cea tiinific, libertate pe care o depete doar
creaia artistic, al crei mesaj este mai vag, mai ambiguu, mai liber, dect cel pe care l propune
filozofia chiar. In acele timpuri nu existau conditii pt aparitia stiintelor.
Nemulumii de naivitatea interpretrilor populare,proprii cunoaterii comune i
mitologiei,oferite n epocile strvechi fenomenelor naturii i ntrebrilor privitoare la originea lumii
i a omului,reprezentanii castei intelectualilor au propus ipoteze interpretative raionale,pt a explica
aspectele uimitoare ale lumii. Una din radacinile preocuparilor filozofice a constituit-o interesul
oamenilor pt cunoasterea lumii in care traim.Exista mai multe forme de cunoastere:
C.Comuna (elaborata pe baza experientei,specifica oamenilor obijnuiti)se bazeaza pe:
observatie , pe actiune si se transmit prin viu grai de la o pers la alta,de la parinti la copii.Acest tip de
cunoastere care precede cunostinta a stat la baza cunoasterii traditionale.Agricultura,metalurgia
straveche, olaritul,tesutul,zootehnica s-au bazat pe cunoastere comuna.
C.Filozofica(a-II-a in ordine istorica)a fost generata de oameni culti,oameni care au invatat de la
maiestrii spirituali si au dus mai departe invatatura acestora.A aparut din dorinta acestor intelepti de a
oferi explicatii convingatoare la problemele pe care le ridicau,orientarile religioase,dar si
intelepciunea populara a intelesului comun.
Cercetarea filozofic se caracterizeaz printr-o mare diversitate, ea mbrind, probleme cu
trimiteri multiple n toate domeniile vieii, de la cercetarea tiinific, la lumea afacerilor, la
problematica comunicrii, la tehnicile de educaie, la fundamentele moralitii i ale vieii politice, la
problema raportului suflet corp, libertate necesitate, determinare indeterminare etc
Primele explicaii i interpretri au vizat totalitatea i nu detaliul existenei, explorabil cu
ajutorul raiunii i nu al simurilor. Cunotine specifice filozofiei erau pentru Hegel cele privitoare
la libertate, la spirit i la Dumnezeu, cunotine de care nu se mai ocup nici o alt tiin. i Pentru
unii gnditori, domeniul specific de cercetare filozofic este limbajul, pentru alii lumea valorilor .

2.Raporturile dintre filozofie i tiinele particulare

Raporturile istorice- I. Mergnd pe celebra sintagm latin,,filozofia este mama tiinelor
(mater scientiarum) surprinde un adevar istoric si acela ca inaite de aparitia unei stiinte,problemele
specifice ei sunt cercetate la nivel filozofic.
Prima tiin care s-a autonomizat i s-a detaat de filozofie a fost matematica.Primii
matematicienii au fost i mari filozofi(Thales din Milet,Pitagora).Euclid, celebrul matematician care
a oferit prima expunere axiomatic a geometriei, i de la care geometria tradiional i trage numele:
geometrie euclidian.Astronomia care prin Aristarh din Samos i Ptolemeu, autorul teoriei care-i
poart numele despre sistemul planetar,dezvolt un limbaj propriu tiinelor, altul dect cel ntlnit n
lucrrile filozofilor.Fizica-Arhimede ncepe s se afirme n lumea tiinelor, prin limbaj, metod,
interes fa de lumea faptelor. Medicina-cel mai mare medic al antichitii, Hipocrat.
Descartes numea nc tiinele particulare cu termenul generic de filozofie natural.,iar
Aristotel ii numea fizicieni,naturalisti.
II.De la Aristotel i pn la Hegel, filozofia a fost considerat drept o supertiin sau o regin
a tiinelor un ghid cluzitor pentru celelalte tiine. Superioritatea filozofiei n raport cu tiinele
particulare-filozofia reprez. o cunoastere a universului,stiintele studiaza cazuri particulare. Nobletea
ei rezulta din lipsa acesteia de utilitate practica.
Socul-Concepia:filozofia este dirijorul tiinelor particulare primete o prim contestaie din
partea reputatului filozof criticist german,Immanuel Kant demonstreaz n Critica raiunii pure
1

aprecierea sever la adresa filozofiei:metafizica nu poate fi tiin.Verdictul se bazeaz pe celebra

teorie a antinomiilor raiunii pure, bazat pe observatia la imposibilitatea verificarii teoriilor filozofice.
Lucian Blaga este ns de prere c verdictul kantian este prea drastic, dei este de acord c
filozofia nu este o tiin, ci o form autonom de manifestare a vieii spirituale.
In secolul al XIX-lea stimulat oarecum de Kant,un filozof francez Conte a pus bazele unui nou
curent in filozofie:pozitivismul care pleda pt recunoasterea importantei deosebite a stiintelor
particulare; considerand filozofia ca fiind lipsita de utilitate(in special cea a metafizicii).Sec. XX a
redescoperit disponibilitatea pentru metafizic.Cea mai sever critic neopozitivist la adresa
filozofiei-Rudolf Carnap, reprezentant al empirismului logic care propune o teorie asupra
nelesului (semnificaiei) enunurilor, conform creia o propoziie are sens numai dac poate fi
verificat (dac se poate dovedi c este adevrat ori fals).
III.Filozofia ruda saraca a stiintelor-stiinta devine o institutie puternica in lumea moderna,iar
filozofia este o preocupare tolerata pt timpul liber. Pozitivistii au recomandat filozofiei sa devina
stiinta,sa-si devieze un anumit domeniu, sa-l aprofundeze, aa cum au procedat tiinele particulare
sau s se ocupe de analiza logic a limbajului, aa cum procedau reprezentanii empirismului logic.
O abordare a diferenelor dintre filozofie i tiin, realizat din perspectiva filozofiei- lucrarea lui
Valentin Murean, - Ce este filozofia? Clasificnd sensurile expresiilor lingvistice n trei categorii
(a. Descriptiv specific limbajului tiinific; b. Expresiv propriu literaturii, i c. sensul prescriptiv,
specific codurilor de legi)constat c spre deosebire de tiine care utilizeaz numai expresii
lingvistice descriptive, n filozofie cele trei ipostaze ale sensului se pot regsi n intesiti diferite, n
aceleai cuvinte.

3. Filozofia ca metafizic
Termenul de metafizic vizeaz,un anumit mod de punere a problemelor, de la Aristotel i pn
la Hegel i Heidegger. intand spre ceea ce este etern i neschimbtor, metafizica a ajuns cu timpul
s fie contestat de pe diferite poziii: kantian, hegelian, pozitivist.
Att timp ct metafizica aspir spre o cunoatere a incognoscibilului (a lucrului n sine), ea nu va
reui s se nale la prestigiul tiinei, n ceea ce privete capacitatea de a decide ntre adevr i
eroare(Kant). El pleda n favoarea necesitaii renunrii la metafizic.
Aceast atitudine antimetafizic a lui de Kant, l-a determinat pe Nae Ionescu, n "Curs de
metafizic", s num. filozofia kantian cu termenul de pozitivism critic sau agnosticism critic. ("Nu
se neag propriu-zis existena problemelor; se neag posibilitatea rezolvrii acestor probleme").
Hegel neag un anumit tip de metafizic, cel care -i are originea n eleatism, n doctrina lui
Parmenide Eleatul i care, trecnd prin Platon i Aristotel, ajunge s fie confundat, cu timpul, cu
nsi metafizica. Eleaii considerau c fiina este una i nemicat, venic i nentrerupt. Platon
atribuia aceste caracteristicii Lumii Ideilor, adic esenelor lucrurilor din lumea n care triete omul,
iar Aristotel i Toma din Aquino nu gndeau altfel despre fiina ca fiin. Cu acest mod de gndire
se rzboiete Hegel, cel care l aduce n sprijinul nvturii sale pe Heraclit din Efes, mpotriva lui
Parmenide din Eleea,perspectiva dialectic mpotriva celei metafizice. ,,Fundamentul lumii este
dinamic i contradictoriu. Hegel respinge, de fapt, metafizica identitii, care debuteaz n filozofia
european cu eleaii, plednd pentru un nou tip de metafizic, ce ar putea fi numit metafizica
devenirii i a contradiciei.
Adrian Miroiu numete metafizica filozofia n haine de gal", n care aceasta, plin de
mndrie" se uita n jur ca o regin".
In sec XX, metafizica mai respir nc n operele lui Heideggr. Fiina la el nu trebuie gndita
numai n legtur cu sensul existenial al al verbului a fi,, ci cu toate sensurile acestui verb.
In filozofia romneasc, metafizica este neleas n dou maniere, una scientist, reprezentata de
C. Rdulescu - Motru i a dou, speculativ, de Blaga.
Vasile Bncil, susintor al celei de-aIIa direcii plaseaza filozofia sau metafizica n marginea
tiinei", considernd-o o producie spiritual pedestr, nici filozofie i nici tiin, ci un gen hibrid."
Metafizicanu rezult din fapte;tiina d metafizicii material i sugestii, nu arhitectura ei.
Bncil i Blaga sunt adepi ai concepiei:metafizica rmne ea nsi, orict de multe apropieri
s-ar putea face ntre metafizic i celelalte forme ale culturii spirituale: tiinele, arta i religia.

4. Filozofia i art
Puntea de legtur dintre art i filozofie este stilul.Este vorba de stilul literar i de cel cultural
2

avut n atenie de Lucian Blaga. In istoria gndirii filozofice, s-au produs diverse exagerri care
inteau s conceap filozofia ca o form a artei. Gndind filozofia i artele ca modaliti de revelare a
absolutului, filozoful romantic german, Schelling, considera expresivitatea artistic cea mai adecvat
modalitate de transpunere a spiritului n absolut.
Artele se adreseaz senzorialitii i capacitii de reprezentare, n timp ce textul filozofic se
adreseaz intelectului, mesajul artistic este destinat s produc emoii estetice, n timp ce mesajul
filozofic emoii intelectuale.
Fr ndoial, au existat personaliti creatoare complexe, pentru poezie sau alT gen literar (roman,
teatru etc,), dar i pentru filozofie.Sec.XX, Albert Camus, sau Jean-Paul Sartre, autori de nuvele,
romane, piese de teatru, dar i de lucrri filozofice reprezentative pentru problematica filozofic a
secolului. Iar n filozofia romneasc:Blaga, autor al multor volume de poezie,piese de teatru i
romane autobiografice, dar i al unor volume de eseuri filozofice.
Filozofia se afl n raporturi foarte strnse att cu tiinele particulare ct i cu religia i artele,
fr s poat fi asimilat de vreuna dintre aceste forme de cultur spiritual, ceea ce nseamn c
filozofia rmne totui ea nsi, adic o form autonom a vieii spirituale.

