ISTORIA MEDICINEI

Burlacu Ligia
coord.
Pasnicu Georgeta

Preistorie
Descoperiri arheologice
- 55% - decedati sub 20 ani
- 40% - decedati intre 20 si 40 ani
- 3 din 187 schelete aveau peste 50 ani
Medicina: - religioasa demoniacala vraci si samani ( intermediari, nu isi
asumau responsabilitatea actului medical)

- empirica plante tamaduitoare, ale caror propretati erau descoperite

intamplator
Primele forme de interventie
chirurgicala trepanarea si amputarea

Craniu de femeie trepanata

NEOLITIC (3500 ien)cicatrizarea osului indica faptul ca
pacienta a supravietuit operatiei

ANTICHITATE
Medicina egipteana
-

Medicina nu mai era practicata de vrajitori sau vraci ci de medici

laici care totusi colaborau cu sacerdotii

-

Medicii erau n mare parte specializai pe domenii, fiecare ocupndu-se de o grup de boli

Acetia posedau cunotine temeinice, redate printr-o impresionant literatur medical

Papirusuri:
-

Papirusul Edwin Smith (1600 .Hr. i descoperit n 1930):

sunt menionate 48 de cazuri de rni

nsoite de descrieri amnunite i urmate de prescripii

Papirusul Ebers (3000 .Hr. i descoperit

n 1875): problemele medicinei interne,

maladii ale ochiului, pielii, extremitilor

cazuri de ginecologie i chirurgie.

Mai apar i 877 reete i 400 de medicamente.

Zeia Ritho dnd natere zeului Ra,
asistat de moae

Demersul diagnosticului
descris in papirusul Ebers :

Medicul-Zeu
IMHOTEP circa (26502600 BC) in a IIIa dinastie, a regelui
Djoser,
-Fondatorul medicinei
in egipt
-A infiintat Casa Vietii,
spital si scoala
medicala

Sa se puna intrebari pacientului, pe etape,

cu calm
Sa se faca o ancheta a anturajului
Sa se gaseasca originea directa si indirecta
a suferintei
Isis
Sa se caute antecedente familiale
In caz de recidiva sa se verifice daca tratamentul este
urmat cum trebuie
Sa se pregateasca un plan de ingrijiri pe termen scurt
si mediu
Obiectivele terapeutice : sa se calmeze durerile,
stoparea evolutiei si gasirea unei solutii definitive

Chirurgia

Uzul antalgicelor si anestezicelor

Extragerea de corpi straini
Tratarea muscaturilor
Sutura plagilor, reducerea luxatiilor de umar, fracturi de membre
Ingrijirea plagilor de razboi
Trepanarea, circumcizia
Amputatii: posttraumatice, punitive
SEKHMET
sinonim cu
noiunea de
medic sau chirurg
n Regatul de
Mijloc
Preoii si
medici, n
vechime
aducea boala, dar
i vindecarea

Grecia antica
HIPOCRATE din COS(460-377h)

parintele medicinii
Hippocrate credidat ca primul medic ce a recuzat
superstitile, legendele si implicatiile divinitatii in
aparitia bolilor, separand medicina de religie

caracteriza bolile ca: acute, cronice, endemice i epidemice

Examenul bolnavuluiEvaluare onesta a evolutiei bolii

Anamneza

Inspectia

Palpare

Ascultatie

Primum non nocere

Ct despre boal, f-i un obicei din aceste
dou lucruri: s ajui, sau, cel puin, s nu
dunezi. Hipocrat Despre epidemii (cartea I,
Sect. V)
Manevra
hipocratic de
reducere
a luxaiei de
umr

Doctorul trebuie nu numai s fie

pregtit s fac ceea ce este corect din
punctual su de vedere, ci trebuie s
fac, de asemenea, ca pacientul,
nsoitorii si i mediul s l ajute.

Instrumente
chirurgicale

MEDICINA MESOPOTAMIAN
Conceptele de :
- diagnostic
- prognostic
- examen
- prescriptie medicala

- metode de tratament
- diagnostic etiologic

Model babilonian de
argil al ficatului

NINGIZZIDA Zeulmedic - arpe

Codul lui Hammurabi Reglementri medicale (sec. al XVII-lea .Hr.): onorarii, riscuri,
malpraxis care pot aprea n cazul eecului actului medical
215. Daca un medic incizeaza si vindeca un abces sau o tumora, el va primi 10 sekeli.
218. Daca un medic opereaza un pacient liber si acesta moare, mainile medicului vor fi
taiate.
219. Daca opereaza un sclav si acesta moare, medicul va fi obligat sa-l inlocuiasca cu
un altul.

