Regimul alimentar in cancer

Regimul alimentar al pacientului suferind de cancer este planificat si abordat diferit, in

functie de caz, stadiu de evolutie si terapie.
Bolnavii de cancer sunt printre cei mai expusi riscului de a dezvolta sindroame
pluricarentiale ca urmare a procesarii inadecvate a nutrientilor adusi prin dieta. Acest
deficit se datoreaza fie bolii in sine (in special in formele cu localizare digestiva), fie
tratamentului (care poate fi chirurgical, chimioterapie sau radioterapie).
Boala canceroasa are capacitatea de a compromite total statusul nutritional al pacientului,
alterandu-i in mod dramatic metabolismul si cauzand aparitia anorexiei (pierderea
apetitului) ce pe termen lung va determina o scadere semnificativa in greutate. Exista
situatii in care aceasta scadere ponderala apare chiar mai devreme, organismul fiind
afectat profund de sindromul consumptiv asociat invariabil cancerului.
Modificarile de metabolism ce apar la toti bolnavii includ intensificarea ratei
metabolismului bazal, precum si accelerarea arderilor calorice si epuizarii rezervelor
energetice. Pentru a face fata acestor schimbari, organismul va avea nevoie de un surplus
de calorii, altfel greutatea sa va scadea considerabil, masa musculara se va topi,
instalandu-se o stare de astenie si apatie cronica. In cancer este afectat fiecare tip de
metabolism in parte - proteic, lipidic, glucidic, cu depletia rezervelor energetice din
tesutul muscular si adipos. Specialistii afirma ca scaderea ponderala ce insoteste boala
apare ca rezultat al modificarilor patologice induse de cancer, dar si datorita instalarii
unei stari de depresie psihica, urmare a aflarii si constientizarii diagnosticului, evolutiei si
prognosticului.
Gradul deficitului nutritional cu care se confrunta organismul depinde de mai multi
factori, printre care:
- sediul primar al cancerului (deficitul se instaleaza mai repede si este mai accentuat in
cazul neoplaziilor digestive: esofagiene, gastrice, pancreatice)
- severitatea (exprimata prin stadiul clinic al bolii si raspunsul la tratament) in momentul
diagnosticului
- intensitatea simptomelor resimtite de catre pacient
- tipul si frecventa tratamentului (chimioterapie, radioterapie) precum si efectele
secundare asociate acestuia
- modul in care interfera neoplazia cu ingestia, absorbtia si utilizarea nutrientilor ce
provin din dieta.

Cuprins articol
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Generalitati
Aportul alimentar de nutrienti
Efectele secundare terapiei anticanceroase
1. Disfagia
2. Greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale
3. Modificari de gust si aversia alimentara

7. 4. Scaderea ponderala si topirea musculara

8. 5. Intoleranta la lactoza
9. 6. Sindromul de dumping
10. 7. Pierderea apetitului - anorexia

Aportul alimentar de nutrienti

Adesea, pacientii cu cancer necesita instituirea unui regim hipercaloric astfel incat sa
poata preveni scaderea ponderala. In acelasi timp dieta trebuie sa fie imbogatita cu
proteine (atat de origine animala, cat si vegetala), pentru a opri procesul de topire a masei
musculare ce apare in evolutia neoplaziilor. Alimente cu un continut ridicat in proteine (si
care au si un numar crescut de calorii) sunt untul de arahide, carnea, branza, laptele
integral. In cazul in care pacientul dezvolta o aversiune sau chiar o intoleranta digestiva
fata de lipide (fapt des intalnit in situatia pacientilor aflati sub tratament citostatic),
regimul alimentar al acestuia ar trebui sa fie bazat pe produse bogate in proteine, insa cu
un procent scazut in grasimi, asa cum este cazul lactatelor degresate (lapte, iaurt,
milkshake-uri, inghetate) si a carnii albe.
Pentru ca dieta sa fie echilibrata, aportul crescut de proteine trebuie completat cu un
consum bogat de fructe si legume. Pentru a spori numarul caloriilor aduse de acesta,
pacientul isi poate diversifica regimul incluzand sucuri de fructe cu pulpa, fructe
deshidratate sau legume cu un continut sporit de calorii, cum este cazul porumbului,
mazarei.

Efectele secundare terapiei anticanceroase

Sus
Toate tipurile de tratamente antineoplazice asociaza efecte secundare si reactii adverse,
insa intensitatea lor este determinata de metoda terapeutica efectiva. Printre cele mai
frecvent intalnite reactii adverse sunt cele din sfera gastro-intestinala, manifestate cu
anorexie, greturi, varsaturi, modificari de gust, tulburari de tranzit, modificarea greutatii
corporale.
In continuare sunt prezentate cateva dintre aceste reactii adverse precum si unele metode
de ameliorare a acestora. Este important de retinut ca aceste sfaturi nu inlocuiesc sub nici
o forma tratamentul de fond, administrat de medicul curant, cu scopul ameliorarii
simptomatologiei, ci au doar rol adjuvant.
De retinut!

