LUCRRI DE LABORATOR

ACTIONRI HIDRAULICE sI PNEUMATICE

2007
CUPRINS
1.

Lucrarea Nr. 1 - Aparatura ce intra n componenta sistemelor de actionare

hidrostatica si simbolizarea ei................3

2.

Lucrarea Nr. 2 - Pompe cu roti dintate................................................10

3.

Lucrarea Nr. 3 - Pompe si motoare cu palete.....................................14

4.

Lucrarea Nr. 4 - Pompe si motoare cu pistonase axiale.....................20

5.

Lucrarea Nr. 5 - Analiza constructiv-functionala si calculul cilindrilor

hidraulici.................................................................23

6.

Lucrarea Nr. 6 - Analiza constructiv-functionala a distribuitoarelor cu

sertar.......................................................................29

Lucrarea Nr. 7 - Analiza constructiv-functionala a aparaturii pentru reglarea

presiunii..................................................34

Lucrarea NR. 8 - Analiza constructiv-functionala a aparaturii pentru

reglarea debitului.............................38

Lucrarea NR. 9 - Elemente de nmagazinare a energiei hidrostatice

Acumulatoare.......................................................43

10

Lucrarea NR. 10 - Elemente pentru pregatirea aerului conditionat...46

11

Lucrarea NR.11 - Scheme de actionare cu un singur cilindru pneumatic cu

comanda directa......53

12

Lucrarea NR. 12 - Scheme pneumatice functionale........58

13

Lucrarea NR. 13 - Scheme de actionare cu un singur cilindru pneumatic cu

comanda indirecta......63

LUCRAREA NR. 1
Aparatura ce intra n componenta sistemelor de actionare
hidrostatica si simbolizarea ei
1.1. Obiectivul lucrarii
Lucrarea prezinta cele mai reprezentative elemente care intra n componenta
sistemelor de actionare hidrostatica, rolul acestora, precum si modul de simbolizare
a lor prin semne conventionale.
Lucrarea urmareste sa permita studentilor ntelegerea si interpretarea
schemelor de actionare hidrostatica.
1.2. Aspecte teoretice
Actionarea hidrostatica este actionarea care asigura o dubla conversie
energetica, transformnd energia mecanica n energie hidraulica si apoi din nou n
energie mecanica la alti parametri cinematici si dinamici fata de cei de la intrare.
Scopul acestei transformari este acela de a realiza miscarea, la iesirea din motorul
hidraulic, n conditii de forta sau cuplu impuse si cu viteze impuse.
Sistemele de actionare hidraulice se mpart n doua mari categorii:
- hidrostatice, care nmagazineaza n agentul motor energie potentiala de
tip hidrostatic caracterizata prin presiunea mediului hidraulic. n acest caz, energia
potentiala a agentului motor se dezvolta pe o suprafata crend miscare si forta;
- hidrodinamice, care vehiculeaza agent motor ncarcat cu energie
cinetica, materializata prin viteza acestuia, energie care se produce ntr-o pompa de
tip centrifugal si care se transforma n energie mecanica ntr-un motor de tip
turbina.
Prezenta lucrare va analiza doar structura si simbolurile elementelor ce
alcatuiesc sistemul de actionare hidrostatic.
Sistemele de actionare hidrostatica se compun n general dintr-o pompa
PH (figura 1.1.), elemente de distributie, reglare, control si protectie (EDRCP) si un

motor hidraulic MH. Pompa PH , antrenata de motorul electric ME la cuplul M i si

turatia ni, aspira agentul motor din rezervorul Rz trimitndu-l spre elementele de
directionare si reglare cu presiunea pp si debitul Qp. Elementele de reglare modifica
presiunea si debitul agentului furnizat de pompa la alti parametri p m si Qm care sunt
necesari actionarii motorului hidraulic MH pentru a se putea obtine la iesire cuplul
Me sau forta Fe cu turatia ne sau viteza ve, utile actionarii organului de lucru OL. De
la motorul MH agentul motor este retransmis la rezervorul Rz.
Practic, ntr-un astfel de sistem au loc trei conversii energetice:
- electro-mecanica, la nivelul motorului electric ME;
- mecano-hidraulica, la nivelul generatorului hidrostatic (pompa PH);
- hidro-mecanica, la nivelul motorului hidrostatic MH.

Figura 1.1. Sistemul de actionare hidrostatica

1.3. Desfasurarea lucrarii

n cadrul lucrarii vor fi prezentate principalele elemente care intra n
componenta sistemelor de actionare hidrostatica.
Pentru ntelegere, va fi facuta o analiza de principiu a modului lor de
functionare si se va stabili simbolizarea utilizata n schemele de actionare.

Terminologia folosita n domeniul sistemelor de actionare hidrostatica este

reglementata de STAS 6965 iar semnele conventionale folosite la reprezentarea n
scheme a elementelor de actionare sunt reglementate de STAS 7145.
Principalele componente ale sistemelor de actionare hidrostatice sunt:
Pompele volumice (PH) - sunt ansamble care imprima mediului hidraulic
de lucru energie hidrostatica caracterizata prin presiune (pP) si debit (QP). Ele
receptioneaza energia mecanica produsa de o masina de forta si caracterizata de
momentul Mi si turatia ni si o transforma n energie hidrostatica. Aproape toate
pompele sunt actionate n miscare de rotatie.
Motoarele hidrostatice (MH) - sunt ansamble care
hidrostatica produsa de pompa 454s186e (presiune X debit) si
energie mecanica de rotatie (moment X turatie) la motoarele
translatie (forta X viteza) la motoarele hidraulice liniare (cilindri
antrenarea mecanismului actionat (OL).

primesc energia
o transforma n
rotative sau de
de forta), pentru

Uneori aceleasi ansamble pot fi att pompe ct si motoare, depinznd de

modul n care sunt montate. Unele pot functiona ntr-un singur sens (nereversibile),
altele n ambele sensuri (reversibile).
Din punct de vedere a variabilitatii debitului vehiculat se disting pompe si
motoare cu debit constant si cu debit variabil.
Simbolizarea pompelor si motoarelor rotative hidrostatice este n tabelul 1.1.
Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere
constructiv de tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc si cilindri de
forta.
Tabelul 1.1.
Pompe si motoare rotative
Cu debit constant, nereversibile

Pompe

Motoare

Pompe si motoare

Cu debit constant, reversibile

Cu debit variabil, nereversibile

Cu debit variabil, reversibile

Din punctul de vedere al modului n care se realizeaza actionarea, respectiv

al modului n care agentul motor actioneaza pe fetele pistonului, cilindri de forta
pot fi: cu simplu sau cu dublu efect.
Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei si a pistonului, pot fi:
- cu diametrul pistonului mai mare dect diametrul tijei;
- cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adica cu pistoane plunjer.
Simbolizarea cilindrilor hidraulici este indicata n tabelul 1.2.
Tabelul 1.2.
Cilindri hidraulici
Cu simpla actiune, cu piston si tija unilaterala

Cu simpla actiune, cu piston plonjor

Simbolizare n schema

Cu dubla actiune si tija unilaterala

Cu dubla actiune si tija bilaterala

Elementele de distributie au rolul de a dirija agentul motor spre

diferitele conducte ale schemei hidraulice. Echipamentul de distributie al actionarii
hidrostatice este constituit din: robinete distribuitoare, distribuitoare cu bila,
distribuitoare cu sertar (sertarase distribuitoare) si supape de sens unic (supape de
blocare).
Sertarasele distribuitoare sunt cele mai raspndite elemente de distributie din
sistemele de actionare hidrostatica si se ntlnesc ntr-o gama variata de solutii
constructive de aceea, simbolizarea lor va cuprinde pe lnga simbolul propriu-zis si
un cod numeric exprimat printr-o fractie ordinara unde la numarator se va nscrie
numarul cailor hidraulice racordate la distribuitor iar la numitor, numarul fazelor
de lucru pe care le poate realiza distribuitorul. Astfel ca 4/3 nseamna ca
distribuitorul are 4 cai de racordare si 3 faze de lucru.
n tabelul 1.3 este indicata simbolizarea distribuitoarelor.
Tabelul 1.3.
Sertarase distribuitoare
Cu trei cai si doua pozitii de lucru

Simbolizare n schema

Cu patru cai si doua pozitii de lucru

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul nchis

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul la

pompa

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul n

tandem

Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor n alta faza de

lucru, se face printr-un dreptunghi alipit simbolului de baza (tabelul 1.4.), n
dreapta sau n stnga lui.
Tabelul 1.4.

Felul comenzii

Simbolul

Manuala

cu arc

Hidraulica

Pneumatica

Electromagnetic
a

Supapele de blocare asigura transmiterea debitului ntr-o singura directie pe

conductele pe care se monteaza. Sub aspect constructiv, supapele de blocare se
ntlnesc n varianta cu scaun. Pe scaun poate presa o bila sau un taler conic.
Simbolizarea acestor supape de sens este indicata n tabelul 1.5.
Tabelul 1.5.
Supape de sens

Montajul

Supapa simpla de blocare cu arc

de traseu

de panou

Supapa simpla de blocare fara arc

de traseu

Simbolizare n schema

de panou
Supapa de blocare cu comanda hidraulica fara arc
de deblocare
cu arc

Supapele de presiune sunt destinate asigurarii presiunii dorite pe

anumite circuite hidraulice. Ele pot fi n pozitie normala, neactionate, normal
nchise sau normal deschise. Cele normal deschise au rol de supape de deversare
(de descarcare) iar cele normal nchise au rol de supape de siguranta.
Simbolizarea acestor supape este redata n tabelul 1.6.
Tabelul 1.6.
Supapa de presiune
Supapa de presiune normal nchisa

Supapa de presiune normal deschisa

Supapa de presiune cu comanda diferentiala

Supapa de siguranta (limitator de presiune cu actiune directa)

Simbolizare n schema

Supapa de deversare (de descarcare)

Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice consta n

montarea unor rezistente fixe sau reglabile (drosele) pe circuit, care lamineaza
debitul de agent motor, fractionndu-l si administrndu-l la valoarea dorita
motorului hidraulic.
Din punct de vedere constructiv si al pozitiei de montare n schema
hidraulica, droselele sunt de doua categorii:
- drosele de traseu, care se monteaza direct pe conductele schemei
hidraulice si care pot fi cu sau fara supapa de sens;
- drosele de panou, care se monteaza pe panoul de comanda al instalatiei
hidraulice si care sunt ntotdeauna nsotite de supape de sens.
Simbolizarea acestor elemente de reglare a debitului este data n tabelul 1.7.
Tabelul 1.7.
Echipamentul de reglare a debitului

Simbolizare n schema

Rezistenta hidraulica fixa

Rezistenta reglabila (drosel) de traseu

Drosel de panou n paralel cu o supapa de sens unic

Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din:

conducte, filtre, acumulatoar, rezervor (tanc), schimbator de caldura.

Conductele asigura circulatia agentului motor catre diferitele elemente ale

schemei. Simbolizarea lor este redata n tabelul 1.8.
Tabelul 1.8.
Conducte

Simbolizarea

Conducta de lucru
Conducta de pilotare
Intersectie de conducte cu racordare ntre ele

Intersectie de conducte fara racordare

Filtrele sunt elemente destinate purificarii agentului motor. Ele au rolul sa

retina att particulele mecanice ct si produsele de oxidare din agent. ntr-o schema
hidraulica trebuie sa existe minim trei filtre si anume: filtrul de umplere si aerisire,
filtrul pe conducta de aspiratie a pompei si un alt filtru montat n schema
hidraulica.
Acumulatoarele sunt elemente care nmagazineaza o parte a energiei
hidrostatice furnizata de pompe, constituind pentru schema hidraulica o rezerva de
energie hidrostatica. Acestea se monteaza pe o derivatie a conductei de refulare a
pompei. Scopul acumulatoarelor hidraulice este de a prelua volume de lichid sub
presiune si de a le restitui ori de cte ori este necesar.
Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei
hidrostatice precum si de a limita temperaturile de functionare ale acesteia.
Simbolizarea acestor elemente este redata n tabelul 1.9.
Tabelul 1.9.
Filtru

Acumulator

Rezervor (tanc)

Aparatele de masura si control au rolul de a masura si indica parametrii de

lucru ai agentului motor: presiunea se masoara cu manometrul, debitul cu
debitmetrul iar temperatura cu termometrul. Simbolizarea acestor aparate este
indicata n tabelul 1.10.
Tabelul 1.10.
Manometru

Debitmetru

Termometru

n cadrul lucrarii se va analiza schema din figura 1.2. att ca pozitie a

elementelor n schema ct si a rolului lor.