5. Diferena dintre spiritul european i cel oriental n

nelegerea raporturilor dintre filozofie, religie, tiin
Muli autori au fost preocupai de diferenele semnalate ntre Orient i Occident, n ceea ce
privete viaa spiritual, pe ideea unei lipse aproape totale de comunicare ntre cele dou culturi. Mult
vreme a dominat europocentrismul,considernd lumea Orientului ca o lume ciudat, inferioar
culturii europene. Abia ncepnd cu secolul al XIX-lea, s-a produs revelaia culturii asiatice,
occidentalii au pendulat ntre dou atitudini: fie c au negat gndirea ocidental(Schopenhauer)fie
c au manifestat fa de ea lips de nelegere.
Secolul XX- fenomenul de imitaie a practicilor, misterelor,specifice lumii orientale, mergndu-se
pn la tentativa elaborrii unei religii universale (Bahai, New Age), care s combine elemente de
mistic cretin, zoroastrian (iranian), budist , taoist (chinez), ori chiar shintoist
(japonez).
Inclinaiile spre speculaia religioas a unui Heraclit, Pitagora, Empedocle ori Platon nu au
afectat interesul pentru cercetarea matematic sau pentru studiul naturii. i Platon i Aristotel, i
filozofii stoici au elaborat teorii despre univers,via,ordinea lumii.
Cedarea gndirii europene n faa spiritului religios se produce odat cu rspndirea
cretinismului, un sistem monoteist de gndire religioas.Dac pn atunci atitudinea filozofilor fa
de religiile populare era fie critic( Xenofan din Colofon,care respingea antropomorfismul
reprezentrilor populare despre zei-supraoameni),ori ngduitoare, insa dup rspndirea
cretinismului meditaia filozofic pe teme religioase capt o pondere deosebit, biserica considerand
primejdioase colile filozofice necretine, le nchide porile, chiar si Academia lui Platon.
Urmeaz un mileniu de filozofie cretin, cunoscut sub numele de filozofia medieval, interval
n care filozofia devine slujitoare a teologiei, ea fiind practicat de savani - teosogi formai n incinta
mnstirilor,universiti patronate de biseric,cea mai cunoscut a fost Universitatea din Paris, unde a
predat Toma din Aquino.
Renaterea- moda marilor personalitti din tiine i filozofie:Giordano Bruno, G. Galilei.
Epoca modern- Francis Bacon i Ren Descartes:solidaritatea specific sistemului culturii
europene dintre filozofie i tiin. Empirismul i raionalismul, i etaleaz opoziiile doctrinare
pornind de la dezbaterile privind natura i statutul tiinelor.Refleciile pe teme religioase nu lipsescBlaise Pascal :matematician, fizician, scriitor i filozof francez, a adus contribuii valoroase n
domeniile fizicii, geometriei, calculului infinitezimal, teoriei probabilitilor.
Direcia scientist s-a accentuat n secolul al XIX-lea, sub impactul spiritului filozofic pozitivist i
al ascensiunii filozofiei materialiste (naturaliste).In secolul al XX-lea:renaterea interesului pentru
metafizic, pentru filozofia culturii i filozofia religiei.
Ct privete cultura oriental, (fie c este vorba de India sau China), filozofia a fost i a rmas n
strns legtur cu religia. Sistemele filozofice brahmanice au fost concepute ca tlmciri a
nvturilor coninute n Rig-Veda (Veda n sanscrit=cunoatere). n mil. I apar Upaniadele, lucrri
religioase cu caracter filozofic, n care i gsesc expresia teologia i filozofia brahmanic,multe
3

secole literatura Upaniadelor a fost transmis pe cale oral, de la gur la ureche. Chiar i budismul,
a neleptul indian Buddha, a fost predicat iniial, pe cale oral, de la maestru la discipol.
Taoismul i confucianismul (cultura chineza) s-au constituit tot n simbioz cu doctrin filozofic
a lui Lao-tze i Confucius (Cong-fu-tze) i tot prin mecanismul tradiiei.
Simbioza filozofie-religie este maxim n sistemele culturale orientale.Dac se poate vorbi de o
tiin veche a Orientului, aceasta este mai degrab legat de interesul pentru suflet (psihologia),
pentru sntatea fizic i mental (medicina) i pentru construcii.

6.Autonomia filozofiei
Ca form autonom a culturii spirituale, si afl si ea originea tot n viaa religioas a
comunittilor. n definitiv, sistemele filozofice dezvolt oglindirea mitologica a lumii existent n
doctrinele religioase, raportndu-se la ea cel mai adesea critic. Aceast constatare este valabil mai
ales pentru metafizicele europene si mai putin pentru cele orientale (indiene sau chineze). n cultura
greac i avem in atenie pe filozofii colii din Milet, preocupati de filozofia naturii, ncercnd
explicatii diferite de cele oferite de miturile cosmogonice. Xenofan, de exemplu, ntemeietorul Scolii
filozofice din Eleea (coala eleat), critic n scrierile sale antropomorfismul plednd pentru o
ntelegere a divinittii din perspectiva Fiintei. Pe acest fond al opozitiilor, treptat, n filozofie si fac
loc si orientri ateiste, materialiste care resping ipoteza crerii lumii de ctre Dumnezeu si chiar
existenta Divinittii n lume.
La nceput cnd nc nu apruser stiintele, cercetrile din domeniul matematicii ori astronomiei
erau ntreprinse n colile filozofilor. Nu ntmpltor, primii matematicieni greci, Tales si Pitagora
erau si filozofi.Aristotel -Fizica, denumire care va rmne n posteritate,cercetrile sale din domeniul
zoologiei ori botanicii, unde a utilizat metoda stiintific a observatiei. Totui, stiintele apar odat cu
apariia primilor cercettori specializati. Nasterea spiritului matematic este legat de numele lui
Euclid, n epoca modern se constituie cu adevrat stiinte precum fizica, chimia, biologia etc., care se
desprind treptat din filozofie. Iat motivul pentru care filozofia a fost numita mater scientiarum
(mama stiintelor).
Stiinta si religia au un element comun: recurgerea la concepte vide, zeittile ori ngerii-religie, sau
temperatura zero absolut, viteza supraluminoas, gaz ideal, corp absolut negru-stiinte.
Stiinta se deosebeste radical de religie pt ca nu acord semnificatie real ntelesurilor conceptelor sale
vide, pe cnd adeptii diverselor credinte consider c entittile vide exist cu adevrat.
Intre stiint si religie exist n primul rnd o deosebire in ceea ce priveste functiile fiecreia
dintre ele. Dac functia principal a religiei -consolatoare gndit n strns legtur cu nelinistea
trit de om n fata morii, iar cea a stiitei -pragmatic; sporesc permanent puterea omului n
raporturile sale cu natura si cu propria sa fiint, reusind astfel sa sporeasc gradul de satisfacere a
trebuintelor oamenilor si astfel stiinta ndeplineste o functie civilizatorie exceptional.
Cultura particip la dezvoltarea civilizatiei unui popor prin intermediul stiintelor si al moralei.
FILOZOFIA EUROPEANA ANTIC
Filozofia europ. antic cuprinde 4 perioade: filozofia greac presocratic
(VI- V .de Hr), cu scoli filozofice n afara Atenei (Milet,Efes - trmurile Asiei
Mici ,ori colonii grecesti din S. Italiei -Eleea, Crotona ), filozofia greac clasic
n Atena (V- IV .de Hr)cu filozofii sofisti(Socrate, Platon, Aristotel) si filozofia
elenist (sec IV- II .Hr) la Atena, prin curente si scoli filozofice noi:stoicismul,
epicureismul si scepticismul, curente care s-au afirmat si n filozofia
roman( sec I . Hr., pn n primele secole ale erei crestine).

7.Filozofia greaca presocratica

Specific pentru filozofia presocratic:studierea naturii. Primii filozofi (ionienii)

au fost preocupati de problema principiului", a temeiului ontic al tuturor
existentelor, a substantei. Thales din Milet admitea ca principiu al tuturor
lucrurilor, ca substant ntemeietoare -"apa", Anaximene:aerului" ca substant
primordial, materie prim a tuturor lucrurilor..Heraclit:"focul" este forma
arhetipal a materiei si c lumea este un foc vesnic viu". Focul nu era numai
materia prim a universului, ci si forma acestuia. Heraclit punea accent pe
devenire, pe schimbare si nu pe stabilitate. Lumea nu este, ci devine. Specific
4

pentru acesti filozofi este strduinta de a elabora explicatii rationale, naturaliste,

fenomenelor naturii, nu mitologice la care apela omul de rnd n explicatiile sale.
Principala lor preocupare nu era doar s spun ce e lumea, ci si cum s-a nscut
ea;
La polul opus, gnditorii scolii eleate au considerat c fiinta este una,
infinit, nenscut, etern, identic cu sine. ntemeiat de Xenofan din
Colofon, o cetate tot ionian, din apropierea Efesului nevoit s emigreze n
colonia greceasc, Eleea, din motive politice, doctrina eleat va ajunge la
strlucirea care i se recunoaste astzi prin Parmenide. Contemporan si adversar
al lui Heraclit, dar si al lui Pitagora, Parmenide considera c miscarea nu
exist, ci este doar o iluzie a simturilor noastre. Tot ce exist este gndit fr
contradictie, dar miscarea (devenirea) nu poate fi gndit fr contradictie, deci
miscarea nu exist. Devenirea ( nasterea si moartea) presupune trecerea de la
nefiint la fiint si invers. Zenon din Eleea s-a strduit s aduc dovezi n
sprijinul acestei teorii, elabornd faimoasele aporii menite s dovedeasc ideea
c ratiunea este cea n care trebuie s avem ncredere si nu simturile, deci
miscarea este o iluzie, iar timpul asociat miscrii, nu exist.
Pitagora,matematician si filozof promova o religie de mistere:rencarnarea
sufletului, si oferea adeptilor o cale ctre mntuire, Pitagora se deosebea net de
contemporanii si, n special de ionieni, prin preocuprile sale matematice.Pentru
el, esenta realului este numrul si tot numrul este principiul armoniei lumii .
Avnd o esent matematic, lumea este asadar dominat de ratiune. Sufletul
este conceput ca o substant, ca o entitate spiritual independent de trup. Fiind
nemuritor, moartea nu reprezint dect o eliberare de trup, urmat de o serie
infinit de rencarnri.

8.Filozofia greac clasic

Dintr-o perspectiv strict cronologic, filozofia greac clasic ar putea integra
pe toti gnditorii activi n secolele V si IV .
Empedocle crede:la baza tuturor lucrurilor individuale se afl 4 substante
numite de el rdcini. Lucrurile individuale rezult din combinarea acestor
substante: apa, aerul, focul si pmntul. Aparitia si disparitia lucrurilor n
natur se datoreaz actiunii a dou principii: dragostea si ura, care corespund n
domeniul etico-religios, Binelui si Rului. Anaxagoras vine n perioada tineretii la
Atena unde se bucur de prietenia lui Pericle. Va fi expulzat ns de aici datorit
ideilor sale ndrznete. Ca si Empedocle, Anaxagoras dezvolt o ontologie
pluralist, conform creia elementele primare si diverse sunt n numr infinit. Ele
sunt numite germeni" sau seminte" ale lucrurilor.
Democrit propune o conceptie asemntoare cu cea a lui Anaxagoras, cu
deosebirea c atomii (particulele indivizibile) sunt identici calitativ, dar se
deosebesc sub aspect cantitativ (mrime si form). Chiar si sufletul este alctuit
din atomi, dar din atomi subtili si de form sferic. Moartea nu distruge doar
trupul ci si sufletul, pentru c si atomii acestuia se descompun.
Sofistii(sophos"=ntelept) profesori de filozofie, logic, etic si retoric care au
activat n Atena, n secolul democratiei, fiind angajati de cettenii nstriti ai
cettii s se ocupe de instruirea copiilor acestora, pt ca, la maturitate, s devin
apti s ocupe functii n sistemul ordinii democratice ateniene. Cei mai cunoscuti
au fost: Protagoras Gorgias, Protagoras, devenit celebru prin enuntul Omul
este msura tuturor lucrurilor",. Avnd n vedere rosturile misiunii sofistilor, de a
pregti pe tinerii Atenei s devin competenti pentru angajarea n activitti
politice, sofistii au fost nevoiti s dezvolte cercetri n domeniul logicii, eticii si
filozofiei politice abordate n acel moment, doar de Socrate.
O dat cu Socrate, filozofia naturii cade pe locul al doilea,primordial fiind
problematica omului (omul subiect al cunoasterii, omul subiect al vietii morale,
5

