CUPRINS

Introducere

Cafeaua in linii generale..

Aria pietei..

Structura pietei..

Capacitatea pietei

Cererea si oferta

10

Importurile si exporturile.. 12
Concluzii..12
Anexa .
Bibliografie

13
14

INTRODUCERE
Cafeaua a aparut in secolul al IX-lea, ajungand ca in prezent sa fie nelipsita
din alimentatia majoritatii populatiei, in intreaga lume consumandu-se peste 400 de
miliarde de cesti cu cafea. Asta inseamna ca, in medie, fiecare locuitor al planetei

bea, in fiecare an, cam 67 de cesti pline cu savuroasa licoare. Si asta nu este tot
pentru ca, in acest moment, daca privim lucrurile din punctul de vedere al
volumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al doilea in lume, fiind
depasita ca amploare numai de cea petroliera. Astfel, in aceasta bransa lucreaza
peste 20 de milioane de oameni si exista tari care, din punct punct de vedere
economic sunt practic dependente de felul in care evolueaza aceasta industrie.

Pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre

materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari primproducatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru
bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si
Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv
Robusta.
Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod
continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si
calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

CAFEAUA IN LINII GENERALE

Istoria cafelei
Istoria cafelei incepe cu 200 de ani in urma, in Peninsula Arabica cand a fost
descoperita de un pastor etiopian, iar in timp s-a incetatenit zicala arabeasca
"cafeaua ar trebui facuta si bauta cu arta". Arabii au pazit cu strasnicie sute de ani
secretul prajitului cafelei. Orice boaba de cafea exportata era fie fiarta, fie
macinata. In Europa a fost comercializata pri 333c29d ma data in Anglia,

urmatoarea escala fiind Turcia, unde se spune ca ar fi ajuns in mare secret o tulpina
din arborele de cafea. Astazi, in multe tari ale lumii predomina consumul de cafea
solubila. In 1930, guvernul Braziliei - cel mai mare producator de cafea pe plan
international - a abordat compania elvetiana "Nestl", cu propunerea de a gasi o
solutie pentru pastrarea mai mult timp a cafelei. Motivul era simplu. Culturile de
cafea erau si sunt sensibile la schimbarile de vreme si la daunatori. Cand conditiile
climatice nu erau favorabile, culturile de cafea aveau de suferit, productia scadea
drastic, iar preturile la bursa cafelei cresteau spectaculos. Pentru a nu-si pierde
calitatile, cafeaua trebuia preparata in trei luni de la recoltare. In micul orasel
elvetian Orbe, Max Morgenthaler si echipa sa de cercetatori au gasit o solutie sa
produca in 1937, cafea solubila..
In Romania, consumul de cafea solubila este de cinci ori mai mic decat cel
mondial. 4% din venitul lunar al unui roman se duce pentru cafea, ceea ce este
destul de mult. Acest segment de piata este in crestere, principalii jucatori fiind
"Elite Romania","Nestl Romania" si "Panfoods Romania". Cafeaua solubila este
preferata de consumatorii intre 18 si 25 de ani. Pe termen scurt si mediu, piata de
cafea solubila, ca si cea de cafea in general, va evolua foarte bine.
Tipuri de cafea
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri
indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta,
cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.
CafeauaqRobusta
Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult
rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in
Africa, India si Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care
este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este
rezistenta la boli si daunatori.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare
maroniu - galbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat
arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.
CafeauawArabica
Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai
apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina,
dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita
pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie albastruie. Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o
temperatura constanta de aprox. 20C si creste la o altitudine de peste 600 metri.
Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.
Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului
arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia.
Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai
putin rafinata.
CafeauaeLiberica

Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere

rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale
Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este
cuprinsa intre 20 si 25C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna
la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.
CafeauaeMaragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype,
statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile
arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei
arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de
imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o
altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de
calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor
consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.
ARIA PIETEI
In urma unor studii efectuate s-a constatat ca piata mondiala a cafelei este
intr-o continua crestere, observandu-se ca in tarile cu nivel de dezvoltare ridicat
consumul de cafea este mult mai mare decat in tarile in curs de dezvoltare.
In Romania consumul de cafea a inceput sa ia proportii dupa 1990, ajungand
ca in prezent sa fie consumata zilnic de mai mult de jumatate din populatia matura
a tarii. Cafeaua este comercializata la nivelul intregii tari dar cele mai mari vanzari
se inregistreaza in mediu urban. Din pacate, in acest moment din cauza lipsei de
informatii ne este posibil o analiza in detaliu a pietei cafelei la nivel national ceea ce
impiedica o cercetare a produsului pe regiuni. Toate studiile realizate pana in
prezent au fost efectuate doar in mediul urban constatandu-se ca 76% din populatia
mediului urban consuma cafea. Lipsa datelor despre consumul de cafea in mediul
rural ar putea fi pusa pe seama faptului ca firmele producatoare de cafea nu sunt
interesate sa investeasca in aceasta directie, poate pentru ca profiturile obtinute ar
fi mai mici decat cheltuielile.
Deaorece, in Romania cafeaua se consuma frecvent de numai 12-14 ani si
coroborat cu un nivel de trai scazut nu putem vorbi de unitati specializate pe
aceasta piata (Starbrucks - un spatiu in care oricine poate sa serveasca o cafea de
calitate, intotdeauna proaspata intr-un mediu special creat pentru consumul de
cafea).
STRUCTURA PIETEI
In urma unui studiu realizat in luna mai 2003, rezulta ca doar 9% din oraseni
nu consuma cafea. Studiul s-a axat asupra consumului de cafea, ness si cappuccino;
a fost realizat in mediul urban, pe un esantion reprezentativ la nivel national,
constituit din 1200 de persoane avand varsta peste 15 ani.
Rezultatele
studiului arata ca 76% din cei chestionati consuma cafea, 21% cappuccino si
17% ness. Conform studiului femeile beau cafea intr-o proportie mai mare decat

barbatii, cea mai mare diferenta s-a inregistrat la cappuccino (24% femei fata de
18% barbati). S-a observat ca tinerii intre 15 si 19 ani consuma cafea intr-o
cantitate mult mai mica, 45%, comparativ cu media la nivel urban, de
76%.
Frecventa de consum a cafelei in functie de varsta:

Varsta
ani

Persoane

15-19

139

20-24

127

25-29

121

30-34

95

35-39

118

40-44

111

45-49

88

50-54

80

55-59

89

60-64

80

65-69

66

>70

86

Total, %

1200

SURSA: ISRA CENTER MARKETING RESEARCH

In urma analizei datelor din tabelul de mai sus reies principalele segmente de piata
carora li se adreseaza produsul precum si frecventa de consum. Se observa ca pe
segmentul 15-19 cei care consuma curent cafea reprezinta 26% spre deosebire de
55% care nu consuma niciodata cafea. Cel mai mare consum de cafea se
inregistreaza in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 35-39, 78% consumand
cel putin o data pe zi cafea. Astfel la nivel national 62% din populatia tarii din mediu
urban consuma frecvent cafea.
Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei
beau cafea Jacobs. ELITE se situeza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54% .
Tchibo, Amigo si Lavazza detin cote de 7,21% ; 4,54% respectiv 5,36%.
10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07%
nu beau cafea.

In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg

cafeaua in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare. 60,95% dintre
romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera
cafeaua naturala, 11,49% prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este
consumata de 8,62%, cea decofeinizata de 2,47%, iar ciocolata calda de 15,90%.
Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici una dintre bauturile de mai sus.

Din toate grupele de varsta, persoanele intre 30 - 36 de ani sunt cele mai
mari consumatoare de cafea (86,68% - dintre ele). Sunt urmate in ordine de tinerii
intre 18-24 - un procent 75,78 dintre ei si de cei cu varsta intre 36 - 42 ani (72,
23%).
Cafeaua instant si cappuccino sunt preferate intr-o proportie mai mare de
tinerii intre 18 si 24 ani - 19,12%, respectiv -13,84% dintre persoanele situate in
aceasta categorie.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri,
supermarket-uri si hypermarket-uri. 68,54%. Magazinele specializate de
distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia de cumparare de 20,36% dintre
consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de lataraba din piata.
In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg cafeaua
in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare. 60,95% dintre romani
sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri
si hypermarket-uri 68,54%. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt
vizitate cu intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai
11,10 cumpara de la taraba din piata.

