APARAT DE ZBOR Un aparat de zbor este un vehicul care zoara prin aer. Aeroplanele, elicopterele, planoarele, avioanele si baloanele sunt diferite tipuri de aparate de zbor. ‘Pils apaate de zhor au fost balan: nele si dirijabilele, care foloseau gaze mai usoare decat aerul pentru a zbura Sir George Cayley in Anglia si Otto Lilienthal in Germania au zburat cu primele planoare in secolul al XIX-lea, insa inventia motorului cu petrol, in 1880, a condus la aparipia aparatelor de zbor mai grele decat aerul, precum eli copterele 51 avioanele. yer tal fratloc Wight fost primal avon contlt si motoraat, in 1903. El avea 36 m anvergu PRIMELE AVIOANE Avioanele au aripi fixe, care le ajuta sa inainteze, si suprafeje de control mobile, pentru condus. Avioanele au apirut la Inceputul sec. al XX-lea si erau construite din lemn si panzai, pentru a fi usoare, a Un azitor cu gaz incalzeste ‘et dint-unbalen pe 2 naa Else poate depis- a doar cdnd bate véntul CE TINE UN AVION IN AER? 2 Aripile avionului tl mentin tn aer. Su- pono emnseaec Prsfila lor superionrd e curbat, iar Cenc coct terete, Suprafata inferioard este dreapti. Aerul ‘rvaramdse in bor Arpie circu mai incet pe suprafata inferioara lung 9 sub nia a aripii, decat pe cea superioara, creand astfel o fortd de ridicare, Arp scurte DATE IMPORTANTE. 1903 Orvile si Wilbur Wright au realzatprimul zber cu un aparat conrolat si echipat cu motr, Flyer 1 41937 Frank White concepe motorul cu reacte. in 1839, Heinkel HE 178 este primulavion cu react 1939 Inginerul amercan Igor Sikorsky concepe primal ceicopter modern. 1947 TW'SUA, primal iene soi ce Prim ot ce — — ae Saas aa ina oe ra ELICEA IMPOTRIVA REACTIEL Primele avioane aveau motoare cu pistoa- ne, care invarteau elicele. Elicea impingea avionul inainte. Majoritatea avioanelor ‘moderne si mari sunt echipate cu motoare cu reactie. Ele sunt alimentate cu combus- {ibil gi aer, pentru a produce un curent de gaze, ce iese in exterior si misc avionul. Motoarele cu reactie au mai multd putere, ins sunt mult mai costisitoare FUSELAJUL Corpul principal al unui avion se numeste fuselaj. El confine echipajul, pasagerii, magazia si echipamentul. in fata, fusela~ jul adaposteste cabina pilotului, iar in spate coada avionului, alcatuita dintr-o aripa verticala si doud aripi mai mici. ~ Acest monopian{avion cu o singurd aripa) Cessna ‘este un avin ugor, care poste transpora pana lato, persoane. Ape scurte si drpte red usr avonul la vteze moderate. Motorul cl piston ivdrteelcea, care fumizeaza puterea necesara rec Elcopere ca Robinson 22 pet slatona in ae 5) ura in vee deci. Motor eu piston ne © arpa are o suprafalé supenoara cuba 5: una inferioa- 1 neteda, Aevul rece mai repede peste fata superior decd peste cea nfercara.Presiunea aerui este mai mare dedesubt foie, decdt deasuprae\ Aceasa riick arpa 251APARAT DE ZBOR AVIONUL CU REACTIE PENTRU PASAGERI Caleta ng ou sven racide eine cots sveanlr cu esc Baona FA ot pens sin eu esc cu corp spas (une jl. Poste angpors pan a $60 de pasager, mai ‘ult e 8000 de km, Su atl de avioae a ot abies in au vrs te. Arle ‘na spre nap! reduc rezietena aera vezercee Aceasta reduce vilza de ate, ee neo de piste ng 9 de veze mata dcslare galrizare. Tote avoanle moderne ‘bul s respecte regu ste ce sua g Cutis neage tre Eleton pentru gistreazd detalii ale soem y | Fapsunie ‘ila ve Nexans: el | SRR pied tctow = fh E exact ae Frond. steizare MOU / — - }e———— Eleron pentru = nor tl / veares inde picts i = ea alttudines de ie = = Doe Fusej —_involgul avonuu, pare ous nies ial tie Jf Tnctreturs ‘Saunele pasagenor ZBORAUTOMAT Rezeroare de conbusbi, Props de ota de Flapsurile mari de pe marginea din spate pdeiinaronitete, seis, epee a aripilor erese puterea de ridieare si tora Go aor cu 7274 reduc viteza la aterizare, in timp ce ele- jurul lumii, in timp ce avioanele mici sin siabit nana 1867 roanele, elevatoarele si cdrma schimbé _‘ugoare transport oameni, expediaza posta directa, Acestea sunt controlate de pilot, gi provizii, pe distante scurte. Unele avi- insi unele avioane moderne folosesc sis- ane au flotoare in locul rotilor si pot ate- temul de ,.zbor automat, flapsurile si riza pe apa. Avioanele militare au radar, oe eleroanele fiind controlate de computer camere video si bombe. Biplanele (avioa- Sen vera sa. croaiera y nele cu aripi duble) sunt folosite la publi- este de crea 2175 «min ZBURAND SI citate gi la imprastierea chimicalelor pe PLUTIND culturile agricole, deoarece ele pot zbura Avioanele au cu viteze mici gi se pot intoarce bruse. oh multe forme. a 2 Cele de pasazeti ‘ ’ cu reacfie zboard in ‘Avonul ou eactle Harter Jumbo Jet ae motoaree ‘rectorate in jos, pentru a > Bombardier F117 Steat are po occle vara noun plane, construe dn marae spec: ‘3, Aeesta ret undele radar namie, f VEZI: ‘nd avionulaproape de nedeletat. De aver a red, vopsssus soecilé abeoarbe ungee radar ‘Astoport Baloane g t- |abile, Motor, Elcopter, sg Transpot, RazboiBALOANE $1 DIRIJABILE Baloanele si camera ln 1785, rap Mortgtier au constr prim alon ou 230 cald perry pasager, Gin hare gi psnza dein — Conte Ferdinand von Zepoein a infingat un serdens ‘efan de dab, n 1970 Ee zburau cu 95 kv & Belonl ui Renard Bran sen, dn 1997, constut perry Inconel lumi, avea catia presurzata cag) avoanele, drjabiele moderne sunt eonduse eu manete care mgca arpion- rel coz ARZATORUL Propardl almartaaa azitorl on ste apn pnt inal etn bslon Perry a scar t= bue 58 fi foostardtonl este revo de canssive profesional, mal ales ijabilele sunt aparate de zbor care folosese gaz, mai usor decat aerul, pentru a zbura. Ele sunt formate dintr-o pluta cu gaz, cu un eos sau 0 cabind dedesubtul ei, Eas balon sau din dirijabil este mai usor decat aerul inconjuriitor, ridicdnd aparatul cao bul de aer ce ured in apa. Dirijabilele au motoare si echipa- mente de conducere, in timp ce baloanele cu aer cald sunt purtate in deriva de vant. UsOR Greutatea pe care un balon sau un dirijabil 6 poate transporta depinde de gazul folo- sit. Hidrogenul este cel mai usor, insd se aprinde foarte repede. Astizi, dirijabilele folosese heliu, eare este mult mai sigur. Baloanele sunt umplute eu aer cald, Ele ‘SCHIMBAND DIRECTIA ‘hor cu beonul este n spr popular. Un ator Ieaaegte eral in bale, Aassa tia balou, deoareze aeru cls este ‘ms ugor deat cal rece Penta abort rage o range care desciseo supaci in Zalor, penta isa ser at 58088 Un lina cu propan almenteaza arzatond ‘ns bon rb s teizene 283 > Baloanele moderne sunt de doua on ma inate det o cass Sunt acute din nylons duc pnd la 8 persoan. au un arzator care reinealzeste aerul de cite ori balonul incepe sé coboare. Aerul cald se extinde, devine mai usor, mai putin dens ca cel rece, ridicand balonul. PILOTAND UN DIRIJABIL Primul dirijabil