Tulburrile de invare (anterior

Tulburrile Aptitudinilor colare)

Aceast seciune despre tulburrile de invare include dislexia (tulburarea de
citit), discalculia (tulburarea de calcul), disgrafia (tulburarea expresiei grafice), si
tulburarea de invare fr alt specificaie

Elemente de diagnostic
Tulburrile de invare sunt diagnosticate cand performanta individului la
testele standardizate administrate individual referitoare la citit, calcul aritmetic
sau expresie grafic este substanial sub ceea ce este expectat la etatea,
colarizarea si nivelul de inteligent al insului Problemele de invare
interfereaz semnificativ cu pe rformanta colar sau cu activitile cotidiene care
necesit aptitudini lexice, de calcul aritmetic sau grafice O varietate de procedee
statistice pot fi utilizate pentru a stabili c discrepanta este semnificativ
Subtantial sub este definit de regul ca o discrepant de mai mult de 2 deviaii
standard intre performant si Ql O discrepant mai mic intre performant si Ql
(adic, intre l si 2 deviaii standard) este utilizat uneori, in special in cazurile in
care performanta individului la un test Ql poa te fi compromis de o tulburare
asociat in procesarea cognitiv, de o tulburare mental comorbid sau de o
condiie medical general ori de fondul etnic sau cultural al individului Dac
Tulburrile diagnosticate de regul pentru prima dat
50 in Perioada de Sugar, in Copilrie sau in Adolescen

este prezent un deficit senzorial, dificultile de invare trebuie s fie in exces

fa de cele asociate de regul cu deficitul. Tulburrile de invare pot persista in
perioada adult.

Elemente si tulburri asociate

Demoralizarea, stima de sine sczut si deficitele in aptitudinile sociale pot fi
asociate cu tulburrile de invare. Proporia de abandon colar printre copiii sau
adolescenii cu tulburri de invare se cifreaz la aproape 40% (sau de aproximati v
l, 5 ori media). Adulii cu tulburri de invare pot avea dificulti semnificative in
serviciu sau in adaptarea social. Muli indivizi (10% -25%) cu tulburare de
conduit, opoziionism provocator, tulburarea hiperactivitate/deficit de atenie,
tulburare depresiv major sau tulburare distimic au i tulburri de invare.
Exist probe c intarzierile in dezvoltarea limbajului pot surveni in asociere cu
tulburrile de invare (in special cu dislexia), ins aceste intarzieri pot s nu fie
suficient de severe pentru a justifica un diagnostic separat de tulburare de
comunicare. Tulburrile de invare pot fi, de asemenea, asociate cu un procent
ridicat de tulburri de dezvoltare a coordonrii.
Pot exista anomalii subiacente in procesarea cognitiv (de ex., deficite in
percepia vizual, procesele lingvistice, atenie sau memorie ori o combinaie a
acestora) care adesea preced sau sunt asociate cu tulburrile de invare. Testele
standardizate pentru msurarea acestor procese sunt in general mai puin reliabi le
si valide decat alte teste psihoeducaionale. Dei predispoziia genetic,
traumatismele perinatale si diversele condiii neurologice sau alte condiii medicale
generale pot fi asociate cu dezvoltarea tulburrilor de invare, prezena unor astfel
de condiii nu prezice invariabil o tulburare de invare, existand muli indivizi cu
tulburri de invare care nu au un astfel de istoric. Tulburrile de invare sunt
intalnite, ins, asociate frecvent cu o varietate de condiii medicale generale (de ex.,
intoxicaia saturnin, sindromul fetal alcoolic, sindromul X -fragil).

Elemente specifice culturii

Trebuie s ne asigurm ca procedeele de testare a inteligenei s acorde atenia
cuvenit fondului etnic sau cultural al individului. Aceasta se realizeaz de r egul
prin utilizarea de teste in care caracteristicile relevante ale individului sunt

reprezentate in eantionul de standardizare al testului sau prin folosirea unui

examinator care este familiarizat cu aspectele fondului etnic sau cultural al
individului. Testarea individualizat este totdeauna necesar pentru a pune
diagnosticul de tulburare de invare.

Prevalent
Estimrile prevalentei tulburrilor de invare merg de la 2% la 10% , -in funcie
de natura constatrii i definiiile aplicate. Aproximativ 5% dintre elevii din colile
publice din Statele Unite sunt identificai ca avand o tulburare de invare.
315 00 Dislexia (Tulburarea Cititului) 51

Diagnostic diferenial
Tulburrile de invare trebuie s fie difereniate de variaiile normale in
cunotinele colare si de dificultile colare datorate lipsei de posibiliti,
modului defectuos de a preda al profesorului sau factorilor culturali. colarizarea
inadecvat poate duce la rezultate slabe la testele de performant standardizate
Copiii din medii etnice sau culturale difente de cultura care prevaleaz in scoal ori
din mediile in care engleza nu este limba matern, iar copm au frecventat scoli in
care predarea a fost inadecvat, pot obine scoruri reduse la testele de performant
Copiii din aceste medii pot fi, de asemenea, expui unui risc mai mare de absenteism
datorat maladiilor mai frecvente sau mediului de viat haotic sau penunc
Deteriorarea vederii sau auzului poate afecta capacitatea de invare si trebuie
s fie investigat prm teste de screening vizual sau audiomernc O tulburare de
invare poate fi diagnosticat in prezenta unor astfel de deficite senzoriale numai
dac dificultile de invare sunt in exces in raport cu cele asociate de regul cu
aceste deficite Condiiile neurologice sau condiiile medicale generale de
acompaniament trebuie s fie codificate pe axa III
in retardarea mental, dificultile de invare sunt proporionale cu
deteriorarea general a funcionm intelectuale Cu toate acestea ins, in unele
cazuri de retardare mental uoar, nivelul atins in lexie, calcul sau expresie grafic
este semnificativ sub nivelele expectate, dat fund colarizarea persoanei si
severitatea retardrn mentale in astfel de cazuri, trebuie s fie pus diagnosticul
adiional de tulburare de invare corespunztoare
Un diagnostic adiional de tulburare de invare trebuie s fie pus in contextul
unei tulburri de dezvoltare pervasiv, numai cand deteriorarea colar este
semnificativ sub nivelele expectate, dat fund funcionarea intelectual si
colarizarea individului La indiviza cu tulburri de comunicare, activitatea
intelectual poate fi evaluat utilizand msurri standardizate ale capacitii
intelectuale nonverbale in cazurile in care performanta colar este semnificativ
sub aceast capacitate msurat, trebuie pus diagnosticul de tulburare de invare
corespunztoare
Discalcuha si disgrafia survin cei mai frecvent in combinaie cu dislexia Cand
sunt satisfcute criteriile pentru mai mult decat o singur tulburare de invare
trebuie s fie diagnosticate toate