In urma datelor prezentate mai sus se pot trasa principalele caracteristici ale
consumatorului de cafea.
Cafeaua este achizitionata in cadrul unei gospodarii de catre sotie, in cadrul
supermarketurilor, de doua ori pe luna, cei cu venituri medii si peste medie prefera
cafeaua ambalata de marca, in principal in pachete de 250g, in timp ce cei cu
venituri scazute consuma cafea vrac, cafeaua superpremium fiind preferat de
persoanele cu un venit ridicat. Chia daca, achizitionarea este facuta in general de
sotie, produsul este consumat de intreaga familie. Tinerii (15-29) consuma cafeaua
in combinatie cu lapte, frisca, inghetata in timp ce persoanele cu varsta peste 30
ani , prefera cafeaua tare, cu putin zahar iar batranii consuma cafeaua slaba in
amestec cu naut. Deasemenea, tinerii spre deosebire de celelate segmente nu sunt
fideli unei marcide cafea, fiind tentati sa consume mai multe produse pe baza de
cofeina. Cafeaua este consumata cu predilectie dimineata, dar in functie de
profesie consumul variaza(cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4%
din consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat
de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6%
seara)
Analizand rezultatele cercetarii din perspectiva categoriilor socioprofesionale si de varsta, reies urmatoarele aspecte: cafeaua instant si cappuccino
sunt mai degraba pe placul tinerilor, in timp ce persoanele mai in varsta sunt
adeptele cafelei naturale; femeile beau mai mult cappuccino decat barbatii, iar
persoanele cu studii superioare prefera, mai degraba, cafeauaqinstant. Frecventa
cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele de
varsta mijlocie (31 - 45 ani) si la cele cu venituri medii si mari. Acestea beau zilnic,
in medie, aproape doua cesti, in timp ce consumatorii de cafea instant si
cappuccino sunt ceva mai cumpatati, multumindu-se cu 1,4, respectiv 1,3 cesti pe
zi.
CAPACITATEA PIETEI

Consumul de cafea din Romania este printre cele mai scazute din Europa, cu
o medie de 1,5 de kg pe cap de locuitor in 2003, comparativ cu o medie de 7% din
Uniunea Europeana, in timp ce in Norvegia si Suedia un locuitor a consumat in 9,4%
respectiv 8,6% in 2003. In Franta, Anglia si Spania, consumul este de 4 kg de cafea
pe an per capita, in timp ce italienii, desi sunt foarte agitati, consuma doar 3,7 kg
de cafea pe an.
Analizand piata, pot fi considerati potentiali consumatori persoanele cu
varsta intre 15 si 75 de ani.,in valoarea absoluta reprezentand 17.364.840 persoane
In ceea ce priveste numarul efectiv de consumatori, nu sunt date clare datorita
inexistentei datelor cu privire la consumul in mediul rural.
In SUA si in Europa se constata o crestere puternica a vanzarilor de cafea.
In America, zilnic, se consuma mai mult de 400 milioane cesti de cafea, fiind
considerat cel mai popular stimulent. Acest produs se afla pe locul doi in comertul
mondial, imediat dupa petrol. Consumul total anual de cafea in Romania a
crescut considerabil de la 9.700 de tone in anul 1994 la 41.148 de tone in anul
2003, insa cresterea ar fi putut fi mai consistenta ajungind la 60.000 de tone in
2003 daca nu ar fi fost introdusa accizarea pe produse determinate in 1998.
In perioada ianuarie - august 2004 consumul casnic de cafea - boabe,
macinata, instant si cappuccino - a crescut in volum cu 7,3%, fata de aceeasi
perioada a anului trecut. O crestere substantiala a fost inregistrata la cafeaua
boabe, al carei consum s-a situat cu 11,6% peste cel de anul trecut.
Se apreciaza ca motorul acestei cresteri a fost varianta vrac, aceasta
reprezentand peste 90% din piata de cafea boabe. In schimb, cafeaua vrac prajita si
macinata a pierdut teren in acest an, in favoarea celei de marca. Lider pe segmentul
'branded' este Elite Romania, dar si ceilalti mari producatori, cum sunt Kraft Foods si
Tchibo au inregistrat un trend ascendent al vanzarilor.
Din punctul de vedere al calitatii si pretului, se poate realiza o impartire
pe cinci segmente a pietei cafelei comercializate in Romania. Este vorba de vrac
(cafeaua varsata), de segmentul economic, in care intra cafeaua de marca
ambalata, cum ar fi Fort si Nova Brasilia, de categoria medium (mainstream), cu
branduri ca Elita, Jacobs si Aroma, de premium - cu Selected si Jacobs Kronung si superpremium, cu Lavazza, Illy etc. 'Cu siguranta, cel mai mare consum se
inregistreaza in segmentele de cafea vrac, economy si mainstream, in principal din
cauza puterii scazute de cumparare a romanilor.
Pe piata cafelei ambalate de marca, se constata o segmentare din punctul de
vedere calitate/pret, dupa cum urmeaza: economy - 19%, mainstream - 34%,
premium - 45% si superpremium - 25. Portofoliul de produse al companiei Elite.
CERERA SI OFERTA
Cererea si oferta reprezinta, bineinteles si in cazul cafelei principalii indicatorii dupa
care poata fi analizata activiatea unei firme ca fiind profitabila sau neprofitabila.