Figura 1.2. Schema hidraulica a ciclului de lucru avans rapid - avans lent - retragere
rapida

LUCRAREA NR. 2
Pompe cu roti dintate
1.1.

Obiectivul lucrarii

Lucrarea si propune sa prezinte una dintre pompele cel mai des utilizate n
instalatiile hidraulice de putere medie, pompa cu roti dintate. Larga ei utilizare se
datoreste simplitatii constructive, a fiabilitatii ridicate si a ntretinerii usoare. Este o
pompa cu debit constant deoarece datorita constructiei ei nu si poate modifica
volumul specific.
Pompa cu roti dintate realizeaza debite de pna la 1000 l/min si presiuni
maxime de 250 bari. Ea nu se utilizeaza ca motor dect n cazuri rare datorita
cuplului motor redus pe care l dezvolta.

1.2.

Aspecte teoretice

Dupa numarul de roti dintate n angrenare si felul danturii pompele pot fi:
-

cu doua roti (rotoare), care pot avea dantura exterioara sau interioara;

cu mai multe roti dintate.

Cele mai raspndite sunt pompele cu doua roti dintate (figura 2.1.), cu
dantura exterioara.

Figura 2.1.Pompa cu doua roti dintate egale, cu dantura exterioara

Pompa preia agentul hidraulic prin orificiul de aspiratie A si l transporta prin

golurile dintre dintii rotilor spre orificiul de refulare R. Cele doua roti dintate, una
antrenoare si cealalta antrenata, se rotesc cu turatia n n interiorul carcasei.
Turatia de antrenare a pompelor cu roti dintate nu depaseste 3000 rot/min.
De regula, pentru siguranta si cresterea duratei de functionare, se recomanda ca
turatia de antrenare sa fie de 1500 rot/min.
Pentru calculul debitului se ia n considerare volumul de fluid ce este
transportat ntre A si R la o rotatie, de catre o roata dintata. Conform figurii 2.1
acesta este:
V1=0,5Dw1hl [mm3]

(1)

n care: Dw1 - diametrul de divizare al rotii dintate conducatoare [mm]; Dw1 = mz1
h - naltimea dintelui [mm]; h = 2m
l - latimea rotii [mm]; l =

z1 - numarul de dinti al rotii conducatoare;

n1 - turatia rotii conducatoare [rot/min];
m - modulul rotii dintate [mm].
Debitul pompei va fi:
Q=Dw1hz1ln1 [l/min]

(2)

nlocuind n relatia (2) elementele geometrice ale rotii, n functie de modul si

numarul de dinti si tinnd seama de unitatile de masura se obtine:
Q=210-6m3z1

n1

(3)

La pompele cu trei rotoare debitul se dubleaza.

Pentru calculul aproximativ al momentului de antrenare al pompei se ia n
considerare volumul de agent transportat la o rotatie:
V=2V1

(4)

Iar momentul de antrenare va fi:

[Nm]

(5)

n care: p - presiunea de lucru [bari];

V - volumul [mm3]
1.3.

Instalarea pompei volumice

Antrenarea mecanica a pompei se face fie coaxial cu arborele de intrare, prin

intermediul unui cuplaj elastic, fie lateral fata de arborele de iesire, cnd
transmiterea miscarii se face prin angrenaj, roti de curea sau lant.
Conectarea pompei la reteaua hidraulica a instalatiei trebuie sa respecte
urmatoarele reguli:
- montarea obligatorie n apropierea orificiului de refulare a unei supape de
siguranta pentru reglarea presiunii si deversarea excedentelor de debit ale pompei
(figura 2.2);
- la conectarea n serie a doua sau mai multe pompe este obligatorie ca cea
din amonte sa aiba debitul ceva mai mare dect cea din aval, excedentul urmnd a
fi eliminat continuu prin supapa (figura 2.3);
- la conectarea n paralel a doua sau mai multe pompe se vor folosi supape
de sens la conectarea pompelor, supape care fac posibila reglarea pompelor la
presiuni diferite,precum si oprirea uneia fara a perturba functionarea celorlalte
(figura 2.4).

Figura 2.2.

Figura 2.3.

Figura 2.4.

Instalarea unei pompe

Pompe legate n serie

Pompe legate n paralel

1.4. Desfasurarea lucrarii

n cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si relevate diferite pompe cu roti
dintate.

n functie de diametrul arborelui de antrenare al pompei se vor alege trei

motoare de acelasi diametru cu turatii diferite (na=750, 1000 si 1500 rot/min la
mersul n gol).
Se vor nota: tipul de motor, puterea si turatia la mersul n sarcina. Pentru
fiecare motor se va calcula momentul de antrenare:
Ma=103

[Nmm]

(6)

unde: Pi - puterea la arborele motorului electric [W]

ni -turatia la arborele motorului electric la mersul n sarcina [rot/min]
Considernd randamentul pompei
din pompa:
Pe =Pi

= 0,9 se va determina puterea la iesirea

[W]

(7)

Se vor masura dimensiunile rotilor dintate ale pompei: diametrul exterior al

rotii conducatoare (Da1); numarul de dinti a rotii conducatoare (z1); latimea rotii (l).
Se va stabili si standardiza modulul rotilor, tinnd seama ca:

[mm]

(8)

Conform STAS 822-82 modulul poate fi: 1; 1,125; 1,25; 1,375; 1,5; 1,75; 2;
2,25; 2,5; 2,75; 3; 3,5; 4 [mm] s.a.
Se vor calcula debitele furnizate de pompa n conditiile antrenarii ei cu cele
trei motoare alese, cu relatia:
Q=210-6 m2z1lni [l/min]

(9)

Facnd echilibrul puterilor la intrarea si iesirea din pompa:

(10)
Presiunea fluidului la iesirea din pompa va fi:

p=

612 [bari]

(11)

Pentru cele trei motoare alese (cu turatii diferite), avnd acelasi diametru cu
al pompei se va completa urmatorul tabel:
Turatia motor electric la mers n gol [rot/min]

750

1000

1500

Tipul motorului
Turatia motor electric la mers n sarcina [rot/min]
Puterea motorului electric [W]
Momentul de antrenare la motorul electric [N.mm]
Debitul pompei [l/min]
Presiunea de iesire din pompa [bari]

LUCRAREA NR. 3
Pompe si motoare cu palete
1.1. Obiectivul lucrarii
Lucrarea si propune sa prezinte o masina cu palete ce poate fi utilizata att
ca pompa ct si ca motor, poate fi construita n varianta cu debit constant sau
variabil, prezinta gabarit redus, lucreaza la presiuni medii (200 bari) si are
fiabilitate ridicata.
Se va urmari: cunoasterea constructiva a acestor pompe si motoare; calculul
debitului si a turatiei ce se pot realiza n diverse conditii, n functie de parametri lor
geometrici; modul de montare n instalatie.

1.2. Aspecte teoretice

Pompele si motoarele cu palete se construiesc n doua variante: cu debit
vehiculat constant si cu debit variabil.
a)
La cele cu debit constant, n conditiile antrenarii rotorului pompei cu
turatie constanta, debitul refulat va fi constant iar n cazul alimentarii motorului cu
palete cu debit constant, el furnizeaza o turatie constanta la iesirea din motor.
Dupa pozitia paletelor, pot fi: cu palete n rotor (cel mai des) sau cu palete n
stator.
Pompele si motoarele cu palete n rotor pot fi cu dubla actiune, cnd au doua
perechi de camere de admisie si refulare (figura 3.1) sau cu actiune multipla cnd
prezinta mai multe perechi de camere de admisie si refulare.

Figura 3.1.Pompe cu palete cu debit constant

La aceste masini, statorul 1 are un alezaj oval iar n centrul lui se afla rotorul
2 prevazut cu paletele 3, antrenat n miscare de rotatie. n miscarea lor, paletele
matura un spatiu variabil cuprins ntre stator si rotor. Acest spatiu se mareste n
dreptul camerelor de aspiratie A1 si A2creindu-se depresia necesara aspiratiei
agentului motor si se micsoreaza n dreptul camerelor R1 si R2 realizndu-se
refularea agentului din pompa.

Functionarea ca motor se obtine alimentnd sub presiune camerele R 1 si

R2 si punnd n comunicatie cu rezervorul camerele A1 si A2. Fortele de presiune
care actioneaza pe o suprafata mai mare n dreptul camerei de refulare vor creia un
cuplu motor care antreneaza rotorul n miscare de rotatie n sens contrar celui
indicat pe figura 3.1.
Mentinerea paletelor n contact cu statorul se asigura prin arcuri sau cu
presiune de ulei introdus n spatiul de sub palete: camerele a 1 si a2 primesc ulei sub
presiune, iar camerele b1 si b2 sunt cuplate la rezervor. Camerele sunt plasate n
flansele frontale ale pompei si comunica cu spatiile de sub palete. La motoare este
invers, camerele a1 si a2 au comunicatie cu rezervorul.
Debitul refulat de pompa cu dubla actiune:
Q=2l(r1-r2)[ (r1+r2)-bz/cos ]n
unde: r1 si r2 - sunt cele doua raze (minima si maxima) ale alezajului oval;
l - latimea paletei;
b - grosimea paletei;
z - numarul de palete;
- unghiul de nclinare a paletei (Figura 3.2);
n - turatia primita de la motorul electric.

(1)

Figura 3.2.Schema de calcul al debitului pompei cu palete cu debit constant

n cazul cnd masina functioneaza ca motor, turatia furnizata va fi:

(2)
b) Cele cu debit variabil, se deosebesc de cele cu debit constant prin faptul
ca axa rotorului este deplasata fata de cea a statorului cu excentricitatea e. Uleiul
este aspirat de pompa, prin camera de aspiratie A (figura 3.3), datorita depresiunii
create, ca urmare a faptului ca volumul maturat de palete creste si este refulat n
camera de refulare R, unde spatiului dintre rotor si stator descreste. Debitul refulat
de pompa se regleaza prin modificarea excentricitatii e.

Figura 3.3.Pompe cu palete cu debit variabil

Paletele sunt mentinute n contact cu statorul prin ghidare fortata sau fiind
mpinse cu arcuri plasate sub palete. Ghidarea se asigura cu cepuri laterale, care
culiseaza n flansele laterale. Camerele de sub palete, din rotor, au comunicatie cu
spatiul dintre rotor si stator pentru evitarea depresiunii la aspiratie, sau comprimarii
uleiului la refulare. Recircularea uleiului de sub palete se poate asigura prin

practicarea n capacul pompei a unor camere care fac legatura ntre spatiul de sub
paleta si spatiul dintre rotor si stator.
Debitul unei pompe cu palete cu debit variabil are expresia:
Q=2( D-bz)lne

(3)

unde: D - diametrul interior al alezajului statorului;

b - grosimea paletei;
l - latimea paletei;
z - numarul de palete;
e - excentricitatea;
n - turatia primita de la motorul electric.
Aceste pompe se folosesc, n general, pentru debite mari si presiuni relativ
mici, parametrii lor caracteristici fiind:
Q = (150.1500) [l/min];
p = (50.70) [daN/cm2]
n = (500.1500) [rot/min];
P = (2.50) [kW].
La functionarea ca motor, turatia motorului poate fi reglata, pentru un debit
constant de alimentare, prin varierea excentricitatii e. Turatia motorului este data
de expresia:
n=

(4)

unde: Q - debitul administrat motorului; celelalte notatii ramnnd ca la relatia (3).

Pompele cu debit variabil pot beneficia de o serie de calitati si performante
deosebite n conditiile cnd sunt construite cu regulatoare de putere.

