Particularitati ale

Maramuresului

alin

Originea celtica
Existena n nordul rii, la limita
judeelor Slaj i Maramure, a mai
multor monumente funerare din
piatr ce ar prea de origine celtic a
animat imaginaia unor cercettori
pn ntr-acolo nct acestea sunt
considerate dovezi ale originii celtice
a locuitorilor din aceast parte a rii.

 Purtnd amprenta specificului local (materie,

arhitectura, ornamente),gospodaria
traditionala maramureseanaeste un
brand, datorita unicitatii si originalitatii in
raport cu alte rezervatii de acest tip din
alte regiuni. Si va ramne un brand, chiar
daca in viitor traditionalismul rural se va
dezintegra (tendinta se manifesta deja), iar
turistii le vor admira doar in perimetrele
delimitate ale complexelor muzeale de profil.

 Caselevechi, specifice secolului al XVIII-lea, dar

compartimentate si avnd acelasi grad de functionalitate
pna in secolul XX, erau alcatuite din incapere, tinda si
camara, iar din partea din fata nu lipsea satra (pridvorul),
prevazuta cu stlpi ornamentati, legati intre ei prin arcade.
Gospodaria mai cuprinde:sura-grajdul(uneori o
constructie, alteori constructii separate),colejna(magazia
pentru lemne si loc de adapostire a carutei si a uneltelor
agricole), cotete pentru porci si
pasari,oborocul(sopronul de fn),cosarulpentru
pastratul porumbului,fntna(cu cumpana sau cu
roata),camara in curte, sistemul de imprejmuire gardul
cupoarta, vranita sau portita.

 La fel de vechi si utilizate pe scara

larga sunt si instalatiile
tehniceactionate hidraulic,
amplasate pe cursurile rurilor ce
strabat din abundenta tinutul. Dintre
acestea se remarcamorile,
vltorile si gaterele.

Poarta maramureseana
Unul dintre cele mai impresionante si
inedite aspecte ale universului etnografic
maramuresean, pe lnga care strainii nu
pot sa treaca nepasatori, se refera la
monumentaleleportidelemnale
gospodariilor traditionale, situate
indeosebi in satele de pe Mara, Cosau si
Iza, dar si in unele localitati din Tara
Lapusului.

Portul traditional
Daca strabati satele maramuresene
(indeosebi cele situate pe vaile Mara si Iza)
intr-o zi de sarbatoare, ai privilegiul sa asisti
la un spectacol de poezie vestimentara si
culoare, oferit gratuit de localnici. De retinut
ca aceasta desfasurare de forte nu are
nimic ostentativ si nici nu reprezinta vreun
element din arsenalul marketingului turistic.
Ea poarta amprenta autenticitatii, fiind o
reminiscenta a stilului de viata din societatea
traditionala locala.

Monumentul eroilor de la
Moisei
Monumentul de la Moisei, amplasat pe o colina la marginea localitatii,
pare, la prima vedere, prefigurarea unui templu dacic, cu coloane de
piatra abia zgriate, deschis spre cer, fara bolta, in care, preoti nevazuti
oficiaza un rit al unui stravechi cult solar; pe cnd, in realitate, acesta
este opera sculptorului Vida Gheza (1966) si reprezinta o borna a istoriei
recente, mai exact evenimentele dramatice petrecute in toamna anului
1944, la Moisei.
De altfel, artistul marturisea: In determinarea complexului monumental
in forma de arc am plecat de lacultul soarelui. Forma de cerc, cu
douasprezece raze, in care sunt asezate statuile simbolizeaza, in
conceptia mea, cele douasprezece luni ale anului; si le-am gndit asa
pentru ca maramuresenii si cei care trec pe aici, sa-si aminteasca de
fiecare luna din an si in fiecare zi din luna, cele petrecute la Moisei.
La Moisei, in ziua de 14 octombrie 1944, armata hortista a savrsit un
asasinat in masa. Treizeci si unu de tarani au fost ingramaditi in doua
case si masacrati. Apoi, au incendiat satul.

Ocupatia de baza
Agricultura:configuratia geografica
a Maramuresului ofera posibilitea
practicarii agriculturii in conditii
favorabile
Crestrerea animalelor este alturi de
agricultur ocupaia cu ponderea cea
mai mare n viaa economic a zonei.

Pastoritul
Tradiia pstoritului montan n Maramures este strns
legat de cei ce-l practic, de generaiile care au fcut
din urcatul oilor la munte un simbol al culturi si
indelecnicirilor maramuresenilor pe care, de multe ori,
suntem tentai s-l atribuim vremurilor trecute.
tradiia pstoritului, care se mai pstreaz n zon,
anume: sfinirea caului, marcarea debutului de an
pastoral, anunat de localnici prin trmbie
etc.Srbtoarea Sfntului Gheorghe nseamn i
trecerea animalelor de la hrana de baz (fn) la iarb.
n aceast perioad se fac nelegerile dintre
proprietari i pstori i are loc deschiderea oficial a
sezonului pastoral.La sfritul lunii aprilie i nceputul
lunii mai apare n Calendarul Popular un scenariu
ritual, tipic, de noire a timpului, a crui srbtoare