FERTILIZAREA ORGANICA

Sorin DRAGOI, Vasile MANDEA, Robert CHIRILA, Cristian TAMPAU

REZUMAT
Prin folosirea subproduselor de origine organica , a namoalelor din statiile de epurare , a resturilor vegetale si
culturilor verzi, se aduce un plus de valoare terenurilor. Aportul de materie organica tamponeaza unii compusi
toxici, structureaza solul, dezvolta microfauna benefica, fertilizeaza cu elementele minerale de baza.
Cuvinte cheie: biomasa, microorganisme, biogas slurry, sechestrarea carbonului organic, namolul de epurare

1. INTRODUCERE
Agricultura biologica utilizeaza ca materii fertilizante compusi organici sau minerali care
contin elemente nutritive sub forme relativ indepartate de formele asimilabile direct de catre
plante.
In agricultura biologica, fertilizarea nu se realizeaza direct pentru planta ci pentru mobilizarea
complexului microbiologic din sol, in vederea eliberarii elementelor nutritive prin procese
biologice, ele fiind astfel accesibile plantelor pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Utilizarea
extensiva a fertilizatorilor chimici avand ca rezultat inrautatirea conditiei solului a incurajat
folosirea de amendamente organice pentru imbunatatirea nutrientilor din sol, castigand
importanta in prezent pentru productivitati sustenabile si managementul nutrientilor din sol.
Un rol important revine leguminoaselor anuale si perene in asolament. Azotul fixat de acestea
se elibereaza in sol lent, pe masura mineralizarii materiei organice rezultate din corpul
microorganismelor fixatoare de azot. Conform aceleiasi surse bibliografice, fertilizarea cu fosfor
se poate asigura, la nivel satisfacator, din rezidiile de recolta, iar cea cu potasiu la un nivel bun,
prin utilizarea gunoiului de grajd ca amendament organic.
2. Efectul ingrasamintelor organice asupra solului in vederea cresterii productivitatii si a
combaterii integrate daunatorilor
Agricultura organica si biodinamica subliniaza practicile care implica folosirea substantiala a
ingrasamintelor organice ingratamintelor verzi, controlul organic al bolilor si altele. Fertilizatorii
chimici pot fi substituiti de cei organici pentru o mai mare stabilitate si sustenabilitate a
recoltelor (Prakash si Prasad, 2000). Utilizarea fertilizantilor chimici are ca rezultat inrautatirea
conditiei solului pe cand cei organici ajuta la imbunatatirea nutrientilor din sol aducand castiguri
pentru o productivitate sustenabila.
Studiul a fost indreptat spre intelegerea efectului diferitelor amendari ale solului asupra cresterii
plantelor si a productivitatii. Gunoiul de grajd si resturi de Ageratum conyzoides au fost folosite
ca atare, sub forma de compost si vermicompost pe diferite loturi plantate cu Zea mais,
Phaseolus vulgaris si Abemoschus esculentus, in trei loturi experimentale. Tratamentele diferite
au afectat germinarea semintelor celor trei culturi test in mod semnificativ. In urma unui test

efectuat pe trei culturi inaltimea plantei, partea de baza, productivitatea si alocarea de biomasa
in partile supraterane au fost mai ridicate in parcelele tratate cu vermicompost si mai reduse in
cele tratate cu gunoi de grajd. Compostarea si vermicompostarea sunt doua proceduri alternative
prin care se poate obtine ingrasamant organic de buna calitate.
Vermicompostul contine regulatori de crestere care au potentialul de a imbunatati cresterea
plantelor si ajuta la productivitatea si dinamica azotului. Vermicompostul are o structura mult
mai fina decat compostul si contine nutrienti in forme gata de asimilat pentru plante (Edwads si
Burrows, 1988). Are potentialul de a imbunatati cresterea plantelor cand este adaugat in
containerele sau solul din sere si in unele cazuri este superior compostului. Studiul sugereaza ca
vermicompostul impreuna cu o doza suplimentara de fertilizator anorganic duce la marire
semnificativa a cresterii plantei de ardei si a castigurilor comerciale. Dezavantajul compostului
este ca are o durata de obtinere de 6-8 luni, pe cand vermicompostul doar 1-2 luni (FAO, 1980).
Cultivatorii de legume din Florida s-au bazat pe tratamente cu bromura de metil (MeBr) pentru
combaterea patogenilor din sol, nematodelor si buruienilor. Acest sistem, combinat cu brazde
ridicate, cuvertura de polietilena si irigare prin picurare, a fost eficient pentru producerea unor
recolte mari. Alternativele la acest tratament, cum ar fi solarizarea si amendarile organice au dat
rezultate favorabile in teste la scara redusa, dar au fost putine studii la scara mare.
Obiectivul acestui studiu au fost sa se evalueze efectele pe termen lung al aplicarii
amendamentelor si organice si a controlului daunatorilor la buruieni si nematode la cultura de
ardei si pepene.
La cultura de ardei numarul de buruieni si procentul de acoperire au fost mai mari pentru
parcelele netratate si pe cele tratate cu Telone, decat pe cele unde s-a aplicat MeBr sau au fost
solarizate, fie ca au fost tratate sau nu cu biosolide. Densitatile populatiilor de nematode au fost
extreme de variabile de la parcela la parcela, ceea ce a aratat ca tratamentele efectuate nu au avut
efecte considerabile in timpul experimentului.
Datele colectate dau unele indicii asupra importantei buruienilor in refacerea si consolidarea
populatiilor de nematode. In timpul primaverii lui 1999, nematodele au fost mai abundente in
subparcelele care nu au fost supuse tratamentelor cu ierbicide. Rezultatul sugereaza ca
solarizarea si amendamentele organice pot fi alternative viabile la MeBr. In orice caz, MeBr a
avut cele mai notabile rezultate.