omul cettean ). El va aduce contributii deosebite n logic, gnoseologie si in

filozofia moral.
Platon, discipol al lui Socrate, a fost considerat de multi comentatori cel mai
valoros gnditor al tuturor timpurilor. ntemeietor de scoal filozofic
(Academia), ce va avea s dureze aproape 800 de ani, pn spre mijlocul
mileniului I al erei crestine. Adept al teoriei dup care lumea ideilor (sau
formelor)are o existent de sine stttore, separat de lumea sensibil, n care
trieste omul, constituind temeiul etern al acesteia, precum si al credintei
pitagoreice despre nemurirea sufletului si despre rencarnare, Platon a devenit
celebru printr-o interesant teorie despre posibilitatea unui stat perfect, ocrotit
de rul revolutiilor, pregtind
prin
intermediul Academiei cadre care s
serveasc drept functionari ( magistrati) ai cettii perfecte.
Discipol al lui Platon, Aristotel se dovedeste a fi un alt titan al gndirii
filozofice. Dup ce rmne n cadrul Academiei timp de 20 de ani, Aristotel se
desparte de Platon si ntemeiaz propriul su asezmnt filozofic, numit Liceul,
care si el va dinui cteva veacuri. Principala deosebire doctrinar fat de Platon
se refer la modul n care rezolv problema raportului dintre universal (idei,
forme) si lucruri. Aristotel se mai deosebeste de Platon si n ceea ce priveste
atitudinea fat de stiinte. Dac Platon pretuia matematicile,Aristotel stiintele
naturii, aducnd contributii importante la ntemeierea biologiei iar Aristotel a
logicii.Ambii accept ideea c individul nu este perfect, n schimb, statul (orasulstat) poate deveni perfect, dac este organizat corespunztor si este bine
guvernat. Dup cuceririle lui Alexandru Macedon, orasul-cetate al grecilor
dispare ca entitate politic, si, odat cu aceasta, si baza obiectiv a reformelor
gndite de cei doi mari filozofi. De altfel, din acest moment lumea grecilor intr
ntr-o nou epoc, cea elenist.

9.Filozofia graca elenist

Debuteaz cu marea criz pol, soc, cul si religioas datorit cuceririlor lui
Alex. Macedon n Orient si a influentelor culturale si religioase orientale n
spiritualitatea greac. E o perioad de neliniste, de insecuritate social si
religioas, din acest motiv, doctrinele filozofilor elenisti au ca tel final s ofere
discipolilor principiile care stau la baza unei vieti fericite si echilibrate, n
contextul unui mediu social de tranzitie. In perioada elenist se afirm o serie de
scoli (curente) filozofice.
Epicureismul, curent ntemeiat de Epicur,filozof originar din insula Samos,
ca si Pitagora, Epicur si nvat adeptii c la baza tuturor lucrurilor se afl
atomii (tez preluat de la Democrit), c sufletul este si el alctuit din atomi,
motiv pentru care nu supravietuieste trupului, deci omul nu trebuie sa triasc
temndu-se de viata de apoi,de moarte. Principala lui datorie este s cultive
propria fericire,adica starea de plcere, iar plcerea nseamn starea de liniste a
sufletului, dup ce a ncetat suferinta provocat de nesatisfacerea trebuintelor.
Stoicismul. nvttura stoic are 3 prti: fizica, logica si etica si acelasi scop,
ca si epicureimul, de a-i nvta pe oameni cum trebuie s triasc.Doctrinei a fost
fundamentat Zenon.Invttura lor moral: ntelept este acela care ntelege c nu
poate interveni n ordinea universului si se supune destinului. Indiferenta, apatia
sunt calitti morale foarte pretuite de ctre stoici, fiindc diminuarea vietii
afective este principalul remediu mpotriva suferintelor; iar fericirea este
sinonim cu absenta suferintei.
Scepticismul.
ntemeietorul scolii sceptice
a fost Pyrrhon.Filozofia
scepticilor este cea mai radical expresie a crizei spirituale a culturii grecesti.
Pyrrhon a promovat un relativism radical si o total nencredere n posibilitatea
cunoasterii adevrului, datorit faptului c nu numai simturile sunt nseltoare, ci
si ratiunea, de aceea cel mai ntelept lucru ar fi renuntarea la implicare n acte
cognitive si n orice fel de actiune, pt c actiunile se ntemeiaz pe cunostinte, iar
6

cunostintele sunt nesigure. O actiune care se sprijin pe erori cognitive este

sortit esecului, esecul genereaz suferint, iar suferinta compromite linistea
sufletului (ataraxia).Scepticii de mai trziu:Arcesilas, Carneade, Sextus
Empiricus (secolul III era crestin) - s-au strduit s dea scepticismului un
caracter mai sistematic.

10.Opozitia dintre empirism si rationalism

Pe fondul diferentei dintre matematic si stiintele naturii, n filozofia modern
s-au conturat dou mari curente de gndire: rationalismul si empirismul.
Rationalismul (Descartes, Spinoza, Leibniz) dispretuieste cunoasterea prin
experient (simturi), sursa celor mai multe erori, plednd pentru o ntemeiere a
stiintelor pe principiile ratiunii, n timp ce empirismul (John Locke, Th
Hobbes, David Hume) pledeaz pentru ideea c toate cunostintele, inclusiv
cele matematice se sprijin pe experient.
Spinoza dezbate cu pasiune problema ordinii universale si a liberttii umane,
Leibniz, matematician, logician si filozof german, ofer o explicatie original a
temeiurilor ordinii universale, si propune o interesant teorie despre spatiu si
timp. John Locke, ntemeietorul empirismului clasic englez, este n domeniul
filozofiei sociale adept al teoriei contractului social, dezvoltat anterior de
Thomas Hobbes, conform creia, statul a fost rezultatul unei ntelegeri
(contract social) ntre oameni, care a pus capt dezordinii si violentelor si a
instaurat puterea legii. Teoria contractului social a fost sustinut si n climatul
cultural francez de JeanJacques Rosseau si reprezint premisa filozofic a
umanismului individualist care va sta la baza liberalismului. David Hume, filozof
empirist, dezvolt pn la ultimele consecinte directia empirist, ajungnd la un
nou scepticism, prin afirmarea concluziei c stiinta, ca sistem de cunostinte
sigure, nu e posibil, ntruct toate cunostintele provin din experient si orice
cunostint ntemeiat pe datele simturilor este nesigur.

11.Filozofia germana moderna:KANT si HEGEL

Scepticismul humeist va fi demolat de Immanuel Kant n celebra lucrare,
Critica ratiunii pure", oper de rscruce n filozofia modern, care a marcat
gndirea european din secolul al XIX-lea si din primele decenii ale secolului al
XX-lea. Filozoful german a inaugurat o orientare nou n filozofie, numit
criticism, care va pregti spiritul filozofiei contemporane, care, prin cele mai
multe din orientrile ei, s-a dovedit a fi analitic si critic. Criticismul kantian a
contribuit masiv la demolarea punctului de vedere metafizic n filozofie si la
geneza atitudinii pozitiviste.
Ultimul mare reprezentant al filozofiei moderne si al spiritului metafizic a fost
Hegel, gnditor spiritualist, care a readus n actualitate spiritul marii metafizici
platoniciene si aristotelice. Conform viziunii hegeliene, Ideea absolut, sau
spiritul lumii, sau Dumnezeu, pentru a se putea afirma, se nstrineaz de sine
creand natura material, apoi se desfsoar ntr-un dramatic proces de regsire
de sine care va duce la aparitia n cadrul naturii a omului, fiint capabil de viat
spiritual, prin mijlocirea creia (trecnd prin art, religie si filozofie), spiritul
universal se regseste n cele din urm pe sine, instrumentul acestei reconstituiri
fiind nssi filozofia hegelian. Pe aceste baze, Hegel profetizeaz moartea artei
si a filozofiei, mijloace care nu-si mai justific existenta, de vreme ce procesul
recunoasterii de sine a spiritului s-a ncheiat. De fapt, odat cu Hegel nu moare
filozofia n genere, ci un anumit mod de filozofare, specific epocii moderne n
filozofie.

12.Criza filozofiei europene post- hegeliene

7

Se poate vorbi de o adevrat criz a discursivittii filozofice care va insoti

secolul al XIX-lea n tranzitia dinspre filozofia modern spre cea contemporan.
1.Pozitivismul-Auguste Comte si exprim pretuirea acordat stiintelor pentru utilitatea
lor deosebit n societatea modern. Vremea metafizicii si a religiei traditionale a trecut, de aceea i
sftuieste pe tinerii nzestrati s renunte la studiile de teologie ori metafizic si s se orienteze spre
stiintele pozitive. Filozofia viitorului va fi o glosare de idei n strns legtur cu descoperirile stiintei
Idei asemntoare ntlnim la filozoful englez Herbert Spencer,influentnd filozofia europeana
din a doua jumtate a sec XIX, inclusiv asupra gndirii filoz. romnesti: Vasile Conta, C. RdulescuMotru, Petre P. Negulescu.
2.Iraionalismul vitalist-Filozofii de orientare irationalist au atras atentia asupra faptului c
rationalismul specific epocii moderne a deformat imaginea despre natura uman, neglijind
importanta altor elemente, precum afectivitatea sau vointa.
Filozoful care a reflectat asupra vointei ca energie universal a fost filozoful
german Arthur Schopenhauer, un mare adversar al rationalistului lui Hegel. Schopenhauer
este de prere c adevratul lucru n sine (esent) al omului este vointa, energie universal care la om
se manifest ca fort irational, incontrolabil, determinnd destinul fiecrui individ.
Friederich Nietzsche pune si el accent pe elementul voint, care se manifest n lumea naturii
ndeosebi ca voint de a tri, iar n lumea omului, ca voint de a tri si ca voint de putere. Natura
reprezint criteriul autenticittii si al valorii. Criza culturii si civilizatiei europene se datoreaz
ndeprtrii treptate de principiile naturii. De ex: democratia este sistemul politic ce asigur
participarea la viata politic a oamenilor cu voint slab, in natur insa, n lupta pentru existent
nving ntotdeauna exemplarele puternice.
3.Materialismul istoric: Karl Marx -Reprezentnd n tinerete directia hegelianismului de stnga,
Karl Marx va propune o reconstructie a filozofiei din perspectiva materialismului filozofic. Axioma
nvtturii sale const n admiterea priorittii materiei n raport cu spiritul, a existentei, n raport cu
constiinta. Ceea ce Marx a adus ca noutate n gndirea filozofic a fost intentia de a explica n termeni
materialisti si evolutia istoric (materialism istoric). Marx explic devenirea istoric prin schimbri
semnificative n domeniul fortelor de productie (factor material al vietii sociale).

13.

