Sunteți pe pagina 1din 36

MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI

SCOALA POSTLICEIALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE


FILIALA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICARII PROFESIONALE
DOMENIUL SANATATE SI ASISTENTA
PEDAGOGICA
CALIFICAREA PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

INDRUMATOR,
PROF. FARM.IONITA NICOLAE

ABSOLVENT,
HARASIM FLORICA

PROMOTIA 2011
MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII ,TINERETULUI SI SPORTULUI
MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE


FILIALA PLOIESTI

MEDICAMENTE
ANTIINFLAMATOARE
NESTEROIDIENE

INDRUMATOR,
PROF. FARM.IONITA NICOLAE

ABSOLVENT,
HARASIM FLORICA

Medicamente antiinflamatoare
Nesteroidiene

MOTTO:
vesela este un bun leac,dar
mahnit usuca oasele
Proverbe 17,22 (Biblia)

O inima
un duh

CUPRINS

ARGUMENT..pag.5
CAPITOLUL 1. Baze fizopatologice.pag.6
1.1. Inflamatia..pag.6
1.2. Clasificarea inflamatilorpag.8
1.3. Clasificarea bolilor reumatice.pag.8
CAPITOLUL 2. Baze farmacodinamice.pag.10
2.1. Cum actioneaza antiinflamatoarele...pag.10
CAPITOLUL 3. Farmacoterapiepag.11
3.1. Clasificarea antiinflamatoarelor.pag.11
3.2. Clasificarea medicamentelor
antiinflamatoare nesteroidiene.pag.13
CONCLUZII..pag.24
BIBLIOGRAFIE.. pag.26
ANEXE..pag.27

ARGUMENT
Impactul pe care afectiunile reumatismale il exercita asupra societatii este mult mai
mare decat pare la prima vedere. Este evident ca nu sunt implicate problemele de mortalitate care sunt puse de bolile cardiovasculare, sau de cele maligne, dar rasunetul socioeconomic ramane considerabil.Pentru ilustrarea acestui fapt sunt suficiente cateva cifre
statistice.
Cel putin 10% din consultatiile acordate in cabinetele de medicina generala sunt
motivate de boli reumatismale; se apreciaza ca circa 5% din populatia mondiala sufera de
artroza, boala prin excelenta dureroasa si invalidanta.
Se estimeaza ca in Germania prescrierea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
instrumenteaza circa 13% din totalul prescriptiilor medicale; in mod similar, in Danemarca
unde consumul de AINS s-a triplat in ultimul deceniu, cel putin 2% din populatie consuma
macar un tip de AINS.
Problemele terapiei antireumatismale devin din ce in ce mai numeroase si dificile,
daca se analizeaza implicatiile posibile ale tratamentelor recomandate.Nu este vorba
numai despre dificultatile alegerii unui preparat corespunzator intr-un caz dat, ci si de
consecintele acestuia, immediate sau tardive.
La sfarsitul secolului trecut farmacistul Hofmann descopera aspirina in incercarea
de a gasi un inlocuitor al Salicilatului de sodiu, cu o toleranta mai buna. Timp de aproape
50 de ani acesta ramane singurul remediu eficace existent. In 1946 are loc primul progres
important in terapia anti inflamatoare, prin aparitia Fenilbutazonei, substanta sintetizata
de Stenzi. Urmeaza in anii 60 introducerea Indometacinului si a Acidului mefenamic.
O noua era in terapie este deschisa insa de descoperirea derivatilor de Acid
propionic, care, alaturi de eficienta introduc un nou standard de tolerabilitate. In sfarsit, in
ultimii ani progresul cel mai semnificativ este inregistrat de produsii din clasa oxicamilor,
care sunt la fel de bine tolerati si eficienti ca derivatii de acid propionic, dar au avantajul
esential al unei durate lungi de actiune.
Problema influentei exercitata de medicatia administrata asupra unei boli devine
mult mai complexa daca se iau in considerare efectele acesteia pe termen lung.Un
exemplu bun poate fi Fenacetina, care este implicata in unele decese de cauza renala.
De asemenea, corticosteroizii sunt incriminati drept cauze de mortalitate pentru
riscul de infectie, hipertensiune arteriala si boli cardiovasculare.