MEDICINA N ROMA ANTIC

CORNELIUS CELSUS (~25 .Ch50 d.Ch)

prevenirea maladiilor
tehnici terapeutice
chirurgie cosmetic
SEMNELE INFLAMAIEI ACUTE:
-roea (hiperemie), tumefiere (edem)
nsoite de cldur (hipertermie) i durere
(lat.: rubor, tumor cum calor et dolor)
Galenus adaug: et functio laesa

Galenus
(129-201 d.Ch)

A practicat disecii pe cadavre umane

abandonate i pe carcase de animale
A adus detalii anatomice: a descris
mduva rahidian i ureterele, oasele,
muchii scheletici i inseriile lor
osoase
A greit extrapolnd date de la animal
(maimu, porc) la om

Efes Biblioteca lui Celsus

Romanii au inventat::
forcepsul, scalpelul,
speculum, acul
chirurgical.
Ei au fost pionierii
chirurgiei cataractei.

MEDICINA EVULUI MEDIU

Medicina
islamic
.

Catgutul si Forcepsul

Arabii au dus mai departe realizrile grecilor i romanilor Utilizarea catgutului de catre
Seringa si acele
Razi, medic persan
Abu Al-Qasim pentru sutura
plagilor profunde este si astazi
hipodermice
(865-925)
Monografii despre varicel Chirurgul irakian Ammar gestul fundamental in chirurgia
moderna.
(pojar) i variol unde le
ibn Ali al- Mawsili este
Abu al-Qasim a inventat de
descrie i le deosebete
considerat cel care a
asemenea FORCEPSUL pentru
Caracterizri corecte i
inventat si folosit primul
extractia unui ftus mort,
precise ale bolilor
acele
hipodermice
si
o
marturie a lui Al-Tasrif .
Terapii pragmatice
seringa realizata dintr-un
A fost primul care a
Acomodarea la lumin
tub de sticla, in jurul
considerat febra ca un
Micorarea pupilei (mioz)
anului 1000.
mecanism automat de
aprare

Cauterul si Ligaturile
CAUTER - a fost utilizat
pentru cauterizarea
arterelor fapt descris
pentru prima oara de Abu
al-Qasim fiul lui Kitab alTasrif.
In lucrarea sa Al-Tasrif, Abu
Al-Qasim a preconizat
utilizarea ligaturii arterelor
in locul cauterizarii.

Medicina islamic
Ibn Sina (980-1037) Avicenna
A scris peste 450 de tratate, din care 40 medicale
Oper de referin: Canonul" (Al-Qanun) (Legea) Medicinei
utilizat la Universitile din Montpellier i Louvain pn la 1650
Tatl medicinei moderne, farmacologiei clinice, fiziologiei
experimentale i evalurii cantitative
Descoper natura contagioas a bolilor infecioase i instuie
carantina
Definete noiunea de sindrom
Importana dietei, mediului i climei pentru sntate
Aromaterpie (distilare i extracie de uleiuri eseniale)

Masaj

ILUSTRAII DUP MANUSCRISELE LUI AVICENNA

Elongatie
Cauterizare

 EUROPA

Amestec intre misticism, spiritualitate si practicile medicale ale anticilor

Boala era pusa pe seama destinului si a dorintei lui Dumnezeupelerinaje curative
Medicina folclorica cu incantatii si ierburi
Medicina medievala europeana a inflorit abia in sec. XII cand au fost traduse in latina
textele arabe de medicina

Un moment important l-a reprezentat

nfiinarea la nceputul secolului al XI-lea, de
ctre clugrii benedictini din Monte Cassino
a primei instituii de nvmnt medical la
Salerno n Italia (coala de la Salerno). n
secolul al XII-lea, tot n Italia, medicina se
dezvolt n special n centrele universitare
din Bologna i Padova.

Trei intervenii chirurgicale: hemoroizi,

polipi nazali, cataract. Dup un
manuscris al colii din Salerno, sec. XI.
British Museum, Londra

Perioada renasterii
ANDREAS VESALIUS (1514-1564)
1543 DE HUMANI CORPORIS FABRICA
(Despre alctuirea corpului omenesc)

Girolamo Fracastoro (1478 - 1553), n

Italia, cu privire la bolile contagioase (descrie
sifilisul sub forma unui poem intitulat Syphilis
sive Morbus Gallicus)
A fost meritul chirurgului francez Ambroise
Par prin succesele sale terapeutice s
aduc chirurgia n cadrul medicinei,
considerat pn atunci o meserie i nu o
art, lsat la dispoziia brbierilor.

Inceputurile medicinei moderne

n 1628 apare lucrarea anatomistului englez William Harvey Essay on the Motion of the Hearth
and the Blood, n care arat c inima funcioneaz ca o pomp care asigur circulaia nentrerupt
a sngelui.
Marcello Malpighi (1628 - 1711) de la Universitatea din Bologna (Italia) descoper capilarele
sanguine
Thomas Sydenham (1624 - 1689), medic englez, face descrieri clinice amnunite ale malariei,
recunoate deosebirea dintre scarlatin i pojar i face observaii epidemiologice.
n anul 1632 a fost introdus Chinina n tratamentul malariei, prima substan cu adevrat eficace
n tratarea bolii.