Pompele cu palete cu regulator de putere au scopul de a acorda debitul

refulat de pompa cu presiunea din sistem. Astfel, cnd n sistemul hidraulic nu mai
este necesar a se furniza debit de ulei (la capetele de cursa ale motoarelor de
actionare, n fazele ciclului de lucru fara deplasare etc.) datorita cresterii presiunii
n regulator se comanda reducerea debitului pompei aproape de valoarea zero.
Pompele cu palete cu debit variabil prevazute cu regulator de putere au
urmatoarele avantaje principale:
- se mbunatateste bilantul energetic al sistemului de actionare prin
acordarea automata a debitului refulat la necesitatile reale ale consumatorului;
- se micsoreaza temperatura uleiului ca urmare a reducerii debitului
vehiculat;
- se simplifica sistemul de protectie al schemei hidraulice, prin supapa de
presiune trecnd un debit mai mic;
- capacitatea rezervorului de ulei poate fi micsorata, reducndu-se
cantitatea medie de ulei vehiculata.
Pompele cu regulator de putere se construiesc n doua variante: folosind
deplasarea cu arc a statorului sau folosind deplasarea hidraulica a statorului.
Pompa cu regulator folosind deplasarea cu arc a statorului (figura 3.4.) are
statorul (4) format dintr-un inel deplasabil iar camera de refulare dispusa asimetric
n raport cu axa pompei. Forta rezultanta F a presiunii din dreptul camerei de
refulare se descompune n componentele F 1 si F2 . Forta F2 este preluata de
reazimele fixe ale arborelui rotorului iar forta F 1 preseaza statorul deplasabil asupra
resortului (2). Cnd forta F1 depaseste forta de pretensionare a resortului, atunci
statorul este deplasat, reducndu-se excentricitatea e. surubul (1) regleaza forta de
pretensionare a resortului (2), reglnd astfel presiunea la care are loc reducerea
excentricitatii.
n repaos, cnd pompa nu refuleaza ulei, arcul (2) deplaseaza statorul la
excentricitatea reglata initial prin surubul (3).

Figura 3.4.Pompa cu palete cu regulator de putere folosind

deplasarea cu arc a statorului

1.3.

Desfasurarea lucrarii

n cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si relevate diferite pompe cu

palete.
Se vor masura dimensiunile paletelor (b, l) si ale alezajului statoric (r 1; r2pentru pompele cu debit constant si D- pentru pompele cu debit variabil), numarul
paletelor (z) si nclinarea lor.
Considernd ca pompa poate fi antrenata de trei motoare cu turatii diferite
(n=750, 1000 si 1500 rot/min la mersul n gol), se vor calcula debitele furnizate de
pompa n conditiile antrenarii ei cu cele trei motoare, cu relatia:
- pentru pompa cu debit constant:
Q=210-6l(r1-r2)[ (r1+r2) - bz/cos ]n
- pentru pompa cu debit variabil:

(5)

Q=210-6( D - bz) lne

(6)

n cazul reglarii excentricitatii e la trei valori ntre maxim si minim.

Facnd echilibrul puterilor la intrarea si iesirea din pompa:

(7)
unde:

=0,9 randamentul pompei.

Presiunea fluidului la iesirea din pompa va fi:
p=

[bari]

(8)

Pentru cele trei motoare de antrenare alese (cu turatii diferite), avnd acelasi
diametru cu al pompei se va completa urmatorul tabel:
Turatia motor electric la mers n gol [rot/min]
Tipul motorului
Turatia motor electric la mers n sarcina [rot/min]
Puterea motorului electric [W]
Momentul de antrenare la motorul electric [Nmm]
Debitul pompei [l/min]
Presiunea de iesire din pompa [bari]
LUCRAREA NR. 4
Pompe si motoare cu pistonase axiale

750

1000

1500

1.1.

Obiectivul lucrarii

Lucrarea si propune sa prezinte pompele si motoarele cu pistonase axiale,

masini hidraulice care au o mare raspndire datorita comportarii bune n
exploatare, a fiabilitatii ridicate si a posibilitatilor de implementare n categorii de
instalatii de mare diversitate. Pot realiza presiuni de pna la 700 bari si debite de
peste 800 l/min. De asemenea, datorita echilibrarii radiale si axiale foarte bune,
turatiile de antrenare pot depasi 3000 rot/min, iar n cazuri speciale pot ajunge la
20000 rot/min.
1.2.

Aspecte teoretice

Pompele si motoarele cu pistonase axiale se construiesc n doua variante:

cu debit, respectiv turatie constanta sau cu debit respectiv turatie variabila.
Dupa modul de antrenare al blocului pistonaselor n raport cu discul
antrenor se disting doua categorii principale de astfel de masini:
- cu bloc nclinat;
- cu disc nclinat.
n ambele cazuri, blocul cilindrilor este antrenat n miscare de rotatie si
datorita nclinarii dintre axa blocului cilindrilor si axa discului, pistonasele sunt
obligate sa descrie o cursa haspirnd ulei din camera A si refulndu-l n camera R.
La constructiile cu debit variabil, se poate modifica unghiul de nclinare a
discului si astfel cursa h a pistoanelor.
La pompa cu pistonase axiale cu bloc nclinat (figura 4.1.) antrenarea se
realizeaza prin arborele 6, care roteste discul 5 si acesta prin axul cardanic 4 pune
n miscare de rotatie blocul pistonaselor 1. Pistoanele 2 sunt legate de discul 5 prin
tijele 3 terminate cu articulatii sferice. Blocul pistonaselor 1 este etans fata de
discul de distributie fix 7, n care se afla practicate camerele de aspiratie A si
refulare R.

Figura 4.1. Pompa cu pistonase axiale cu bloc nclinat

Figura 4.2. Constructia unei pompe cu pistonase axiale

cu bloc nclinat si debit constant

Debitul pompei cu pistonase axiale cu bloc nclinat este dat de expresia:

Q=

h.z.n

unde: h - cursa pistoanelor; h = 2R.sin

z - numarul de pistoane;

(1)

n - turatia pompei;
d - diametrul unui pistonas.
La pompa cu pistonase axiale cu disc nclinat (figura 4.3) blocul
pistonaselor 1 se roteste cu turatia n. Pistoanele 2, presate de arcuri asupra discului
nclinat 5, executa o cursa de lungime h. Discul de distributie fix 6, contine
camerele A si R.

Figura 4.3. Pompa cu pistonase axiale cu disc nclinat

Debitul acestei pompe, cu notatiile din figura 4.3., se scrie:

Q=

D.tg

. .

zn

(2)
1.3.

Desfasurarea lucrarii

n cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si relevate pompe cu pistonase

axiale. Dupa efectuarea masurarii dimensiunilor elementelor componente vor fi
calculate debitele cu relatiile prezentate anterior (1 sau 2).
Volumul de ulei refulat la o rotatie a blocului va fi:
V=hz d2/4[mm3]

(3)

Iar debitul se va calcula n cazul actionarii cu motoare avnd turatia la

mersul n gol de 3000 rot/min.
Q=10-6hzn d2/4 [l/min]
Adoptnd pentru presiune valori de 500, 600 si 700 bari, se va calcula
momentul de antrenare al pompei cu relatia:
Ma=10-4

[Nm]

(4)

unde: p- presiunea [bar] ;

V- volumul [mm3].
Puterea necesara pentru dezvoltarea presiunii p se va calcula cu relatia:
P=

[KW]

(5)

Se considera randamentul =0,9.

Cu rezultatele obtinute se va completa tabelul de mai jos:
Marimi caracteristice
Volumul de ulei refulat la o rotatie [mm]
Debitul [l/min]
Valoarea presiunii [bari]
Momentul de antrenare a pompei [Nm]
Puterea necesara pentru dezvoltarea presiunii P [KW]
Motorul electric de antrenare a pompei

500

600

700

Turatia motorului la mers n sarcina

LUCRAREA NR. 5
Analiza constructiv-functionala si calculul cilindrilor hidraulici

1.1.

Obiectivul lucrarii

Lucrarea si propune sa analizeze solutiile constructiv - functionale ale

cilindrilor hidraulici si cum trebuie facuta instalarea lor mecanica si hidraulica.
Se va urmari: cunoasterea constructiva a unor cilindri hidraulici, calculul
debitului de fluid necesar deplasarii pistonului cu o anumita viteza, presiunea
necesara pe piston pentru dezvoltarea unei anumite forte axiale, realizarea
diverselor scheme de actionare si varierea parametrilor de lucru.
1.2.

Aspecte teoretice

Cilindri hidraulici, cunoscuti si sub denumirea de motoare hidraulice liniare

sau cilindri de forta, sunt elemente cu rol de executie. Ei realizeaza conversia
energetica inversa: din energie hidrostatica n energie mecanica, caracterizata de
doi parametri, forta si viteza.
Aceste motoare au o larga raspndire datorita simplitatii constructive si a
posibilitatii de realizare a unor forte mari si foarte mari de actionare.
Datorita marii diversitati de motoare hidrostatice rectilinii, clasificarea
acestora trebuie facuta din mai multe puncte de vedere, astfel:
1. Din punctul de vedere al modului n care agentul motor actioneaza pe fetele
pistonului, se disting:
-

cilindri cu simplu efect (figura 5.1. j);

cilindri cu dublu efect (figura 5.1. a, b, c, d).

2. Din punctul de vedere al mobilitatii elementelor ele pot fi:

-

cu cilindru fix si piston mobil (figura 5.1. a, c, e, g, l, j, k);

cu cilindru mobil si piston fix (figura 5.1. b, d, f, h).

3. Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei si al pistonului:

-

cu diametrul pistonului mai mare dect diametrul tijei (figura 5.1.a,b,c, d,

g);

- cu diametrul tijei egal cu diametrul pistonului, numite si pistoane plonjoare

(figura 5.1. e, f).
4. Din punct de vedere al numarului de motoare ce actioneaza acelasi organ de
lucru:
-

hidromotoare singulare (figura 5.1. a, b, c, d, h);

- hidromotoare multiple, care pot fi cuplate n serie (figura 5.1. h, i, k) sau n

paralel (figura 5.1. e, f, g).
Cilindri de forta se leaga n serie sau n paralel pentru a mari forta de
actionare sau cursele de deplasare ale organului actionat.

Figura 5.1. Tipuri de cilindri hidraulici

Solutiile de instalare mecanica pentru cilindri hidraulici sunt variate,

depinznd de rolul functional n ansamblul din care acestia fac parte. Ei pot fi
legati de organele pe care le actioneaza sau de batiu prin:

-capete filetate (figura 5.2. a);

-capete cu ocheti (figura 2. b si c);
-suport de legatura (figura 5.2. e);
-flanse (figura 5.2. g);
-articulatii pe corpul motorului (figura 5.2. d).

Figura 5.2. Instalarea mecanica a cilindrilor hidraulici

Solutiile de instalare hidraulica ale cilindrilor sunt n functie de numarul

cilindrilor ce se alimenteaza. Astfel, se disting:
1. Alimentare individuala a cilindrului (figura 5.3.) cu mai multe variante:

Figura 5.3. Solutii de instalare hidraulica a cilindrilor de forta

a. Cilindrul alimentat de la pompa printr-un distribuitor cu doua pozitii (figura

5.3. a). Solutia nu permite pistonului sa stationeze dect la capatul de cursa, n
pozitiile extreme.
b. Cilindrul este alimentat de la pompa printr-un distribuitor cu trei pozitii
(figura 5.3. b). Solutia permite blocarea pistonului n orice pozitie, pe toata
lungimea cursei.
c. Cilindrul este alimentat de la pompa printr-un distribuitor cu trei pozitii
si doua supape antisoc (4 si 5), figura 5.3. c. Supapele montate ntre camerele
cilindrului evita crearea suprapresiunii n conductele de legatura dintre distribuitor
si cilindru. Suprapresiunea se poate datora unor forte externe care continua sa
actioneze n momentul opririi bruste a pistonului. La depasirea presiunii ntr-una

din camerele cilindrului, supapa se deschide spre cealalta camera, n care exista
tendinta inversa, de vidare.
d. Pistonul cilindrului poate fi deplasat mecanic (figura 5.3. d), ntr-un sens sau
altul, prin intermediul tijei, n momentul cnd distribuitorul (7) este n pozitie
mediana. n aceasta pozitie, ambele camere ale cilindrului comunica cu rezervorul.
e. Solutia permite marirea vitezei pistonului prin recircularea lichidului de la
camera mica a cilindrului spre camera mare, lucru posibil datorita distribuitorului
(8) cu patru pozitii (figura 5.3. e).
2.
Alimentarea mai multor cilindri de la o singura pompa (figura 5.4.)
cu mai multe variante:

Figura 5.4. Alimentarea mai multor cilindri de la o pompa

a. Solutia este denumita "legare n paralel" (figura 5.4. a). Ea ofera
posibilitatea actionarii simultane a doi sau mai multi cilindri prin comenzi aferente

date de distribuitoare. n acest caz, n conditiile unei comenzi simultane, cilindri

vor actiona n ordinea descrescatoare a presiunilor de lucru.
b. Solutia este denumita "legare n serie" (figura 5.4. b). Este cazul unui
multiplu de cilindri n care primul este alimentat de pompa iar urmatorii de catre
cilindrul imediat anterior. Solutia ofera posibilitatea deplasarii sincrone a
cilindrilor cu viteze ce variaza n functie de caracteristicile lor dimensionale.
1.3

Desfasurarea lucrarii

Se va proiecta un cilindru hidraulic care trebuie sa dezvolte la tija o forta

de mpingere Fi=200 daN, sa mpinga obiectul actionat cu o viteza de lucru v i=0,5
m/min pe o distanta c=300 mm si sa se retraga cu o viteza v t=2m/min. Presiunea
dezvoltata de pompa 454s186e este p=3 MPa. Schema de functionare este data n
figura 5.5.