315.00 Dislexia (Tulburarea Cititului)

Elemente de diagnostic
Elementul esenial al dislexiei il constituie faptul c performanta in lexie (adic,
acurateea, viteza sau comprehensiunea lexiei, msurate pnn teste standardizate
administrate individual) coboar substanial sub ceea ce este expectat, dat fund
etatea cronologic a individului, inteligenta msurat si educaia corespunztoare
etii (criteriul A) Perturbarea lexiei interfereaz semnificativ cu performanta
colar sau cu activitile \ letn cotidiene care necesit aptitudini lexice (cntenul B)
Dac este prezent un deficit senzorial, dificultile lexice sunt in exces fat de cele
asociate de regul cu acesta (criteriul C) De asemenea, dac exist un deficit

neurologic, un deficit senzorial sau alt condiie medical general, acestea trebuie
Tulburrile diagnosticate de regul pentru prima dat
52 in Perioada de Sugar, in Copilrie sau in Adolescent

codificate pe axa III La indivizii cu tulburarea cititului (care a fos t denumit

dislexie"), lectura oral se caracterizeaz prin distorsiuni, substituiri sau omisiuni,
iar atat cititul cu voce tare, cat si cititul in gand sunt caracterizate prin lentoare si
erori in comprehensiune

Elemente si tulburri asociate

Vezi seciunea Elemente si tulburri asociate" pentru tulburrile de invare
(pag 50) Discalculia si disgrafia sunt asociate frecvent cu dislexia, fiecare din
aceste tulburri fund intalnit relativ rar in absenta dislexiei

Elemente specifice sexului

Aproximativ 607o pan la 80% dintre indivizii diagnosticai cu dislexie sunt
brbai Procedeele de trimitere pot fi adesea inclinate spre identificarea brbailor,
pentru c ei prezint mai frecvent comportamente disruptive in asociere cu
tulburrile de invare S-a constatat ins, c tulburarea survine in proporii
aproape egale la brbai si la femei, cand sunt utilizate o stabilire atent a
diagnosticului si criterii stricte, mai curand decat trimiterile de ctre scoal si
procedeele de diagnostic tradiionale

Prevalent
Prevalenta dislexiei este dificil de stabilit, deoarece multe studii s -au concentrat
asupra prevalentei tulburrilor de invare, fr a face o separare corespunztoare
in dislexie, discalcuhe si disgrafie Dislexia, singur sau in combinaie cu discalc ulia
sau disgrafia, reprezint aproximativ patru din fiecare cinci cazuri de tulburare de
invare Prevalenta dislexiei in Statele Unite este estimat la 4% la copiii de etate
colar in alte ri, in care sunt utilizate criterii mai stricte, cifrele pentr u incidena
si prevalenta dislexiei sunt mai mici

Evoluie
Dei simptome ale dificultii lexice (de ex, incapacitatea de a distinge literele
comune, unele de altele, sau de a asocia fonemele comune cu simbolurile literale)
pot surveni inc dm primul an de grdini, dislexia este rar diagnosticat inainte
de terminarea grdiniei sau de inceputul clasei a intaia, deoarece instruirea
formal pentru citit nu incepe de regul pan in acest moment in cele mai multe
scoli in special cand dislexia este asociat cu un QI inalt, copilul poate funciona la,
sau aproape la, nivelul clasei, in primele clase, dislexia nedevemnd pe deplin
evident pan in clasa a patra sau chiar mai tarziu Cu identificare si intervenie
precoce, prognosticul este bun intr -un procent semnificativ de cazuri Dislexia
poate persista in viata adult

Pattern familial
Dislexia se agreg familial si este mai frecvent printre rudele biologice de
gradul I ale indivizilor cu dislexie
315 1 Discalcuha (Tulburarea de Calcul) 53

Diagnostic diferenial
Vezi seciunea Diagnostic diferenial" pentru tulburrile de invare (pag 51)

Criteriile de diagnostic pentru 315.00 Dislexie

A Performanta in lexie, msurat prin teste standardizate de corectitudine si
inelegere a lecturii, administrate individua l, este substanial sub cea
expectat dat fund etatea cronologic a persoanei, inteligenta msurat si
educaia corespunztoare etii
B Perturbarea de la criteriul A interfereaz semnificativ cu.performanta
colar sau cu activitile vieii cotidiene ca re necesit aptitudini lexice
C Dac este prezent un deficit senzorial, dificultile de lexie sunt in exces fat
de cele asociate de regul cu acesta

Not de codificare Dac este prezent o condiie medical general (de ex,
neurologic) sau un deficit senzorial, condiia se codific pe axa III