Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ajutoarele de stat
Problema ajutorului de stat este o problema in competenta si reglementarea
exclusiva a Uniunii Europene. Nu este o problema de drept national, ci de drept
european. Isi gaseste reglementarea in reglementarile nationale, in deplina
concordanta cu reglementarea europeana.
Sediul materiei: art. 107-108 TFUE.
Ajutorul de stat presupune un sprijin financiar direct sau indirect, pe care statul il
acorda intreprinderilor. Vorbim de intreprinderi care nu au capital 100% de stat.
Pratic ajutorul de stat este reglementat, pt ca acesta este in principiu incompatbil
cu regulile pietei concurentiale. art. 107 TFUE
Regula este ca ajutorul de stat este interzis. Este necesar ca participantii in piata
sa fie egali.
Exista reglementare secundara la nivelul UE foarte detaliata, pt ca ajutorul de
stat este in anumite cazuri absolut necesar. Fara aceasta intregi sectoare ale
economiei sau categorii de participanti in piata ar avea dificultati de a ramane pe
piata.
Exista exceptii de la regula de mai sus, care formeaza reglementarea secundara
complexa in materie de ajutor de stat.
Fiind reguli edictate de UE, regulile privind ajutorul de stat au suferit in Romania 2
etape:
etapa preaderare Romania avea norme referitoare la ajutorul de stat
specifice statului, pt a parcurge etapa de preaderare; autoritatea
competenta cu supravegherea era Consiliul Concurentei.
Pana in anul 2007 s-a acordat ajutor de stat in mod exagerat. Dupa acesta data,
in etapa de preaderare s-a impus recuperarea acestui ajutor de stat.
Etapa postaderare ajutoarele acordate dupa data de 2007, moment de la
care competenta o are Comisia Europeana prin Directoratul General de
Concurenta, poate sa faca obiectul recuperarii.
Pentru a opera ajutorul de stat este necesra sa fie intrunite anumite conditii in
sensul art. 107 TFUE:
1. Sa existe un transfer din resurse de stat
- in jurisprudenta s-a aratat ca acest transfer nu consta numai in transferul de
bani; cel mai des ajutor de stat intalnit se gaseste la privatizari, gasindu-se in
pretul de vanzare
Sursa ajutorului de stat poate fi o autoritate centrala sau locala, fiind acordat
direct sau indirect:
Au existat spete in care ajutorul de stat a fost acordat prin banci ale statului sau
intreprinderi de stat.
Conditia imputabilitatii (speta Stardust Marin) presupune chiar daca
intreprinderea pare sa fie privata sau actioneaza ca un operator economic in
piata concurentiala, dar mecanismul decizional este strans legat de o autoritatea
centrala sau locala, masura sa poate fi considerata de stat.
Intr-o speta pendinte chiar daca actionariatul majoritar este detinut de stat, totusi
aceasta nu actioneaza conform mecansimului decizional bazat pe majoritate,
actionarul minoritar a exercitat presiune asupra actonarului majoritar (statul) sa
nu se adopte o anumita decizie.
Daca statul imputerniceste de exemplu o banca privata sa administreze un fond
de stat, se considera ca si aceasta reprezinta un transfer.
2. Sa existe un avantaj economic presupune ca primitorul, benficiarul
masurii sa primeasca ceva ce in conditii normale de piata, nu ar trebui sa
primeasca; un avantaj economic reprezinta un beneficiu necuvenit.
De exemplu, este dat in arenda sau cu chirie o suprafata de teren din domeniul
public, dar arenda, redeventa, chiria platita este sub pretul pietei. Diferenta intre
aceste preturi reprezinta ajutor de stat.
Sau invers, daca statul plateste mai mult cumparand de la un privat, reprezinta
tot ajutor de stat.
Investitiile de capital de risc este intotdeauna considerat avantaj economic.
3. Selectivitatea este motivul pentru care ajutorul de stat, de principiu, este
interzis.
Anumite intreprinderi sunt beneficiarele masurilor de ajutor de stat.
Statul poate sa aplice politici prin care instituie ajutor de stat general.
Individual
Prin schema indicarea unor criterii in urma carora sunt individualizate cu
usurinta anumite intreprinderi, ramanand altele defavorizate.
Exceptarile orizontale sunt acelea intre industrii, care au efect in acelasi plan,
intre mai multe tipuri de industrii. Sunt reglemenatate prin legislatia secundara
emisa de Comisie si priveste urmatoarele tipuri de reguli:
Ajutor pentru IMM-uri se fac scheme pt sume relativ mici si care sustin
intreprinderile ce se incadreaza in conditiile de a fi calificate IMM.
Schemele sunt inainte de statele memebre Comisiei pt a fi aprobate.
Ajutor pentru dezvoltare si cercetare
Ajutor pentru protectia mediului
Ajutorul pentru capitalul de risc este acea investitie in care riscurile sunt
mai mari decat cele normale. Capitalul de risc este investitia intr-o
intreprindere nou creata.
Ajutorul pentru servicii si de interes economic general transportul in
comun (subventionarea biletelor de transport), infrastructura, infiintarea
de scoli private in zone in care nu exista scoli de stat, muzee etc.
Ajutorul pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate in
mod exceptional se pune problema ajutorarii intreprinderilor aflate in asftel
de situatii; aceasta situatie poate aparea in conditiile in care intreprinderea
prezinta interes public (nr. de angjati foarte mari, reprezinta principala
industrie dintr-o anumita zona etc.)
Ajutorul pentru angajare angajatori care angajeaza tineri sub 25 de ani,
someri peste 50 de ani, fosti detinuti, persoane cu dizabilitati.
Productia audio-vizuala
Transmitere TV, radio care nu au caracter comercial, in zone in care in
mod normal nu s-ar emite.
Industria carbunelui
Electricitatea
Transporturile maritim si fluvial
Domeniul forestier
Piscicultura