Figura 5.5. Schema hidraulica

Forta axiala pe piston:

F=pSp
unde: Sp- este suprafata efectiva a pistonului:

(1)

Sp1=

sau Sp2=

D- diametrul interior al cilindrului;

d- diametrul tijei pistonului.
Din relatia (1) va rezulta diametrul interior D:

D=
n care:

(2)
- randamentul mecanic:

= 0,85...0,9
Se recomanda ca raportul dintre diametrul pistonului si diametrul tijei sa fie:

Cursa acestor motoare este cuprinsa ntre valorile c=87,5...865 mm.

n figura 5.6 este prezentata constructia unui cilindru hidraulic cu dublu efect.

Figura 5.6. Cilindru hidraulic cu dublu efect

Debitul de lichid necesar n cilindru se calculeaza cu relatia:

Q=
n care:

[l/min]

(3)

- este randamentul volumetric:

=0,9

Puterea hidraulica de intrare n motor:

P m=

[KW]

(4)

unde: p [bari] ; Q [l/min].

Timpul necesar pentru parcurgerea cursei c:

ti =

[min] sau tt=

[min]

Diametrul orificiilor de intrare-iesire:

di

[mm]

(5)

Pentru vu se adopta valorile:

p [bar]
vu [m/min]

25

50

100

200

300

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

Se va reprezenta cilindrul hidraulic la dimensiunile obtinute si se vor

compara aceste dimensiuni cu cele date pentru cilindri standardizati.
LUCRAREA NR.6
Analiza constructiv-functionala a distribuitoarelor cu sertar

1.1.

Obiectivul lucrarii

Sertarasele distribuitoare sunt cele mai raspndite elemente de distributie din

sistemul de actionare hidrostatic deoarece, pot fi folosite pentru game largi de
debite si presiuni, permit frecvente ridicate de comutare, asigura o multitudine de
functii de comanda, au forma constructiva si tehnologica simpla.
Din acest motiv, lucrarea si propune sa prezinte n detaliu aceasta aparatura
precum si principalele probleme ce apar la proiectarea si la executia lor.
1.2.

Aspecte teoretice

Echipamentul de distributie este destinat distribuirii sau dirijarii agentului

motor spre diferite conducte ale schemei hidraulice. El trebuie sa prezinte siguranta
n exploatare, rezistente locale si pierderi prin frecare minime, pierderi de debit
reduse, comanda usoara si sensibilitate mare la schimbarea regimului de lucru, sa
realizeze inversarea fara socuri a miscarii ntr-un timp ct mai scurt.
Echipamentul de distributie al actionarii hidrostatice este constituit din:
robinete distribuitoare, distribuitoare cu bila si distribuitoare cu sertar.
Dintre toate aceste elemente de distributie, distribuitoarele cu sertar ocupa
cel mai important loc, ele diferentiindu-se n functie de o serie de criterii cum ar fi:
numarul de canale, schema de distributie si natura comenzii de comutare.
Un distribuitor cu sertar se compune dintr-o parte fixa - corp -, o parte
mobila - sertar - si anumite elemente de actionare. Functionarea lor se bazeaza pe
translatarea si oprirea sertarului n corp, n anumite pozitii care asigura o
corespondenta precisa a cailor de comunicatie prin care se face trecerea fluidului
conform schemei de distributie.
n figura 6.1. este prezentata schema unui distribuitor cu sertar cu rol de
inversare a sensului de miscare a unui organ de lucru solidar cu pistonul motorului
hidraulic.
n figura 6.1. a pozitionarea sertarului permite fluidului refulat de pompa
PH sa alimenteze camera 1 a motorului hidraulic MH producnd miscarea cu viteza
v1 ca urmare a trecerii prin orificiile P si A. Trecerea spre rezervorul R z a fluidului
din camere 2 a motorului MH se face liber prin orificiile B si R2 .

Comutnd n pozitia din figura 6.1. b, pompa PH alimenteza camera 2

producnd deplasarea cu viteza v2, datorita refularii fluidului prin orificiile P si B.
n acest timp, scurgerea fluidului din camera 1 a motorului se face prin orificiile A
si R1 catre rezervor.

Figura 6.1. Sertaras distribuitor pentru inversarea sensului de miscare

Ca rezultat al combinatiei dintre numarul de orificii si pozitii ale

sertarasului, exista o gama larga de distribuitoare.
Conform STAS 7145 simbolizarea distribuitoarelor se face sub forma unei
fractii ordinare: numaratorul, reprezinta numarul cailor hidraulice racordate la
distribuitor iar numitorul, numarul fazelor pe care le realizeaza distribuitorul.

La noi n tara sunt tipizate opt scheme de baza pentru distribuitoarele

hidraulice notate 01...08, sase realizate pentru patru cai si doua pentru cinci cai
hidraulice (figura 6.2).

Figura 6.2. Pozitii de comutare la distribuitoarele cu sertar

Comanda acestor distribuitoare poate fi realizata n varianta: manuala (figura

6.3), mecanica, hidraulica, pneumatica (figura 6.4) si electro-magnetica(figura 6.5).

Figura 6.3. Comanda manuala

Figura 6.4. Comanda pneumatica

Figura 6.5. Comanda electro-magnetica

Comanda manuala cu indexare asigura o pozitie stabila dupa comutare.

Comenzile hidraulica si pneumatica sunt similare, numai ca agentul de lucru este
altul. Comanda electromagnetica este nsa cea mai raspndita datorita avantajelor
ei: prezinta posibilitatea automatizarii electrice a ciclurilor de lucru, asigura o
frecventa mare a comutarilor. Comanda electromagnetica se poate face cu curent
continuu sau curent alternativ.

Distribuitoarele ce functioneaza la debite mari (DN 13 mm) nu mai pot fi

comandate cu maneta sau cu electromagneti, deoarece fortele dinamice axiale sunt
mari, de aceea, deplasarea plunjerului n vederea comutarii se face printr-un alt
sistem hidraulic. Aceasta comanda hidraulica ce se face prin intermediul altui
distribuitor poarta denumirea de pilotare. Pilotarea sertaraselor poate fi obtinuta n
doua variante: prin autopilotare (figura 6.6) sau prin pilotere exterioara.

Figura 6.6. Sertaras distribuitor autopilotat.

1.3.

Desfasurarea lucrarii

Vor fi analizate constructiv si functional mai multe tipuri de distribuitoare

pilotate si nepilotate. n conformitate cu cataloagele tehnice pentru aparatura
hidraulica de distributie, se va urmari sistemul de simbolizare si de codificare
pentru trei dintre tipurile de distribuitoare cu sertar analizate.
Vor fi evidentiate traseele agentului hidraulic n functie de cele trei pozitii
ale distribuitoarelor analizate.
Se va realiza montajul din figura 6.7. si se va descrie rolul celor doua
sertarase n diversele lor pozitii.

Figura 6.7. Ciclul AR-AL-RR cu reciclarea debitului

LUCRAREA NR. 7
Analiza constructiv-functionala a aparaturii

pentru reglarea presiunii

1.1.

Obiectivul lucrarii

n cadrul sistemelor de actionare hidrostatica, aparatele pentru controlul

presiunii, cunoscute sub denumirea de supape de presiune ocupa unul din primele
locuri n ordinea importantei. Acest lucru este datorat faptului ca presiunea este
unul din cei doi parametri prin care se exprima cantitativ puterea transmisa de catre
actionarea hidraulica respectiva.
Lucrarea si propune sa analizeze cele mai cunoscute tipuri de supape
hidrostatice, att din punct de vedere constructiv si functional, ct si din punct de
vedere al modului n care ele realizeaza anumite functii n cadrul sistemului.

1.2.

Aspecte teoretice

Supapele ce deservesc sistemele de actionare hidrostatice si se pot mparti,

dupa rolul lor n sistem, n doua mari categorii: supape de presiune si supape de
blocare (supape de sens unic).
Supapele de presiune sunt destinate asigurarii presiunii dorite pe anumite
circuite hidraulice. Din punct de vedere functional, se mpart n:
- Supape de limitare a presiunii;
- Supape de cuplare - decuplare;
- Supape de reducere a presiunii.
Supapele de limitare a presiunii asigura protectia instalatiei fata de
suprapresiuni. Ele se ntlnesc n doua variante:
Supape de deversare, care functioneaza normal deschise, ele deversnd la
tanc diferenta dintre debitul constant al pompei si debitul variabil
necesar motorului hidraulic. Supapa de deversare se monteaza n paralel cu pompa
de debit constant (figura 7.1.).

Figura 7.1. Montarea n schema a

supapei de deversare

Figura 7.2. Montarea n schema a

supapei de siguranta

Supape de siguranta, functioneaza n general normal nchise si se monteaza

n paralel cu o pompa cu debit variabil (figura 7.2). n acest caz, pompa va
administra un debit corespunzator necesitatilor motorului hidraulic, dar cnd
motorul ajunge la capat de cursa sau intra n suprasarcina, depasindu-se n sistem

presiunea nominala, supapa de siguranta SS se deschide si deverseaza la tanc tot

debitul pompei.
Din punctul de vedere al comenzii, supapele de presiune se clasifica n:
- Supape cu comanda directa;
- Supape cu comanda pilotata.
Din punct de vedere constructiv, supapele de presiune se realizeaza n
urmatoarele variante:
-

supape cu bila;

supape cu taler;

supape cu plunjer.

Supapele de cuplare - decuplare sunt subordonate unui circuit hidraulic n

care, atunci cnd se atinge presiunea impusa, se comanda alimentarea unui alt
circuit hidraulic.
Supapele de reducere a presiunii au drept scop reducerea presiunii la o
valoare mai mica dect cea din sistem si mentinerea ei constanta indiferent de
fluctuatia presiunii principale.
Constructiv, n componenta supapelor de presiune (figura 7.3.) exista trei
elemente importante: corpul supapei (1), elementul de nchidere (2) care poate fi de
tip bila, taler sau plunjer si elementul elastic (3) prevazut sau nu cu mecanism de
reglare a fortei (4).

a) normal nchisa

b) normal deschisa

Figura 7.3. Supape de presiune

La supapele normal nchise (figura 7.3. a), elementul de nchidere obtureaza

complet trecerea de la un orificiu la altul, fiind apasat pe scaunul din corp de catre
un element elastic. La supapele normal deschise (figura 7.3. b), exista constructiv
fanta h0 care permite scurgerea unui anumit debit de ulei de la un orificiu al
supapei la celalalt. Aceasta fanta se poate modifica la valoarea h, n functie de
nivelul presiunii controlat de supapa. Diversitatea solutiilor constructive ale
supapelor deriva din preocuparea producatorilor de a realiza cele mai avantajoase
variante privind asigurarea functiilor, a sigurantei n exploatare, a manevrabilitatii
comode si a mbunatatirii tehnicilor de racordare.
n figura 7.4, este reprezentata o supapa de presiune normal nchisa, cu pilot
de comanda. Canalul Cx al acestei supape poate fi obturat, caz n care pilotarea se
realizeaza prin comanda interna sau poate fi conectat la un circuit de comanda
externa, caz n care diuza (5) se nlocuieste cu un dop filetat. n cazul pilotarii prin
comanda interna, la un anumit nivel al presiunii se deschide supapa conica a
pilotului (9), scade presiunea deasupra plunjerului (3) si schimbndu-se echilibrul
fortelor pe cele doua fete ale sale el este mpins n sus, realizndu-se legatura
direca P-T.

Figura 7.4. Supapa de presiune normal nchisa, pilotata

1-corp; 2-bucsa; 3-plunjer; 4-arc; 5-diuza; 6-corp pilot; 7-dop filetat; 8-scaun
supapa pilot; 9-supapa pilot; 10-arc;11-ghidaj arc; 12-bila; 13-surub de reglare

Solutiile de instalare n schema a supapelor de presiune sunt prezentate n

figura 7.5. Supapele normal nchise pot controla presiunea unui singur circuit
(figura 7.5. a), sau a mai multor circuite nseriate (figura 7.5. b si c). n schema din
figura 7.5. d, supapa normal nchisa (3) cu drenaj intern, nu serveste la reglarea
presiunii din cilindrul (1) ce se afla n amonte de ea, ci la asigurarea unei anumite
succesiuni de deplasare, dupa cum urmeaza: cilindrul (1) va intra n lucru numai
dupa epuizarea cursei cilindrului (2), atunci cnd presiunea p depaseste
valoarea de reglaj a supapei (3).