CAPITOLUL I. BAZE FIZIOPATOLOGICE

1.1.INFLAMATIA
Inflamatia este o reactie complexa, neurotropa,vasculara si metabolica declansata
de patrunderea unor agenti patogeni straini sau produsi de degradare ai propriului
organism in tesuturile sanatoase ale unui animal. Reactie de aparare a organismului,
are unele mecanisme comune cu reactia imunobiologica, reactia febrila etc.
Inflamatia constituie naza procesului infectios. Prin acest fenomen organismul isi
mobilizeaza fortele de autoaparare la locul agresiunii, pentru a elimina sau pentru a limita
actiunea agentului patogen.
Formele inflamatiei:
-seroasa, daca apare la nivelul seroaselor(pleurala, peritoneala), determinand formarea
unui exudat;
-catarala, daca apare la nivelul suprafetelor mucoase,traducandu-se printr-o intensa
secretie de mucus;
-purulenta, daca este foarte bogata in celule.
O forma particulara de inflamatie se constata in bolile de colagen: poliartrita
cronica evolutiva si bolile reumatismale in general, periarterita nodoasa, lupusul
eritematos, screlodermia. Aceste boli au comune anumite modificari histologice de tip
fibrinoid, unele trasaturi clinice(manifestari cutanate si articulare), atingerea concomitenta
a mai multor organe(inima, rinichi, plamani, musculatura) si raspunsul spectaculos, dar
trecator la corticoterapie.
Inflamatia este un proces dinamic,care consta din modificari locale si generale,
expresii ale tulburarilor provocate de agentul patogen, dar si ale reactiilor de restabilire a
functiilor alterate.
1. Reactiile generale intalnite in inflamatie sunt: febra, modificari nervoase,
endocrine, umorale;
2. Local, se pot distinge 3 tipuri de procese care se succed, intricandu-se:
a)Tulburarile metabolice sunt expresia exaltarii tuturor proceselor biochimice, in focarul
inflamator avand loc un adevarat incendiu metabolic. Sunt exacerbate glicoliza
anaeroba, consumul de O2, produsele proteolitice si lipolitice, se produc alterari ale
mitocondriilor si lizozomilor cu eliberari de enzime litice, activari sau inhibitii enzimatice.
Ca urmare, local se acumuleaza metaboliti acizi, cu tendinta de scadere a pH-ului
tisular (acidoza locala), ceea ce determina aparitia in focarul inflamator a numeroase
substante biologic active mediatorii inflamatiei:
1. amine (histamina, serotonina, acetilcolina);
2. polipeptide (kinine Kalidina, exudina, pirexina, necrozina);
3. prostaglandine
4. compusi adenilici (acid adenilic, AMPc, ADP, ATP)

Substantele citate produc tulburari vasculare locale si inflameaza in grade diferite,


starea generala a organismului, modificarile functionale ale unor organe sau
sisteme.
6
b)Tulburarile vasculare sunt dominate de arteriolo si capilarodilatatie, ceea ce determina
aparitia a doua dintre simptomele clasice ale inflamatiei, roseata(robor) si caldura
locala(calor).
Concomitent se produc tulburari ale permeabilitatii capilare cu extravazarea
plasmei, cresterea vascozitatii sangelui, tendinta la trombozarea vaselor, aparitia
endemului inflamator.
Leucocitele tind sa adere de perete (marginea leucocitara) si apoi migreaza,
traversand peretele vascular (diapedeaza).
Procesele mentionate contribuie la manifestarea altor doua semne clasice ale
inflamatiei: tumefiere (tumor) si durere (dolor).
c)Procesele morfologice si reparatorii
Leucocitele neutrofile (microfage) migrate in focarul inflamator in stadiile initiale,
faciliteaza microbii si resturile celulare.
Dupa neutrofile in focarul inflamator apar limfo si monocite, histiocite, fibroblasti.
Fagocitele pot fi distruse prin actiunea microbilor si a mediului acid, eliberand enzime si
substante bactericide. Aceste enzime, impreuna cu celelalte existente local contribuie la
liza tesuturilor alterate a fibrinei etc, aparand puroiul, cu compozitie complexa. Evolutia la
supuratie nu este obligatorie in toate inflamatiile.
Concomitent cu alterarile tisulare se produc procese de regenerare, mai accentuaTe in perioadele tarzii ale inflamatiei: proliferarea tesutului conjunctiv, aparitia tesutului de
Granulatie, neoformarea vaselor sanguine.In final se poate obtine o vindecare completa
sau cu cicatrice.
Inflamatia reumatismala patogena, diferentiata de raspunsul inflamator biologic de
aparare prin intensitatea sa mai mare, durata mai prelungita si autointretinere, cuprinde
urmatoarele etape:
-faza vasomotorie
-faza interstitiala mediata umoral
-faza celulara mediata umoral
-faza celulara tardiva
-faza celulra de reparatie
Inflamatia incepe cu modificarile patului vascular arteriolo-capilaro-vascular din
aria afectata de agresiunea infectioasa, imunologica, microcristalina: creste fluxul tisular,
vasodilatatia la inceput venulara, stagnare circulatorie capilara cu marginalizarea
leucocitelor circulante. Concomitent creste permeabilitatea vasculara pentru proteinele
circulante, care parasind lumenul determina cresterea presiunii oncocite interstitiale,
atragand pasiv apa si sarurile.
Aceste modificari se datoreaza mediatorilor circulanti cu greutate moleculara mare:
histamina, serotonina, bradikinina, prostaglandinele si succesorii lor.
Procesul inflamator, privind global, se desfasoara dupa urmatoarele principii
generale:
-mecanismele patogenice actioneaza pe cai interferate, multiple, deseori compensatorii;