Principalele curente in filozofia contemporana

Pregtit de pozitivismul
lui Auguste Comte,ca si de idealismul
voluntarist al lui Schopenhauer si Nietzsche,filozofia contemporan(a
sec.XX) se va afirma, mai mult prin curente si scoli filozofice, dect prin
reprezentanti.
Fenomenologia-intemeiata de gnditorul german Edmund Husserl aceast directie de gndire
intentioneaz s transforme filozofia n stiint riguroas, oblignd-o s-si delimiteze un teritoriu de
investigatie, astfel nct s nu mai fie un discurs despre totalitatea existentei, ci s abordeze cu
mijloacele stiintei un anumit domeniu. Acest domeniu ales de Husserl ca obiect al noii filozofii este
constiinta. Rezultatele la care a ajuns Husserl au servit ca repere de cercetare pentru axiologi
(cercettori ai valorii) si sociologi.
Neopozitivismul-se deosebeste de pozitivismul clasic al lui Comte si Spencer prin utilizarea
instrumentului logicii contemporane n rezolvarea problemelor fiozofice ridicate de stiintele
contempoorane, ndeosebi problema limbajului acestora. Numit si empirism logic (sau filozofie
analitic), neopozitivismul cere filozofiei s devin stiint , obiectul de cercetare destinat filozofiei
fiind limbajul. Rostul filozofiei este s devin o analiz logic a limbajului. Principalii reprezentanti
sunt: Bertrand Russell, Ludwig Wittgenstein si Rudolf Carnap
Pragmatismul-s-a remarcat ca o filozofie care exprim modul american de a ntelege lumea.
ntemeiat C.S.Peirce si dezvoltat de William James,pragmatismul (pragma actiune) este o filozofie
antimetafizic, care propune ca valoare central si ntemeietoare a tuturor valorilor utilitatea.
Adevrul, binele, frumosul si ntemeiaz forta lor valoric pe utilitate. O idee este adevrat, o fapt
este bun dac sunt utile, un produs artistic este frumos,daca este util consumatorului de art. Toate
complicatiile metafizice ale vechii filozofii trebuie eliminate n msura n care nu se pot dovedi utile.

Existentialismul-filosoful danez Soren Kierkegaard, primul care prin existent a nteles

existenta fiintei umane individuale, existentialismul s-a dezvoltate mai nti n Germania, avnd ca
reprezentanti pe Martin Heidegger si Karl Jaspers, apoi n Franta, reprezentat de Jean-Paul Sartre
si Albert Camus, influentnd si filozofia spaniol sau rus din exil. Cel mai important gnditor al
orientri filozofice a fost filozoful german Martin Heidegger.

14.Cultura i civilizaia expresie a interaciunii om-mediu

Fiina uman n procesul adaptrii la mediu a recurs la invenie. Universul tuturor acestor
instrumente materiale sau nemateriale, rezultate ale creaiei umane, formeaz lumea culturii.
Caracterul material sau nematerial al acestor instrumente permite clasificarea universului culturii in
cultur material si cultur spiritual.
Cultura material:locuinele, uneltele de munc i pn la complicatele sisteme tehnice de astzi.
Cultura spirituala,presupune recurgerea la limbaj.Inventarea limbii a fcut posibil apariia formelor
culturii spirituale: religia, arta, tiina, filozofia, morala i dreptul.
Conceptul de cultur este asociat permanent cu cel de civilizaie,insa au nelesuri diferite.
Ex: inventarea plugului este un fapt de cultur. Producerea i utilizarea lui de ctre agricultori este fapt
de civilizaie. Aadar civilizaia msoar gradul de confort material ori spiritual al unui popor.
Termenii cultura roman si civilizaia roman i specializeaz nelesurile, primul termen
viznd mai mult zona spiritualului (literatura, filozofia, pictura, sculptura, dar i arhitectura), cel deal doilea :dezvoltarea urban, viaa politic, legislaia etc., Cu toate acestea, Oswald Spengler, care n
celebra sa lucrare, Declinul Occidentului, a dezvoltat o teorie original despre cultur, neleas ntro manier oarecum hegelian, prin analogie cu organismul. Aa cum orice organism dispune de un
suflet n interior, la fel i cultura dispune de un suflet care exprim potenialitile proprii. Este tnr,
apoi, pe msur ce posibilitile ei de evoluie se nfptuiesc, cultura manifest fenomene de
decadent, de declin, specifice btrneii. Fiecare cultur, nota filozoful german, i are copilria,
tinereea, maturitatea i btrneea ei i moare atunci cnd sufletul a realizat toat suma
posibilitilor sale. Ultima faz, cea de declin a evoluiei sale, este civilizaia.
Sociologii disting ntre cultura de mas i cultura elitelor. Mijlocirea serviciilor de nvmnt a
dus la expansiunea deosebit a culturii de mas, fapt ce conduce la diminuarea reliefului cndva
extrem de nalt al culturii elitelor. Observaia precum aceea c ntre poezie i unt germanul a ales
untul (C.Noica) raportata la numrul de azi al germanilor tiutori de carte, numrul celor care se
nutresc cu poezie este mai mic, comparativ cu epocile trecute, cnd situaia era alta.

15. Formele culturii spirituale

Antropologii i etnologii care au studiat comunitile primitive au observat ca preocuparea
religioas deinea un rol predominant, fiindc teama de necunoscut i de moarte l-au fcut pe om
deosebit de sensibil la probleme care astzi in de metafizic. Dac omul n-ar avea contiina morii,
dac n sufletul lui nu s-ar manifesta conflictual dragostea de via cu drumul ctre moarte,
sensibilitatea religioas a omului nu s-ar manifesta cu atta pregnan.
Muzica, poezia, dansul, pictura, sculptura au avut un puternic imbold in nevoile legate de rituri.
Primele capodopere ale literaturii popoarelor (Iliada, Odiseea, Imnurile vedice,Vechiul Testament,
Noul Testament) valoarea lor literara este dovada respectului popoarelor fata de zeii lor. Progresul
civilizaiei concretizat n inventarea scrisului, separarea muncii intelectuale de cea fizic, apariia
colilor au avut ca efect o emancipare a formelor culturii spirituale de structurile vieii religioase.
Apar astfel primele coli filozofice, primele opere literare laice, primii specialisti in domeniul
matematicii ori al astronomiei etc. Are loc ceea ce Lucian Blaga numea trecerea de la cultura minora,
la cultura majora, specifica popoarelor care au psit pe calea civilizatiei, au intrat in istorie. Toate
aceste mutatii in viaa cultural a popoarelor este legata de apariia si dezvoltarea modului de via
urban. Artele nceteaz a mai fi elemente decorative pentru cult, fiind utilizate pentru satisfacerea
unor plceri legate de confortul spiritual pe care ncep, de la un moment dat, s si-l permit clasele
avute.
Existnd cerere pentru produsele artei, apar si artistii, oameni care-si dezvolt aptitudinile n
directia creatiei poetice, plastice, arhitecturale etc. tiina lrgete orizonturile cunoaterii umane i
permite realizarea de noi invenii tehnice. Religia i permite omului s suporte mai uor nelinitea
cauzat de contiina iminenei morii,morala cu normele, cu obligaiile ei i face pe oameni api,
9

pentru convieuire, ii ferete de ispita alunecrii spre egoism i rutate, iar dreptul oficializeaz
aceast funcie odat cu inventarea instituiei statale. Ct privete filozofia se dovedete i ea util
omului n msura n care l pune n legtur cu totalitatea i particip la cultivarea nelepciunii.

16.Conceptia lui Blaga despre cultur.

Filozoful romn porneste de la premisa c omul este o fiint constient de existenta unui plan
transcendent al Lumii, pe care se strduieste s-l dezvluie, s si-l reveleze. Acest Absolut al Lumii a
fost interpret de filozofii idealisti ca fiind de natura ideal. Echivalarea absolutului cu ideea este
respins ns de filozoful romn, Blaga prefera termenul de mister. Pentru ca numai dac concepem
absolutul ca mister vom reusi s ntelegem de ce omul nu nceteaz strdaniile sale ndrepate spre
revelarea planului transcendent. ntruct este mister, transcendentul nu se dezvluie. Dar omul, care
este prin excelent o existent ntru mister si pentru revelare nu va nceta niciodat dezvluirea lui.
Dup opinia lui Blaga, orice creatie cultural, fie ea artistic, religioas, filozofic, stiintific sau chiar
moral, reprezint un act de intentie revelatorie a omului n raport cu misterul.
Absolutul (misterul) este perfectiune desvrsit, n toate planurile, n cel al Fiintei, al Adevarului,
Binelui, Frumosului, Drepttii. Omul ca fiint creatoare de cultur tinde spre perfectiune pe care ns
n-o va atinge, ntruct ceea ce este infinit nu poate fi atins vreodat la capete, iar Absolutul trebuie
gndit dup logica infinittii. Aadar, filozofia, ca si stiinta, tinteste spre adevr.Metafora, crede
Blaga, n acelasi timp ne apropie dar ne si ndeprteaz de absolut. Dar, dac Absolutul reprezint
Adevrul ultim, Frumosul n sine, Binele n sine etc., se poate conclude ca Absolutul este Dumnezeu,
si n aceast calitate, strdania de revelare a absolutului naste preocuprile religioase.

17.Morala si Dreptul ca forme ale culturii spirituale

Morala are cu religia legturi mai strnse dect toate celelalte componente ale culturii. Ispita
fericirii vesnice si teama de pedepsele vesnice sunt motive suficient de puternice pentru a-l determina
pe om sa aleag calea binelui. Omul comun nu are acces la semnificatia real a poruncilor morale, la
rationalitatea acestora, ns este sensibil la presiunile psiholoice, afective, prin care religia impune
respectarea acestor norme. Succesul doctrinelor filozofice morale se confirm n special n perioadele
de criz religioas., cum a fost la greci,epoca elenist (dup prbusirea imperiului lui Alex. cel
Mare).
Stoicismul sau epicureismul, doctrine morale semnificative pentru epoca elenist, s-au impus n
contiina elitelor intelectuale grecesti n aceast perioad si din pricina faptului c religia traditional
a grecilor, bazat pe cultul lui Zeus, al Atenei sau al lui Dyonysos, cunostea o puternic stare de criza
datorat invaziei cultelor orientale. n conditiile vieii moderne, cnd religiozitatea a sczut puternic,
filozofiile etice au cstigat un prestigiu constant, de la rigorismul eticii kantiene, la hedonismul
utilitarist al lui Bentham sau John Stuart Mill sau la morala liberttii a lui Jean-Paul Sartre.
Asa cum observa Mircea Florian, morala filozofilor se adreseaz doar elitelor de intelectuali
celor capabili s inteleag rationalitatea poruncilor.Pentru oamenii simpli, sau cei care n-au timp sa
reflecteze asupra normelor morale, tot morala religioas este mai adecvat. Un caz aparte l reprezint
morala ateist, proprie filozofiei marxiste si sistemului politic de tip totalitar, comunist, care si-a
impus propria nvttur moral n contradictie cu morala religioas si cu religia.
Dreptul-functia normativ a moralei va fi completat, dup apariia statului, de sistemele de drept.
Normativitatea juridic este prin excelent rational si vizeaz domenii comportamentale care sunt
esentiale pentru civilizatie,pentru convietuirea de tip urban, imposibil de acoperit normativ de
sistemele morale traditionale, bazate pe poruncile religiei.Multiculturalitatea specific vieii urbane
impune un sistem de reglementri ce depseste limitele moralei. Apar astfel legiuitorii, adic
inventatorii codurilor de legi care oblig populatiile la supunere neconditionat. nclcarea acestor
norme atrage dup sine sanctiuni juridice ferme. Normativitatea de tip juridic are n spate forta public
a statului. Se trece si n domeniul normativittii de la caracterul anonim al normelor morale la
caracterul profesionalizat si cu autor binecunoscut al normativittii juridice. Marii legiuitori ai lumii
au rmas pe vecie n contiina umanittii.