Comerciantii de cafea au un avantaj spre deosebire de alte categorii de produse,

cafeua, se adreseaza unui segment mult mai larg de consumatori. Bineinteles,
fiecare categorie consuma cafeua din motive total diferite, depinzand de fiecare
firma spre ce segment/e de populatie isi orienteaza campanile de promovare.
Indicatorii care isi pun amprenta asupra cererii pe piata cafelei sunt:

Numarul consumatorilor potentiali la nivelul intregii - 17.364.840

Intensitatea consumului -100 cani anual pe locuitor

Pretul mediul al cafelei - 61920, pentru pachetul de 250g.

Oferta de cafea este estimata in jurul valorii de 45000 tone anul.

Principalii 'jucatori' pe piata cafelei sunt:

ELITE ROMANIA SRL

KRAFT FOODS ROMANIA SA
PANFOOD ROMANIA SA.

Elite Romania si-a inceput activitatea in 1995 cand fabrica care produce
cafea prajita si macinata a fost construita.
1995 si 1996 au fost ani dificili pentru intreprindere in principal din cauza
climatului economic advers. La sfarsitul anului 1996 Elite Romania avea o cota de
piata de 5% si o situatie financiara precara.
1997 a reprezentat o cotitura pentru Elite Romania care a operat schimbari in toate
domeniile incepand de la produse si investind in echipamente de macinare si
ambalare, construind reteaua de distributie, structurarea departamentului de
vanzari, schimbanmd marcile, schimband designul, revizuind portofoliul de produse.
In noiembrie 1997, bazandu-se pe cresterea cotei de piata in domeniul cafelei
parajite si macinate pana in jurul valorii de 9.3%, Elite Romania a intrat si pe piata
cafelei solubile atingand o cota de piata de 4.7%/
In1999, firma detine 37% din piata cafelei macinate si 17.2% pentru cafeaua
instant.
In 2000 firma devine lider pe piata cafelei macinate atingand o cota de piata de
45% si 35% pe piata cafelei instant.
In 2002, conducerea Elite a continuat efortul de a intari pozitia de lider a firmei
pentru cafeaua macinata, atingand in acest an o cota de paita de 52.4%. Tot in

acest an Elite devine lider si pe piata cafelei instant atingand o cota de piata de
36.4%.
In prezent, Elite Romania are in plan extinderea pe piata romaneasca, insa nu in
conditiile actuale,dupa cum afirma directorul general al companiei, Eli Rachmut.
care spunea, de asemenea, ca abia cand accizele se vor micsora, iar pretul cafelei
varsate va creste,epiatagromaneascayareesansasdesassesredresa.
Portofoliul de produse al companiei Elite Romania este constituit din marcile
Selected, Elita si Fort, la categoria cafea macinata, precum si din Elita Instant si
Selected Instant, pe segmentul cafelei solubile.

KRAFT FOOD ROMANIA SA a intrat pe piata romaneasca in 1994, odata cu

achizitionarea pachetul majoritar de actiuni al Fabricii de Produse Zaharoase Poiana
din Brasov. Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor
de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata
produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti
cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul
Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia,
Jacques Vabre, Maxwell House.
In cei 10 ani au investit in Romania peste 22,5 milioane de dolari. In prezent,
compania are in portofoliu 10 branduri. Unele sint creatii autohtone, altele sint
aduse din portofoliul international al companiei mama. Ciocolatele Africana, Poiana,
Suchardine, Smash, Milka, Toblerone, dulciurile Sugus si Silvana si marcile de cafea
Jacobs si Nova Brasilia sunt brand-rile comercializate de Kraft Foods Romania.
Cu peste 31 de milioane de dolari (rate card) investitii in publicitate,
compania a incheiat anul 2003 pe locul 10 in topul advertiserilor dinRomania.. In
materie de promovare, Kraft Foods Romania nu are o misiune usoara. Fie si numai
daca luam in calcul faptul ca trebuie sa se ocupe de, nici mai mult nici mai putin, 10
branduri. "Inima companiei sunt marcile noastre; ele sunt platforma de crestere a