Medicina in sec. XIX

1819, n Frana, Ren Laennec (1781 - 1826) introduce

stetoscopul
Louis Pasteur (1822 - 1895) i ale lui Robert Koch (1843 - 1910)
contribuie la dezvoltarea Microbiologiei
Emil
Emil von
von Behring
Behring (1854
(1854 -- 1917)
1917) si
Ilia
Ilia Mecinicov
Mecinicov (1845
(1845 -- 1926)
1926) pun
pun bazele
bazele Imunologiei
Imunologiei
Ignaz Semmelweis (1819 - 1865) introduce Asepsia iarJoseph Lister (1827 - 1912),
n Anglia folosete pentru prima dat fenolul ca substan antiseptic.

Wilhelm Rntgen, n Germania, (1845 - 1923) descoper n 1895 razele X

Introducerea narcozei cu eter n America n de ctre
americanul William Thomas Morton n 1846, a anesteziei
locale cu cocain n 1884 de austriacul Christian Koller i
rachianesteziei n 1898 de ctre August Bier n Germania
contribuie la dezvoltarea furtunoas a chirurgiei.

Intre 1870 si 1880 chirurgii au abordat cutia craniana,

toracele si abdomenul
1886: prima apendicectomie reusita
1886: chirurgie abdominala variata
Intre 1880 si 1890: Chirurgie fiziologica
Conservarea tesuturilor, disectie minutioasa,
chirurgie anatomica

Medicina n secolul al XX-lea i n prezent

1928 n Anglia Alexander Fleming (1881 1955) constat aciunea bacteriostatic a
ciupercii Penicillium, din care
biochimistul Howard Florey (1898 - 1968)
extrage Penicillina n form pur, iniiindu-se
astfel era antibioticelor.

n 1932 Gerhard Domagk (1895 1964) descoper sulfamidele

Selman Waksman
a descoperit in
1943 streptomicina

In 1933, chimistul elvetian

Tadeus Reichstein
este primul care a obtinut
o vitamina in mod sintetic

In 1905, in America, George W.Crile realizeaza prima transfuzie de sange.

In 1962 folosirea laser-lui in oftalmologie

In 1967 s-a realizat primul transplant de inima

In 1978 prima fertilizarea in vitro

1979 Medicul scoian Ian Donald (19101987) descoper ecografia

In 1984 s-a inceput un vast proiect pentru determinarea secventei complete a ADN-lui uman

2000 - PET/CT ... etc

In 1921 Nicolae Paunescu

a descoperit insulina

Ion Cantacuzino a creat

in 1913 vaccinul antiholeric

Ana Aslan a evidentiat importanta procainei

in ameliorarea tulburarilor distrofice legate
de varsta, aplicand-o pe scara larga in
clinica de geriatrie sub numele de Gerovital
sau vitamina H3 in 1980.
A infiintat primul institut de geriatrie din lume.

Ipoteza: Am o durere in ureche . Ce trebuie sa fac?

2000 i.e.n. Uite, mananca
radacina asta!

1000 e.n. Radacina nu

e buna, spune rugaciunea
asta!

2000 e.n. Antibioticul

este artificial. Uite, mananca
radacina asta!

1850 e.n. Rugaciunea e

superstitie, bea potiunea
asta!

1985 e.n. Pilula asta este

ineficienta, ia antibioticul
asta!

1940 e.n. Potiunea e otrava

de sarpe, inghite pilula asta!

Bibliografie
1.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_medicinei#Medicina_actual.C4.83

2.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83

3.

http://istoria.md/articol/25/Descoperirile_din_medicin%C4%83

4.

https://ro.scribd.com/doc/20251586/Evolutia-medicinei

5.

http://ro.nccmn.wikia.com/wiki/Istoria_medicinei

6.

http://instr.chirurgicale.tripod.com/istoria.html

7.

http://sanatate.flu.ro/boli-si-afectiuni/istoria-medicinei-universale-medicina-din-era-noastra,/

8.

http://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/istoria-medicinei-universale/medicina-din-era-no
astra.php

9.

https://ro.scribd.com/doc/93498156/1-ISTORIA-CHIRURGIEI-cursI-2008

10.

https://www.scribd.com/doc/237057515/Cap-VIII-Istoria-Medicinei-Moderne

11.

https://www.scribd.com/doc/251959645/2012-Curs-2

12.

https://www.scribd.com/doc/251959897/2012-Curs-3-F

13.

http://www.descopera.ro/stiinta/4622348-cele-mai-importante-inventii-romanesti

14.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Aslan