era rigid, urias, cu un ca dru acoperit cu piele. Nu au mai fost con- struite dupa ce 35 de oameni au murit in 1937, cand Hindenburg a luat foc din cauza hidrogenului. Dirijabilele moderne sunt flexibile, construite dintr-o camera cu gaz, mentinuta la forma ei de gazul din interior, care preseaz& perejii camerei au motoare, sunt folosite in publicitate, in calatorii si ca platforme pentru televiziune la mari evenimente sportive. ‘Camera ese facut din ‘un palestersubte, care nu se fisureaza © supapa laterala este folostpertruschin area sect (Cu pirghie se poate tedice vluml Baer wal protejeaza arzaord de vat. VEZI: ‘Avion, Atmostera, Soh lichid siz, TransportBICICLETA $I MOTOCICLETA Bicicleta se bazeazi pe pedale si este cel mai nt mijloc de transport. Motocicleta se bazeaza pe prin- cipiul bicicletelor, insi este echipatd cu motor. Prima bicceta, constuta in anu 1817 de Kat von Drais, ru avea pedale§ er impins eu picoaele Veleipeds,prosus in 1870, avea re solide go scard ce apta beets sa se ube pe ol icicetas-2 sehimbat in anu 1880, cénd au aparut rosta dn spate condusa pri ant caucucurie umplute cu ae. Prmele matte, ca aceasta constuta de Gt leb Daimler in 1885, erau Rote incete ¢inconfortabie diate ale ropidn spate PINIOANELE BICICLETEI Pinioanele upset ciclemul Dac ltl alge rit txpeco rt ln 8a mal mare rst nats in pate Aceasta perme roqicin spat ae inva pe | ied mai ui, uj urarea, ns cu ex ric Aegénd un pinion mal mi rima bicicleta cu pedale a aparut in 1860, cand Pierre Lallement intro- ducea velocipedul. Douazeci de ani mai tarziu, germanul Gottlieb Daimler a potrivit un motor cu petrol unui cadru de bicicleta si a realizat prima motocicleta. BICICLETE MODERNE Bicicletele moderne au acelasi design de bazi. Roata din fata, conectatd la ghidon, conduce bieicleta, in timp ce roata din spate 0 propulseaza. Bicicletele pot fi ‘impartite in trei categorii: de turism, de. curse i de munte. Ele sunt construite pentru vitezd si putere, din materiale dure, dar usoare, ca aluminiu gi fibre de carbon. Numérul pinioanelor variaza de la 3 la 21, iar cauciucurile pot fi foarte subtiri, pen- tru a reduce forta de frecare sau foarte groase, pentru a absorbi socurile terenului accidentat, ca la bicicletele de cross. cade Dice Dect rigs lanjoni Roata din spate ren ebore aa 254 » Motocicletle de teren sunt putemice. pent teron dur gi srt peste obstacob, PUTEREA MOTOR- IZATA Motocicletele au fie un motor cu 4 cilindri, ca 0 masind, fie un motor mai simplu, cu 2 cilindri. Cele mai mici motoare au 50 em’, iar cele mai puternice pot avea peste 1100 em’, Scuterele si mo- toretele sunt cele mai mici moto- ciclete. Majoritatea au aprindere electro- nicd gi pand la cinci viteze. MOTOCICLETE DE CURSE Cursele sunt un sport international si cuprind: motocross (curse pe teren acei- dentat), enduros (curse de rezistentd) gi curse de vitezd. Cele mai rapide motoci- clete au 18 viteze gi pot atinge 250 km/h. Rosia dniata din fate a anu Motor, Sport, TransportBARCA Barcile sunt ambarcatiuni propulsate de mo- tor, de panze sau cu vasle. Sunt mai mici de- cAt vapoarele — de obicei nu depasesc 20 m. Inpotiva In Egptul ante, barcie erau vant faccie in mamunchive de west legate imareuna, > O bared de navigaio poate calton In aproape ‘tice direct, isa in mad ifr, Navigatl eu vant in spate (ga) ny este co! ma rapid. Navigarea vaversdng var atingere) este mat ow rapid, Petru 3 naviga in ant, 0 bared ebuie £8:na- Un.corace' este (une pes: vgheze in acord cu vintul cares acu din pele de sau in zigzag la un unghi animal ntinsé pe un cadru. ge 45" fata de crea van- tuk, cu panzale coborate, avant Bei witae sunt tosite ta pest la transportul de oameni si marfuri, la remorcarea vapoarelor. lahturile, bareile cu motor, barcile gonfla- bile $i canoe sunt folosite pen- = tru coneursuri si divertisment. (0 jonc este o bare ta ionala chineea, care inca se rai floss. te siin ziele roast. TRUNCHIURI SCOBITE Primele barci au fost construite in timpuri ind oamenii scobeau tru chiuri de copaci pentru a face eanoe. Barci precum caiacele inuitilor erau din piei de animale, iar egiptenii antici igi faceau barci din manunchiuri de trestie Un catamaran este o barca de navigate cu doua cox pur unu lings calla PROIECTATE PENTRU MUNG Proiectul unei barci depinde de utilizarea O bared de salvare trebuie construita pentru a parcurge rapid distante lungi si a infrunta furtuni pe mare. O barca mica cu motor trebuie s& fie stabila, pentru a rezis- ta valurilor gi vibrajiilor motorului. Motor! unui vas cu zbatu inves o roatd cu pate, cate 0 propuisa insite PARTILE UNEI BARCI Chila se intinde de-a lungul fundului Arcii. Ea o mentine stabila si este cadrul prineipal al bareii. Carena sau stratul ex- terior poate fi de lemn, insa plasticul si fibrele de sticla sunt mai rezistente gi mai ieftine. Prora sau partea din fata a bareii taie apa si o impinge in lateral, astfel ca barca s& alunece mai usor 255 Burcleremorehey, mic) puternice, remoreheaza in post nave mut mai mar, PROPULSAT DE VANT ‘aestia n navgat cons in patonarea vee, astel ca ‘62s capieze vant ct mai efcent, Vee sunt pire eu ajlru nei féngh (parma). tgsrle de alans sunt eduse de ce (deriva) aatd mult sub apa Barea este condus felosind non, genty a pot oat carmel oplacd atagats de area in spate a bac, ingore catarg arama 7 prncipala Timend ‘Aungere larga Derivor iN MISCARE Barcile cu vasle sunt migcate de puterea bratelor, folosind vasle care au la un capat 9 lama lata. Padelele unor canoe au lame la ambele capete, ficdndu-le mai usor de manevrat cu miscari rapide, obtinand vite- ze mai mari. Barcile cu panze sau iahturile folosesc vele pentru a prinde vantul care le deplaseaza, Majoritatea barcilor utilitare Si sportive sunt prevazute cu motor. Aces- ta invrte o elice in apa, propulsand barca. 