firmei, pentru ca prin ele ne adresam nevoilor prezente si viitoare ale

consumatorilor din Romania", argumenteaza Stephan Warley, Managing Director
Kraft Foods Romania
PANFOODS ROMANIA a avut vanzari de aproximativ 1,7 milioane de dolari anul
trecut.
Fabrica are o capacitate de 200 de tone pe luna, iar deocamdata
compania se va concentra pe consolidarea business-ului, fara alte investitii in
perioada
urmatoare
Chiar daca este de parere ca piata se afla in declin, Simon Borwell de la
Panfoods spune ca firma sa investeste pe piata romaneasca pe termen lung.
'Inainte de 1989, Amigo avea o cota de piata foarte mare, asa ca Romania a fost cel
mai bun loc pentru noi, din care ne putem dezvolta si in alte tari vecine,' a spus el.
Fabrica Panfoods din judetul Dambovita a fost prima investitie a
grupului Iguacu in afara Braziliei. Compania tocmai a lansat marca Amigo Premio,
destinat segmentului superpremium.

IMPORTURI SI EXPORTURI
Datorita climei temperat-continentale in Romania este imposibil de cultivat
cafea, deci in acest domeniu nu exista Exporturi.
Cea mai mare cantitate a revenit pentru cafeaua verde, importata din
Indonezia
si Vietnam,
precum
si
din
Brazilia, Columbia, Rwanda, Uganda,India, Burundi, Etiopia. Importurile de cafea
prajita au provenit in cea mai mare parte din Ungaria si Germania, precum si din
Cehia, Italia, Austria. Cele mai mici cantitati au revenit cafelei solubile, pentru care
principalele tari de import au fost Israel, Brazilia si Franta. Pe primele trei trimestre
din anul trecut, importurile s-au prezentat astfel: cafea verde: 25.174 tone,
cafea prajita macinata 3.565 tone, cafea solubila: 1.354 tone.
Desi exportul de cafea lipseste datorita cauzelor naturale, din pacate
exporturile Romaniei sunt "timide" in domenii de referinta pentru taranoastra,
majoritatea produselor existente pe piata la ora actuala provenind din Importuri
CONCLUZII
Desi in Romania consumul de cafea este printre cele mai scazute din Europa, este
evidenta evolutia, dezvoltarea si extinderea pe piata romaneasca a acestei pietei in
ultimul deceniu. Totusi nu pot trece neremarcate probleme si dificulatile cu care se
confrunta firmele distribuitoare de cafea, dificultati in general generate de mediul
economic ,politic si juridic in care-si desfasoara activitatea.
Chiar daca, societatile care activeaza pe piata cafelei au inregistrat
Kraft Foods, Eurocafe etc) cauzate in principal de previzionarea
parametrilor ce caracterizeaza vanzarile, de puterea de cumparare
taxele si accizele 'piperate' nu au renuntat la comercializarea cafelei,

pierderi (ex.
incorecta a
scazuta, de
apreciind ca

in Romania oportunitatile de dezvoltare ale acestei piete sunt mari- trebuie

elaborate strategii de marketing competente, prin intermediul carora sa fie
contracarate punctele slabe ale firmei si amenintarile mediului.
Anexa
Cifra de afaceri a principalelor firme de pe piata cafelei.

CA*
2001

2002

2003

Elite Romania SRL

1.256.583.902

1.598.580.650

1.828.784.41
3

Kraft Foods
Romania SA

1.051.039.452

1.572.010.676

2.113.361.51
8

Eurocafe Romania
SA.

789.645.562

927.674.592

1.584.634.15
7

Nestle Romania S
RL

945.207.523

1.147.001.403

1.488.220.93
8

Firme

* mii lei.
BIBLIOGRAFIE
Biz - nr.86, 7 iunie 2004
Biz - nr 92, 17 octombrie 2004
Biz - nr. 93, 31 octombrie 2004
Capital - nr.30, 25 iulie 2002.
Capital - nr. 40, 30 octombrie4 2002.
Capital - nr.45, 4 noiembrie, 2004.
Revista de comert - nr. 7 (43), Anul IV, iulie 2003.

Adevarul economic - nr. 19 (629) 12 - 18 mai 2004

www.consodata.ro
www.daedalus.ro
www.elite.ro
www.AdMaker.ro
www.cafea.home.ro