Obiectivele dietei pentru pacientul aflat sub tratament antineoplazic includ:

- obtinerea si mentinerea unui status nutritional optim
- reducerea intensitatii simptomelor cauzate de terapie
- prevenirea scaderii ponderale
- continuarea tratamentului si mentinerea calitatii vietii la un nivel acceptabil.

1. Disfagia
Sus
Disfagia reprezinta dificultatea la inghitire, pacientul avand senzatia ca alimentele se
opresc la un anumit nivel in pasajul dinspre gura spre stomac. Disfagia poate fi o
manifestare primara a neoplaziei sau un rezultat al terapiei si se poate instala treptat,
incepand cu solide mai dure si ajungand pana la alimente de consistenta pastoasa,
semisolida. Pacientul poate consuma lichide mai vascoase, cum ar fi milkshake-uri, sau
preparate de genul piureurilor de fructe sau legume. Acestea sunt mai usor de mestecat,
inghitit si nu asociaza un risc crescut de aparitie a aspiratiei alimentare (aceasta este o
complicatie de temut a disfagiei si apare cand alimentele ajung prin trahee in arborele
respirator).

2. Greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale

Sus
O gama larga de citostatice prezinta astfel de reactii adverse, aceste manifestari putand sa
apara in mod curent si dupa sedintele de radioterapie. Pacientii cu astfel de acuze sunt
sfatuiti sa nu manance imediat dupa efectuare curei terapeutice si sa fie atenti la pozitia
pe care o adopta dupa si in timpul meselor. Aceasta recomandare este utila deoarece
exista anumite posturi ce favorizeaza refluxul gastro-esofagian sau intensifica
simptomatologia dureroasa abdominala). In cazul in care pacientul sufera predominant de
greata si varsaturi, este indicat ca, pe langa medicatia antiemetica specifica administrata,
sa consume zilnic (ca parte a regimului igieno-dietetic) 8-10 pahare de lichide reci, pentru
a evita aparitia deshidratarilor.
In cazul pacientului la care simptomul cardinal este prezenta diareei, sfaturile
includ:
- evitarea produselor ce contin cofeina (cafea, ceaiuri tari, bauturi pe baza de cola)
- limitarea consumului de produse lactate precum laptele, iaurtul, budincile si inghetata in
timpul episodului diareic, deoarece aceste produse pot agrava simptomele
- evitarea alimentelor ce au potential agravant cum ar fi: margarina, untul, produsele
prajite in ulei, alimentele grase, lactatele integrale, vegetalele precum fasolea, mazarea,
porumbul, spanacul, broccoli, fructele uscate
- daca diareea asociaza balonare, flatulenta si crampe abdominale, specialistii sfatuiesc
pacientii sa evite si varza, conopida, ceapa verde, berea, toate bauturile carbogazoase,
precum si guma de mestecat, deoarece creste producerea de gaze).

3. Modificari de gust si aversia alimentara

Sus
Majoritatea pacientilor cu cancer descopera treptat ca alimentele isi modifica gustul.
Modul in care vor fi percepute este diferit pentru fiecare persoana in parte, recomandarile
fiind si ele diferite, in functie de caz. Majoritatea pacientilor relateaza, totusi, ca
alimentele capata un gust metalic.
In acest caz ei ar trebui sa consume mai multa carne de curcan, de pui, peste, fructe de
mare, dar si unt de arahide, produse lactate si citrice din abundenta. O alta metoda este
condimentarea carnii cu diverse verdeturi sau sosuri care sa ii modifice gustul. Citricele
au un efect benefic in ceea ce priveste indepartarea acestui gust extrem de neplacut. De
asemenea, este utila si folosirea tacamurilor de plastic in locul celor din metal.
Indiferent de gustul resimtit in gura, pacientii sunt sfatuiti sa isi clateasca cat mai des gura
cu apa de gura si bicarbonat de sodiu, sa evite consumul produselor ce lasa o aroma
puternica dupa ce au fost consumate.
In cazul in care astfel de probleme apar de-a lungul terapiei, pacientului ii sunt
recomandate:
- consumarea alimentelor usoare, fara condimente puternice sau bogate in aditivi
alimentari, cu un gust intens acid sau extrem de dulci;
- evitarea produselor fierbinti sau calde si consumarea doar a celor racite in prealabil sau
tinute la frigider;
- evitarea aromelor intense (din punct de vedere al gustului, mirosului);
- in cazul in care apar episoade de greata si varsaturi pacientul trebuie sa evite sa
consume alimentele sale preferate in aceasta perioada, deoarece, pe termen lung, poate
dezvolta o aversie fata de ele, prin asocierea inconstienta cu episodul de tulburari
digestive.