Fig.7.5. Solutii de instalare n schema a supapelor

1.3.

Desfasurarea lucrarii

Se vor analiza solutiile constructive ale supapelor prezentate n figurile 7.3 si

7.4 pe modelele fizice similare.
Se vor analiza solutiile de instalare n schema ale supapelor, prezentate n
figura 7.5 si vor fi facute pentru fiecare caz n parte aprecieri asupra realizarii
functiei supapei n cadrul sistemelor.
Se va realiza montajul din figura 7.6 unde supapele au rolul de a crea
presiuni diferite, care sa conduca la dezvoltarea de forte diferite, cnd pistonul
cilindrului hidraulic se deplaseaza ntr-un sens sau n celalalt.

Figura 7.6. Reglarea presiunii n functie de sensul deplasarii

LUCRAREA NR. 8
Analiza constructiv-functionala a aparaturii pentru
reglarea debitului
1.1.

Obiectivul lucrarii

Echipamentul de reglare a debitului este destinat reglarii vitezei sau turatiei

motoarelor hidraulice, reglare realizata prin modificarea debitului administrat
acestora.
n schemele hidraulice, reglarea debitului se poate face n doua moduri:
volumic (prin pompe cu debit variabil) si rezistiv. Desi are un randament energetic
mai scazut, reglarea rezistiva este de preferat n instalatiile de puteri mici si
mijlocii, datorita simplitatii constructive, a sensibilitatii sporite n ce priveste
reglarea vitezei de deplasare a organului de lucru, manevrabilitatii usoare a
aparaturii si usurintei efectuarii controlului.
Lucrarea si propune sa prezinte constructia celor mai folosite aparate pentru
reglarea rezistiva a debitului, montarea lor n schemele hidraulice, ntelegerea

rolului pe care l au, precum si modul de alegere a lor pentru a corespunde scopului
propus.
1.2.

Aspecte teoretice

Reglarea rezistiva a debitului consta n montarea n circuitul de alimentare al

hidromotorului a unei rezistente hidraulice reglabile, cunoscuta sub denumirea
de drosel. De obicei, la aceasta reglare pompa instalatiei este cu debit constant. Ea
este nsotita de o supapa de deversare normal deschisa, care deverseaza la tanc
diferenta dintre debitul pompei si debitul furnizat motorului, reglat prin drosel. n
cazul droselelor, modificarea debitului se face prin marirea sau micsorarea unei
fante de o anumita forma.
Ecuatia de debit a unui drosel este de forma:
Q=
n care:

(1)
- coeficient de debit;

=0,6...0,7

k - constanta n functie de tipul agentului hidraulic (pentru uleiuri minerale

k=0,885); k=
p - caderea de presiune pe drosel; p=1,5...3 bari
S - suprafata fantei de trecere.
Teoretic, debitul ce trece printr-un drosel variaza liniar cu suprafata fantei de
trecere. Practic nsa, el se corecteaza cu o valoare datorata frecarii vscoase a
agentului motor n timpul curgerii.
Exista mai multe criterii de clasificare a droselelor, cel de baza fiind forma
fantei de reglare (tronconica, circulara, inelara, dreptunghiulara, elicoidala).
Dupa modul de montare n instalatie, ele pot fi:
Drosele de traseu (figura 8.1) care se monteaza direct pe conductele
schemei hidraulice si pot fi cu sau fara supapa de sens. Modificarea fantei de
trecere a agentului (b), se realizeaza prin nsurubarea mansonului (2) pe corpul
droselului (1). n interiorul corpului este prevazuta supapa (3), presata pe scaunul
ei de catre resortul (5).

Figura 8.1.Drosel de traseu

1- corp; 2- element de reglare; 3- taler; 4- inel O; 5- arc; 6- limitator de cursa

Drosele de panou (figura 8.2) se monteaza pe panoul de comanda

al instalatiei hidraulice si sunt nsotite de obicei de supape de sens unic. Spre
deosebire de droselele de traseu, droselele de panou asigura o reglare mai sensibila
a debitului de trecere pe conducta pe care acestea sunt montate.
Droselul de panou din figura 8.2 realizeaza modificarea suprafetei de trecere
a fantei de droselare prin deplasarea axiala a plunjerului (4), care constituie
elementul de reglare, fata de corpul (3). Droselul este prevazut cu o supapa de sens
unic (5), care permite circulatia libera a agentului hidraulic n sens contrar celui
controlat de drosel.

Figura 8.2. Drosel de panou

1- tambur gradat; 2- organ de indexare cu bila si arc; 3- corp; 4- element de reglare;
5- supapa de sens; 6- element pentru numararea rotatiilor

Droselele prezentate au dezavantajul ca nu mentin constanta viteza sau

turatia organului de lucru antrenat. Ele se folosesc doar cnd rezistenta opusa
organului de lucru este constanta sau daca modificarea vitezei sau turatiei cu
sarcina variabila nu are o importanta deosebita. mbunatatirea stabilitatii vitezei
motoarelor hidraulice alimentate cu pompe cu debit constant se realizeaza cu
ajutorul regulatoarelor de debit (de viteza).
Constructia regulatoarelor se realizeaza daca la un drosel simplu se ataseaza
o supapa compensatoare (figura 8.3.)

Figura 8.3. Regulator de debit cu doua cai

1-tambur gradat; 2- capac; 3- corp; 4- element de reglare a debitului;
5- capac; 6- supapa compensatoare; 7- limitator de cursa

Regulatoarele de debit se ntlnesc n doua variante:

- cu doua cai (RD2), la care cele doua cai sunt pompa si motorul iar
supapa compensatoare este normal deschisa;
- cu trei cai (RD3), la care cele trei cai sunt P, MH si tancul iar supapa
compensatoare este normal nchisa.
La regulatorul de debit cu doua cai, fanta f a supapei compensatoare joaca
rolul de drosel autoreglabil, deschiderea ei fiind determinata de caderea de
presiune pe drosel care trebuie sa ramna constanta. Daca rezistenta opusa la
deplasarea organului de lucru creste, viteza lui va avea tendinta sa scada, astfel
creste presiunea n MH. Aceasta presiune crescuta, va actiona asupra plunjerului
supapei (6), marind fanta f, astfel ca un debit mai mare refulat de pompa P va trece
prin fanta spre drosel la motorul hidraulic MH. Tendinta de scadere a vitezei este
anulata de debitul sporit de ulei ce intra n MH si viteza se va mentine astfel
constanta.
Schemele de instalare a droselelor pentru reglarea vitezei sau turatiei
motoarelor hidraulice sunt prevazute n figura 8.4.

Figura 8.4. Instalarea droselelor n schemele de actionare a motoarelor hidraulice

a. Drosel pe conducta de admisie n motor - solutie simpla, permite

motorului sa lucreze la presiunea efectiva dictata de sarcina. Nu este
asigurata nsa concordanta debitului util (Q-q) cu sarcina S, pierznd total
controlul vitezei n cazul aparitiei unei sarcini de sens contrar;
b. Drosel pe conducta de evacuare din motor - se pastreaza controlul vitezei
la aparitia sarcinii negative, dar solicita permanent sistemul la presiunea
maxima a supapei de siguranta. Este nsa de preferat primei solutii;
c. Drosel montat n derivatie - solutie eficienta energetic, deoarece
descarcarea debitului excedentar nu se face prin supapa de siguranta la
presiunea maxima de reglaj a acesteia, ci prin droselul nsusi, la
presiunea efectiva data de sarcina S. Variatia debitului util cu sarcina este
nsa si mai pronuntata ca n cazurile precedente;

d. Regulator cu trei cai pe conducta de admisie n motor - solutie cu

randament energetic bun (descarcarea excedentului de debit facndu-se
prin supapa stabilizatoare la presiunea data de sarcina). Spre deosebire
de cazul prezentat n figura 8.4.a, se asigura mentinerea aproximativ
constanta a debitului util la variatia sarcinii S pozitiva;
e. Regulator de debit cu doua cai montat pe conducta de evacuare din
motor - desi cu randament energetic mai slab dect n cazul precedent
(sistem mai solicitat, debitul q trecnd prin supapa de siguranta), este
recomandat la sarcini pozitive ct si la sarcini negative.
f. Regulator mixt - mbina calitatile regulatoarelor prezentate n figurile
8.4. d si 8.4. e, punnd nsa probleme dificile de natura constructiva.
1.3.

Desfasurarea lucrarii

n cadrul lucrarii de laborator se vor analiza din punct de vedere constructiv

cele trei tipuri de aparate prezentate n figurile 8.1, 8.2 si 8.3, identificndu-se
elementele componente, rolul lor n ansamblu si functionarea lor, pe modelele
fizice existente n laborator.
Pe standul de laborator, a carui schema este prezentata n figura 8.5, se va
determina experimental caracteristica Qdr=f(pdr).
Caderea de presiune pe drosel va fi determinata cu ajutorul manometrelor (3)
si (5), pentru diferite deschideri ale fantei de trecere a droselului. Debitul respectiv
va fi stabilit cu ajutorul debitmetrului (8).
Rezultatele masuratorilor vor fi centralizate n tabelul 1 si vor fi reprezentate
grafic.

Figura 8.5. Stand de laborator

1- pompa; 2- supapa de siguranta; 3 si 5 -manometre; 4 -drosel; 6 -distriduitor;
7 -supapa; 8 -debitmetru; 9 -termometru; 10 -filtru; 11 -schimbator de caldura

Tabelul 1
Nr. crt.

p1 [bar]

p2 [bar]

pdr [bar]

Qdr [l/min]

1
2
3
4

LUCRAREA NR. 9
Elemente de nmagazinare a energiei hidrostatice -

Acumulatoare
1.1.

Obiectivul lucrarii

Acumulatoarele sunt elemente ce nmagazineaza o parte a enrgiei hidrostatice furnizata de pompe, constituind pentru schema hidraulica o rezerva de
energie hidrostatica. Acestea se monteaza pe o derivatie a conductei de refulare a
pompei.
Acumulatoarele pot ndeplini urmatoarele functii:
- constituie o rezerva de lichid sub presiune furniznd instalatiei hidraulice
un surplus de debit n cazul n care pompa folosita are un debit mai mic dect
debitul necesar;
- aplatizeaza vrfurile de presiune n schema hidraulica;
- amortizeaza pulsatiile de presiune si debit ale pompelor, fapt ce conduce la
un regim stabil de functionare al motoarelor hidraulice;
- recupereaza energia de frnare: la frnarea motoarelor hidraulice energia
poate fi stocata n acumulator.
Lucrarea si propune sa prezinte cteve dintre cele mai folosite acumulatoare
hidrostatice, precum si anumite particularitati legate de constructia si calculul
acumulatoarelor cu camera elastica.
1.2.

Aspecte teoretice

Dupa modul n care se realizeaza acumularea energiei, acumulatoarele se

mpart n doua categorii: mecano-hidraulice si pneumo-hidraulice. Din prima
categorie fac parte urmatoarele tipuri: cu greutati (gravitationale) (figura 9.1) si cu
arc (figura 9.2). Cele pneumo-hidraulice pot fi: cu piston (figura 9.3), cu burduf (cu
camera elastica) (figura 9.4) si cu membrana (figura 9.5).

Figura 9.1.Acumulator cu greutati:

Figura 9.2.Acumulator cu arc:

1-greutati; 2-pistonase; 3-cilindru.

1-capac; 2-arc; 3-corp; 4-piston

Figura 9.3. Acumulator cu piston:

1-gaz; 2-piston; 3-corp; 4-lichid.

Figura 9.4. Acumulator cu membrana:

1 si 3-corp; 2-membrana; 4-supapa.

Figura 9. 5.Acumulator cu burduf

1-burduf; 2-corp; 3-element de protectie; 4-racord; 6-supapa.

Acumulatoarele pneumo-hidraulice sunt cele mai raspndite si se bazeaza pe

principiul comprimarii unei mase de gaz, de obicei azotul, deasupra unui piston,
ntr-un burduf, sau deasupra unei membrane. Acumulatoarele cu piston au
avantajul unei fiabilitati ridicate la presiuni si temperaturi nalte. Nu se recomanda
a fi folosite ca amortizoare de vibratii. Acumulatoarele cu burduf au avantajul unei
sensibilitati ridicate si a unei constructii simple si compacte. Acumulatoarele cu
membrana prezinta avantajul frecarilor reduse si pot avea forma cilindrica sau
sferica.
Presiunea gazului din acumulatorul pneumo-hidraulic se afla n raport cu
volumul acestuia n relatia data de legea transformarii politropice:
pVn=const.