18. Legi naturale si legi normative

Acestei probleme i-a acordat o atenie deosebit filozoful contemporan Karl Popper. Legile
naturale sunt enunturi care descriu regularitti ale naturii:miscrile Soarelui, ciclul lunar, succesiunea
10

anotimpurilor, fenomenele termodinamice sau electrice etc., n timp ce legile normative sunt enunturi
ce descriu regularitti comportamentale obtinute prin aplicarea poruncilor morale. O lege natural
descrie o regularitate strict, invariabil, ori are loc in natura(legea fiind atunci un enunt adevrat), ori
nu are loc (fals.). Cnd despre o lege a naturii nu stim dac este adevarat sau fals si cnd vrem s
atragem atentia asupra incertitudinii noastre n aceast privint, adesea o numim ipoteza.Pooper:
Legile naturii, fiind invariabile, nu pot fi nici nclcate, nici impuse.O lege normativ(norm juridic
sau un comandament moral) poate fi instituit de oameni. Ea este, modificabila. Ea poate fi eventual
calificat drept bun sau rea, dreapt sau nedreapt, acceptabil sau inacceptabilsa dar numai intr-un
sens metaforic poate fi nunmita adevarata sau falsa, pentru ca nu descrie un fapt, ci traseaz
directii pentru conduita noastr.
Societtile tribale se caracterizeaz prin asa-numita atitudine magic ce const n indistinctia dintre
legile naturale si legile normative. Pentru omul primitiv, toate aceste legi (porunci) vin de la zei. Dac
omul nu poate nclca legile naturii, n schimb poate nclca normele tehnice de tipul: nu sri din
copac sau vsleste n acelasi timp cu partenerul sau Fereste-te de musctura sarpelui, dar dac o
face, sanctiunea naturii nu se las asteptat.
Prin norme tehnice vom intelege ns orice reglementare normativ cu privire la aplicarea unei legi
a naturii.

19.Legile morale si legile juridice ca legi normative

O norm moral sau o porunc ce rezult dintr-o practic religioas poate fi nclcat fr a avea
drept urmare o sanctiune, dect dac sacrilegiul a fost depistat. Astfel de porunci (norme),ca de
exemplu Mortul trebuie scos din cas cu picioarele inainte pot fi ntlnite si in zilele noastre si, ca si
n societtile tribale, sunt resimtite ca avnd aceeasi fort imperativ ca si normele tehnice, cum ar fi,
de exemplu, normele de dezamorsare a unei bombe. Dar dac n primul caz, nclcarea normei, din
nestiint sau din rea credint, n-ar avea nici un efect punitiv (sanctiune), ntruct este rezultatul unei
superstitii, in schimb, nclcarea normelor pirotehnice va duce la accidente grave, mortale chiar;
sanctiunea naturii este inevitabil. Dac astzi atitudinea magic se mai pastreaz doar n legtur cu
riturile fundamentale legate de nastere si inmormantare, eventual cstorie, in societtile arhaice,
atitudinea magic era total. Popper numeste o astfel de concepie cu expresia monism naiv
(caracteristic societtilor nchise), iar conceptia contrar, adic cea care distinge ntre legi naturale
(norme tehnice) si legi normative cu expresia dualism critc( societtilor deschise).
Negustorii antici, cltorind de la o regiune la alta, au posibilitatea s constate variabilitatea
obiceiurilor, a riturilor, ntr-un cuvnt, a legilor normative, precum si invarianta regularitatilor naturii,
deci a legilor naturale. Al doilea eveniment care particip la descompunerea atitudinii magice l
constituie ntemeierea statelor si experienta legiferrii. Apariia unor legiuitori, Solon sau Licurg, a
avut ca efect constientizarea faptului c unele reglementari sunt conventionale, sunt inventii omenesti,
n timp ce altele sunt regularitti naturale.
n societtile tribale nu putem vorbi nc de infractiuni, ntruct primitivii nu incalc n mod
constient poruncile, ci putem vorbi doar de greseli involuntare datorate nestiintei. Dar si acestea
erau pedepsite extrem de aspru de liderii spirituali, ntruct n credinta acelor comunitti, greselile
ritualice atrageau dupa sine mnia zeilor si pedepse severe asupra ntregului trib.

20. Legile naturale ale vieii sociale.

Este vorba de raporturi constante care fac din om o fiint social, un agent economic, un subiect al
comunicrii sau o fiinta moral. Multe din aceste regularitti se bazeaz pe necesitti naturale,
biologice, cum sunt cele privitoare la alimentatie sau la procreatie. De ex:enuntul Orice copil are
printi naturali este formularea unei legi naturale cu impact asupra vieii sociale. Educatia l face pe
copil apt s se integreze n comunitate si s devin util acesteia. Dar un astfel de enunt se supune
normelor de adevr ca si enuntul Orice corp greu este atras de Pamnt, ceea ce nseamn c nu este
formularea unei legi normative, ci a unei legi naturale a vieii sociale. Un sistem de prghii, de
exemplu, sporeste forta muscular a oamenilor prin respectarea cerintelor unor legi mecanice. Este cel
mai simplu exemplu de utilizare de ctre om a cunostintelor despre legile naturii pentru profitul
propriu.Exist, aadar, un paralelism interesant ntre sistemele tehice si institutiile sociale, paralelism
evideniat n lucrarea citat a lui Karl Popper.
Legile naturale ale vieii sociale, numite de autorul citat si cu expresia de legi sociologice
joac n viaa noastr social un rol corespunztor -principiul prghiei n ingineria mecanic. Cci de
11

institutii avem nevoie, ca si de prghii. Asemenea masinilor, institutiile multiplic puterea noastr, cu
consecinte bune sau rele. Asemenea masinilor, si ele se cer atent supravegheate de cineva care intelege
modul lor de functionare, si, mai ales, destinatia lor, deoarece nu le putem construi n asa fel nct s
functioneze n intregime automat.ii
Un ex. de institutie: statul. Functionarea lui ca institutie se bazeaz pe un sistem de legi normative
consemnate n Constitutie. Nerespecatarea acestora poate produce crize politice majore care pot
degenera n revolutii sau n anarhie. Aadar legile morale si cele juridice sunt analoage normelor
tehnice care fac posibil supravegherea functionrii sistemelor tehnice, cu observatia c respectarea
lor asigur fuctionarea optim a institutiilor.

21. Determinismul si credina n destin: fatalismul

Determinismul este teoria filozofica ce admite si explica ordinea fenomenelor din natura si din
viata sociala pornind de la premisa existentei conexiunilor necesare dintre fenomene.
K.Popper-determinismul este o idee de sorginte religioasa,fiind anticipat de credinta
fatalista,conform careia tot ce se petrece in lume este rezultatul vointei Divinitatii.
Fatalimul este prima manifestare a optiunii deterministe in gandirea religioasa si filozofica si
corespunde culturii antice.Tot ceea ce se petrece in lume se deruleaza conform destinului,acesta fiind
necunoscut,viitorul nu poate fi prevazut deci,omul nu poate interveni in desfasurarea fortelor
destinului.O astfel de idee populara a fost teoretizata de filozofii stoici(greci si romani) folosita pt a
recomanda discipolilor supunerea in fata destinului,orice impotrivire ar fi zadarnica,condamnata la
esec(esecul genereaza suferinta).
Determinismul propriu-zis se elaboreaza ca idee filozofica abia in epoca moderna,fiind strans legat
de idealul de predictibilitate al stiintelor.
Religiile deterministe(fataliste)precum iudaismul si islamismul,se confrunta cu problema
justificarii pedepselor si recompeselor divine intr-o lume in care tot ceea ce se intampla este rezultatul
atotputernicirei divine.

22. Determinismul fizicalist.Modelul Laplace

Determinismul sec.XVII-XVIII a acceptat premisa ca stiinta se va apropia treptat de idealul
cunoasterii complete(predictibilitatii complete),ideal teoretic realizabil.Cea mai cunoscuta formulare a
acestui principiu este opera filozofului francez,matematician,astronom si fizician:Pierre S.Laplace
care in ,,Eseu filozofic asupra probabilitatiiisi exprima convingerea despre caracterul perfect
ordonat al fenomenelor lumii(o inteligenta atotcuprinzatoare,calculator adecvat sarcinii).
Punctul de vedere laplacean( asemanator teoriilor lui Leibniz,Kant)va domina gandirea filozofica
si stiintifica a sec.XVIII-XIX caracterizata prin optimism exagerat,explicabil prin efectele in plan
atitudional ale progreselor deosebite realizate de stiinte.

23. Indeterminismul: Popper, Suppes

Ideile indeterministe sunt opinii conform carora ordinea lumii nu este stabilita dinainte,deoarece
pot aparea ciocniri intamplatoare care perturba sensul de pana la un moment dat al evolutiei lucrurilor
si fenomenelor,spulberand iluzia deplinei predictibilitati.
Indeterminismul sustine ca unele evenimente nu sunt fixate dinainte,deci nu sunt previzibile(ex.
eclipsele).Omul este o fiinta libera in mod real,nu in aparenta(cum consid.deterministii).Religia
crestina este o religie indeterminista,deoarece accepta existenta liberului arbitru,conform careia
Dumnezeu l-a inzestrat pe om cu puterea de a alege,deci judecata divina devine intemeiata,pt ca
omul,fiinta libera si responsabila poate fi rasplatit pt fapte bune ,sau pedepsit pt cele rele.
Indeterminismul include,,nu numai libertatea,dar si hazardul.Acceptarea libertatii nu este
posibila decat intr-o perspectiva filozofica indeterminista(Popper, Suppes)

24. Cauzalitatea si legitatea

Cauzalitatea este relatia obiectiva,necesara si constanta (generala) dintre cauza-efect(fenomene
numite).Cauza este fenomenul care precede si determina o schimbare-efect,care la randul sau devine
cauza pt al efect si tot asa la nesfarsit-lanturi cauzale infinite ca nr. si nelimitate ca intindere.

12

Filozofii recunosc un principiu al cauzalitati:,,Orice fenomen are o cauza,din nimic rezulta tot
nimic.Numai in teologia crestina se admite ideea creatiei divine din nimic:,,La inceput era Cuvantul
si Cuvantul era Dumnezeu;dar chiar si teologii admit principiul cauzalitatii.
I.Kant sustinea ca judecatile de cauzalitate se bazeaza pe conceptul a priori cu care este dotat
intelectul uman.Cauzalitate nu este o relatie proprie lucrului in sine,ci doar o caracteristica a
fenomenului(fenomen=lucru care se arata).Adevarat este insa si ca,datorita acestor cadre a priori
oamenii tind ,datorita grabei si superficialitatii sa instituie raporturi cauzale si acolo unde ele nu
exista, asa se nasc superstitiile.
Legitatea folosita m.intai in legatura cu reglementarile conventionale impuse de nevoile vietii
comunitare(legi morale si juridice),apoi la nivelul universului,legilor divine.
In epoca moderna,cand filozofii si oamenii de stiinta au devenit tot mai reticenti in legatura cu
invocarea lui Dumnezeu,termenul de lege divina a fost inlocuit cu cel de lege naturala.Asadar,legea
vizeaza atat regularitati existente-n natura cat si cele dezirabile in viata sociala.Daca un fapt contrazice
o lege,aceasta inseamna ca respectiva formulare nu este lege(enuntul este fapt).
O lege naturala-enunt ce constata raporturi constante intre lucruri sau lucruri-proprietati,indiferent
daca lucrurule apartin naturii propriu-zise sau socetati.
Legile nu se reduc la definitii:ex.Legea cererii in economie(cand pretul creste,cererea scade si
invers) - stabileste o regularitate in spatiu economic dintre cerere-oferta.