-autocontrolul proceselor inflamogene se realizeaza prin feed-back biochimic, existenta


precursorilor inactivi activati enzimatic, eliberarea de enzime sub forma granulelor
citoplasmice celulare.
La procesul inflamator participa sistemul imun avand un rol deosebit de important
in procesele cu tendinta la cronicizare sau in accentuarea specifitatii raspunsului de
aparare.
7
1.2.CLASIFICARE INFLAMATIILOR
Inflamatiile pot fi:
a)Inflamatii hiperergicohemoragice cu necroza tisulara si reactii generale intense;
b)Inflamatii acute-exudative cu predominanta hiperpermeabilotatii capilare;
c)Inflamatii cronice specifice(TBC, actinomicoza) si nespecifice.
In patologie, un loc deosebit il ocupa bolile reumatismale.

1.3.CLASIFICAREA BOLILOR REUMATICE


I.Boli reumatismale articulare cu caracter inflamator:
1. Reumatismul articular acut
2. Reumatismul articular secundar infectios
3. Poliartrita reumatoida a adultului, a copilului
4. Spondilartrita anchilopoietica
5. Sindromul Reiter
II.Boli reumatismale Articulare cu caracter degenerativ:
1. Artroze, poliartroze
2. Discortroze
III.Boli reumatismale abarticulare cu caracter inflamator sau degenerativ:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Mialgii, miozite, polimialgia reumatica


Tendinte tenosinotive
Bursite
Fibrozite
Condrite
Perioartrite
Sindromul tunelului carpian si sindromul de tunel tarsian.

IV.Manifestari articulare de tip reumatic in alte boli:


1. Colagenoze (lupus eritematos sistemic, poliartrita si arterite necrozante)
2. Arterite alergice (reumatismul palindromic)
3. Boli dismetabolice (guta articulara, candrocalcinoza articulara)

4.
5.
6.
7.
8.

Boli endocrine (hiperparatiroidismul, acromegalia, hipertiroidia)


Poliartrita psoriazica
Sindromul Sjorgreen
Boli digestive (rectocolita ulcerohemoragica, boala Whipple)
Purpura reumatoida Henoch-Schonlein.

8
9. Boli de sistem (saracoidoza)
10. Hemopatii (hemofilia, agamaglobulinemia, boala Gaucher)
11. Artropatii neuropatice (siringomielia, sindromul umar-mana)
12. Osteocondropatii ( osteoatropatia hipertrofica, osteocondrita juvenila, sindromul
Tietze)
13. Sinovita hemopigmentara viloasa
14. Sindromul Behcet

Capitolul II. BAZE FARMACODINAMICE

2.1.CUM ACTIONEAZA ANTIINFLAMATOARELE


Medicamentele ntiinflamatoare sunt numite si antireumatismale, fiind utilizate mai
ales in boli reumatismale. Ele au actiuni complexe, cu mecanisme diferite, sinergice. Pot
actiona local, la nivelul focarului inflamator sau pot avea efecte generale la nivelul
intregului organism. Diferitele actiuni se intalnesc cu pondere variata de la o substanta la
alta.
Printre efecte generale mentionam: analgezic, antipiretic, activarea receptorilor
-adrenergici, cresterea producerii de 3,5-AMP ciclic.
Ca efecte locale: stabilizarea membranei celulare, a proteinelor si lizozomilor,
inhibitia enzimelor catabolice (tripsina, chimotripsina, kalicretina, colagenaza); interferenta
cu mediatorii inflamatiei.