3. Aspecte privind sechestrarea carbonului in sol si abundenta de microorganisme pe

suprafetele la care sau aplicat timp de mai multi ani ingrasaminte organice.
Aplicarea ingrasamintelor organice (gunoiul de grajd compostat sau nu) consecutiv timp de
mai multi ani pana la 20ani, in cantitati intre 7.5-15 t/ha duce la imbogatire structuri solului in
macro-agregate. Fractiile cu dimensiuni (>53 m) incep sa acumuleze carbon organic.
Deasemenea se constata cresteri ale concentratiilor de C organic si in fractiile de praf si argila
acumularile au loc an de an pana la supra saturare (dupa Du Zhang-liu 2009) .
In cea ce priveste influenta materiei organice asupra microorganismelor de sol s-a emis ipoteza
ca aceasta are un efect pe verticala in lantul trofic influentand pozitiv abundenta de
microorganisme in primul rand in straturile superficiale ale solului dar si in profunzime pe
terenurile arate.

Astfel pe suprafetele ingrasate cu materie organica s-a constatat cresterea numarului de

bacterii si ciuperci dar si a protozoarelor si nematozilor care se hranesc cu aceste
microorganisme. Aceste efecte au fost mai pronuntate pe adancimea 0-5cm, dar au migrat in
adancime odata cu lucrarile solului mai ales cu aratura.
Scopul agriculturii durabile este de a controla daunatorii (buruieni, paraziti, si agenti
patogeni) si sa mentina randamentele fertilitatii solului, in timp ce minimalizeaza sau elimina
folosire pesticidelor si a ingrasamintelor chimice. Aplicarea de ingrasaminte organice cum ar fi:
ingrasamintele verzi , dejectiile biomasa plantelor) este un mod de lucru comlex pentru
agricultura durabila, dupa cum reiese din cresterea interesului in optimizarea aceasta strategie
(Lu 2000 et al.) si (Treonis A.M. 2007). Lanturile trofice ale solului contin, de asemenea
organisme parazitare, cum ar fi nematode parazitare pe plante, ale caror densitati sunt influentate
de prezenta plantelor gazda, mediu de sol, si reglementata de pradatori si de agenti patogeni
(acesti factori sunt potential influentabili de modificarile continutului in materie organica).
Este o nevoie sa se cerceteze pe viitor functionarea lanturilor trofice din sol, pentru o buna
gestionare a microorganismelor si microfaunei care poate influenta distributia resurselor din sol
in profunzimea profilului.
4. Beneficiile diferitilor fertilizanti organici in vederea ameliorarii solului
In acest capitol sunt demonstrate diferitele tipuri de lucrari ale solului si diferitele metode de
aplicare a ingrasamintelor organice si sintetice ce duc la scaderea bolilor patogene ale solului si a
fitotoxicitatii remananente a insecticidelor.
Sclerotium rolfsii Sacc. este un agent pathogen al solului care creaza mari probleme in culturile
arabile (Punja et al, 1985). Patogenul se extinde rapid pe suprafata aeriana a plantei astfel ca
dupa incorporarea resturilor vegetale in sol acesta poate ramane activ in sol pentru multi ani.
(Gurkinand si Jenkins, 1985; Punja, 1985). Combaterea acestor patogeni depinde foarte mult de
combaterea chimica si de rotatia culturilor ( Punja, 1985). In momentul de fata fermierii sunt
fortati sa reduca combaterea chimica si sa foloseasca noi metode de amelioarea solului prin
introducerea ingrasamintelor organice.
Este dovedit faptul ca ingrasamintele organice, nu duc numai la imbunatatirea caracteristicilor
fizico-chimice ale solului ci au deasemenea un rol important asupra refacerii vietii in sol
(Canullo et al., 1992; Knudsen et al., 1999).
Cercetarile au demonstrat ca fiecare ingrasamant organic, gunoiul animalier, resturile vegetale
incorporate, etc. au roluri diferite in echilibrul microflorei, calitatii solului si a gradului de
infestare cu diferiti agenti patogeni, Abbasi et al., 2002; Craft si Nelson, 1996; Davis et al., 1994)
Loturile experimentale au fost arate sau mulcite, astfel ca sub aratura au fost introduse compost
de bumbac, gunoi de pasare, resturi vegetale de secara, mazariche si ingrasaminte sintetice.S-a
constatat ca pe suprafetele mulcite a existat o scadere mai semnificativa a agentilor patogeni
decat pe suprafetele arate (Gurkin si Jenkins, 1985). Acest aspect a aparut datorita faptului ca
prin inbogatirea solului cu ingrasaminte organice si a aplicarii tehnologiei corecte de lucrarea
solului, a fost evitat fenomenul de evaporare a apei.
In general Sclerotia se dezvolta la adancime mica a solului datorita ciclului de uscarereumidificare a solului. Datorita solului imbogatit cu compost de bumbac, care a permis
mentinerea apei in sol si astfel o umiditate constanta, acest fapt nu a mai permis aparitia agentilor
patogeni (Punja, 1985). Reducerea fitotoxicitatii remanente din sol a insecticidelor, poate fi