25. Libertatea si ntmplarea, surse ale dezordinii

Libertatea-vizeaza capacitatea omului de a-si realiza propriile proiecte,in conditiile in care
actiunile umane sunt constranse de mecanisme:fizice,fiziologice,politice,legislative.Astfel,s-a pus
problema daca libertatea umana este o realitate sau fictiune.
S-a tratat de multe ori libertatea in opozitie cu necesitatea,cu constrangerile;pe fondul filozofiei
deterministe nu se poate justifica libertatea umana si nici capacitatea de creatie a omului.Daca omului
i se ia puterea de creatie,cum se mai poate justifica maretia si demnitatea lui,cu ce ramane el unic.
Intamplarea(hazardul)-versiunea imprevizibila ale unui nr. imens de alternative,oricare fiind
posibila,factorul decisiv in producerea fenomenului intamplator neputand fi izolat,modelat in
activitatea omeneasca,astfel incat rezultatul sa fie cel dorit.Acceptand principiul cauzalitatii,vom fi
nevoiti sa acceptam ideea ca si fenomenele intamplatoare sunt cauzate.
In domeniul naturii,ca si-n cel social,intamplarile rezulta din interactiuni necontrolabile.Heegel
: ,,ordinea se realizeaza prin intermediul unui nr mare de fenomene intamplatoare. Schrodinger
-ordinea necesara din haosul ciocnirilor intamplatoare prin referinta la legea statica a nr. mari.,,La o
aruncare cu banul,posibilitatea ca banul sa cada pe o anumita parte este1/2.Cu cat nr de aruncari este
mai mare, cu atat probabilitatea anticipata este mai usor de realizat.Acesta este mecanismul crearii
ordinii din dezordine:intamplarea si libertatea.

26. Istoricismul ca atitudine filozofic determinist

Istoricismul doctrina potrivit careia istoria este guvernata de legi de evolutie specifice,a caror
descoperire ne da posibilitatea de a prezice destinul oamenilor.Poate fi religios(teist),naturalist(ateist),
spiritualist sau economic.Cel teist este doctrina poporului ales de Dumnezeu(varianta iudaica-evreipoporul ales),popor care va conduce lumea si va mosteni pamantul.Legea dezv. omenirii- Vointa lui
Dumnezeu.Cel naturalistLegea dezv.istorice- Vointa naturii.O forma a acestuia este istoricismul
rasist,conf caruia istoria=lupta raselor pt dominatie.Cel spiritualist(Hegel)-la baza istoriei se afla
spiritul. A.Comte,,dezv. spiritului trece prin 3 stadii:religios,metafizic si pozitiv,carora le corespunde
stadiul dezv. sociale.Cel economic(Marx)-evolutia istorica are la bazaLegile economice.
K.Pooper,,cele mai dezastruoase forme ale istoricismului,datorita efectelor catastrofale asupra
istoriei contemporane:istoricismul economic al lui Marx(pune in locul poporului ales-clasa aleasa) si
cel rasist(pune in locul poporului ales-rasa aleasa).
Istoricismul mai poate fi pesimist sau optimist.Cel pesimist apreciaza sensul evolutiei in domeniul
social-regresiv degenerativ(mitul biblic al caderii in pacat:Adam si Eva-inaite de izgonirea din paradis
viata paradisiaca).Cel optimist cultiva ideea de progres,sporul de cunostinte,de organizare
sociala,politica si economica determina o ameliorare a conditiei umane(Aristotel,Hegel,Marx).
Principalele motive de respingere a istoricismului(Pooper):insistenta reprezentantilor in legatura cu
puterea specialistilor de a prevede viitorul,ori acest lucru nu poate fi realizabil de oameni.
13

27. Ingineria social ca atitudine filozofic indeterminist

Ingineria social -atitudinea filozofica opusa istoricismului care respinge,neaga ideea de destin.
Din totalitatea indivizilor care-si proiecteaza mai mai mult sau mai putin liber actiunile,unii,lideri
politici=ingineri sociali,au un rol mai important la crearea viitorului.Ei pornesc de la premisa ca viitorul
nu este determinat de antecedentele istorice,ci este creiat,asa cum se construiesc case noi,utilaje noi.
Principala deosebire intre istoricism-ingineria sociala:modul in care sunt privite institutiile.
Pooper:,,Inginerul abordeaza institutile in mod rational,din prisma eficientei;istoricistul va incerca sa le
descopere originea si destinul.Exista 2 tipuri de optiuni:cea utopica(pe termen lung)-are in vedere un tip
perfect de socetate,se imagineaza reforme pt realiz soc ideale; si cea graduala(pe termen scurt)efectueaza procnoze pe termen scurt,solutii de evitare,inventarierea problemelor.
Ingineria sociala utopica se conbina,de regula,cu cea istoricista(viziunile lui Platon-istoricismul
pesimist,Lenin,Stalin,activitatea organizatiilor secrete de tip masonic-globalizarea vietii umane).
Ingineria sociala graduala este o dimensiune importanta a managementului politic,prin obiectivele
impuse(mai modeste decat cele utopice):diminuarea starii de criza,cresterea gradul de ocupare a fortei
de munca,relansare economica,programe guvernamentale anti -inflatie.

28. Predicii i profeii

Predictiile- anticipari efectuate de oamenii de stiinta,pe baza regularitatii evenimentelor.
Profetiile- anticipari efectuate de oamenii inspirati(profeti),care dispun de educatie religioasa,nu
stiintifica.Continutul lor vizeaza un viitor indepartat si incert,iar textul profetic este vag,aluziv,incarcat
de simboluri(cazul Nostradamus).Naivitatea oamenilor-nelinistea specifica umana,legata de viitor
(astrologii babilonieni,preotesele oracolui de la Delphi,tigancile de azi).Cartile din Vechiul si Noul
Testament sunt pline de profetii.In general,cele care avertizeaza asupra unor dezastre iminente sunt
folositoare comunitatii,produc sensibilitate:care le percep fie in sens mobilizator, luand masuri pt a le
evita,fie le pecep ca pe adevarate drame istorice -crezand intr-o naluca vor face risipa inutila de
jertfe(Moise-evreii poporul ales de Dumnezeu):robia babiloniana,alungarea evreilor din Tara Sfanta.
Predictiile istorice-realizate de filozofi vizionari pe baza unor legi generale ale istoriei.Cele
optimiste determina costuri umane uriase(paradisul terestru a lui Marx-evenimente sangeroase ).
Distinctia lui Pooper intre predictii de tip profetii(prezicerea unui taifun) si predictii
tehnologice(prevederea unui adapoat care sa reziste la taifun) este ca prima ne avertizeaza in leg. cu
producerea unui eveniment social(istoriciam),iar a doua anticipeaza efectele in plan social ale
aplicarii unei strategii(inginerie sociala),ambele avand valuare practica.

29. Semnificaia gnoseologic i ontologic a conceptului de adevr

Prin adevar,se intelege,in mod obisnuit,acordul dintre idee si realitate.Ideea de adevar pare a fi un
concept de baza al intelectului,un concept a priori si transcendental(Kant).Aristotel-judecata
adevarata,,spune ca este ceea ce este si ca nu este ceea ce nu este.Conceptul aristotelic a fost dezvoltat
de filozofii medievali care au definit adevarul=acordul dintre gandire si realitate.
Adevarul are valuare specifica in domeniul cunoasterii,dar este si o valuare morala(sinceritatea),in
opozitie cu minciuna(falsitate intentionata,pacat,caracter ecoist,utila unui sg. individ sau grup).
Adevarul moral-baza unor raporturi interumane temeinice,sta la baza prieteniei si a bunei intelegeri.
Dificultati filozofice:I.conceptul metafizic de realitate-este ceea ce ne comunica simturile sau ceea ce
presupune gandirea?Ex.Soarele parcurge o miscare de rotatie in jurul pamantului de la E-V ?(cum ne
inform. simturile,cum a crezut omenirea)sau Pamantul se roteste in jurul axei sale si-n jurul
soarelui?:Copernic(cum ne inform. intelectul,ratiunea)II.adevarul din matmatica(conventii impuse de
intelect,prin axiome,enunturi evidente,nedemonstrabile)-Ex.9=3(A)si 9=2(F).III.principiul tertului
exclus-o prop. este ori A ori F,aIIIa posibilitate fiind exclusa(sau nesigura, conf. unora datorita
imposibilitatii de a-i fixa valuarea de adevar. EX. -Nr atomolor de O din admosfera este par.) .

30.Utilizarea conceptului de adevr n tiin,jurnalism i domeniul j.

Adevarul stiintific,prin aplicatiile sale,ofera avantaje,produce utilitate pt majoritatea membrilor
unei comunitati.Cel juridic sta la baza pedepsirii celor vinovati si prevenirii actelor antisociale.Este si
motivul pt care judecatorul cere martorului sa spuna,,adevarul si numai adevarul.In toate aceste
sensuri, ideea de adevar ne trimite la relatia de corespondenta intre propozitie si lumea faptelor.
14

31. Clasificare propoziiilor i tipurile de adevr

Leibniz distingea intre judecati(propozitii) necesare(acceptate de ,,toate lumile;matematicile) si
factuale(doar de unele ,,lumi; Ex:Lebedele sunt albe- A. pt lumea europeana si F. pt cea australiana).
Kant foloseste 2 criterii pt definirea judecatii:A)unul logic al raportului dintre subiect-predicat;
a)judecata analitica:Ex.Toate corpurile sunt intinse.(nu ne informeaza cu nimic,nu sporeste cu nimic
cunosterea noastra)si b)j.sintetica:Ex.Unele corpuri sunt solide.(ne comunica o informatie).B)raportul
propozitiei cu experienta :a)j.a priori(exclude experienta,analitice) si b)a posteriori(se bazeaza pe
experienta,sintetice,factuale).Sunt insa si a priori sintetice: Ex.Patratu lui5=25.
Carnap sustinea distinctia dintre cele analitice(Toate triunghiurile au 3 unghiuri)si sintetice(Toti
celibatarii sunt necasatoriti),O.Quine le critica-verificarea se adreseaza intregului sist. de cunoastere.
Felurile adevarului:a)dupa tipologia propozitiilor:necesar si factual sau analitic si sintetic(Kant
si Carnap)ori a priori si a posteriori(Kant),de la Quine nici un fel de distinctie nu e posibila.

32. Teorii despre adevr

1.Cea mai cunoscuta-teoria coerentei( Leibniz)conf. careia adevarul unei propozitii este dat de
acordul dintre respectiva propozie si grupul prop. admise ca adevarate.
Blanshard:,,Nr par este divibil cu 2adevarul unei propozitii matematice se stab. pe baza
verificarii corespondentei cu axiomele matematice(coerenta) prin intermediul demonstratiei.Chiar si
enunturile problematice bazate pe observatie Blanshard le dovedeste adevarate in virtutea coerentei:
,,Burr l-a ucis in duel pe Hamiltonse verifica prin compararea lui cu alte enunturi extrase din presa
timpului,cronici,scrisori ...se admite adevarata daca enuntul este in acord cu respectivele propozitii.
,,Aceasta este o pasare cardinaldaca nu stim ce-i pasarea cardinal consultam o lucrare de specialitate
despre pasari,extragem o colectie de propozitii despre pasarea cardinal si le comparam.
O.Quine :orice enunt este admis in stiinta numai daca nu deranjaza coerenta sistemului.Cand
produc tulburari,prima reactie a oamenilor este de a respinge enuntul(ex:fenomenul O.Z.N.).Sunt
respinse si ridiculizate,fiindca nu decurg logic din teoriile pe care le acceptam in momentul actual.
Repros:B.Rusel-duce la incalcarea principiului non-contradictiei.
2.Teoria pracmatista(W.James)-in ce masura o idee este folositoare intr-o actiune data.Orice
opinie care conduce la succes trebuie socotita adevarata,iar cea care conduce la esec falsa.O idee
devine A sau F in urma unui act de verificare.
Repros: Blanshard si Quine care sustineau importanta coerentei in raporturile interumane.
Ambele teorii prezinta avantajul ca in baza lor si teoriile filozofice si credintele religioase pot fi
apreciate ca A(daca se dovedesc utile) sau F(daca se dovedesc nefolositoare).