4 Barcle rpide, mei 5) ugoare a witeze man, se titi cn apa ppescuitulu, Vapor, Trane- or, Energie eoland.AUTOMOBIL Automol mi ilele sunt yehieule cu motor, roti si nism de conducere, proiectate pentru pasageri sau pentru curse si raliuri Trasura cu moter cu bur, fu Cognot dn 1769, a fost primal vehicl motrza avtomab all Damier, (a7 1886, a fost o esleages Rols Royce Siver Ghost, (9 1906. fost contronle Aactomate ale metocu Model T Fora dn 1814 fost mul autoroblasar Dat geo line de aaa, Inzodnd os 1998, au fost vndute peste 20 de mica ne de Woksuagen Beetle Ferre Testarossa, cin 1984, poate atinge vteza de 290 kmh CoM Sunrayeer in 1887 ‘oles energia lumi sclare pentru ase depasa, AC i, pe sosele circula peste 400 de milioane de automobile. Ele au avut tun impact urias asupra societati, fiind una dintre cele mai importante inventii PRIMELE AUTOMOBILE Primele vehicule pe benzina care au avut succes au fost construite de inginerii germani Karl Benz si Gottftied Daimler, in anii 1880. Benz a proiectat un vehicul complet, Daimler doar a adaugat un motor unei trasuri Rird cai (CUM SE MISCA MASINA Majoritatea automobilelor actuale au motoare cu benzina, motoare diesel sau electrice. Motorul invarte axul eardanie, care este legat de roti prin roti dintate. AERODINAMIC Forma automabilului este proiectats de computer. El trebuie sa arate bine, sa fie sigur, confortabil gi bun, Va fi preferat automobilul cel mai aerodinamie, mai rapid sau mai economic. Obiectele care 256 Resta detata§ pion Silom ae crecte al | olan CONDUCEREA ‘Automobiele sunt con use prin invarirea vol ru Migcarea este trans ris print ax unl ion. Dup cum se mica Volanul, so mig gs temul oe crecte legs de role cn at. Unee auto: roble pot f propuisate de toate cole pa ry, ies in exterior, ca stergatoarele de parbriz pot fi ascunse sub panouri, pentru a redu- ce rezistenta la vant si zgomotul. in pro- iectele moderne, parbrizele din fata si spa- te pot fi ajustate electronic, pentru a schim- a curentii de aer din jurul automobilului Masinie de curse sunt prolectate pentru ‘2 opune mina rezsterta sends 1 aerecinames ot! ascAUTOMOBIL ‘cul din spate Batere pa ain ai tor aceste motor Teava de os2- pament eibe reaxa gazele Fobsie, tie dinate Amvelopele de cau ‘Arcuri spat gh sroriznare 6 fconecteaza anil ive umplite caer tinporeia Axcatdanic arden de rp. protejeazd magina ‘de zdruncnatun Schimbator de wioze, pentru Placufele de ana exerts solclarea rojor dinate presivne pe rt, pentru a Inoetn viteza automat, 1 Manechinele de eacrite pent teste sunt floste pent a testa iguana ‘ier @ autemobieor Ach este prezenat un aebag expledind dupa cocnve, Manechirulsimleaza cum SISTEME DE CONTROL, Cull de vies a pa cn! vteze insite, penta a modiica vez gi putes mages 0 viezs Inapo. Viezole sur selctate cu un sehr de vier, mute schinbtcae find autae, Un sistem eect entleaz3 motu, unin ate wtumerte. estes eleetce sunt sirentle Ge obatri, care esto Incald de motor. Sstomle camputeate de con ale marl, din Iinle modem, permit agnosicatea mai usoara a problema care apr a putea i afectal oper soand in secdent JRANTA RUTIERA Siguranta rutierd este importanta in proiectarea automobilelor. Experimente cu manechine examineaza cum cedeaza un automobil la impact si cum sunt afectati pasagerii la ciocnire. Aceste experimente au dus la imbunatatirea proiectelor pentru volan, pentru scaune, pentru centuri de siguranta si pentru instalatii de siguranta precum airbagurile gonflabile (perme de siguranta), DATE CHEIE 4891. René Panhard si Emile Levasor consiuiese ima irésurd ard ca cu un motor Daimler. 1896 Keri Benz prvecteaz8 primulautomabil cu motor 4901 Primul automobil produs In serie, Oldsmobile este constut de Ransom Eli Olds, tn SUA. 4906 Primul concurs Grand Prix ete rut ta Le Mans, Franta 1908 Henry Ford introduce Model T 41934 Andre Citron introduce sistemul de condus pe ‘ote din fata 41879 Este introdus convertor cataltc. IMBUNATATIND CONFORTUL Confortul este imbunatjit de franele si uuspensiile fine, Franele sunt legate de frie pauntons peiwtcatiny gave hiculul. Masinile moderne au frine anti blocaj, pentru a evita deraparea sau alu- necarea. Suspensiile protejeaz de deni- rumului si sunt formate dintr-un are spiralat si un amortizor (care reduce vibrafiile arcului), atasate la fiecare roatt. MEDIUL INCONJURATOR, Automobilele au cauzat schimbari sociale si ale mediului inconjurator, asigurand posibilitatea de migcare a milioane de ‘oameni. Au fost construite mii de km de sosele, iar posibilitatea parcurgerii de distante mari pang la locul de munca a contribuit la expansiunea oraselor. in unele orage, gazele de esapament si c gestia traficului cauzeaza probleme. Folo- sitea de noi combustibili, ca metanolul sau hidrogenul, si de motoare electronice — [yezn va reduce poluarea. oa es siautoou 257ELICOPTER Elicopterele sunt aparate de zbor ce zboara cu aj in loc de aripi. Acest lucru le permite sa torul elic zboara in moduri inaccesibile altor aparate de zbor, ‘Alvord Incinare a plete. Sistem de rare a pate K-28 Kamav Hoodlum ate cou parech de roteare pencpale, co se tolese In ret opus. ai Elcopterul de asaltrusese M24 ar un rer poneza in viet 9 un rote verbal rai mi, a spate Elcopterl miter Boeing Vero Chinaak ate sous rote ~fecare fan expat Paleta ele e | pets LF art ae conta a ise pendular 1 HH conzoae licopterele sunt aparate de zbor foarte manevrabile. Pot decola sau ateriza vertical in spatiu mic, stationeazd nemis- cate in aer si zboard in orice directie UN ROTOR SAU DOUA Majoritatea elicopterelor au o elice princi- pala (rotor principal) deasupra gi 0 elice mai mic’ in coada. Blicea principald asi- ‘gura decolarea si mentine elicopterul in ser. Rotorul din coada schimba directia si impiedica elicopterul si se invarta pe loc. Unele elicoptere au 2 elice principale ce se invart in sensuri opuse, pentru a preveni invartirea. DECOLAREA Unghiul paletelor se numeste inelinare. Prin schimbarea inclinarii paletelor cu maneta de control, pilotul poate ateriza, decola, urea sau stajiona in aer. Ridicarea si Sucirea manetei face ca elicea sa se to- tease mai repede sau si indoaie paletele 258 Motor BELL 407 _Eleopirl Bal 4 este un aicopte coma cunascut, capa ranepot gee pasager plot A owice piel sec mica, erica in cada. Ese fost aun tan aerian pon sarin goat, cum af ‘aura poll sau supraveghorea Rotor exzi ‘al roto ‘in'spate pentru ca impreuna s& se ridice mai mult, Cand forta de urcare este mai ‘mare decat greutatea elicopterului, acesta decoleaza, cand forta de ureare gi greutatea elicopterului sunt egal, statio- neazi in aer, iar cand forta e mai mica, coboari. MISCARE $I MANUIRE Elicopterul zboara inainte, cénd eticea e indreptata in sus; pentru a incetini, elicea © indreptata in jos. indreptarea paletelor ntr-o parte face ca elicopterul sa zboare intr-o parte. Pentru a sehimba unghiul eli- cei, pilotul actioneaza pedalele de picior. PORNIND iN ACTIUNI Primul elicopter a zburat la inceputul ani- lor 1900, dar era greoi si abia putea deco- la, Primul elicopter modem si de succes a fost Vought-Sikorsky VS-300, construit de Igor Sikorsky in 1940. ELICOPTERE iN ACTIUNE Versatilitatea elicopterelor inseamna c& cle pot fi folosite in cautari gi salvar pe apa, in raidurile politiei sau ca ambulanta. Elicoptercle militare pot zbura la 0 altitu- dine mai mica decat avioanele, pot decola de pe piste scurte sau chiar de pe puntea vaselor. [ees aaa UHHOVERCRAFT Hovereraftul cireula pe o perni de aer, ceea ce jen{a apei. El merge pe apa si pe pimant, lucru pe care nici un alt vehicul nu-l face. Geer een ‘naintarii ei si o incetineste. Ea ar putea merge mult mai repede daca ar merge pe apa si nu prin