10

CAPITOLUL III. FARMACOTERAPIE

3.1. CLASIFICARE ANTIINFLAMATOARE


1)ANTIINFLAMATOARE STEROIDIENE corticosteroizii
Corticosteroizii au actiune intensa, atat in fazele initiale cat si in cele tardive ale
procesului inflamator, inhiband reactiile exudative infiltrative si proliferative.
Actiunea antiinflamatoare a corticosteroizilor apare de obicei la doze superioare
celor secretate fiziologic. Aceasta actiune este paliativa, procesul inflamator putand fi
reluat dupa intreruperea administrarii, daca nu au disparut cauzele lui.
2)ANTIINFLMATOARE NESTEROIDIENE
a)cu actiune imediata
Au in masura variata efecte antiinflamatoare, analgezice, antipiretice.
-derivati de Acid salicilic: Salicilat de sodiu, Acid acetisalicilic
-derivati de Pirazol: Aminofenazona, Fenibutazona, Oxifenbutazona, Kebutazona,
Clofezon, Isopirin
-derivati arilacetici: Indometacina, Ibuprofen, Ketoprofen, Diclofenac
-derivati antranilici
b) cu actiune lenta, tardiva
Aceste medicamente au caracteristic faptul ca prezinta o perioada de latenta relativ lunga
pentru efectele lor clinice, diferita in functie de medicament si bolnavi, iar in cazul in care
se intrerupe tratamentul sau sunt administrate in doze de intretinere insuficiente, efectele
nu diminua imediat, ci dupa un timp variabil. De aceea, pentru a se aprecia corect
eficacitatea lor este nevoie sa se administreze doze suficiente pentru o perioada de timp
convenabila.
-antimalarice de sinteza(Clorochina, Hidroxiclorochina)
-Saruri de aur
-Penicilamina
-Imunodepresive
c) Alte medicamente: Extracte de namol, Boicil

Antiinflamatoarele steroidiene sunt indicate in bolile reumatismale articulare si


viscerale cu caracter inflamator si in colagenoze.
Cele nesteroidiene cu actiune imediata sunt active, in grade variate, in toate bolile
reumatismale. Antiinflamatoarele nesteroidiene cu actiune lenta se prescriu in bolile
articulare si viscerale cu caracter inflamator si evolutie lenta.
In poliartrita cronica evolutiva medicamentele utilizate pot fi grupate:
11
a) simptomatice
b) de baza
a)Tratamentul simptomatic se realizeaza cu substante antiinflamatoare care au efecte
mai mulat sau mai putin evidente in toate bolile cronice inflamatorii.In aceasta categorie
intra antiinflamatoarele nesteroidiene si corticosteroizii. Dozele zilnice maxime ale
antiinflamatoarelor nesteroidiene depind de doi factori:
-nivelul de dozare peste care nu se mai obtine cresterea efectelor adverse:
-nivelul peste care se observa cresterea efectelor adverse.
Corticosteroizii trebuie rezervati pentru bolnavii la care antireumaticele
nesteroidiene s-au dovedit nesatisfacatoare ca eficacitate sau au produs reactii adverse;
nesteroidicele sunt contraindicate in formele lupoide ale poliartritei cornice, lupus
eritematos.Corticoterapia are indicatie prima in forme de poliartrita cronica, complicate
sau maligne.
b)Medicamentele de baza in tipurile cornice de poliartrita sunt: Clorochina, Sarurile de
aur, Penicilamina, imunodepresive. Ele influenteaza mecanismele patogenice din artrita
reumatoida.Alte boli inflamatorii cornice articulare au mecanisme patogenice diferite.
Medicamentele de baza au ca indicatie principal cazurile de artrita reumatoida in
care modificarile secundare (anchiloza, deviatie, destructive, instabilitate) nu au devenit
proeminente in tabloul clinic.
Reguli pentru terapia simptomatica cu medicamente antireumatice:
Inainte de prescrierea medicamentelor nesteroidiene bolnavul va fi interogat in
legatura cu fenomenele de intolerant sau existent reactiilor adverse observate anterior in
legatura cu medicamentele respective.
-se va prescrie un medicament numai daca durerea sau inflamatia impugn acest lucru;
-se va recomanda doza minima posibila;
-se va urmari sa nu se subdozeze medicamentul pentru a nu fi considerat pe nedrept
ineficace;
-la bolnavii cu leziuni organice nu se vor folosi medicamente cunoscute ca avand efecte
adverse asupra organului respective;
-in cazul efectelor adverse se va schimba medicamentul;
-in cazul efectelor inadecvate se va schimba medicamentul;
Medicamentele din clasa corticoizi se prescriu la bolnavii care nu raspund
satisfacator la antireumaticele nesteroidiene administrate singure. In acest caz se va
recomanda doza minima posibila. Tratamentul prelungit nu va depasi niciodata o singura
doza anume stiuta sip e cat posibil se va administra intreaga doza zilnica dimineata fara a
se folosi preparate retard orale.
Tratamentul asociat nesteroidiene cu grupa corticoizi trebuie de asemenea sa respecte
cateva reguli cum ar fi:

-daca corticoterapia este necesara se mentine doza cea mai mica posibila, recurgand la
tratamentul combinat cu un antiinflamator nesteroidian;
-sa nu se foloseasca niciodata doua medicamente fara a se cunoaste potenta efectului si
doza optima pentru cel putin unul dintre ele;
12
-pentru a se ajunge la schema de dozare optima in tratamentul asociat se dozeaza
glucocorticoidul treptat pana la doza minima necesara se adauga antiinflamatorul
nesteroidian in doza zilnica potrivita, administrare de lunga durata, dupa cca 3 zile se
reduce in continuare doza de glucocorticoizi pana la atingerea unei noi doze minime
necesare. In acest stadiu se face o noua incercare de a reduce treptat doza de nesteroid
cat mai mult posibil. Se administreaza doze de glucocorticoid dimineata si se fractioneaza
nesteroidul in timpul zile.

3.2.CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE


(AINS):
1.Butilpirazolidiene
2.Derivati de acid acetic si substante inrudite
3.Oxicam
4.Derivati de acid propionic
5.Fenamati
6.Coxibe
7.Alte antiinflamatoare/antireumatice nesteroidiene
8.Antiinflamatoare/antireumatice in combinatii
9.Antireumatice specific
AINS sunt substante dein grupa analgezice-antipiretice antiinflamatoare la care
predomina efectul antiinflamator si se utilizeaza aproape exclusive in acest scop.
ACIDUL ACETILSALICILIC
-Reactiile adverse pe care le poate da: discomfort gastric, greturi, vome, ulcere,
hemoragii digestive, reactii alergice, urticarii, eruptii cutanate si eruptii nervoase, cefalee,
ameteli;
-Indicat in tratmentul de durata, in reumatismele inflamatorii cornice, mai ales in poliartrita
reumatoida, spondilita anchilozanta, artroze dureroase;
-Tratamentele in afara afectiunilor reumatice: otite, hemoroizi, unele afectiuni
stomatologice, tromboflebite;
-Contraindicatiile deriva de la reactiile adverse: ulcere gastro-duodenale, alergii, HTA

13
Derivatii de butilpirazolidina
Substanta: FENILBUTAZONA
Medicamentul: FENILBUTAZONA
Firme producatoare:
-Antibiotice, Romania;
-Sintofarm, Romania;
-Argesfarm, Romania;
-Europharm, Romnia;
-Biogalenica, Romania;

FENILBUTAZONA
-Forme de prezentare: drajeuri, supozitoare, unguent
-Indicatii: in afectiuni reumatice importante
-Unguentul este indicat in afectiuni reumatice, flebite
-Supozitoarele antiinflamatoare sunt indicate in special in hemoroizi
-Tratamentul nu va depasi 10 zile

Derivati de Acid acetic si substante inrudite


Substanta: INDOMETACIN
Medicamente:
INDOMETACIN
Firme producatoare:
-Antibiotice, Romania;
-Arena, Romania;
-Helcor, Romania;
-Terapia, Romania;
-Magistra C&C, Romania
-Aesculap, Romania;
-Europharm, Romania;
-Iassyfarm, Romania;

-Argesfarm, Romania;
-Remedia, Romania;
-Sintofarm, Romania;
-Santa, Brasov-Romania
14
INDOMETACIN
-Forma de prezentare: Tablete, supozitoare, unguent
-Actiune: intense, bine suportat la doze mici pe perioade limitate
-Reactii adverse: frecvente, uneori grave
-Administrare: 3 tbl/zi dupa mese
Substanta: SULINDAC
Medicamente:
SINDAC 200 (Hikma, Iordania)

Substanta: DICLOFENAC
Medicamente:
ALMIRAL (Medochemie, Cipru)
DICLOFENAC
-Antibiotice, Romania;
-Terapia, Romania;
-Bellona, Romania;
-Argesfarm, Romania;
-Helcor, Baia-Mare, Romania;
-Magisra C&C, Romania;
-Sintofarm, Romania;
DICLOFENAC RETARD (Terapia, Romania)
DICLOBERL-50 (Berlin Chemie, Germania)
DICLOFENAC DUO (Bristol-Myers Sqquib, Ungaria)
DICLOFENAC SODIC
-Iassyfarm, Romania;
-Promedic, Romania;
-Santa, Brasov-Romania;
-Remedia, Romania;
DIKLOFEN (Galenika, Iugoslavia)