realizata cu ajutorul ingrasamintelor organice. Tratarea solului cu insecticide organofosforice de

contact si ingestie ( ex.Chlorpyrifos-CPF) duce la cresterea toxicitatii remanente in sol
reducand astfel viata microorganismelor (Pandey and Singh, 2006). Cercetarile au aratat ca
activitatea in sol a microorganismelor in momentul de fata este redusa cu 25% datorita chimizarii
intese a solului.
S-a demonstrat ca solul tratat cu CPF cu o concentratie de 10%- 50 mg/kg sol, reduce
activitatea microorganismelor cu 50% (Singh et al., 2002; Shan et al., 2006).
O solutie pentru eliminarea efectului remanent al insecticidului a fost tratarea solului cu
vermicompost, compost utilizat de la ciuperci, biogas-slurry, gunoi de grajd.
Imbogatirea solului cu aceste amendamente in concentratie de 1% au aratat pe perioada
experimentului de 74 zile reducerea efectului remanent al CPF dupa cum urmeaza:
Vermicompost 37%
Compost utilizat de la ciuperci 24%
Gunoi de grajd 19%
5 Efectele aplicarii ingrasamintelor organice asupra calitatii solului si a sechestrarii
carbonului.Utilizarea namolurilor de epurare in agricultura.
Folosirea namolurilor de epurare in sectorul agricol prezinta avantaje datorita valorificarii
continutului lor in materie organica si elemente nutritive precum si din perspectiva degajarii
acestora.
Conditia promovarii namolului ca fertilizator in agricultura este ca solul sa nu fie afectat in
mod negativ de componentele acestuia. De cele mai multe ori datorita continutului de metale
grele, compusi ai azotului, etc. nu se face o valorificare a namolurilor in agricultura.
Namolul de epuarare poate fi utilizat in agricultura numai cu conditia respectarii
prevederilor legislative si anume a Ordinului comun al ministerului mediului si gospodarii apelor
si ministerul agriculturii nr. 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia
mediului si in special a solului atunci cand namolurile de epurare sunt utilizate in agricultura.
Astfel, conform acestui ordin, pentru ca namolurile de epurare sa fie utilizate in agricultura
trebuie respectate valorile maxim adimisibile privind
concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namolurile,
concentratiile de metale grele din namoluri,
cantitatile maxime anual de metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinatie
agricola.
Daca namolurile rezultate din epurarea apelor municipale contin compusi organici si/sau
anorganici toxici ce nu permit valorificarea in agricultura, se poate lua in considerare
valorificarea energetica.
Namolul de la epurarea apelor uzate are un continut de 97 % apa. Prin centrifugare sau
filtrare continutul de apa poate fi micsorat la 70 80 %, din acest considerent, procesul de
deshidratare este o preconditie pentru un transport economic si o posibila depozitare / eliminare.
Cerintele de reutilizare in agricultura presupun un nivel de uscare mai mare de 90 %,
pentru a asigura faptul ca namolul nu este fermentabil si poate fi stocat in silozuri pana la
reutilizare.
Pentru a diminua efectul poluant al namolului de epurare ce se va folosi in agricultura si a
putea valorifica elementele nutritive pe care le contine, este necesar ca namolul sa fie tratat in