4. Scaderea ponderala si topirea musculara

Sus
Pierderea in greutate si topirea masei musculare sunt simptome prezente la aproape toate
categoriile de bolnavi neoplazici, indiferent de localizarea bolii sau stagiu evolutiv.
Accelerarea metabolismului (asociind un necesar caloric crescut) combinata cu
incapacitatea organismului de a absorbi si utiliza corespunzator nutrientii adusi prin dieta
alimentara duc in final la pierderi de masa corporala impresionante, instalate intr-un
interval relativ scurt. Acesta este, de fapt, unul din criteriile care au incadrat boala
canceroasa in cadrul bolilor consumptive.
Specialistii recomanda pacientilor aflati in aceste situatii, urmatoarele:
- cresterea aportului de proteine si de calorii din dieta
- mese mai putin consistente insa mai frecvente pe parcursul zilei (pacientul trebuie sa

manance mai putin dar mai des)

- adaugarea de lapte praf in diverse alimente si bauturi (astfel se poate suplimenta aportul
caloric)
- consumarea de bauturi hipercalorice - sucuri de fructe cu pulpa, lapte integral sau alte
lichide dulci
- cresterea consumului saptamanal de oua sau doar de albusuri, prin adaugarea lor in
diverse mancaruri (ciorbe, supe, prajituri). Nu este indicat insa consumul de oua crude,
negatite. Acestea pot fi contaminate cu o serie de bacterii enterice cum ar fi Salmonella.
Infectarea cu Salmonella determina aparitia unor simptome digestive de tipul greturilor,
varsaturilor, diareei si febrei, care pot duce la decompensarea rapida a pacientului, cu
instalarea unor dezechilibre electrolitice foarte greu de controlat si rezolvat terapeutic. De
asemenea, in oul crud proteinele se gasesc legate de anumite substante, formand astfel
complexe pe care organismul nu le poate utiliza.
- adaugarea unor bucati de carne sau de branza, tocate cat mai marunt, in diverse salate,
sosuri, supe
- consumarea de-a lungul zilei, pe post de gustari, a nucilor, acadelelor, fructelor
deshidratate (acestea sunt indicate datorita continutului ridicat in calorii)
- folosirea suplimentelor dietetice hipercalorice, batoanelor proteinizate si a altor
suplimente nutritive de acest tip; pacientul isi poate crea propriul cocktail vitaminic, in
functie de preferinte, prin combinarea fructelor cu laptele integral de la frigider, ce poate
fi consumat alaturi de unt de arahide sau biscuiti din cereale integrale la micul dejun.
In cazul in care pacientul tolereaza prezenta lipidelor in alimentatie, se recomanda
sporirea consumului de produse ce au concentratii mai ridicate in grasime (cum ar fi
untul, margarina vegetala, diferite sosuri), acestea fiind o sursa foarte potrivita de calorii.
Pacientul nu trebuie sa exagereze in consumul produselor bogate in grasimi saturate sau
in colesterol
In cazul in care a aparut intoleranta digestiva la grasimi (bazata pe incapacitatea
enzimatica a tubului digestiv de a le digera corespunzator), pacientul trebuie sa se
adreseze medicului, acesta putand sa ii prescrie un tratament medical continand produse
enzimatice sintetice si un regim alimentar bogat pe surse alternative de calorii si acizi
grasi esentiali. In aceste cazuri se recomanda adesea consumul de suplimente nutritive
bazate pe trigliceride cu lant mediu, care sunt mult mai usor de procesat si utilizat de
catre organism.

5. Intoleranta la lactoza
Sus
O categorie semnificativa de pacienti devin, intoleranti la lactoza (lactoza reprezinta
glucidul de baza din lapte). Aceasta incapacitate de a digera corespunzator lactoza are la
origine un deficit al enzimei responsabile de acest proces, numit lactaza (enzima produsa
la nivel de perete al tractului gastro-intestinal). Simptomele ce deriva din aceasta
insuficienta enzimatica sunt: balonare, flatulenta si diaree (aceasta apare imediat dupa
consumul produselor continand lactoza (lactate, deserturi cu lapte, insa si alte produse,

cum ar fi cele de cofetarie si patiserie). Pacientii cu intoleranta la lactoza pot primi insa
lactaza in diverse combinatii sintetice, disponibile fara prescriptie medicala in majoritatea
farmaciilor. Aceste preparate pot fi administrate inainte de consumul propriu-zis al
produselor lactate.
In vederea ameliorarii starii de sanatate si imbunatatirii calitatii vietii acestor pacienti, au
aparut pe piata numeroase produse lactate fara lactoza. Continutul in acest glucid este
redus semnificativ in produsele ce contin culturi selectionate cum ar fi iaurtul, anumite
tipuri de branzeturi sau chiar in unt. Pentru a evita aparitia simptomelor cauzate de
aceasta intoleranta, pacientilor le poate fi recomandata intreruperea totala a consumului
de produse continand lactoza pana la incheierea tratamentului antineoplazic.