(1)

n care: p - presiunea gazului;

V- volumul gazului;
n- exponent politropic (n=1,25).
1.3.

Desfasurarea lucrarii

Utiliznd o schema ca cea din figura 9.6, adoptnd anumite valori pentru
parametrii de lucru din sistem (p, Q) si pentru dimensiunile functionale ale
motoarelelor, se va face calculul de dimensionare pentru acumulatorul A.

Figura 9.6. Schema de alimentare a trei motoare hidraulice liniare

Presiunea de prencarcare trebuie aleasa astfel ca presiunea de lucru sa fie

folosita ct mai eficient. n conditii politropice, ncarcarea maxima se calculeaza cu
relatia:
p1=p20,2.p30,8 [bar]

(2)

unde: p1 - presiunea de prencarcare a acumulatorului;

p2, p3 - presiunea maxima respectiv minima din sistem.
Volumul acumulatorului V1 se calculeaza cu relatia:

V1=

[litri]

unde: Vx- volumul fluidului descarcat din acumulator [litri], se calculeaza cu:

(3)

Vx=

(4)

unde: Di,j - diametrul cilindrului oarecare [dm];

dj - diametrul tijei motoarelor diferentiale [dm];
si,j - cursa motoarelor [dm];
Ni,j - numarul de curse pe ciclu;
Qp - debitul pompei [l/min];
tc - durata ciclului [min].
Volumul total al acumulatorului va fi dat de relatia:
Vt =1,133V1 [litri]

(5)

LUCRAREA NR.10
Elemente pentru pregatirea aerului conditionat
1.1 Obiectivul lucrarii
Lucrarea urmareste sa initieze studentii n cunoasterea elementelor necesare
prepararii aerului comprimat. Prepararea aerului comprimat prezinta etapele:
curatirea de impuritati mecanice si de umezeala - n acest scop se
folosesc filtrele de aer;
mbogatirea fluxului de aer cu o anumita cantitate de ulei pulverizata
n toata masa sa - n acest scop se folosesc ungatoarele de aer;
reglarea presiunii aerului si mentinerea la o valoare constanta a ei - n
acest scop se folosesc regulatoarele de presiune.
Lucrarea are si scopul de a obisnui studentii cu alegerea si codul de comanda
pentru elementele necesare prepararii aerului.
1.2 Aspecte teoretice

Buna functionare a unei sistem pneumatic este asigurata numai n conditia

pregatirii corespunzatoare a aerului comprimat nainte de a-l introduce n circuit.
Pentru aceasta, aerul comprimat furnizat de compresor la cca. 4...6 bari trebuie
supus unui proces de purificare pentru a se elimina impuritatile, iar pentru buna
functionare a instalatiei de actionare, i se va mari capacitatea de ungere prin
pulverizarea n masa sa a unor particule de ulei. Totodata se va regla atent valoarea
presiunii de lucru, necesara n instalatia de actionare, n vederea atingerii
parametrilor ceruti. Toate aceste operatii, efectuate cu elemente specifice,
constituie procesul de preparare a aerului.
Pentru efectuarea operatiilor de mai sus, se asambleaza n sensul de curgere
a aerului, n ordine: un filtru, un regulator de presiune si un ungator cu ceata de
ulei. Aceste elemente formeaza un tot unitar cunoscut sub denumirea de statie de
preparare a aerului comprimat.
n figura 10.1 este prezentata o astfel de statie n componenta careia intra: un
filtru de aer 1, un regulator de presiune 5, prevazut cu manometrul 4 si un
ungator de aer cu ceata de ulei 6.
Constructia unui filtru care elimina impuritatile mai mari de 3 , ct si
condensul, este redata n figura 10.2. Aerul este introdus prin orificiul I, apoi
printr-un canal ngust intra n filtru, unde filtrarea se face n doua etape:
- filtrarea prin centrifugare, produsa de o rampa elicoidala (12), care prin
lovirea aerului de peretii paharului (4), produce decantarea apei si a particulelor
solide n partea de jos a acestuia. Sub actiunea fortei centrifuge si datorita racirii
aerului ca urmare a destinderii lui n zona de deasupra deflectorului superior (6), se
produce condensarea particulelor foarte fine de apa, care antreneaza si
microparticulele ramase n suspensie care cad pe deflectorul inferior (14), de unde
ajung n partea inferioara a paharului transparent (4) formnd mpreuna cu apa
condensata rezidul (3);
- filtrarea fina, care se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant (13), format
din straturi de materiale sinterizate, care retine particulele foarte fine de impuritati.
Aerul astfel filtrat iese prin orificiul E. Dupa o perioada de folosinta cartusul
filtrant trebuie nlocuit deoarece caderea de presiune pe filtru devine mult prea
mare si randamentul instalatiei scade.

Figura 10.1. Statie de preparare a aerului comprimat

Figura 10.2. Filtru de aer

Nivelul condensului din pahar nu trebuie sa depaseasca limita maxima, de

aceea paharul este prevazut n partea de jos cu un robinet de golire (2).
Montarea filtrelor n instalatie se face ntotdeauna n pozitie verticala, adica
cu paharul n jos.
Alegerea filtrelor se face, determinnd diametrul nominal tinnd cont de doi
parametri principali:
- debitul maxim de aer comprimat, necesar actionarii pneumatice;
- caderea de presiune maxima acceptata, n instalatia de actionare.
De obicei constructorii de elemente pneumatice furnizeaza caracteristica de
debit pentru dimensionarea corecta a filtrelor (figura 10.3).

Figura 10.3. Caracteristica de debit a unui filtru

Orice statie de preparare a aerului comprimat are dupa filtru un regulator de

presiune.Reglarea presiunii optime este absolut necesara, deoarece de valorile
acestui reglaj depinde fiabilitatea elementelor ce compun instalatia. Cresterea
presiunii peste valoarea optima conduce la uzura rapida a elementelor de actionare,
iar scaderea presiunii sub aceste valori determina ineficienta instalatiei.
Regulatorul de presiune este o supapa normal deschisa cu o camera
interioara, care are un dublu rol: reducerea presiunii aerului comprimat pna la o
valoare optima si mentinerea acestei valori ct mai constanta.
Cel mai des ntlnit regulator este cel cu membrana, prezentat n figura 10.4
Are o constructie relativ simpla ce consta dintr-un corp (7) asamblat prin suruburi
cu capacul (1). ntre cele doua piese se fixeaza ansamblul de comparare compus

din membrana elastica (9), executata din cauciuc cu insertie textila, discul (3) si
talerul (2). Arcul (10) este pretensionat ntre talerele (2) si (11) de surubul (12).
Aerul patruns n regulator prin orificiul I, la presiunea p i, va trece spre iesirea E
prin droselul format de organul de reglare n forma de taler (6). Pozitia talerului (6)
este determinata de pozitia membranei (9) pe care o urmareste prin intermediul
tijei (4), datorita fortei din arcul (10). Din echilibrul fortelor provenite din
presiunea aerului ajuns prin orificiul (8), care actioneaza asupra talerului (3) si
membranei (9), a fortelor provenite din arcurile (5) si (10) si a fortei elastice a
membranei (9), se realizeaza o fanta f de trecere a aerului, ntre talerul (6) si scunul
lui, spre conducta de iesire E, la presiunea p e. Fanta f joaca rolul unui drosel
autoreglabil, prin care se limiteaza valoarea presiunii din conducta de iesire.
Valoarea presiunii de iesire se stabileste n functie de forta din resortul (10), reglata
manual de catre surubul (12), prin care se variaza fanta de droselare f. Mentinerea
constanta a presiunii de iesire se realizeaza automat prin fortele care actioneaza
asupra membranei. Daca presiunea de iesire creste, creste si presiunea care
actioneaza asupra membranei, iar sub actiunea fortei din resortul (5), membrana si
talerul coboara nchiznd fanta f. Astfel se mareste caderea de presiune pe fanta si
presiunea la iesire scade pna la valoarea reglata. Valoarea presiunii de iesire se va
citi la un manometru , asamblat direct n corpul regulatorului, asa cum se vede n
figura 10.1. Avnd n vedere modul de reglare a presiunii, prin intermediul
ansamblului de comparare, regulatorelor de presiune li se mai spune si balante de
presiune.

Figura 10.4 Regulatorul de presiune

Alegerea unui regulator de presiune se face pe baza debitului necesar

reglat n instalatia de actionare proiectata. Diametrul nominal sau marimea
racordurilor este o caracteristica care se determina cu relatia:

Dcalc=2

[m]

(1)

n care: Qnec - debitul de aer comprimat ce tranziteaza regulatorul [m3/s]

w - viteza aerului, se accepta w=6 m/s.
Alegerea se face n conditia Dn Dcalc, unde Dn este diametrul nominal al
regulatorului ales din catalogul producatorului.
Aerul comprimat care a fost filtrat si uscat, nu are capacitate de ungere si din
acest motiv este necesara dispersarea n masa sa a unor particule de ulei cu
dimensiuni de cca.5
si chiar mai mici. Aceste particule asigura ungerea

elementelor componente ale instalatiei de actionare. Pulverizarea particulelor se

realizeaza cu ajutorul ungatoarelor, cunoscute sub denumirea de ungatore cu ceata
de ulei.
Instalatiile moderne de actionare pneumatica nu au nevoie de ungatoare
deoarece elementele componente sunt livrate unse cu lubrifianti care si fac
serviciul pe toata durata de functionare.
Cu toate acestea, sunt instalatii care necesita lubrifierea aerului deoarece au
componente ce nu pot fi unse pe viata.
Toate ungatoarele se bazeaza pe acelasi principiu de functionare, si anume:
creerea unei caderi de presiune prin trecerea curentului de aer, ce urmeaza a fi
mbogatit n ulei, printr-o portiune de diametru mai mic (figura 10.5).

Figura 10.5.Ungator cu ceata de ulei

Aerul patrunde n ungator prin orificiul I si sufera o prima accelerare ca

urmare a spatiului ngust prin care trebuie sa treaca ntre corpul (9) si piesa
speciala (10), prevazuta cu o portiune eliptica. Aceasta piesa se poate roti n jurul
axei verticale si astfel sa varieze sectiunea de trecere, ceeace are drept consecinta
cresterea sau scaderea vitezei de curgere a aerului (sectiunea B-B).
Totodata piesa (10) este prevazuta cu un canal radial, oblic fata de axa
verticala, care este n comunicare cu orificiul de intrare si prin care circula o mica
parte din aerul comprimat si care sufera o noua accelerare n spatiul ngust creat
ntre piesa (10) si diuza (11) si de aici prin orificiile radiale ale piesei (12),
patrunde n partea superioara a paharului (1). Ca urmare a depresiunii ce se
produce, prin orificiul central al piesei (11) se extrage ulei din rezervorul secundar
aflat sub capacul (7). Totodata, aceeasi depresiune determina absorbtia uleiului din
pahar prin tubul imersat (13), supapa de sens unic (8) si tubul (6). Uleiul preluat
din rezervorul secundar, este pulverizat n jetul de aer si patrunde sub forma de
ceata n perna de aer aflata deasupra uleiului din pahar. Particulele mai mari de ulei
se precipita datorita destinderii si numai aerul cu microparticule este antrenat n
jetul de aer ce provine din circuitul principal spre orificiul de iesire E.
Prin manevrarea droselului (4), aflat n corpul (9), se regleaza presiunea n
rezervorul secundar aflat sub capacul (7), care are efect asupra debitului de ulei. La
nchiderea droselului (4), debitul de ulei este la maxim, iar la deschiderea
completa, debitul este nul.
Pentru o buna functionare a ungatoarelor se recomanda ca: ungatoarele sa
functioneze n pozitie verticala; nivelul de instalare sa fie superior elementelor pe
care le deserveste; locul de montaj sa fie vizibil si usor accesibil n vederea
umplerii cu ulei si a efectuarii reglajelor; trebuie ca la montaj sa fie respectat
sensul de curgere indicat de fabricant.
1.3. Desfasurarea lucrarii
n cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si analizate elementele de
preparare a aerului.
Dupa masurarea dimensiunii conductei de alimentare cu aer se va indica
seria grupului F.R.C. modular, folosind catalogul pentru "Echipamente pneumatice
pentru automatizari industriale" produs de SMC (pag. 1.19 - 1.55).
Se va urmari realizarea montarii lor n sistemul de actionare pneumatic.