N-DICLOFENAC (Nordfarm, Romania)


DECLOPHEN (Pharco, Egipt)
DICLOGESIC (Dar Al Dawa, Iordania)
15

EPIFENAC (Eipico, Egipt)


FORGENAC (Lab, Chim, Pharm, Italia)
NOVO-DIFENAC (Novopharm, Canada)
REUMAVEK (Faran, Grecia)
REFEN (Hernofarm, Yugoslavia, Rornania)
SANFiNAC (Sanofi Synthelabo, Anglia)
TRATUL (Gerot, Austria)
VOLTAREN (Novartis, Elvetia)
VOTREX (Hikma, lordania)
VURDON (Help, Grecia)
DICLOFENAC
-Forma de prezentare: tablete, unguente, supozitoare
-Unul dintre cele mai active antiinflamatoare nesteroidiene cu toleranta clinica deosebita
-Exista si preparate retard administrate 1-2 /zi
-Administrare: - forma injectabila -concentratie 75 mg/fiola, 1-2 fiole pe zi in cazuri mai
grave;
- supozitoarele sunt indicate a fi administrate numai seara;
- doza de intretinere- 3 tbl/zi
Substanta: KETOROLA C
Medicamente:
KETOROL (Reddys, India)
KETOROL
-Forme de prezentare: comprimate si solutie injectabila
-Absorbtie rapida digestiva
-Indicatii: folosit in tratarnentul de scurta durata al durerii

-Administrare: 3 tbl/zi (cam Ia 8 ore)


-Nu se administreaza mai mult de 5 zile

16

Oxicami
Substanta: PIROXICAM
Medicamente:
BLEDURAN (Anafarm, Grecia)
FELDENE (Pfizer, SUA)
HOTEMIN (Egis, Ungaria)
MEDPIROXICAM (Medipharma Serv, Romania)
PIROXAL (Salvia Pharm, Romania)
POLIPROX (Nicofarm, Romania)
SOTILEN (Medochemie, Cipru)
PJROXIAM
-Mark Int., Romania,
-Terapia, Romania;
-Amiocen, Romania;
-Promedic, Roamnia;
-LabormMed Pharma, Romania;
-Laropharm, Romania;
-Fabiol, Romania;
-Antibiotice, Romania;
-Helcor, Romania;
-Sintofarm, Romania.
PIROXICAM
-Efecte intense comparativ cu Indometacinul
-Indicatii: foarte bun in poliartrita reumatoida
-Actiune de durata
-Administrare: 1 doza/zi, dupa masa
-Toleranta buna

-Forme de prezentare: supozitoare, unguent, tablete


Substanta: TENOXICAM
Medicamente:
NEO-ENSUDIX (Anafarm, Grecia)
17
TICLOTIL (Hoffmann La Roche, Elvetia)
TENOKTIL (Eczacibasi Ilac, Turcia)
TENOXICAM (LaborMed Pharma, Romania)

Substanta: LORNOXICAM
Medicamente:
XEFO (Nycomed, Austria)

Substanta: MELOXICAM
Medicamente:
MOVALIS
MOVAJIS
-Forme de prezentare: comprimate, supozitoare, fiole
-Se preziata in 2 concentratii: 7,5mg ; 15 mg
-Indicat in: osteoartrita, artrita reumatoida, spondilita ankilopoetica
-Administrare: oral, initial 7,5mg o data pe zi. Se poate creste la 15mg

Derivati de acid propionic


Substanta: IBUPROFEN
Medicamente:
ANTIDOL (Europharm, Romania)
FASPIC (Zambon, Italia)
IBUGESIC (Dar Al Dawa, Iordania)

IBUPROFEN (Arena Group, Romania)


IBUSAN (Sanofi Winthrop, Belgia)
MARCOFEN (Glaxo Wellcome, Egipt)
18

NUROFEN (Boots Co., Anglia)


PROTOPEN 400 (Vogen, Cipru)
PADUDEN (Terapia, Romania)
PROFINAL (Julphar, Emiratele Arabe)
REUPROFEN (Helcor, Romania)
RUPAN (Medochemie, Cipru)
UPFEN (Upsa, Franta)
lBUFROFEN
-Actiune: mai redusa decat Indometacinul, dar toleranta digestiva superioara
-Administrare: 3 cpr/zi