apd. Hovercraf tul si hidroglisorul, amandoua rezolva aceasta problema. Hoverraul englez SRNE, const in 1989, € Ince In ‘uncbure dupa 30 de ani PERNE $I MANSOANE Curentul de aer ce mentine hovercraftul deasupra apei este creat de un ventilator foarte puternic. Aerul pompat sub vehicul de ventilator este impiedicat s& iasa prea repede, de un manson de cauciue flexibil, situat de jur imprejurul marginii. Hidrogli- sorul foloseste niste lame metalice care-1 ridicd din apa, pe msuri ce e accelerat. Hovercraft ABS » sabatut Marea Balt in 7998, \ | tities PRIMUL HOVERCRAFT Oamenii au incercat sA construiascé vehicule pe pera de aer inca din 1877, dar tehnologia pentru a construi un Hovercraft giant asa, ruses, tansport tupe schpament pe paimant rie (CUM FUNCTIONEAZA HOVERCRAFTUL, 1 Hidogitsoaele au sub ap8 nia formate defame mata, care ried rava pe masura ce vieza e creste ‘Sunt pase in migcare de eice sau jetur de aps hovereraft nu a existat pana in secolul al XX-lea. Primul hovercraft de succes a fost construit de inginerul englez Christopher Cockerell, in 1959, VALURI USOARE Hovercraftul are diferite utilizari. Cele ‘mai mari transport pasageri si masini pe mici intinderi de apa, cum ar fi Canalul Maneeii. Cele mici, de o persoana, dese- ori sunt pentru intreceri in competitii, Hovercraftul militar transporta trupe si echipament de la mal nari peo pa de ae, poate cso pe seal sau pe ap gots singe veze de pina Bice Ta 190 kh, ul al apd deci un vapor cbignut Dou veitoace man pe Hears are ahoverrafuli rag al iping ov vehicl pent ica. Ale 2 man \eraoare cin spat, cu cama pert direc, imping vehicula ‘mericanul Hovermarine se costut pentru a transport pana la 180 de asager, seme *0° recjonare jsagenot acre propuisor Loc de bagote Mangon de caucive fexol Cures de tansmisie Ventiatoare de racareVAPOR Vapoarele sunt ambarcatiuni care cdntirese peste 1000 de tone. Transport’ pasageri dar pot fi folosite si pentru pescuit sau in lupti. » 4 Corie lung! ale vkinglor fin anu 900 He erau peo ulate cu panze g vise 4 Gatoanele din seal al X01 lea aveau punt lateral inal- ten care se montay arme, ide le (Ciperee din sec. a XIX- lea aveau carene avodinamice, pentru manres wteze. Ay marfuri, Mc ambarcatiuni de lemn au fost construite pentru prima data in jurul Marii Mediterane gi in Orientul indepar- tat, cu cea. 300 de ani i.Hr. Acestea erau propulsate cu panze sau vasle si aveau lungimi de pana la 50m. Corabiile de lemn de mai tarziu, avand catarge si céte- va panze, ajungeau la 115 m lungime. FIER $1 ABUR 2 lucruri au facut posibila aparitia vapoa- relor moderne: utilizarea fierului sau a ofelului, suficient de rezistent pentru con- struirea unor ambarcafiuni mari, si mo- torul cu aburi, care le-a permis vapoarelor sf fie independente de directia vantului Singura limitare a dimensiunilor unui vapor a fost impusa de adancimea apelor de coasta si de marimea docurilor. Cele mai mari vapoare de azi sunt petrolierele, care navigheazi intre terenurile petroliere i rafinariile din Europa, America si Japonia. Sunt mult mai mari decat orice transatlantic sau orice nava de lupta, cAntirind pana la 1 mil. t, incdreate la maxim si avand peste 400 m lungime. aa In 1855, primul transatante, Marele Este 2 combinat puterea motoaelor eu puteres pénzeor umfate devant 260 Petrie transport chide de oboe ie in eanitaj man, depoztate In rezeroare, Motoarele gi cabinole echipaj sunt ‘ampiasate In spatele vasuiu TRANSPORTOARE CARGO Ambarcatiunile cargo moderne includ atat transportoare mari, cat si vase container. Cele mari transport marfuri solide: mine- reuri de cArbune sau fier, necesitind echi- pamente speciale pentru incarcat si des- cArcat. Vasele container transporta contai- nere preincarcate. Un vapor foarte mare poate transporta céteva mii de containere. Aceste vase comerciale mari au la spate 0 insula (pupa) contindnd puntea, cabi- nele echipajului si camera motoarelor, 0 lunga punte central dedesubtul magazii- lor cargo gi o alta mica insula in fata (prora) VAPOARELE DE PASAGERI Luxoasele vapoare de pasageri trans- atlantice se mai folosese azi doar pentru croaziere. Turistii au un sejur luxos pe vasele de croaziera si viziteaza diferite porturi. Alte vase de pasageri sunt feri boturile, care transpotra pasageri si vehi cule pe distanfe scurte. Ele sunt proiectate pentru incarcarea si descircarea rapid a pasagerilor, de obicei prin usile uriase, de la prora si pupa. Un transatlantic de croa- ziera modern poate avea pand la 80.000 t, iar un feribot pani la 20.000 t. NAVE DE LUPTA Cu cét comerjul pe mare a devenit mai important gi nafiunile au intrat in compe- titii comerciale, cu att mai mult a inceput dezvoltarea navelor de razboi. Vasele de lupta de azi sunt: distrugatoare, crucisa- toare gi submarine dotate cu arme, pro- iectile i torpile. Cele mai mari sunt port- avioanele, care pot cAntari peste 80.000 de tone si actioneaza ca baze aeriene,afate in largul matilor gi oceanelor, de pe care se pot efectua lovituri aeriene. MOTOARE $1 GHIDARE Vasele moderne sunt eonduse de una saut ‘mai multe elice, actionate de uriase motoare diesel, de turbine eu gaz sau de energie nucleara. Motoarele diesel sunt mai ieftine si mai sigure, in timp ce tur- binele cu gaz sunt mici si mai usoare. Pentru ghidare se foloseste o citind $i mmici elice PLUTIND, LA SUPRAFATA nava consumd cea mai mare parte a energiei pentru a impinge apa in lateral, astfel c& unele ambareatiuni moderne tree Uusor peste suprafata apei. Unele nave au -aripi* aflate sub apa, iar altele plutesc Pe o perndi de aer. Ambele sunt rapide, dar nu pot fi construite de dimensiuni prea NAVE DE PESCUIT Navee de pescul rnd un mate num de pest, dr cae nu se roses apoape ne Placle sunt ase pe es, rstundn captain container, unde ete sal, inane ea ecu Tn camera de crtaro unde opel mele sunt nut, Razr surtpreuceteebini ‘nse rar peri pet iar bucl de peste srt Inpachette,congelste devez ‘amar trorfce pind la angers in pr. Tot ete carta de pe pune, urde sor te etipaaris electric al gisrea ino mense banca de pete, Antena adr rade comers fegones Unto de moa Depoze pana chetare gicongelare posh 261 Apart de proce ‘sare a peste VAPOR Lowturaorioe inatptate Impotrva inamculi sunt lansate de pe potavozne. Vasele de crozniers sunt luxoase hoon plutoare, ‘cu mide pasagen “SS Procol lope sunt lansate de pe submarine sib supratta mai. hu 4 Un vapor carga mt cop, ansperténd conta nore, rezervare gi. Echipamenisle de idicat sate dea urgul cenub su sunt folste pentru incateae gi descreare. Presa Container VEZI Bares, Explorator, Indus 9 ria pescultuli, Hover. aft, Navigate.SUBMARIN Un submarin se poate deplasa sub mare. Acesta poate fi 0 arma naval mortal, si poate efectua repara si poate explora albia mari pe conductele