LUCRAREA NR.11
Scheme de actionare cu un singur cilindru
pneumatic cu comanda directa
1.1.

Obiectivul lucrarii

La realizarea unei instalatii de automatizare cu actionare pneumatica, o

prima etapa consta n ntocmirea unei scheme de principiu care sa redea n mod
clar succesiunea operatiilor si fazelor care compun ciclul de functionare. Se
stabilesc conditiile de pornire si oprire, conditiile de oprire n caz de avarie,
precum si alte conditii specifice ciclului de lucru (temporizari, semnalizare optica
sau sonora, posibilitati de reglaj a unor parametri etc.). Pe aceasta baza se trece la
realizarea schemei functionale, n care sunt reprezentate cu ajutorul simbolurilor
toate elementele care compun schema, precum si conexiunile dintre acestea, fara a
se tine seama de amplasamentul real al acestor elemente.
n general, orice problema de actionare, simpla sau complexa, poate fi
solutionata n mai multe moduri. Schema optima este aceea care ndeplineste toate
conditiile functionale impuse si este alcatuita dintr-un numar minim de elemente.
Actionarile cu un singur motor pneumatic sunt utilizate frecvent pentru
automatizarea unor operatii de prindere si alimentare cu piese, pentru deplasarea
unor organe de lucru sau scule, precum si la dispozitivele de prehensiune ale
manipulatoarelor si robotilor industriali.
Lucrarea si propune sa obisnuiasca studentii cu ntocmirea schemelor
functionale de actionare pneumatica, n cazul cnd acestea se realizeaza cu un
singur cilindru pneumatic. Prin realizarea practica si studierea unor scheme
reprezentative si module functionale tip se urmareste sa se nsuseasca metodologia,
regulile de reprezentare si principiile generale ce stau la baza realizarii acestor
scheme.
1.2.

Aspecte teoretice

Pentru realizarea schemelor pneumatice, descrierea si ntelegerea ct mai

usoara a functionarii acestora, se folosesc unele notatii si reguli de reprezentare
specifice.

Se folosesc pentru identificarea elementelor, litere si numere n diverse

combinatii, care sa ilustreze ct mai clar elementul respectiv. Din consideratii
didactice, pentru diversele scheme s-au adoptat urmatoarele notatii:
GPA - grup de preparare a aerului, compus din filtru + regulator (FR) sau
filtru + regulator + lubrificator (FRL);
C1, C2, C3....- motoare pneumatice liniare (cilindri cu piston sau cu
membrana);
MR1, MR2... - motoare pneumatice oscilante;
DP1, DP2.....- distribuitoare pneumatice principale;
D1, D2.... - distribuitoare pneumatice auxiliare;
BP1, BP2...- distribuitore pneumatice cu comanda manuala de tip impuls
(butoane pneumatice).
ao, a1, bo, b1 - senzori de cursa: i=1,2..- numarul motorului; a1, b1 sau
j=1 - senzorul pentru cursa maxima; ao, bo sau j=0 - senzorul pentru cursa
minima (tija complet retrasa);
DR1, DR2... - drosele simple;
DC1, DC2... - drosele de cale;
m1, m2... - comenzi manuale;
x - semnale de intrare produse de senzori de cursa.
Pozitionarea elementelor n schemele pneumatice se poate realiza n doua
moduri:
a) Dispunerea topografica - elementele sunt pozitionate n schema astfel
nct sa sugereze dispunerea reala n instalatie. Aceasta dispunere se foloseste n
cazul schemelor simple, cu numar redus de elemente, la care circuitele pot fi
urmarite usor;
b) Dispunerea pe nivele - elementele sunt grupate pe nivele astfel nct
fluxul energetic si informational sa mearga de la partea inferioara a schemei catre

partea superioara, iar secventele (fazele) ciclului de functionare sa se deruleze de la

stnga la dreapta (figura 11.1). Nivelul superior este nivelul de "putere"
(subsistemul de actionare) si cuprinde motoarele pneumatice, distribuitoarele
principale si elementele de reglare a vitezelor (drosele). Motorul din stnga
efectueaza prima cursa activa a ciclului, iar cel din dreapta ultima faza. Nivelul
inferior cuprinde elementele de intrare (butoane, sesizore de cursa etc.). ntre
aceste doua nivele sunt amplasate pe nivelul "logic" elemente logice (SI, SAU etc.)
si distribuitoare auxiliare care materializeaza diferite functii logice.

Figura 11.1. Dispunerea pe nivele a elementelor n schemele pneumatice

Pentru alimentarea unui motor cu simpla actiune (simplu efect) - schema

1- este necesar un distribuitor principal cu cel putin doua pozitii de lucru si trei
orificii active (DP 3/2), notate cu P sau 1 - sursa de presiune, A sau 3 - atmosfera si
C sau 3 - consumatorul, n acest caz camera activa a motorului. n
cazul motoarelor cu dubla actiune (dublu efect), distribuitorul principal trebuie sa
aiba minim doua pozitii de lucru si patru orificii active P (1), A (3), C1 (4), C2 (2).
Majoritatea distribuitoarelor pneumatice sunt de tipul 5/2, cu doua orificii de
atmosfera, notate cu A1 si A2.
Pentru oprirea pistonului motorului pneumatic liniar n pozitii
intermediare pe cursa este necesar ca distribuitorul principal sa aiba trei pozitii de
lucru (4/3 sau 5/3), iar n pozitia centrala toate orificiile sa fie nchise (centru
nchis).
Reglarea vitezelor de deplasare se realizeaza cu ajutorul rezistentelor
reglabile, denumite si drosele, care permit modificarea locala a sectiunii de curgere

a aerului. La amplasarea acestora n scheme trebuie avute n vedere urmatoarele

reguli:
Pentru fiecare viteza reglata este necesar un drosel care se conecteaza
n schema astfel nct sa nu influenteze si alte viteze;
Se recomanda ca reglarea vitezelor sa se realizeze prin controlul
debitului de evacuare si numai daca acest lucru nu este posibil, prin controlul
debitului de admisie n motor. Controlul debitului de evacuare permite o regla-re
mai stabila a vitezei, dar aceasta solutie conduce la cresterea contrapresiunii n
camera de evacuare a motorului si n consecinta la diminuarea fortei utile.
1.3.

Desfasurarea lucrarii

Lucrarea este mpartita n doua parti:

n prima parte se studiaza schemele existente pe standurile de
laborator, care evidentiaza principiile de baza si modul de utilizare a diferitelor
module functionale;
n cea de-a doua parte, se concep schemele, care sa raspunda
cerintelor impuse, se realizeaza si se testeaza practic.
Actionarile pneumatice cu un singur motor se pot realiza cu
comanda directa sau indirecta(pilotata) pentru fiecare faza, n ciclu automat unic
cu impuls de initiere sau cu functionare continua (ciclu repetat). Aceste variante de
utilizare sunt prezentate n exemplele urmatoare.
Comanda directa se utilizeaza n cazul cnd distanta dintre punctul de
comanda (n care se gaseste operatorul) si motorul pneumatic este relativ mica.
Distribuitorul principal DP, cu pozitie preferentiala (monostabil - figura 11.2) sau
cu memorie (bistabil - figura 11.3 si figura 11.4), este actionat prin buton, prin
maneta, prin pedala sau de catre un organ de masina.

Figura 11.2. Cilindru cu simpla actiune si revenire cu arc

Figura 11.3. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala

directa prin distribuitor bistabil si reglarea vitezei n ambele sensuri

Figura 11.4. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala directa prin

distribuitor cu centru nchis, cu reglarea vitezei n ambele sensuri

n cazul schemei din figura 11.2 viteza pe cursa activa v 1 este reglata prin
controlul debitului admis, iar viteza de revenire v 0 poate fi reglata, prin controlul
debitului evacuat din motor.
n schema din figura 11.3 distribuitorul principal de tip 4/2 impune pentru
reglajul vitezelor folosirea droselelor de cale, montate pe circuitele dintre motor si
distribuitor.
n schema din figura 11.4 pistonul poate fi oprit n pozitii intermediare ale
cursei deoarece distribuitorul care deserveste motorul este de tipul 5/3 cu centru
nchis. Reglarea vitezei n ambele sensuri se realizeaza cu drosele simple montate
pe orificiile de atmosfera ale distribuitorului. Pistonul poate fi oprit n pozitii
intermediare pe cursa. Daca distanta dintre cilindru si distribuitor este relativ mare,
este totusi de preferat ca pentru reglarea vitezelor sa fie utilizate drosele de cale
montate ca n figura 11.3.
Se vor realiza schemele mentionate mai sus cu aparatura existenta n laborator
si se va urmari functionarea instalatiei.

LUCRAREA NR. 12
Scheme pneumatice functionale

1.1.

Obiectivul lucrarii

Actionarile pneumatice participa functional n agregatele sau instalatiile

deservite, ele oferind posibilitati de SELECTARE de semnal, SUCCESIUNE de
operatii, MEMORARE s.a.
n cadrul schemelor complexe pneumatice se ntlnesc asamblate ntre ele
scheme functionale de sine statatoare care au rolul de a realiza anumite functii
pneumatice de baza.
Lucrarea si propune sa deprinda studentii cu posibilitatile de folosire
a schemelor ce pot realiza pneumatic diverse functii (sI, SAU, NU, MEMORIE
s.a.).
1.2.

Aspecte teoretice

Comanda si alimentarea elementelor de executie - cilindri pneumatici,

camere cu membrana etc. - se face cu ajutorul distribuitoarelor pneumatice. Prin
combinarea acestor elemente si legarea lor n anumite moduri, se pot obtine diverse
scheme FUNCIONALE, astfel:
a)
Functia sI (Fig.12.1) este un circuit pneumatic n care actiunea unui
motor pneumatic liniar (MPL) se produce numai cnd alimentarea se face
comandnd distribuitoarele D1 sI D2montate n serie. Aceasta schema se utilizeaza
n cazurile: cnd vrem sa obligam un operator de la o masina sa comande o
operatie att cu mna stnga ct si cu mna dreapta; cnd conditionam comanda
manuala si de nchiderea unei usi de protectie; cnd se executa o actiune pe baza
unor comenzi simultane din mai multe puncte, adica din punctul 1 si din punctul 2
si din 3 etc.

Fig.12.1. Functia sI

Fig.12.2. Functia SAU

b) Functia SAU (figura 12.2) consta dintr-un circuit n care actionarea

cilindrului MPL poate fi facuta comandnd un distribuitor D 1 SAU un alt
distribuitor D2. Cele doua distribuitoare se monteaza n paralel iar ntre ele supapa
dubla de sens SD, supapa ce permite alimentarea cilindrului prin distribuitorul
D1 SAU prin distribuitorul D2.
Aplicarea acestei scheme se utilizeaza cnd actionarea MPL se comanda
dintr-un loc fix de munca sau din alte puncte disparate n jurul masinii. De
exemplu o usa de la un garaj poate fi comandata local cu mna sau poate fi
comandata de la distanta calcnd cu piciorul sau cu un vehicul peste un prag de
comanda.
c) Functia NU (figura 12.3) se aplica n cazul ntreruperii unei actiuni.
Cilindrul MPL la capatul cursei NU va mai fi alimentat deoarece limitatorul de
cursa montat pe tija actioneaza asupra distribuitorului D 2, care la rndul sau va
comanda schimbarea pozitiei lui D1, astfel ca MPL nu va mai fi alimentat. Aceasta
functie se aplica n toate cazurile de oprire automata a unei actiuni la un anumit
moment, de exemplu n scopul evitarii unei avarii la aparitia unei presiuni sau a
unei temperaturi peste limitele admise.