Substanta: NAPROXEN
Medicamente:
NAPROXEN-500 (Aegis, Cipru)
NOPAIN (Hikrna, lordania)
NYCOPREN (Nycomed, Norvegia)
REUXEN 250 si 500 (Helcor, Romania)
SANAPROX (Sanofi Synthelabo, Franta)
NAPROXEN
-Actiune: asemanatoare cu Ibuprofenul
-Administrare: 1 tbl/6 ore apoi se poate injumatati doza

Substanta: KETOPROFEN
Medicamente:
FLEXEN (Life Pharma, Italia)
19

KETONAL(Lek, Slovenia)
KETOPROFEN (Terapia, Romania)
PROFENID (Aventis, Franta)

KETOFROFEN
-Efecte intense asemanatoare cu Indometacin, dar efect analgezic mai redus
-Doza maxima zilnica: oral si intrarectal 200mg

Substanta: DEXKETOPROFEN
Medicamente:
TADOR (Berlin Chemie, Germania)
TADOR
- Tratament de scurta durata pentru durere slaba-moderata; dismenoree.

Fenamati
Substanta: ACIDUL MEFENAMIC
Medicamente:
VIDAN (Vianex, Grecia)
VIDAN
-Administrare: 3cpr/zi

Coxibe
Substanta: CELECOXIB
Medicamente:
CELEBREX (Pfizer, USA)

20
Substanta: PARECOXIB
Medicamente:
DYNASTAT (Pharmacia EElG, Anglia)
Substanta: ETORICOXIB
Medicamente:
ARCOXIA (Merck Sharp & Dohne, Elvetia)

Alte antiinflamatoare/antireumatice nesteroidiene


Substanta: NABUMETON
Medicamente:
RELIFLEX
Substanta: ACIDUL NIFLUMIC
Medicamente:
NOVOPONE (Santa Balanos, Grecia)
NIFLURIL (Upsa, Franta)
NIFLURIL
-Forme de prezentare: comprimate, supozitoare, unguent, gel
-Efecte adverse - moderate
-Administrare: 3cpr/zi
Substanta: NIMESULID
Medicamente:
AULIN (Helsinn Birex, Irlanda)
LEMESIL (Anfarm, Grecia)
MESID (Bioprogress, Italia)

NIMESIL (Guidotti, Italia)


NIMESULID (Magistra, Romania)

21

NIMESULID
-Absorbtie digestiva rapida
-Indicatii: foarte bun in inflamatiile articulare si ale tesuturilor moi; in dureri postoperatorii
post-traumatice; febra si dureri, inflamatii acute ale cailor respiratorii superioare
-Reactii adverse: mai putine ca la celelalte antiinflamatoare
-Administrare: 2 tbl/zi
Substanta: MORNIFLUMATE
Medicamente:
NIFLURIL (Upsa, Franta)
Substanta: SERRAPEPTA ZA
Medicamente:
BRASAN (Vianex, Grecia)

Antiinflamatoare/antireumatice in combinatii
ARTHROTEC ARTHROTEC 75 (Searle, Anglia)
-Contine: Diclofenac si Misoprostol
BOICIL FORTE
-extract total purificat de Heleborus species;
-Utilizat in: afectiuni diverse reumatice, nevralgii, migrene
Antireumaticele specifice
1.Saruri de aur
2.Penicilamina
3.Agenti antireumatici specifici imunomodulatori
1.SARURI DE AUR
-Actiunea acestui medicament se instaleaza lent in decurs de cateva luni
-Indicatii: artrite reumatoide rezistente la antiinflamatoarele nesteroidiene amintite

-Administrare: intramuscular saptamanal; la inceput doze mici crescute progresiv pana la


doza totala specifica fiecarui produs
-Tratamentul de intretinere este lunar
-Durata in functie de toleranta

22
Medicamente:
TAUREDON (Byk Gulden, Germania)
TAUREDON
-Concentratie: 10mg, 20mg, 40mg
-Se foloseste saptamanal o singura doza de 10mg, 20mg sau 40mg i.m. profund si
tratamentul dureaza aproximativ 3 luni.
2.PENICILAMINA
-Actiune: antiinflamatoare prin stimularea imunitatii celulare;
-Utilizat in: tratamentuI de fond al poliartritei reumatoide in caz de ineficacitate a altor
antiinflamatoare in formele progresive cu tendinte la anchiloza

Medicamente:
CUPRENIL (Polfa, Polonia)
CUPRENIL
-Administrare: 300 mg/zi in prima luna(oral), se creste la 600mg/zi in cea de-a doua luna
-administrarea se face pe stomacul gol
3.AGENTI ANTIREUMATICl SPECIFICI IMUNOMODULATORI
Substanta: LEFLUNOMIDA
Medicamen tul:
ARAVA (Aventis, Germania)
ARAVA
-Actiune specifica: in artrita reumatoida
-Reactii adverse: tendinta usoara de cresterea tensiunii arteriale
-Concentratii: 10mg, 20mg, 100mg