subacvatice. hicropln —camerete chip camera de contol schimbator de calurd reactor nuclear cama ‘uibine pes submarine, din sec. al XVI-lea si al XVIll-lea, au fost vase in forma de butoaie, dirijate de elice manuale sau vasle. Inginerul american Robert Fulton (1765-1815) a incercat sa faci Marina Franceza interesati de submarinul [ui din 1800, insa fra succes. Submarinele au fost incercate in Razboiul Ci (1861-65), iar Marina SUA a folosit primul submarin practic, construit de inventatorul irlandez John P. Holland (1840-1914). | Venicul Turtle Teston- sia i David Bustnell a fost prmul submarin fist in razbo, in Revoita Are- rane dn 1776, Vercuu 7a doat cu alice manusle re Tatelcc come SUBMARINE iN RAZBOL Submarinele armate cu torpile au scufun- dat nave in ambele rzboaie mondiale. DATE CHEIE Gate pmicaa| Acestea erau dotate cu motoare electrice eae ercint dean. | pentru deplasarea sub apa, insé ele se ‘ezuiComelus Drebbe. | migcau mai rapid la suprafata, folosind 1864 Hunoy (USS) ~ i ‘nul sutmarin care safun- un vapor al inamicu, Jin ball Ci Amerean 1954 Nous (USS) — primulsubmarn nuclear 41960 Submeribil Teste stings 0 adéneime record 10. km, fn Paci. motoare diesel pentru reincarcarea bateri- ilor motoarelor electrice, $.U.A. a lansat primul submarin nuclear in 1955. Subma- rinele navale moderne au reactoare nucle are care alimenteaza motoarele turbinelor, find capabile s@ se deplaseze in jurul lumii, sub apa, fara realimentare. Pot desearca rachete ghidate, iar cu ajutorul ‘SUBMERSIBILI Submarine ulate In sop stniic pindustie s umeae suomerbi Uni sun fa eco surtilecomanda,exorbd ooeaele ‘Ns chm af Alin SUA Gn doact peak ri, po aati care abd. An poate tinge 0 adincime de 4000m 5a fost foes rit lealnaea deponteer merle dn oeone 9 a wetuteaeor marine. Un veut ou ‘eecamand Jason iar median cap ‘a, pote operat din eter subrersibiv, pent a explora lout pres mist sau peas l Tons pent An umn stobosconia 262 rachate nucleate (eerste fe ene ‘cablu pent tlecorand prisco si antene e130 3 atar Hk canerd de ravigare suragerie ee ete = camera topletor | Torun suomanin mute, ajortates spat este ocunat de urbrele care I condue #6 reactr. Camereleechipa- ug zonele de coerare ocupa pun spat sistemelor de navigare computerizate pot cuceri oceanele lumii CUM FUNCTIONAEZA UN SUBMARIN Adancimea unui submarin este controlata de rezervoare de balast. Cand acestea se umplu eu apa, el se scufunda. Cénd apa din rezervoare se scurge, forjata de acrul comprimat, el se ridicd. Sub apa, este diri- jt de carme, iar adancimea este controlat de hidroplane. Forma submarinului facili- teaza deplasarea in apa cu rezistenta mini- ma. Cele mai mari submarine nucleare cAntarese peste 20.000 t, avand un echipaj de 150 de persoane si 16 rachete nucleare. Cabia de tan asgur protec impota presi hor subacvatice ar VEZI: Matec, Energie nuclear, ‘Vapor, Primal Rzbo} Mondial.TREN Trenurile sunt garnituri de vagoane trase de-a lungul unor linii de ofel, de catre o locomotiva. Ele sunt folo- site pentru a transporta cu vitezi bunuri sau perseane. "Tzmile su dezvotat in perioada revolutiei industriale din secolul al XVIIF-lea, La inceput, cali erau folosifi pentru a trage vagonete ce transportau incarcaturi grele, de-a lungul sinelor me- talice, in interiorul minelor si fabricilor. zvoltat locomotivele cu Mor 1 201 kh, fost cel ma rapid wen ey abu, Pinal ren diesel fs! con strut in 1812, n Germania INCEPUTURILE in anul 1802, inginerul britanic Richard ‘Trevithick a inventat un motor cu aburi de inalti presiune, montat pe roti. in anul 1825, inginerul bri- tanic George Stephenson a depasit problemele legate de puterea motorului si de amplasarca liniilor, construind calea ferata dintre Stockton si Darlington, iar in anul 1829 intre Liverpool si Manchester. ccemolvele desl rag tren gle do mara TRENURILE CU ABURL Trenurile au devenit extrem de importan- te, c€ci erau putine drumuri gi nu existau vehicule actionate. in acele vremuri erau doar cateva sosele si nici un vehicul pu- ternic care si circule pe ele. Pana in anul 1900, majoritatea jarilor dezvoltate aveau rejele extinse de cai ferate, transportind milioane de pasageri si o mare cantitate de marfuri Tronue etterane cecua se sub rage aglomerate, OTEL PE OTEL Majoritatea trenurilor moderne au roti de fel, circulind pe gine paralele, tot din ofel. Rezistenta la migcare este mic’, ast- fel ci un tren greu poate fi propulsat cu Cle erate cu remains wed pane abet 1 In dota de 21 feoruare 104, ingen Richard Tevinick ‘in Cornwal (Angha) a cétga un pai, cu ccaza cons- ii primal motor eu abun. capa sa iagao ncarcatura de 10 one, pe 2 cistanté de peste 16 kr relativ putind energie, fir prea multe probleme legate de conducere. O cale ferata trebuie si fie doar cu cativa centi- metri mai larga deeat cel mai larg tren in circulatie. Malte orage au cai ferate de-a lungul unor tuneluri construite sub strazile lor. Acestea usureazi congestionarea produsa de trafi- cul intens din orase si asigura in acelasi timp transportul rapid al pasagerilor. Prima cale feratd subterana a fost Metropolitan, din Londra, deschisa in anul 1863. Fumul produs de motoarele cu aburi a cauzat probleme, astfel ca liniile de mai tarziu au folosit trenuri electrice. $i alte orase au ‘neeput s& construiasea cai ferate subtera- ne, printre care: Bostonul in anul 1895, Budapesta in anul 1896, Parisul in anul 1898 gi New Yorkul in anul 1904 1 in 1967, ee feat ranceze au intodus TGV sau Tran 4 Grande Vlesse~ un servi de trenun foarte apd, fine lagdtura ine oagole mai importante, Rua o22 mal rapa este Pars Lyon, cu viozs med de 212.5 lh (Oneum, un tena facut curs special, ating viteza de 515 krvh pe dstanfa dine Tous i Coutalan‘SISTEME DE CAl FERATE Tenure nize pe msi mute ln, dea ungul ui taseu frestab, vest de geo pe ska a macaza Macazurio flsennacle sin comands el cebin de samnaizare, ‘uta computer. Conor de smal pesca Yee tare penn tenn rapde de pasage $a ‘tenures, devind Wa lacl ga mats fe ii altuate ev ni secundre Trenunie madame sunt e acre, fo dese. ute c in noe se flsesc ine locametivee oar Uni seoundare cabin tectrce Trecere la ivel DECLINUL CAILOR FERATE in a Ia jumatate a sec. al XX-lea, eaile fe- rate au inceput s& piarda atat pasageri, cat i marfuri transportate in favoarea sosele- lor sia finiilor aeriene. Caile ferate nu e~ rau ,,flexibile*. Nu puteau face livrarile in fata usii, ceea ce era posibil in cazul trans- portului rutier, si erau foarte costisitoare din cauza standardelor inalte de siguranta cerute. Trenurile necesita distante Iungi peniru accelerare si pentru franare. Trebu- ic deci sa circule la mare distanga unele de altele, limitandu-se astfel numarul trenu- rilor care puteau folosi aceeasi linie. Caile ferate au