33. Adevr i verificare

Daca conceptele filozofice si cele religioase nu impun obligatia verificarii,in schimb,enunturile
stiintifice nu pot fi admise decat daca sunt verificate.Actul de verificare presupune operatii logice de
inferenta deductiva.Schema inferentei:Daca din enuntul teoretic T,deriva logic prop.de observatie C si
observatiile efectuate confirma asteptarile lui C,atunci ipoteza T este confirmata(dupa mai multe astfel
de observatii).Confirmarea nu este niciodata absoluta,ci intotdeauna relativa.
Quin-in procesul verificarii,enunturile nu se prezinta izolat,ci impr. cu intregul sist. al cunoasterii.
Pooper-oamenii de stiinta trebuie sa urmareasca in mod prioritar depistarea si eliminarea
erorilor,posibil cand in actul verificarii se urmareste explicid nu confirmarea teoriilor,ci infirmarea lor.
Cand propune o ipoteza,omul de stiinta trebuie sa-si imagineze observatiile si experimentele ce ar
pune-n dificultate ipoteza(asemenea lui Einstein).

34. Conceptele de societate deschis i societate nchis

Socetatea perfect inchisa,de tip tribal este,,un grup concret ,de indivizi concreti,,ai carui
membri ,,sunt tinuti laolalta prin legaturi semibiologice,de rudenie,convetuire,participare la eforturi
comune, primejdii,bucurii si necazuri comune,,(Pooper).Din punct de vedere sociologic,se
caracterizeaza prin:
imobilitate teritoriala(exceptie nomazii)-comunitati sedentare,ar caror membri raman atasati spatiului
natal,de la nastere pana la moarte,nemanifestandu-si dorinta de emigrare,sociala,etnica si religioasa.
15

Ex.legarile de glie a iobagilor,sist. politice totalitariste(interzicea emigratia).Interzicerea amestecurilor

etnice si religioase,prin casatorie(casatoriile mixte erau aspru sanctionate de comunitate)
Valorile specifice:puritatea rasiala,cultul neamului,al comunitatii si statului,traditia,respectul fata
de obicei,credinta si limba.,, ,,(Pooper).-Nationalismul
Socetatea deschisa-mobilitate teritoriala si sociala.Orice individ are dreptul de a-si stabili oriunde
resedinta si nu intampina nici-o restrictie in ceea ce priv. casatoria,alegerea profesiei,ori a rangului
social ,totul depinde de meritele personale conf. Declaratiei univerale a drepturilor umului.
Valorile specifice:libertatea,individul,fericirea personala,toleranta,eficienta economica,drepturile
omului.-Liberalismul.

35. Expresii istorice ale societii nchise: de la cetatea antic i soc

mprite n caste la statul naional
Desi procesul tranzitiei de la soc.inchisa la cea deschisa a inceput inca din antichitatea greaca,
tutusi soc. inchisa a dovedit o rezistenta deosebita,gasind si astazi resurse de supravetuire,probabil din
nevoia omeneasca de comuniune,de solidaritate, de grup,pe care soc.deschisa nu le poate oferi.
Rezistenta structurilor socetatii inchise,tribale(Pooper) se explica si prin caracterul natural,
organic al acesteia,avand ca model familia.
Prin imobilitate sociala-inchistarea soc.in structura de clase (caste),care restrictionau posibilitatea
de modificare a statutului social,prin promovarea in functii superioare,pe baza meritelor personale sau
prin casatorie.Castrele indiene interziceau chiar si casatoriile intre nobili-preoti(castre superpuse),copii
nascuti din parinti prov.din castre diferite,formau populatia din afara soc. indiene=paria(copii ai
stazii,vagabonti,cersetori).In vechia Indie existau 3 castre:brahmana(preoti)-aristrocratia intelectuala
care modelau viata spirituala,ksatrya(nobili si militari) si vaisya(oameni de rand)-cultivarea
pamantului,cresterea vitelor,comert.Mai erau cei cuceriti,aborigenii sudra(slujitorii) cu pielea inchisa.
In soc. feudala ,grupul nobiliar nu accepta amestecul prin casatorie, cu famillii fara rang nobiliar.
Imobilitatea etnica si religioasa-interzicerea mestecurilor etnice si religioase,prin casatorie(la noi
comunitatile de rusi si lipoveni).Nici in soc. traditionale,iar daca totusi se realizau,protagonistii erau
aspru sanctionati de comunitate,chiar alungati pt salvarea obiceiurilor traditionale.Si-n soc romaneasca
taraneasca se interziceau pt ca puritatea neamului era deosebita.

36. Ilustrri contemporane ale societtii nchise: statul nazist i communist

In lumea contemporana,valorile soc inchise corespund in mare masura nationalismului.O situatie
aparte-experimentul politic al organizarii statale de tip comunist,caracterizata prin totaritalism si
inchidere,prin izolationism in raport cu lumea exterioara marcata si de ziduri efective(zidul Berlinului)
sau metaforic(cortina de fier).Se pune accent pe imobilitate sociala,dar exista si o mobilitate sociala :
dezvotarea invatamantului de toate gradele,gratuit.Se face apel la valorile nationalismului:cultul patriei
neamului,al istoriei.Sunt promovati in functii inalte reprezentanti ai natiunii,nu minoritatile(evreii),cu
ajutorul carora se constituie ordinea de tip comunist,atat in patria comunimului(Rusia),cat si-n tarile
satelit(si Romania).

37. Cauzele destructurrii societilor nchise: comerul, regimurile

politice democratice, imperiile
Amplificarea vietii sociale prin dezvoltarea navigatiei si a comertului (Grecia,sec V) au dus la o
schimbare partiala a vechilor moduri de viata.Fermitatea obiceiurilor,specifice soc tribale, incepe sa
slabeasca,incepe sa creasca ponderea deciziilor individuale,nelinistea responsabilitatii,contestarea
ierarhilor,nesiguranta(Pooper- ,,angoasa civilizatiei,,).
Descoperirea ordinii democratice(favorizante mobilitatii sociale) si experienta politica a imperiilor
(babilonian, macedonian, roman) genereaza deschidere catre toleranta si intelegere interetnica.
Capitalele imperiilor(Babilon,Roma,Bagdad,Viena),devin puternice centre comerciale si culturale.
Treptat,oamenii renunta la atitudinea magica a obiceiurilor si regulilor.Imperiile incep sa largeasca
enorm spatiile fizice si culturale,stimuland mobilitatea teritoriala.Experimentele politice de tip
federativ conduc mai direct catre soc deschise:SUA,in prezent U.E.

38. Expresii contemporane ale societii deschise: Uniunea Europeana

16

Succesele postbelice ale fortelor favorabile deschiderii sau concretizat in spatiul politic european
prin crearea si extinderea U.E.,prin prabusirea cortinei de fier care pana acum 1 mileniu impartea
Europa in 2 blocuri ec,politice si militare opuse.
Politica de extindere a U.E.,promovata de guvernele statelor care formeaza uniunea si agreata
umanim de tarile membre este semnalul apropiatei si iminentei victorii a valorii soc deschise contra
celei traditionale,victorie care i-si are principala resursa in eficienta economiei de piata,generatoare de
bunastare,in fata careia,cultul neamului,al traditiei si credintei i-si diminuiaza importanta si eficienta in
intretinerea solidaritatii sociale.

39. Conceptia lui Platon despre originea statului

Cu privire la originea statului,in gandirea sociologica s-au avansat 2 teorii:teoria origii
interne(statul,organizat dupa o anumita comunitate,ajungand la un nivel mai inalt de dezv econ,bazata
pe diviziunea muncii si propietate privata,a ajuns la concluzia ca organizarea tribala-insuficienta pt
asigurarea ordini interne si apararea de invadatori) si teoria originii externe(statul-creat de populatii
nomade,in urma ocupatii prin forta armelor tinuturilor agricultorilor sedentari.
Despre tarile romane,cronicile moldovenesti vb despre existenta,,descalecatelor,,-tot invazie.
Platon era adeptul teoriei originii externe,considerand ca statele din Penepolez au fost intemeiate
de pastorii dorieni,coborand din munti au cucerit satele agricultorilor sedentari,impunandu-le legea lor.
La Platon vom descoperi o imagine idilizata,conf careia statul creiat de invadatorii dorieni
corespunde formei transcendentale a statului in sine(Republica:statul ideal este un regat al oamenilor
celor mai intelepti si mai asemanatori zeilor;apropiat de perfectiune,greu de schimbat).

40. Istoricism si inginerie social la Platon

In filozofia politica,Platon dezvolta o conceptie istoricista pesimista-istoria,daca nu este controlata
de de intelepti degenereaza,pt ca orice schimbare inseamna degenerare,involutie(pictura dupa model).
Prima forma de stat aparuta in istorie este si cea mai apropiata de model;apoi revolutionarii creind noi
structuri statale(copii ale copiei)se vor infatisa tot mai corupte si decazute.
Istoricicismul pesimist a lui Platon,se completeaza cu o atitudine specifica ingineriei sociale,care
consta in credinta ca,prin intelepciune si vointa politica s-ar putea reconstrui statul originar,cel mai
apropiat de perfectiune,modelul transcendent al statului,dupa care,clasa politica trebuie sa actioneze pt
a bloca tendinta catre schimbare.Ori statul ideal cuprinde 3 grupuri sociale:magistratii,militarii(cl
conducatoare-paza cetatii) si producatorii.Cetatea ideala-conceputa dupa modelul stanei,guvernantiipastorii,au in frunte regele filozof-baciul,iar militarii-cainii de paza,producatorii-oile.
Impartirea tripartita a soc-ideala,deoarece rezulta din analogia lui Platon intre socetate si sufletul
individual:partea rationala(capul),partea inflacarata,pasionala(pieptul,diafragma,inima),partea apetenta
(poftitoare,propie dorintelor animalice).

41. Platon - adversar al societtii deschise

Platon a fost cel mai important adversar al soc deschise,democratice in filozofia antica.Ca si
Heraclit,el considera ca schimbarea genereaza tulburare,declin si pervertirea moravurilor.
ntemeietor de scoal filozofic (Academia), ce va avea s dureze aproape
800 de ani, pn spre mijlocul mileniului I al erei crestine. Adept al teoriei dup
care lumea ideilor (sau formelor)are o existent de sine stttore, separat de
lumea sensibil, n care trieste omul, constituind temeiul etern al acesteia,
precum si al credintei pitagoreice despre nemurirea sufletului si despre
rencarnare, Platon a devenit celebru printr-o interesant teorie despre
posibilitatea unui stat perfect, ocrotit de rul revolutiilor, pregtind prin
intermediul Academiei cadre care s serveasc drept functionari ( magistrati) ai
cettii perfecte.

42. Filozofia politic aristotelian

17

Nascut la Stagira,in regatul Macedoniei in 384,Aristotel,al doilea mare filozof grec,dupa Platon si
discipol al acestuia la Academie,cunoscut ca intemeietor al logicii,procupat de stiintele naturii
(biologie,fizica,etica,estetica,politica) va incerca o desprindere de platonism, atat in domeniul
metafizicii, cat si-n cel al conceptiei despre cetatea perfecta.
In domeniul metafizicii respinge teza de baza a platonismului,conceptia despre existenta unei lumi
a ideilor(universalele) separate de realitatea fizica,inlocuind-o cu teoria universalului in multiplicarea
lucrurilor individuale.Forma se afla-n fiecare faptura individuala,este introdusa-n materie,generand
lucrul individual.Orice achimbare se face pe baza a 4 cauze:materiala(materia),formala(forma),finala
(scopul) si cauza eficienta(actiunea).Cauza finala-perfectiunea proprie fiintei divine.
Metafizica aristotelica este a progresului,a dezvoltarii.Toate transformarile care au loc in lume sunt
menite realizarii planului divin,perfectibilizarii,realizarea cauzei finale,scopul urmarit de Dumnezeu.
Asemenea lui Platon,considera ca indivizii sunt imperfecti,doar statul poate deveni perfect
(autarhic),dar si ideea de subordonare totala a individului(mijloc) in raport cu statul(scop).Pt el,omul
este o fiinta sociala, imperfecta,incapabila de autarhie(nu-si poate satisface prin mijloace proprii toate
trebuintele,fiind nevoit sa se asocieze cu ceilalti).Din asocierea indiviziilor rezulta urmat institutii :
familia(barbatul nu poate procrea fara femeie si invers).Unii indivizi sunt mai iscusiti la muncile
individuale,altii la cele de conducere(sclav-stapan).

