Curs 5

08.11.2013
lit. d) aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la
prestaii echivalente, provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n
poziia concurenial;
- aceasta ipoteza vizeaza discriminarea
Exceptie: cand tratamentul discriminatoriu este justificat de motive
obiective.
Mecanismul prin care se inregistreaza discriminarea astfel: eu ma inteleg cu B sa
il discriminam pe C. Daca il discriminez direct de C reprezinta un abuz. Acordul cu
B trebuie dovedit pt a se proba discriminarea.
Este posibil sa se realizeze atat orizontal, cat si vertical.
lit. e) condiionarea ncheierii unor contracte de acceptare de ctre parteneri a
unor clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici
conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte intelegerile de cuplare a contractelor
- sunt ilegale astfel de practici de atragere a clientelei.
Exemple:
- achizitionarea unei marfi de calitate medie alaturi de una de calitate
- achizitionarea de bunuri alaturi de accesorii si piese de schimb
lit. f) participarea, n mod concertat, cu oferte trucate la licitaii sau la orice alte
forme de concurs de oferte;
Este interzis acordul prin care participantii la o licitatie sau la orice alta oferta
publica, isi repartizeaza intre ei pretul, piata etc.
1. Oferta de acoperire oferta + o unitate, de acoperire
2. Oferta de principiu o oferta facuta fara intentia de a participa la licitatie, fiind
una exagerata
lit. g) eliminarea de pe pia a altor concureni, limitarea sau mpiedicarea
accesului pe pia i a libertii exercitrii concurenei de ctre ali ageni
economici, precum i nelegerile de a nu cumpra de la sau de a nu vinde ctre
anumii ageni economici fr o justificare rezonabil.
Rezultatul unei intelegeri este boicotul colectiv.
Daca exista o justificare motivata, boicotul poate fi permis.
Nu poate fi limitat, de exemplu, primirea unor persoane in profesie.

Limitarea excesiva poate fi justificata, de volumul mare de accesari.

Decizia comuna de neagresiune presupune neagresiunea din punctul
de vedere al concurentei.
Intelegerile ce contin clauze de neconcurenta excesive sau clauzele de
exclusivitate impiedica accesul in piata.
Intelegerile prin care s-ar impune participantilor in mod nejustificat sa nu
cumpere sau sa nu vanda de la un anumit concurent. (adeziunea la un anumit
grup de intreprinderi, care era conditionata de aceasta forma de boicot)
Exceptarile de la art. 5 alin. 1:
1. Intelegerile de importanta minora
In dreptul american a aparut initial acest concept.
In aceste ipoteze nu ar trebui sa se aplice sanctiunea pt ca este prea putin
importanta incalcarea.
Cand intelegerea este inapta sa modifice conditiile de piata, ea nu va fi
sanctionata principiul de minimis.
Acest principiu a fost preluat si de legislatia europeana, precum si de cea
romaneasca. Se regaseste in art. 8 din Legea 21/1996.
Prin modificarile aduse art. 8 cifra de afaceri prevazuta este variabila astfel:
a. in cazul in care intre intreprinderi care sunt concurenti existenti sau potentiali
limita este de 10% - art. 8 alin. 1 lit. a
b. in cazul in care nu sunt cncurenti existenti sau potentiali in mod direct 15% art. 8 alin. 1 lit. b
- varianta intermediara intre cele doua forme posibile este situatia in care nu se
poate stabili daca intreprinderi sunt sau nu concurenti si se va aplica limita de
10%. art. 8 alin. 1 lit. c
Aceasta exceptare nu poate fi aplicata pentru anumite tipuri de incalcari,
prevazute de alin. 4:
1. fixarea preurilor de vnzare a produselor ctre teri;
2. limitarea produciei sau a vnzrilor;
3. mprirea pieelor sau a clienilor;
Exceptarile individuale de la art. 5:
Art. 5 alin. 2 exceptari individuale; nu e o exceptare propriu-zisa, ci mai
degraba categorii intregi de intelegeri nu s-ar supune rigorilor legii concurentei.