23
CONCLUZIE
Cu toate progresele realizate in ultimii ani in domeniul bolii reumatismale, principalele
probleme legate de aceasta afectiune continua sa fie dezbatute. Aceasta se datoreaza
faptului ca nu este unanim admis agentul patogenic al bolii, iar mecanismele de
producere sunt incomplet elucidate.
Problema bolii reumatismale este cu adevarat un exemplu de afectiune complexa,
fiind pe drept considerata ca o problema sociala.
Aceasta se datoreaza, pe de o pane faptului ca rezolvarea el implica masuri de
ordin social, care tin de ameliorarea conditiilor de munca si de viata, si, pe de alta parte,
faptului ca actiunea de combatere a bolii presupune o buna organizare, care sa permita
interventia medicului de Ia diagnosicul precoce pana Ia recuperarea functionala si
reincadrarea in munci adecvate a fostului bolnav.
De asemenea stadiul actual al cunostintelor in domeniul reumalismului pun accent
pe formele initiale ale bolii si pe profilaxie.
Avand in vedere ca boala reumatismala este o unitate, se resimte o unificare a
cabinetelor de reumatologie din reteaua de pediatrie si adulti pentru a se putea urmari
evolutia bolii reumatismale sub toate aspectele ei si la toate varstele.
Daca tratamentul in spital reprezinta un element foarte important terapeutic, un alt
element aproape tot atat de important este urmarirea bolnavului in timp.
Problernele organizatorice ale bolii reumatismale constituie inca un obiect de
studiu a numeroase centre si organizatii nationale si internationale.
Fenomenele imuno-biologice care au loc in boala reumatismala sunt influentate de
starea functionala a glandelor endocrine. Cercetarile moderne asupra acestei probleme
sunt numeroase si au dus la imbogatirea arsenalului terapeutic cu medicatii de mare
eficacitate.

24
NORME DE PROTECTIE A MUNCII
Activitatea din farmacii cu circuit deschis si inchis, puncte farmaceutice. drogherii si
magazine tehnico-medicale:
Art. 373. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va
efectua in conformitate cu reglementarile M.S.
Art. 374. Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri, pe rafturi, pe
stelaje se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru
mobilierul respectiv.
Art. 375. Substantele inflamabile si explozive vor fi depozitate in spatii special
amenajate, asigurandu-se aerisirea acestor spatii, precum si etanseitatea recipientelor.
Art. 376. Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice
se va face in recipiente de sticla etanse; recipientele fragile vor fi protejate cu cadre
metalice sau din lenin, nuiele, plastic, spatiul dintre recipient si cadru se va umple cu
materiale absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in
reactie cu materialul absorbant.
Art. 377. Medicamentele prevazule in tabelul ,, Venena vor fi pastrate sub cheie,
intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam. Dulapul va purta inscriptia ,,VENENA .
Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau de catre farmacistul desemnat in
acest scop.
Art. 378. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul ,,Separanda vor fi
pastrate in dulapuri separate, purtand inscriptia ,,SEPARANDA .
Art. 379. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din
lemn masiv sau metal, asigurate cu cheie. Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special
amenajate. Incaperile vor fi prevazute Ia usi si ferestre cu gratii metalice.
Art 380. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate
acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat.
Art. 381. Toxinele care degaja vapori (acidul cianhidric si sarurile sale etc.) vor fi
depozitate si pastrate in afara oficiilor de lucru, in incaperile separate, prevazute cu

instalatii de ventilare.
Art. 382. La utilizarea toxicelor de uz se vor respecta prevederile prezentelor
norme.
Art 384. Se interzice accesul cu flacari deschise in spatiile de lucru in care se
depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile. Lichidele vor fi incalzile numai
pe baza de abur.
25

BIBLIOGRAFIE GENERALA

1.Dumitru Dobrescu, Farmacoterapie, ed.Medicala, Bucuresti, 1981;


2.Malvina Naghiu, Dan Cristian Carp, Tratamentul medicamentos al bolilor
reumatismale;
3.C. Borundel, Manual de medicina interna, ed.Medicala, Bucuresti, 1979;
4.R. Paun, Terapeutica medicala, vol.C, ed.Medicala, Bucuresti, 1982;
5.Memomed 2010;
6.F.R X;
7.Agenda Medicala 2011.

26

27

28

29

30

31

32

33

34///////////