inceput si piarda bani. Intre anii Tren ese! de rail — Locomotvs dese ce manests 1960-1970, cAteva linii ferate au fost inchise. PROIECTE DE AVANGARDA Inginerii cauta acum solutii pentru a atra~ ge din nou spre transportul feroviar pasa- gerii si marfurile. Azi majoritatea sisteme- lor folosesc trenuri de mare viteza, cireulind cu 200 km/h sau chiar mai mult Proiectanti mai aventurosi cauti soluti de inlocuire a edilor ferate de oel, cut ‘magneti care si menfina trenul deasupra liniei. Acest sistem ,maglev* va permite atingerea unor viteze si mai mari, redu- cand si zgomotul pe calea ferat’ 264 pent evia- teense ccavina do sermalzae Tren local de pasagen Trenurle expermentale mo dev eu vieze de 400 kmh. Soto ato se pot relax In timp ce caaloese eu vera pent magi Deasuprastrézir aglome- Fate ae oageor au fost constute monegine vezi 7 On, Hao Revau ere eerTRANSPORT ‘ransportul este mijlocul de a deplasa oameni, ani- male sau bunuri dintr-un loc in altul. Acesta poate terestru, marin, aerian sau spatial. Jentru a cabtori sau a transporta mir- 4 F furi, oamenii au avut intotdeauna ne- voie de transport. De aceea, primele lizatii s-au dezvoltat de-a lungul raurilor. Oamenii au inceput s& cailireased pe spatele cailor si au folosit animalele de povara pentru a transporta bunurile. In aru 1928, Seopinot burr, cin Marea Bia tne. 2 fut coe mai ange ‘ltrs nestep de la ‘Londra la Edinburgh. COMERTUL PE APA Pe masura dezvoltarii civilizatiilor a cres- cut $i necesitatea transportului. Orice cen- tru comercial din aproierea apei a constru- e: it un port gi a inceput sa trimitt spre alte centre marfurile grele cu ajutorul barcilor. ‘Au devenit importante si vehiculele cu rofi. Dar putine drumuri erau suficient de 1 igor " 4 Xenulieues ero eistente pentru a suporta erute incdr- pose 0 ih, arn ‘Saepral in gates a ror 6 navelig zine, 1500 LHe: car ant egipean 300 LHe: busten ‘rag boi 4908: Far Mode! T aos prmamasné 1860: primele teat caok ends ol produsain seri. automabie 1 1880: elociped 1990: atemoot | 1940: magina de curse de 1960: atoturam Formula + 1950: motocicltd european de fate 265 1760: trkeua de post (postin) cate din plin, De aceea pana in sec. al IX- lea, transportul pe apa cu diverse tipuri de ambarcafiuni si slepuri s-a dezvoltat mult ‘mai rapid decit transportul terestru, iar comerful mondial se desfaigura pe mare. LOCOMOTIVELE CU ABURI La sfargitul sec. al XVIII-lea a fost inven tat primul motor cu aburi. Aceasta a dus la realizarea vaporului cu aburi si in 1820 la realizarea transportului pe calea ferata. Caile ferate au avut un succes atit de PE DRUM Pr ton rebuiu scare sou sg! asc dup uel, Apo, eu nop 5 ankereze anna pen tars port In ul anu 3500 He, surerentavncepl #8 felosessca carte co Incepna cu acea ponds, dean ular de an, rans au fos tot ls se war seu co trae de anal, Osoum,eporead lung do tmp nu ay ent ums Os laivortavea suomi constuto vasa raja de uma gosle, cae saa le +100: canta ge 1300: ea de povard 1500: ca i srasura 41990: vehicul mutpasape, putind tansporta pana la 6 magi spor‘TRANSPORT mare, inedt fn scurt timp au scos din itul afacerilor canalele interioare. Vapoare- le cu aburi, mai mari si mai rapide, transportau mai multi pasageri si bunuri - peste oceane, « iNFLORIREA, COMERTULUI Acest progres a avul ca efeet un comert infloritor. Pana la sfargitul sec. al XIX-lea, in cele mai mari porturi ale lumii erau angajati mii de oameni, iar in majoritatea Lirilor au fost complet extinse eaile ferate. Au fost construite retele de drumuri cu suprafata rezistenta, Marfurile puteau fi livrate din porturi si cai ferate direct in fata caselor si magazinelor gi oamenii puteau calatori la locurile de muned. Dez- voltarea drumurilor a fost inlesniti de 2 inventii: cauciucul pneumatic (umplut eu aer) si motorul cu combustie interna, care au dus la aparitia automobilelor moderne. 4 Tafel ater in erage ca Los Angeles, SUA, a dleventntradevr 0 problem din cauzs plus care aoestao produce 4 Aeronave rie, aemeni Zeppsinuui german, su const forme de transport de succes, la Inceputl anor pi 4900, Avand o lunge de 120240 m, ele puteau ‘jung Ia wieze de 130 kmh ain eRANGE OF 1 vane ou react mo deine pat arspota para 100 ae paage pat ‘TRANSPORTUL RUTIER ares Drumurile au devénit rapid cele mai utile cai de transport. La inceput, putini oameni gi-au putut permite si aib& magind persi nal, dar in 1920 au inceput sa fie pro- duse in serie automobile ieftine si ca- mioanele grele au devenit mult mai eficiente. In 1950, transportul rutier a preluat 0 mare parte a afacerilor ce se desfagurau anterior pe edile ferate, iar transportul aerian cu avi- oane mari, avéind motoare cu reactie au atras pasagerii vapoarelor transocea- nice, prea scumpe. nice a ga se sau ai mule pnt, eu cesar supimentare, cum a flit, 8h de bal TRANSPORTUL NAVAL DE MARFA Lien Astizi, cele mai scurte distante pentru transportul persoanelor sau marfurilor sunt drumurile, iar transporturile pe distante lungi se desfiisoara pe calea aerului sau pe mare, Grelele inearcituri cargo sunt trans- portate in majoritate pe calea transportului naval de marfuri, care consti in vase cat £0, special construite, ca petrolierele, va- poarele pentru transport de marfuri volu- minoase gi vapoarele container. Bicicleta este unu dntre ‘ole mai efcientemiloace de anspor pe dsiane scute 5 nu polueaza me ‘jul inconuratr. MOARTEA CAILOR FERATE, Dezvoltarea traficului aerian a dus la redu- cerea in multe {ari a traficului feroviar in ‘transportul oamenilor intre centrele urbane. Dezvoltarea sistemelor de trenuri subtera- ne in multe orage mari a contribuit la pre Juarea unei parti a traficului urban, cu autobuze sau tramvaie reducdnd poluarea. [VEZI: [avion, Baloane 5 ini bie, Bcicleté 31 motoct- lista, Barca, Magna, lcal, Hovererat ce aer, Vapor, Ten, Camion 51 Jautobuz. 