Botezul:

Se bazeaza pe relatarile a doua Evanghelii (Marcu 1,9, Matei 28,18-20)

despre botezul lui Isus in apa rului Iordan, de catre Ioan-Botezatorul.
Sacramentul Botezului reprezinta cooptarea noului nascut in
comunitatea crestina, elibernd pe copil de pacatul originar, mostenit de
la Adam si Eva.

Confirmarea:
Desavrseste Botezul, conferind copiilor intre 7-14 ani o mai mare
responsabilitate religioasa. In timpul Confirmarii are loc pogorrea in
corpul copilului a Sf.Spirit. La Catolici si Anglicani Confirmarea se
savrseste prin asezarea minii episcopului pe capul copiilor si miruirea
fruntii cu ulei sfintit (crisam). La Ortodocsi si Greco-Catolici Confirmarea
are loc odata cu Botezul. Originea nu tocmai clara a acestui sacrament
(pe baza Faptelor Apostolilor, 8,14-17), a determinat in secolul 16
biserica reformata sa nu mai recunoasca Confirmarea drept sacrament.

Euharistia:
Sacrament introdus in practica religioasa pe baza celor afirmate de Isus
in timpul Cinei cele de taina din Ierusalim (Matei 26,17-20, 26-30, Marcu
14,12-25, Ioan 22,7-20). Euharistia, act celebrat de preoti la altar, repeta
Cina cea de taina din preziua condamnarii si crucificarii lui Isus,
reamintind sacrificiul suprem a lui Isus spre mntuirea lumii. Catolicii si
Ortodocsii sustin ca in timpul oficierii sacramentului Euharistiei preotii
transforma efectiv vinul si pinea in sngele si corpul lui Isus, chiar daca
forma exterioara a vinului si a pinii nu se schimba. Unii Reformati cred
ca sngele si trupul lui Isus sunt numai simbolic reprezentate. Alti
Reformati practica Euharistia numai spre memorarea Cinei cele de
taina si jertfei lui Isus.

Penitenta:
Penitenta a fost introdusa de Catolici, avnd la baza cele spuse de
evanghelistul Ioan (20, 22-23). Reformatii au interpretat altfel cuvintele
lui Ioan, considernd ca Isus n-ar fi impus penitenta pentru iertarea
pacatelor. Penitenta se compune din 2 faze: a) spovedania si b) iertarea
pacatelor de catre preotul care acorda absolutiunea, dupa impunerea
unor canoane obligatorii (rugaciuni etc). Bisericile reformate nu
recunosc calitatea preotilor de a ierta pacatele oamenilor, iertarea
acestora putndu-se face numai direct de catre Dumnezeu, prin cainta
personala, adevarata si sincera. Unele biserici reformate pun acest
sacrament in centrul serviciului divin, sacrament care implica o analiza
autocritica si neipocrita a faptelor si vorbelor fiecarui enorias. Biserica
catolica conditioneaza participarea credinciosilor la actul Euharistiei
(primirea hostiei) de actul prealabil al absolutiunii prin intermediul unui
preot.

Hirotonirea:
Bisericile catolice, ortodocse si anglicane, bazndu-se pe cuvintele lui
Isus din Evanghelia lui Ioan (20,21), imputernicesc prin actul Hirotonirii
intermedierea de catre preoti a unor sacramente. Bisericile reformate nu
recunosc necesitatea unui intermediar al sacramentelor, limitnd functia
de preot la mentinerea unitatii comuniunii.

Casatoria:
Bisericile catolice si ortodocse considera Casatoria drept sacrament,
intemeindu-se pe unele texte din Vechiul (Geneza 2, 24) si Noul
Testament (Efeseni 5, 25-33). Bisericile reformate nu vad in Casatorie
un sacrament, dar o considera totusi drept un fapt sacru, rezultat al
ordinei divine, la fel ca si procreerea si educatia copiilor. Pe baza
Evangheliei lui Luca (16,18) bisericile catolice si ortodocse refuza sa-si
dea asentimentul in cazul divortului. Biserica reformata este mai putin
severa in interpretarea si aplicarea acestei prevederi.

Maslul (Ultima Miruire):

Sacrament acordat de biserica catolica muribunzilor, pe baza unui text
biblic din Vechiul Testament (Iacob 5, 14-15). Maslul prevede
spovedania si iertarea tuturor pacatelor pe patul de moarte (inclusiv a

pacatelor capitale), precum si un ritual oficiat de preot (miruirea celor 5

organe de simt, a palmelor si a picioarelor cu ulei sfintit). Maslul este
acordat la Catolici o singura data in viata. Biserica ortodoxa acorda
maslul de mai multe ori. Reformatii nu recunosc maslul drept