mod corespunzator, sa se aplice numai pe soluri pretabile, in dozele si epocile stabilite, la un

anumit sortiment de culturi recomandate si sa se asigure un control adecvat al calitatii factorilor
de mediu.
Cantitatile sau dozele de namol de epurare ce pot fi aplicate pe terenurile agricole nu pot fi
recomandate, intrucat ele trebuie sa se calculeze in functie de continutul in metale grele al
namolului de epurare si continutul in metale grele al solului. Un alt factor care se ia in
considerare la stabilirea dozelor este necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate, dar acest
factor este relativ, deoarece cresterea excesiva a dozelor de namol poate conduce la cresterea
continutului solului si plantelor in metale grele.
Tinand cont de rezultatele studiilor realizate, precum si de legislatia in vigoare referitor la
utilizarea namolurilor, se recomanda ca modernizarea statiilor de epurare sa cuprinda si
tehnologia de tratare a namolurilor in vederea valorificarii acestora in agricultura.
Interventia omului in circuitul bio-geo-chimic al materiei si apei de-a lungul timpului a
determinat aparitia schimbarilor climatice, iar sechestarea carbonului in sol este considerata o
masura importanta pentru limitarea acestor schimbari. Sechestrarea carbonului in sol prezinta
beneficii nete, prin imbunatatirea productivitatii si a sustenabilitatii. Cu cat continutul de materie
organica din sol este mai mare, cu atat agregarea solului este mai buna. Solurile fara materie
organica sunt mai compacte. Compactarea reduce capacitatea de infiltrare a apei, solubilitatea
nutrientilor si productivitatea si astfel reduce capacitatea solului de sechestrare a carbonului.
Totodata creste vulnerabilitatea solului la eroziunea prin apa si vant. In prezent se impune o
schimbare in ceea ce priveste modelul de conservare si o abordare noua in ceea ce priveste
controlul eroziunii. Adevarata conservare a solului trebuie sa fie extinsa dincolo de intelegerea
traditionala a eroziunii solului.
Adevarata conservare a solului este reprezentata de managementul carbonului. Trebuie sa
ne indreptam spre un alt nivel in ceea ce priveste conservarea prin focalizarea asupra calitatii
solului. Managementul carbonului este necesar pentru un complex de probleme incluzand solul,
managementul apei, productivitatea terenurilor, biocombustibilul si schimbarea climatica.
Cercetari aprofundate sunt necesare pentru a stabili practicile de sechestrare a carbonului si
impactul implementarii acestora. Dinamica concentratiei de oxigen si bioxid de carbon in sol
poate fi in prezent continuu monitorizata datorita noilor generatii de senzori existenti.
6. CONCLUZII
Vermicompostul are potentialul de a imbunatati cresterea plantelor cand este adaugat in
containerele sau solul din sere.
Vermicompostul impreuna cu o doza suplimentara de fertilizator anorganic duce la marire
semnificativa a cresterii plantei de ardei si a castigurilor comerciale.
La cultura de ardei numarul de buruieni si procentul de acoperire au fost mai mari pentru
parcelele netratate si pe cele tratate cu Telone, decat pe cele unde s-a aplicat MeBr sau au fost
solarizate, fie ca au fost tratate sau nu cu biosolide.
Este o nevoie sa se cerceteze pe viitor functionarea lanturilor trofice din sol, pentru o buna
gestionare a microorganismelor si microfaunei care poate influenta distributia resurselor din sol
in profunzimea profilului.