266CAMIOANE $I AUTOBUZE Camioanele si autobuzele sunt vehi Je comerciale. Camioanele transport marfuri si produse, iar auto. buzele transport oameni. ‘ees este un carion stun Foden C din 1922. Au fos reciente pan in 1920 In 1814, eaminul Hattors ceate fost de armata bata in| Ribot Mondial Irie adobur londoner eta ji, eau marese capactatea (anspor calor ‘Camioanle mosere ran- pert conlainere preamoa- ite, usr de recat amioanele si autobuzele au multe {rsaturi in comun gi adesea sunt con- struite de aceleasi compan MARIMI DIFERITE Spre deosebire de masini, camioanele autobuzele au un spatiu separat, pe care este montat corpul vehiculului adaptat di- feritelor functii, Camioanele pot fi: usoare, pentru transport local si penttu transport de bunuri sau camioane grele, de peste 44 de tone, in timp ce autobuzele pot trai porta intre 20 si 100 de oameni AUTOTRENURI Exist 2 tipuri principale de camioane: fixe si articulate. Cele fixe sunt construite unitar, cu toate rotile atasate de acelasi sasiu, Camioanele articulate sunt alcatuite Gintr-o unitate tractoare, care contine mo- torul si cabina si un trailer, eare contine bunurile, Camioanele articulate sunt mai usor de manevrat si mai flexibile. Sasiul camioanelor poate fi adaptat diferite- lor scopuri pentru a transporta cisterne (care contin Tichide cum ar fi lapte, combustibil sau substante chimice), be- toniere sau motoare. in unele \ari, ca Australia, eamioanele rele transporta containere cu autotrenuri 267 ame 4 Rute de autobue de lunga distant fst nfintate tn ‘SUAdlin 1825, de Corocata Greyhound stn prezet se ‘ese in majonateafior cu un bun sisem de drum TRANSPORT DE PASAGERI Autobuzele pot fi simple sau etajate. Ce etajate pot transporta mai multe persoane intr-un vehicul ce ocupa aceeasi suprafata de drum ca unul simplu, Autobuzele foar~ te lungi sunt articulate aproape de mijlo- cul lor, pentru a lua mai ugor virajele Majoritatea autobuzelor circula in orage, dar altele parcurg rute Iungi, spre destina- tii unde trenurile nu ajung adesea. Tram- vaiul, un vehicul pe sine, se deplaseaza pe ute 4 Aatotrenuile (camioane arcuate ce transport mal mute remre) sun fleste in anspor spre zone indeparate CAMIOANE ARTICULATE Ln camion acl este a ait din captractr wn ser taller Capusradtr conte mot, eabina,rezvoxcle ‘de benzhna eles ate corponente, Semalerl transport incaedeatura. a ose prin de caput ractr, cu al orl uel compere rum a once rots Masing, Motor, Drum, TransportAEROPORT Acroporturile sunt locurile pe unde trec avioanele de pasageri $1 se transport bunuri. Tot acolo, avioanele sunt reincdreate cu combustibil, reparate si intretinute. | = Aeroporul O'Hare gin ricago este cel mai glomerat cn ume, pin livecdnd anual peste £4 miloane de pasager + Din cele mai aglome- Fate zece aeroportur, fase se alain SUA, + Aetoportlintemational Heathrow dia Londra ae oi mai mull pasager intemapenal, 38 de mi * American 2boaré mei ‘mult deca orice ats ‘nalune — impreuna, e| oar in jut de 735 mi ade kin ‘Avion care decoteana foosese ops deta do c2a pe care strzasza (Cee ston sunt en nlc ‘orase miei, cu zeci de mii de oameni lucriind acolo 24 de ore pe zi. Aeropor-tu- rile interne se ocupa de pasagerii care zboara in aceeasi lard. Pasagerii care zboara in sau din alti tara apeleaza la acroporturile internationale. Serviciile speciale din aeroporturi includ controlul pasapoartelor, emigrarea si vama LA SOSIRI ‘Toti pasagerii sositi cu zboruri internatio- nale trebuie s4 treacd prin vama pentru a se verifica daca nu introduc in tard nimic ilegal, de exemplu droguri. Vamesii sunt izati 4 gi sf verifice pe oricine ered ei cA ar transporta bunuri ile- ale. Ei verified si produsele pentru care calatorii trebuie s& plateascd taxe. PASTRAREA SIGURANTEL Securitatea in aeroporturi a devenit o prioritate incepdnd cu anii 1960, de cand numdrul atacurilor teroriste a crescut LAATERIZARE ‘Aviosnele aterizear pe pista de aterzare poise mics Ince pla 0 poarta Alc ule avionuli pa fdesehise in sigurants. Pasageripartsesc avionul cu bagalle de mn {5 marge jos sau sunt condui cu aobuzul pila acre termina prince Almeniaea Bageele spachetle sunt duse din cla avinvl ce terial ~ Controls trafouk ‘eran sunt poationad ‘mut deasupra aeroport 1 intr do eon. 5 folosese radar penta ‘a umn fecare avon pe eerae ¢ computere penta atasa rele de bor. El ransmi aon Fado inset plot. ‘Tofi pasagerii imbareati la bordul unui avion trec printr-un detector de metale, in timp ce bagajele sunt treeute printr-un aparal cu raze X, pentru a controla dacd nu se transporta arme sau explozivi. CAlatorii internationali folosese pasapoar- te pentru a-si dovedi identitatea. CONTROLUL TRAFICULUI AERIAN Aterizarea gi decolarea trebuie sa se in- cadreze in controlul traficului aerian, pen- tru ca avioanele 88 nu se ciocneasca cu Pamantul sau intre ele. Pe aeroporturile foarte mari, zona controlata se extinde pe sute de kilometti pe orizontala si mii de metri pe verticala, in toate directiile. Avi- oanele se rotesc pe cer, deasupra aeropor- tului, asteptdind permisiunea de aterizare Echipa tur de con- — tal drectioneszavateu! serian In ae 91a 50,ARHITECTURA Arhitectura este arta de a proiecta clidiri si alte structuri construite, durabile, plicute vedei si potrivite seopului lor. ‘Sid clas foloseste sand pat, eoloane gi seul Romani au constt apeducte cu arcerotunjte pete ros Castell aponeze au col- tulle opens intoarse Siculor convastante “a Mahal, din india, pre- zeta domur gminarete tice amitectur same, Perei de sisi blocunle inate ae bovtlordomina aritecure modern, tilul de arhitectura folosit pentru o adire depinde de materialele dispo- nibile, de ideile arhitectului si de viitoarea utilizare a cladiri ARHITECTI LA MUNCA Dupa cum este necesar s& stie scopul unei cladiri, un arhitect trebuie s4 cunoasca gi spatiul alocat gi suma de bani de care dis- pune. Modele si desene detaliate sunt exe- cutate pentru constructor, ardtind fiecare parte a cladirii si cum trebuie construita Aceste planuri includ aspecte practice precum sistemele de incalzire gi ilumi- nare, canalizatea si instalafiile sanitare. STILURILE VESTICE Arhitectura vestica a inceput in Grecia, in jurul anului 500 i.Hr., cu stilul clasic. Stalpii erau construiti dupa modele mate- matice, precise, ca la Parthenonul din Atena, construit intre anii 447 gi 438 i Hr. Incepand cu anul 200 i.Hr., romanii au folosit arce curbate gi domuri pentru poduri si apeducte. IDEI MEDIEVALE in timpul Evului Mediu, arcele ascutite gi vitraliile stilului gotic au inceput s& apard CLADIRI CU INALTA TEHNOLOGIE (pera din Syne, In Aveta, foceste materale de ina tenologe, preci st, belong cerarica Au fost necesare clove matematie complexe pent a vedea acd matelele vor prelua gules acess ruc neebgnute Ariel mace: au Inceput cua serie de derene, din exe computrele au sleuat gers 9h fore. poi -anceput constutea cin. Foema de eachile @ pus mari probleme de proectare — — suprafata continua de stil s Include o stuctur’ de ote, 269 4 Arte de asta folosesc materiale modem, pent a rea modelo na inoare. Centr EPCOT din Disney ‘Werle, Flora, este un dom geodezic. Acestea sunt puter rice §upoare, far suportun interne sau pare dept le sunt constute dn bucaiprefasicale mai ales in biserici. La fel ca stilul clasic al romanilor si al grecilor, stilul gotie a fost folosit de mulfi arhitecti de atunci. MATERIALE MODERNE Incepand cu secolul al XIX-lea, invent precum iluminatul, incdlzirea gi noi mate- riale de constructie precum ofelul, plasti cul gi fierul-beton au revolutionat arhitec- tura. Zgarie-norii cu cadru de otel au fost inventati in SUA, dupa descoperirea liftu- lui, in 1854. Arhitectura modernd este