Figura 12.3. Functia NU

Figura 12.4. Functia "Memorie permanenta"

d) Functia Memorie permanenta (figura 12.4) realizeaza mentinerea unei

comenzi data sub forma unui impuls.
Cilindrul MPL ramne alimentat, dupa ce distribuitorul D a primit o
comanda scurta C1. Caracteristic acestui circuit este prezenta supapei duble de sens
SD care, dupa ntreruperea comenzii C1, mentine distribuitorul D n pozitia 2, astfel
facndu-se alimentarea n continuare a cilindrului pneumatic, deci supapa dubla
SD a memorat permanent comanda C1. Datorita neetanseitatilor, aceasta stare se
mentine totusi o perioada limitata de timp dar suficienta pentru a fi considerata
practic "PERMANENT". Iesirea din starea de actionare, adica ntreruperea
memoriei, se poate face prin diverse circuite suplimentare astfel:

 Distribuitorul D poate primi o comanda suplimentara C2 (figura 12.4);

Pe conducta c se monteaza un al doilea distribuitor care la o comanda
manuala sa puna MPL n legatura cu atmosfera si sa ntrerupa comanda
distribuitorului D1;
n circuitul primar de alimentare se monteaza un distribuitor D2 care la
comanda manuala ntrerupe MEMORIA, oprind alimentarea MPL si a
distribuitorului D.
e) Functia Memorie temporara (figura 12.5) urmareste mentinerea
(MEMORAREA) unei comenzi pe o perioada de timp limitata (TEMPORAR).
Cilindrul pneumatic MPL este pus sub presiune att timp ct presiunea aerului din
rezervorul R se mentine superioara presiunii aerului din distribuitorul D 1 de
alimentare, altfel spus, MPL este sub actiune TEMPORAR, att timp ct circuitul
poate pastra (MEMORA) o comanda. Functionarea circuitului ncepe prin
comanda mecanica a distribuitorului D2. Aerul comprimat trece prin D 2, supapa de
sens SS si umple rezervorul R. Cnd presiunea aerului a crescut peste presiunea
din distribuitorul D1 se produce comutarea lui D1 si alimentarea cu aer a MPL.
Dupa oprirea comenzii lui D2, droselul Dr permite temporizarea evacuarii aerului n
atmosfera din rezervorul R, iar n momentul cnd presiunea a scazut sub presiunea
aerului din distribuitorul D1, acest distribuitor si pierde comanda (MEMORIA) si
ntrerupe alimentarea cilindrului MPL. Aceasta functie are multiple aplicatii, de
exemplu: o piesa apucata de mna unui robot nu poate fi prelucrata att timp ct ea
nu este suficient de bine strnsa, att timp ct instalatia nu MEMOREAZA un efect
de presiune datorat strngerii pneumatice a piesei.

Figura 12.5.Functia "Memorie temporara"

Figura 12.6.Functia "Interblocare"

f) Functia Interblocare
Unele operatii sau procese tehnologice INTERZIC categoric efectuarea
simultana a doua sau mai multe operatii. De exemplu: este interzisa efectuarea
operatiei de desfacere a unei piese n timpul operatiei de prelucrare a acesteia.
Operatorul poate gresi si uita sa respecte aceasta conditie. n sprijinul securitatii
omului si a procesului tehnologic, comanda pentru actiunea primei operatii
BLOGHEAZ comanda celui de al doilea element de executie, de asemenea si
comanda celui de al doilea element de executie BLOCHEAZ actiunea primului
element. Aceasta blocare reciproca dintre cele doua comenzi reprezinta functia de
INTERBLOCARE.
n figura 12.6 pentru realizarea functiei de INTERBLOCARE sunt doua linii
de executie A1si A2, comandate de comenzile C1 si C2 prin distribuitoarele D1 si D2.
n pozitia normala distribuitoarele sunt pregatite pentru primirea comenzii. n
momentul efectuarii comenzii C1 aerul comprimat actioneaza elementul de
executie A1 si comanda distribuitorul D2, blocnd calea comenzii C2 spre actionarea
A2 (D2 pe pozitia 2). Situatia este similara si cnd se emite, din starea de repaos,
comanda C2 care produce blocarea comenzii C1 spre actionarea A1 (D1 pe pozitia
2). Astfel, cele doua comenzi C1 si C2 fiind INTERBLOCATE, schema nu permite
efectuarea unei comenzi n timpul executarii celeilalte comenzi.
n practica functiile descrise anterior sunt combinate ntre ele n cadrul unei
scheme pneumatice. Schema efectuata trebuie sa corespunda functionarii instalatiei
pe care o deserveste.
1.3.

Desfasurarea lucrarii

Pentru a ntelege cu usurinta aplicarea functiilor pneumatice se propune

realizarea practica a schemei pneumatice care deserveste un agregat cu regim
periculos de lucru: un cilindru pneumatic, montat pe batiul unei masini, urmeaza sa
preseze ntr-o matrita o piesa din material granulos. Procesul de presare fiind
periculos, operatorul trebuie obligat n acest timp sa paraseasca acest spatiu. Pentru
aceasta, comanda operatiei trebuie efectuata de operant n alta ncapere.
n cele ce urmeaza este propusa schema de actionare pneumatica (figura
12.7) a agregatului.

Figura 12.7. Schema de actionare pneumatica a unui agregat periculos

Fazele procesului tehnologic, n care se vor recunoaste FUNCIILE

pneumatice sunt:
Faza I - Scoaterea de catre operant a piesei prelucrate si alimentarea matritei
cu materialul brut.
Faza II - Iesirea operatorului din camera de presare, nchiderea usii care la
sfrsitul cursei sale comanda distribuitorul 3 SAU distribuitorul 4 (figura 12.7),
care prin intermediul supapei duble de sens 12 alimenteaza distribuitorul limitator
de cursa 11. Fiind la nceput de cursa, cilindrul pneumatic 13 tine distribuitorul 11
actionat, permitnd aerului comprimat sa comande distribuitorul 6 anulnd starea
de siguranta n alimentare.
Faza III - Operatorul executa comanda cu mna stnga asupra
distribuitorului 1 sI cu mna dreapta asupra distribuitorului 2. Se trimete astfel o
comanda sub forma de impuls distribuitorului 7 prin intermediul unei supape de
sens unic 8. Distribuitorul 7 MEMOREAZ PERMANENT comanda pe care o
transmite distribuitorului 9. Distribuitorul 9 avnd functia de releu amplifica
comanda primita, ntr-o actiune de alimentare a cilindrului pneumatic 13 cu aer
comprimat la puterea necesara operatiei de presare.

Faza IV - Are loc operatia de presare, n care timp tija cilindrului pneumatic
si continua cursa activa pna la limita dinainte stabilita, prin pozitionarea unui
distribuitor limitator de cursa 5.
Faza V - La capatul cursei active, cama tijei cilindrului pneumatic 13,
comanda distribuitorul limitator de cursa 5 si acesta anuleaza starea de alimentare
permanenta a distribuitorului 10, care fiind nseriat cu distribuitorul 7 ntrerupe
starea de comanda MEMORAT PERMANENT de distribuitorul 9. Distribuitorul
9 schimba sensul de alimentare al cilindrului, urmnd sa se desfasoare cursa de
revenire a acestuia, pna la pozitia de repaos, stare n care este mentinut de
alimentarea permanenta cu aer comprimat.
Faza VI - Operatorul deschide usa si intra n camera matritei pentru
pregatirea unei noi operatii. Usa elibereaza comanda distribuitoarelor 3 SAU 4 si
prin aceasta pune n legatura cu atmosfera conductele de comanda, permitnd
distribuitorului 6 sa asigure securitatea operatorului care lucreaza la matrita,
anulndu-se astfel orice comanda a cilindrului pneumatic 13, de catre alte persoane
din afara.

LUCRAREA NR. 13
Scheme de actionare cu un singur cilindru
pneumatic cu comanda indirecta
1.1.

Obiectivul lucrarii

n cadrul lucrarii se urmareste ca prin realizarea practica si studierea unor

scheme reprezentative si sa se nsuseasca metodologia, regulile de reprezentare si
principiile generale ce stau la baza realizarii acestor scheme.
1.2.

Aspecte teoretice

Comanda indirecta se utilizeaza n cazul cnd punctul de comanda este mai

departat de punctul de lucru. Pentru a nu se utiliza conducte de lungime mare,
distribuitorul principal se plaseaza n apropierea motorului pneumatic, iar pentru
comanda acestora se folosesc distribuitoare pilot de dimensiuni mai mici (de tipul
butoanelor pneumatice BP) sau se foloseste comanda electrica.
1.3.

Desfasurarea lucrarii

Se vor realiza practic schemele din figurile de mai jos, se va analiza

functionarea lor si parametrii ce pot fi reglati.

Figura 13.1. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala indirecta prin impulsuri, att
pentru cursa de avans ct si pentru cursa de retragere

n cazul din figura 13.1, distribuitorul cu memorie (bistabil) DP

5/2 memoreaza comenzile manuale de tip impuls. Functionarea este similara cu cea
din figura 11.3, dar pentru obtinerea cursei de avans este necesar sa fie actionate
simultan butoanele BP1 si BP2 (conditie de pornire).

Figura 13.2. Cilindru cu dubla actiune cu comanda indirecta prin

impuls de initiere din doua puncte diferite

Cilindrul din figura 13.2 efectueaza un ciclu unic de functionare avansretragere, cu comanda indirecta prin impuls de initiere din doua puncte diferite
(functia SAU) - BP1 sau BP2. Retragerea pistonului este comandata de sesizorul
SC1, care la atingere va comanda schimbarea fazei de lucru a distribuitorului DP.

Figura 13.3. Cilindru cu dubla actiune cu pornire prin impuls manual

si temporizare n pozitia avansat

Cilindrul din figura 13.3 efectueaza un ciclu unic de functionare avansretragere, pornirea facndu-se prin impuls manual de la butonul m. Semnalul
produs de sesizorul SC1 atinge valoarea necesara comutarii distribuitorului DP
dupa un timp prestabilit prin reglarea sectiunii de umplere a capacitatii C din
cadrul temporizatorului pneumatic de tip R-C.

Figura 13.4. Cilindru cu dubla actiune, cu ciclu automat repetat continuu,

cu reglarea vitezelor pe ambele curse

Pistonul cilindrului din figura 13.4 efectueaza cursa de avans cu viteza v 1,

reglarea facndu-se prin droselul DC1 si pe cea de retragere cu viteza v 0, reglarea
facndu-se prin droselul DC0. Miscarea se initiaza cnd se actioneaza pe pedala
distribuitorului bistabil DB trecndu-l pe pozitia START. Ciclurile se repeta
continuu pna ce distribuitorul bistabil este trecut pe pozitia STOP cnd pistonul se
opreste n pozitia initiala (retras). Opritorii SC0 si SC1 limiteaza cursa pistonului,
ei actionnd prin intermediul distribuitoarelor la care sunt conectati.

Figura 13.5. Cilindru cu dubla actiune pentru realizarea ciclului

automat unic, avans rapid AR- avans de lucru AL- retragere rapida RR

Cilindrul din figura 13.5 realizeaza un ciclu automat unic AR-AL-RR, cu

pornire prin impuls manual de la butonul BP. Astfel sunt comutate simultan
distribuitoarele DP si D, iar pistonul ncepe miscarea de avans cu viteza
vAR controlata de droselul DR1. Prin activarea sesizorului SC2, distribuitorul D
este comutat pe pozitia initiala. Viteza de avans este acum controlata de droselul
DR2, reglat la o sectiune de curgere mai mica dect cea a lui DR1. La sfrsitul
cursei de avans este activat sesizorul SC1. Aceasta comanda comutarea
distribuitorului principal DP pe pozitia initiala si nceperea cursei de revenire cu
viteza reglabila vRR controlata de droselul de cale DC.
Aplicatia 1. Studentul va stabili schema de actionare pneumatica a unui
cilindru C cu dubla actiune si frnare la sfrsitul curselor, aflat n pozitia superioara
n stare de repaos (figura 13.6). Cilindrul actioneaza capul de stantare al unei prese

si el trebuie sa execute o miscare de coborre cu viteza reglabila numai daca

operatorul apasa simultan, cu ambele mini (conditie de securitate) butoanele
pneumatice BP1 si BP2 de tip 3/2 NC si sa revina automat, imediat ce operatorul a
eliberat unul sau ambele butoane. Se va realiza practic schema si se va testa
functionarea.

Figura 13.6. Schita masinii de stantat piese cu actionare pneumatica

Aplicatia 2. Studentul va stabili schema de actionare pneumatica a unui

cilindru C care comanda nchiderea si deschiderea unei usi de la garaj (figura
13.7). Cnd usa este nchisa, tija cilindrului este retrasa. Deschiderea usii se
realizeaza prin apasarea butonului pneumatic BP1, aflat pe o parte a usii, sau prin
apasarea butonului pneumatic BP2, aflat pe cealalta parte a usii. nchiderea usii se
realizeaza automat la eliberarea butoanelor, dupa un timp de stationare reglabil n
pozitia "deschis". Vitezele sunt reglabile pe toate cursele. Se va realiza practic
schema si se va testa functionarea ei.

Figura 13.7. Schita sistemului de nchidere-deschidere automata

a unei usi de garaj