44.

Filozofia politic modern: Teoria contractului social

Destramarea ordinii medievale, sub impulsul expansiunii economice(comertul) si al dezv

urbane,afirmarea unui nou,,demos,,in mediile urbane ale Europei,adica a burgheziei (burg =
oras) au dus la redeschiderea problemei privitoare la valorile socetatii deschise.Tinta
polemicilor filozofilor moderni este mai putin Platon,ci mai cu seama Aristotel.Aceasta
directie se afirma in special in Anglia,mai avansata economic si spiritual,biserica reformata.
F.Bacon declanseaza ostilitatea fata de aristotelism,prin respingerea logicii deductive,intemeind pt
uzul cercetatorilor naturalisti un nou tip de logica,cea inductiva.Lucrarea de baza-Noul organ.
Th.Hobbes-opozitie fata de axioma antropologiei aristotelice(Omul-animal social).Pt el,omul
natural(primitivul,salbaticul) nu este o fiinta sociala,la origini,va deveni dupa ce va accepta:conventiile
sociale si autoritatea statului,in urma incheierii contractului social.Sunt sustinatori ai teoriei
sociabilitatii dobandite,nu celei innascute,naturale, aritotelica.
J.Loch-se impune in gandirea politica prin intelegerea premiselor constitutionale ale democratiei.
El se opune lui Hobbes cand respinge puterea absoluta a unui stat,considerata un rau mai mare chiar
si decat starea naturala si intelege principiul separarii puterii in stat la problema statului de drept.
Ch. De Montesqueu-trateaza si el principiul separarii puterii in stat intitulata,,Despre spiritul
legilor,,care distinge intre puterea legislativa,executiva si cea judecatoreasca.,,Totul ar fi pierdut daca
acelas om...ar exercita aceste 3 puteri.
J.J.Rousseau-impresionanta dezbatere asupra conditiei umane in cadrul socetatii civile.Contrar lui
Hobbes:omul nu este rau de la natura,ci din potriva ,bun.Este condus de instinctul milei.
Rousseau va oferi contemporanilor una dintre cele mai interesante teorii despre libertate in cadrul soc.
Kant-intemeiaza propria teorie despre stat dupa modelul lui J.J.Rousseau:omul,in calitate de fiinta
rationala,de persoana,trebuie tratat intotdeauna ca scop in sine,atat de ceilalti oameni cat si de stat.

45.
Filozofia drepturilor omului
Filozofia politica individualista -tratarea individului ca scop in sine(Kant) cristalizata in sec XIX
si prin contributia lui J.S.Mill n-ar fi fost posibila fara miscarea pt promovarea drepturilor omului din
sec XVIII,concretizata in Declaratia pt independenta a coloniilor britanice din America de Nord(1776)
si Declaratia pt drepturile omului si cetateanului,promovata in 1789 de revolutia franceza.
18

Francezul Tocquevile,de origine nobila,nu iubeste democratia(egalitate),datorita incompatibilitatii

cu libertatea.Starea de spirit pro democratie poate duce spre o socetate libera sau una opresiva,
depinde de organizarea institutiilor,chiar si asa,trebuie actionat pt dezvoltarea treptata a institutiilor si
moravurilor democratice,nu pt ca sunt cele mai bune ci pt ca sunt sg mijloace care asigura libertatea.
Pt a curma aceasta degradare a institutiilor statului,liderii politici democratici au luptat pt a putea
impune statului imunitati ale membrilor statului, pe care autoritatile nu aveau indreptatire sa le
atinga,aceste imunitati=drepturi ale omului:D la viata,D la fericire,D la libertate.

46. Gndirea politic individualist: John Stuart Mill

In eseul lui Mill,,Despre libertate(1859),, care poate fi considerat un fel de biblie al liberalismului
intalnim principalele teze ale filozofiei individualiste.Prima si cea mai importanta este cea a protectiei
individului contra tendintelor tiranice existente in orice socetate.
Statul a aparut din nevoia protejarii membrilor mai slabi ai comunitatii de abuzurile celor
puternici.Lideri grupurilor populare au fost preocupati de problema ingradirii puterii conducatorului
prin: imunitati proprii indivizilor(libertati sau drepturi politice) si mijloace de control constitutionale .
Treptat,ideea,de a avea conducatori temporali,stabiliti prin alegeri a devenit principalul motiv al
partidului popular.Protectia impotriva magistratilor nu este de ajuns, este nevoie si de protectia
impotriva tiraniei(majoritatii) atitudinii si opiniei dominante,tendinta socetatii de a impune prin alte
mijloace decat pedeapsa civila propriile idei,reguli de conduita obligatorii.,,Daca actiunile unui individ
nu aduc prejudicii nimanui,nimeni nu are dreptul sa i le interzica,chiar daca ii sunt daunatoare.

47.Concepia filozofic hegelian. Hegel: 1770-1831

Hegel-ultimul reprezentant al filozofiei moderne,,al 3 mare sistem al filozofiei occidentale, dupa
Aristotel(Antichitate) si Toma d`Aquino(Evul Mediu).Filozof spiritualist,vede peste tot in existenta
prezenta Spiritului Lumii,nimic din ce se intampla nu este irational,,tot ce este real este rational,,.
Amintindu-l pe Heraclit,primul filozof antic care a pus in evidenta importanta devenirii(a
miscarilor,transformarilor) evidentiind rolul contradictiei in dinamica realului,Hegel a propus o
metafizica originala-totul este afectat de schimbare,inclusiv fundamentul lumii,adica Dumnezeu.
In explicarea tuturor proceselor,el se foloseste de metoda triadei,conform careia,femomenul care
se afirma(teza) va fi negat de altul(antiteza),care la randul sau va fi negat(negarea negatiei) de un al
treilea(sinteza)care ne duce la punctul de plecare=dialectica.
Cele 3 momente diferite ale spiritului,sunt cercetate in 3 parti:logica(ideea absoluta,spiritul in ipostaza
interioritatii),filozofia naturii(exterioritatii),filozofia spiritului(revenirea la interioritate).
Spiritul are si el o istorie metafizica,desfasurata pe 3 etape:spiritul subiectiv,obiectiv si cel absolut.
Cel subiectiv(activ spirituala la nivel de individ) are si el 3 momente:sufletul,constiinta,ratiunea.Cel
obiectiv(lumea reala creata de spirit) iar cel absolut este de fapt universul culturii spirituale.
Dupa monumentala opera hegeliana,multe decenii nu mai este loc pt impunerea altei filozofii.

48.Etatismul hegelian
Pt Hegel,este realizarea sociala suprema.Este espresia ratiunii in istorie,intrucat este spiritul lui
Dumnezeu manifestat in lume,este mersul lui pe pamant.El este mai presus decat individ si socetatea
civila,deoarece este expresia universalului(intereselor generale) si nu a individului,particularului.Este
m presus decat biserica(oranduieste pedepse,degenereaza in religie tiranica),pt ca este spirit dezvoltat.
Hegel este potrivnic liberalilor care sustin principiul separarii puterilor in stat care duce la ostilitati
intre puteri,una tinde sa o subordoneze pe cealalta ,nu este o unitate vie.Respinge libertatea
cuvantului,a presei,libertatea opiniei trebuie reglementata de legi,previn sau pedepsesc excesele ei.

49. Hegel i micarea politic naionalist

Primele teorii nationaliste au fost enuntate de Platon si Aristotel,cu scopul de a combate socetatea
deschisa.Miscarea nationalista debuteaza tarziu,in sec XIX in Germania,Prusia(cu populatie
majoritara sclava) determinand elaborarea primelor teorii despre statul national.
Herder-un stat bun trebuie sa aiba granite naturale,Fichte-limitele unei natiuni sunt determinate de
limba.Aceste teorii revolutionare au aparut ca reactie la invazia napoleoniana.
Valul nationalist ia amploare odata cu declinul crestinismului si cuprindea tineretul german,
studentimea si se putea concepe pe 2 cai: una directa,brutala(represiunea) si alta indirecta,subtila(de a
19

profita de aceste sentimente).Hegel a optat pt a doua optiune,in a imblanzi religia nationala

revolutionara:transformarea nationalismului german in ,,autoritarism prusac disciplinat,,.
Statul este spiritul insusi a unui popor,natiunea domina.El propune teoria istorica a natiunii-o
natiune este unita printr-un spirit ce actioneaza in istorie,unita prin faptul ca are un dusman comun si
camarazi din razboaiele purtate.O natiune care nu si-a format un stat,nu are o istorie (cele din
salbaticie).Statul este baza si centrul tuturor elementelor concrete in viata unui om:arta, dreptul,
morala, religia,stiinta.Pt a fi puternic,el trebuie sa conteste puterea altor state,sa se afirme pe scena
istoriei si sa aspire la dominatia mondiala.Spiritul unui popor se afirma prin fapte,prin razboi;trebuie
sa aiba un dusman in raport cu care sa se afirme in istorie.
E.Cioran:o natiune adevarata trebuie sa fie agresiva, numai asa se poate afirma pe arena istoriei
universale.Teroarea,crima,bestialitatea sunt imorale in decadenta,dar virtuti daca ajuta in ascensiune.

50. Istoricismul dialectic marxist

Karl Marx se manifesta in gandirea filozofica germana ca un hegelian de stanga(preia de la Hegel
dialectica si o combina cu materialismul).Dorea sa propuna o filozofie materialista a istoriei(materia
lism istoric).Conform credintei marxiste,existenta determina constiinta,nu invers,teza care sta la baza
determinismului economic marxist.Pune accent pe razboiul dintre clase (ea este motorul dezvoltarii).
Triada hegeliana apare la Marx in multe din analizele sale:cea mai cunoscuta-iminenta ivirii soc
comuniste(proprietatea comuna primitiva-teza,propr privata-antiteza cu sclavagismul, feudalismul si
capitalismul,propr comunista-sintaza).Exploatarea omului de catre om reprezinta cauza tuturor
suferintelor,deci a raului in istorie.Fenomenul de instrainare,efect potrivnic omului este creat pt a oferi
avantaje pt om:diviziunea muncii,sporeste randamentul muncii-stratificarea sociala, exploatarea omului
de catre om;inventarea banilor,progres in domeniul schimburilor-prapastia dintre bogati si saraci;
munca,factor al procesului de umanizare-oprimarea si depersonalizarea omului.
Pt Marx,libertatea nu poate fi separata de egalitate,pt a fi posibil,este nevoie de un om nou,reformat
sub aspect motivational(munca sa fie necesitate vitala).Libertatea incepe acolo unde inceteaza munca
destinata satisfacerii trebuintelor,adica in timpul liber.Este adeptul universalitatii vietii umane,indivizii
devin cetateni ai planetei.Reformele destinate tranzactiei catre comunism,care propun dizolvarea
claselor burgheze, nu pot fi realizate decat de un stat represiv(statul de dictatura a proletarialului).

20

i
ii