(2) Interdicia prevzut la alin. (1) nu se aplic nelegerilor sau categoriilor de

nelegeri ntre ntreprinderi, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asociaiilor
de ntreprinderi, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate,
atunci cnd acestea ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) contribuie la mbuntirea produciei sau distribuiei de mrfuri ori la
promovarea progresului tehnic sau economic, asigurnd, n acelai timp,
consumatorilor un avantaj corespunztor celui realizat de prile la respectiva
nelegere, decizie ori practic concertat;
b) nu impun ntreprinderilor n cauz restricii care nu sunt indispensabile pentru
atingerea acestor obiective;
c) nu ofer ntreprinderilor posibilitatea de a elimina concurena de pe o parte
substanial a pieei produselor n cauz.
Art. 5 alin. 3 exceptarile pe categorii; nu este necesara notificarea; trebuie sa
fie intrunite anumite conditii general aplicabile;
(3) Categoriile de nelegeri, decizii i practici concertate, exceptate prin
aplicarea prevederilor alin. (2), precum i condiiile i criteriile de ncadrare pe
categorii sunt cele stabilite n regulamentele Consiliului Uniunii Europene sau ale
Comisiei Europene cu privire la aplicarea prevederilor art. 101 alin. (3) din
Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene anumitor categorii de nelegeri,
decizii ale asociaiilor de ntreprinderi sau practici concertate, denumite
regulamente de exceptare pe categorii, care se aplic n mod corespunztor.
Pentru ipotezele in care intelegerea este inerenta, exista regulementul de
exceptare emis de Consiliul Europei. In vedere exceptari se stabilesc praguri.
Pragurile din regulament este mai ridicat.
Regulamentele europene prevad domenii in care se aplica exceptarile pe
categorii:
- transporturi de persoane/marfuri

Abuzul de pozitie dominanta

Art. 6 interzice folosirea in mod abuziv de catre intreprinderi a pozitiei dominante
pe care acestea o au, avand ca efect distorsionarea, restrangerea, eliminarea
concurentei de pe piata.
Aparent abuzul de pozitie dominanta se realizeaza individual. Dar exista si situatii
in care abuzul de pozitie dominanta se realizeaza in grup, intre intreprinderile
grupului nu exista relatii de independenta economica.
Comportamentul fiecarei intreprinderi trebuie conditionat de comportamentul
celorlalti din piata.

Abuzul de pozitie dominanta cuprinde doua elemente:

Notiunea de pozitie dominanta este premisa

Notiunea de exercitiu abuziv este consecinta

Pozitia dominanta tine de situatia concreta in piata, ceea ce inseamna ca de la

caz la caz trebuie stabilita. Astfel pt a se stabili pozitia dominanta trebuie sa fie
raportata la cota de piata pe care o are intreprindere. Importanta determinarii
pietei relevante este esentiala.
Initial in sectorul comunicatii s-a stabilit prezumtia ca o cota de 40% reprezinta
pozitie dominanta. Aceasta cota a fost extinsa si la celellate dominante. Aceasta
prezumtie este una relativa.
Chiar daca nu exista cota de 40%, o pozitie dominanta poate fi totusi
demonstrata. Astfel este necesar indeplinirea altor conditii, precum cele
structurale, economice, pt a se putea face o astfel de proba a pozitiei dominante:
1. Felul pietei in cauza se poate intampla ca o piata conexa sa influenteze piata
relevanta, de aceea este absolut necesara stabilirea corecta a pietei relevante.
2. Structura pietei
3. organziarea pietei
4. conditiile de schimb
5. daca este piata emergenta sau nu
6. barierele de intrare si de iesire de piata
7. particularitatile produselor
Este necesar si stabilirea geografica a pietei, intinderea acesteia.
Trebuie sa se tina cont de capacitatea celui in cauza de a-si determina singur
comportamentul, de a se comporta independent.
Cerinta negativa presupune capacitatea de sustragere de la presiunea pietei.
Cerinta pozitiva capacitatea de a determina singur preturile de vanzare si
celelalte conditii de vanzare in contractele pe care le incheie.
Detinerea unei pozitii dominante nu este prin ea insasi un lucru sanctionabil de
legea concurentei. Legea concurentei nu se refera la toate intreprinderile care au
pozitie dominanta. Ea sanctioneaza doar exercitiul abuziv al pozitiei dominante.
In doctrina s-a apreciat modelul oligopului ca fiind necesar pentru anumite tipuri
de activitate. La fel si in cazul duopolului (2 intreprinderi) in domeniul
telecomunicatilor.
Folosirea abuziva a pozitiei dominante numai exercitiul intr-un anumit fel a
pozitiei dominante poate sa fie incadrat ca manifestare sanctionabila.

Daca sunt intrunite cele doua conditii, se va aplica sanctiunea pentru exercitiul
abuziv al pozitiei dominante.
Art. 8 nu vizeaza si abuzul de pozitie dominanta, ci doar intelegerile. Abuzul de
pozitie dominanta nu este exceptata de niciun fel, nici de minimis, nici
exceptarile individuale sau pe categorii.