Rezultatele experimentale au condus la concluzia ca imbogatirea solului cu fertilizanti organici si

in special cu compost de bumbac, au efect de reducere a infestarii cu agenti patogeni dar si a
mentinerii structurii solului.
Agentii patogeni pot fi diminuati prin lucrarea adecvata a solului
Amendamentele rezultate din biogas slurry nu reusesc sa reduca efectul remanent de toxicitate
rezultat din tratarea solului cu CPF. Amendamentele rezultate din vermicompost si compost
utilizat de la ciuperci maresc activitatea microbiana in sol, reducand efectul remanent de toxitate
rezultat din CPF.
Se recomanda ca modernizarea statiilor de epurare sa cuprinda si tehnologia de tratare a
namolurilor in vederea valorificarii acestora in agricultura.
Sistemele de masurare a gazelor in sol ofera informatii deosebit de importante privind productia,
consumul si transportul acestora, cu implicatii majore in estimarea calitativa si cantitativa a
respiratiei solului si a starii de aerare a acestuia.
REFERINTE
Abbasi, P.A., Al-Dahmani, J., Sahin, F., Hoitink, H.A.J., Miller, S.A.,2002. Effect of compost amendments on
disease severity and yield of tomato in conventional and organic production systems. Plant Diseases 86, 156161.
Canullo, G.H., Rodrguez-Kabana, R., Kloepper, J.W., 1992. Changes in the populations of microorganisms
associated with the application of soil amendments to control Sclerotium rolfsii. Plant and Soil 144, 5966.
Craft, C.M., Nelson, E.B., 1996. Microbial properties of composts that suppress damping-off and root rot of
creeping Bentgrass caused by Pythium graminicola. Applied and Environmental Microbiology 62, 15501557.
Davis, J.R., Huisman, O.C., Westerman, D.T., Sorensen, L.H., Schneider, A.T., Stark, J.C., 1994. The influence of
cover crops on the suppression of Verticillium wilt of potato. In: Zehnder, G.W., Powelson, M.L.,Jannson, P.K.,
Ramay, K.V. (Eds.), Advances in Potato Pest Biologyand Management. The American Phytopathological Society, St.
Paul, MN, pp. 332341.
Du Z, Liu S, Xiao X, Yang G, Ren T. 2009. Soil physical quality as influenced by long-term fertilizer management
under an intensive cropping system. International Journal of Agricultural and Biological Engineering, 2, 19-27.
Edwards, C.A., Burrows, I., 1988. The potential of earthworm composts as plant growth media. In: Edwards, C.A.,
Neuhauser, E. (Eds.), Earthworms in Waste and Environmental Management. SPB Academic Press, The Hague, The
Netherlands, pp. 2132.
FAO 1980. A Manual of Rural Composting. FAO/UNDP Regional project RAS/75/004. Field document 15.
Gurkin, R.S., Jenkins, S.F., 1985. Influence of cultural practices, fungicides, and inoculum placement on southern
blight, and Rhizoctonia crown rot of carrot. Plant Diseases 69, 477481.
Knudsen, I.M.B., Debosz, K., Hockenhull, J., Jensen, D.F.,Elmholt, S.,1999. Suppressiveness of organically and
conventionally managed soils towards brown foot rot of barley. Applied Soil Ecology 12, 6172.

Lu, Y.C., Watkins, K.B., Teasdale, J.R., Abdul-Baki, A.A., 2000. Cover crops in sustain- able food production. Food
Rev. Int. 16, 121157.
Pandey, S., Singh, D.K., 2006. Soil dehydrogenase, phosphomonoesterase and arginine
deaminase activities in an insecticide treated groundnut (Arachis hypogaea L.) field. Chemosphere 63, 869e880.
Prakash, R., Prasad, M., 2000. Effect of nitrogen, chlormequat chloride and farmyard manure applied to cotton
(Gossypium hirsutum). Ind. J. Agron.. Ponnamperuma, F.N., 1984. Straw as source of nutrients for wet land rice. In:
Organic Matter and Rice. International Rice Research Institute, Manila, Philippines, pp.117136.
Punja, Z.K., 1985. The biology, ecology, and control of Sclerotium rolfsii. Annual Review of Phytopathology 23,
97127.
Singh, B.K., Walker, A., Wright, D.J., 2002. Degradation of chlorpyrifos, fenamiphos, and chlorothalonil alone and
in combination and their effects on soil microbial activity. Envrionmental Toxicology and Chemistry 21, 2600e2605.
Shan, M., Fang, H., Wang, X., Feng, B., Chu, X.Q., Yu, Y.L., 2006. Effect of chlorpyrifos
on soil microbial populations and enzyme activities. Journal of Environmental Sciences 18 (1), 4e5.
Treonis, A.M.,Cook,R.,Grayston,S.J.,Dawson,L.A.,Mizen,T.,2007.Effects of the plant parasitic nematode
(Heterodera trifolii) on communities. Biol.Fert.Soils43,541548.