6. Sindromul de dumping
Sus
Sindromul de dumping reprezinta de fapt, golirea rapida a stomacului si este o
complicatie ce apare frecvent dupa rezectii gastrice (pentru diferite patologii, inclusiv
cancer). In cadrul acestui sindrom alimentele nu sunt digerate corespunzator si sunt
eliminate in duoden la aproximativ 10-15 minute dupa ce au fost inghitite. In forma
precoce, dumpingul se manifesta brusc dupa masa, prin greturi, varsaturi, dureri
epigastrice si diaree. Pacientul prezinta si manifestari generale vasomotorii, cum ar fi
tahicardie, transpiratii, ameteli. Dumpingul tardiv, cel care apare la 1-3 ore dupa masa
este insotit de tremuraturi, palpitatii, cefalee, transpiratii reci.
Pentru a evita asemenea manifestari, specialistii sfatuiesc urmatoarele:
- sa evite mesele abundente si sa le inlocuiasca cu mese usoare, servite de cateva ori pe
zi;
- sa isi restrictioneze consumul de carbohidrati, in special cei rafinati si sa isi creasca
consumul de proteine si lipide; s-a demonstrat ca in sindromul de dumping este
incriminata cresterea nivelului glucozei din sange dupa mese bogate in carbohidrati, ceea
ce are ca rezultat un exagerat raspuns pancreatic, cu secretie in exces de insulina ce
determina hipoglicemie, care este raspunzatoare de simptomatologia caracteristica;
- consumarea lichidelor cu 30 de minute inainte de masa sau la 30-60 de minute dupa
masa, niciodata in timpul meselor;
- pacientii sunt sfatuiti ca dupa fiecare masa sa evite activitatile fizice si sa stea intinsi in
pat.

7. Pierderea apetitului - anorexia

Sus
Cauzele ce duc la pierderea poftei de mancare in cazul unui pacient cu cancer sunt
multiple, inclusiv: aparitia unei simptomatologii digestive ce il impiedica efectiv sa se
alimenteze (varsaturi, greturi), dar si instalarea depresiei.

In cazul in care, pe parcursul tratamentului, pacientul isi pierde pofta de mancare,

specialistii recomanda includerea in regimul alimentar a oricarui aliment considerat a fi
pe placul sau.
In momentul in care se hraneste, pacientul ar trebui sa manance cat mai multe produse
hipercalorice pentru a compensa astfel perioadele de post; ar trebui sa aiba mereu la
indemana gustari precum biscuiti integrali, batoane de proteine, de cereale, branzeturi,
oua fierte, iaurt integral, alune, nuci, budinci, inghetata, briose. Iar in cazurile in care
aceasta solutie nu este urmata de un rezultat concret, si anume revenirea apetitului,
medicul curant poate prescrie anumite preparate ce au rolul de a creste pofta de mancare.
Schimbati-va dieta
Mancati alimente necondimentate, sarace in fibre, cum ar fi orez fiert, branza, pui fiert
si piure de cartofi ;
Alegeti alimente bogate in proteine, calorii si potasiu, precum si cartofi, cereale,
banane, macaroane si paste fainoase cu paine prajita ;
Luati mese in cantitati mici de 5-6 ori pe zi, in loc de trei mese mari ;
Adaugati nucsoara la mancare pentru a incetini tranzitul intestinal .
Cresteti cantitatea de lichide ingurgitate. Incercati sa beti 3 litri de lichide pe zi, cu
conditia ca medicul sau asistenta sa nu va interzica acest lucru. Aceasta va va ajuta
sa preveniti deshidratarea si malnutritia, care sunt rezultatul diareei. Iata cateva
sugestii speciale:
NU beti cafea, ceai, alcool, lapte sau produse din lapte deoarece acestea va pot
inrautati diareea ;
Beti bauturi pentru sportivi, cum ar fi Gatorade, care va ajuta sa refaceti electrolitii
pierduti prin diaree ;
Beti bauturi limpezi, inclusiv sucuri de fructe (mar, afine, struguri), bauturi cu ghimbir
si apa ;
Beti lichide la temperatura camerei .