ade- sea caracterizata printr-o combinatie de idei imprumutate din diferite stiluri arhitec- tonice si cele mai noi materiale gi tehnici. ‘Acoporigurile ab au fost Z construe 88 arate asemenea pelorvapoareor cin potARHITECTURA, stl de ler al acoperigui teste acopent cu plu, pentru ‘preven pur wenvea SUSTINEREA Susi vane, Grouse tur ruleteorcon- ARHITECTURA GOTICA Catedral Chartres cn Fanaa fst cont inte ani 1194 1260. Ese un exarpl aient alti got pe care ate eropen au ‘cep st floseascd in jr anal 1150, Greatea cd ese supa {a st pon Aces luc fae ea srt spa foarte det [Ae au lost mle pen ait race sch, inant de 8 ant nen 9 pa. Rnd de coloane ace fn decorate Bote de ara sau lavane oe eoperigul este facut din ern gi cup Cietiees apcoape 200 oe uta {era stabilae calle. Fundatie flo ses tt atta poe ta cayicitdies ins, Poni vetical conde pivreain sus Ini laterale se afl sib con tft interior gla var rau incinat spre exterior. + Primele cli cezis- fente la cutremure au {ost construe de incagi Ela cloptl uriage bio ‘ue plata, care se mulau perfec. in impul ‘utremuruia, usagele ‘CONTRAFORTURILE ontaoturie permit ‘titeotore8 const lose pret subte, cu {eresire mari le susin Se Se ee Sages vite pen tr uel a0 Sercaperese ne. | Homa er buie 58 fie foarte gros, initial. rae 270Pop Podurile sunt structuri construite pentru a permite oamenilor, animalelor sau vehiculelor si traverseze riuri, canioane, cai ferate sau drumuri. Mewes podurilor sunt fixe, ins& unele sunt mobile — toate trebuie Tur proiectate pentru a rezista efectelor trafi- east = Gee cului, inundafiilor, vanturilor puternice, cocoat $a cutremurelor si schimbarilor de temperatu- 14, Prineipalele tipuri de poduri fixe sunt: pe piloni, arcuite, suspendate si cantilever. TRAVERSARE DIRECTA Primele poduri erau ficute din busteni sau pietre mari asezate peste rau. Podurile pe piloni au dezvoltat aceasta idee. Ele au 0 platforma neteda, sustinuti din loc in loc de piloni (stalpi) si pot si se intinda peste goluri de pang l2 300 m. Un pod cantile- ver este un tip de pod cu doud jumatal egale, sustimute de i jloc de o mica zoné PODURI IN ARC Datoriti formei curbate, podul in are poate fi mai lung dect podul pe piloni. Suporturile sale de la fiecare eapait sunt numite abutimente. Ele preiau forja de presiune exterioard datorata sgreutafii arcului propriu-zis. Roma- ni au fost primii care au construit poduri in are. PODURI SUSPENDATE Podurile suspendate pot acoperi distante foarte lungi, unde nu pot fi folositi stalpi de susti- nere, din cauzi c& réul este prea adane, de exemplu. CUM FUNCTIONEAZA PODURILE Pour sunt priate prt area wor omens (nd can agramele de cedesut, cu spe). Ee Web se suet depute pon pura pronagrovisiprecun $e #canenir ga veil: De asenenaa, padre Woby Jes exe a vibra intengeprovcate de vet puteice La un pad in are, presnes de pe supafaa intend grew tate) este drat car funcatle de pe fecare ra) La. un pod cantiover (eu conatig), greuatea zonel centrale este reparizaa in mod egal pe fecare sti de sustinere La un pod suspendat cablulecurbate vansfra msjoiatea Utah care punctate de ancorate de pe fecare mal La un pos ancerat ou cablur grouatea este egal eparizats unui sau mai mule suport central = Greutate Sustnare — Tensiune = Compresie Platforma este suspendata de turnuri prin cabluri de otel. © versiune moderna este podul ancorat cu cabluri, care nu are n voie de ancorajul greu. PODURI MOBILE Unele poduri sunt construite ca s se de- plaseze, lasind vapoarele mari $8 poati trece pe sub ele. Podurile basculante sunt taiate la mijloc, iar cele doug jumat pot ridica, unele se pot migea lateral sau au o parte mobil care se ridica, Podurile de pontoane pot funetiona ea poduri temporare. + Pott suspndat lion Glo dn San | MEE Franese, lung de 1220 m este sus | Afiesli, Construct, eras de dovd cab grease de tr, | Revol nous, Fier goalCASTEL Castelele sunt locuinte fortificate ale familiilor bogate si puternice din Evu malts castele sunt acum rr sunt folosite, in: DP: Primele case, rurte atte’, eraufacute din emo spamart. Castell din patra masva fu Inceput 38 fe eaten Jue ant 1070, CCattoleleconcentice au dou sau ma male 2idu gi intra puter pate O catapult gant num 1 sretuchet arunca pier. dB Mediu. Unele inex mai e. i Evul Mediu, castelele protejau orage, treceri peste rauri si granite. Ele erau folosite de asemenea pentru a veghea im- potriva invaziilor si a preveni rascoalele. MOTTE Primele castele au fost construite in jurul anului 950 d.Hr, de cavaleri sau lorzi. Brau situate pe un deal sau 0 colina inconjurata de un sant cu apa, iar in varfal lor era un turn de lemn numit motte. Curtea interi- ara adapostea cladirile, grajdurile, gra- narele si hambarele. Erau protejate de un- gard inalt de lemn, numit palisada. CASTELE DE PIATRA incepdnd cu 1070, castelele mari aveau un turn de piatr’s numit donjon. Turnul Lon- drei, primul de acest fel, a fost inceput in 1078. in turn erau depozitate méncare $i arme; acolo locuiau cavalerul si suita lui Prizonierii erau tinufi in temnita Zid de protec tecutine uri 272 Solidi floseau trl de asediu pentru a escalada TURNURI SI ZIDURI incepind cu secolul al XII-lea au fost construite ziduri de protectie din piatra, care inconjurau donjonul. La exteriorul Zidurilor erau construite turnuri, astfel cA atacatorii puteau fi loviti din directii diferite. Dupa 1270, s-a adaugat un alt zid exterior. Aceste castele construite in jpul cruciadelor au fost denumite con- centrice datorita peretilor lor dubli. SUB ATAC Un castel era atacat cu berbeci si turnuri de asediu, Frau aruncate bucati mari de piatra si proiectile in flaca, iar zidurile erau slabite. Daca un castel nu era captu- rat rapid, el era asediat. Multe castele au cdzut datorita tradarii, bolilor sau foametei FOCUL TUNURILOR in anii 1450, tunurile gi praful de puge rau destul de puternice pentru a distruge zidul. Castelele nu mai erau sigure in cazul unui atac. Multe au devenit ruine, ins unele continu SA fie fol palate sau case luxoase. ‘SUB ASEDIU ‘Aamatls alacu castle, cistugind due cu cataput gi btbecl sau span ‘undaple peru ca zee se prabugeasca. San cu ap ea scat cnupat, ate! net apn de asec £8 post cue pn liga nn, ‘Nacatc se aprau cu sur scope cu pick ede. este saul cv apd se constuia un drum cin pete 9 pamant Pentru spargerea zur se {folosea un berboce de asal. ‘Asupra atacaloror se aruncau pete mar $i ap erin,ORAs Un oras este 0 comunitate mare unde traiese silucreaza mii de oameni. Aproape jumatate din populatia lumii traieste in orage. DATE PE SCURT + Primele cinc orage ale lui, ca marime, sunt in ‘dine. Tokyo (Japonia, Sa0 Paulo (Braziia), New York (SUA), Mexico City (Mexic) si ‘Shanghai (China. | * Co suta de ani inainte, Londra era cel ‘mai mare orag din lume. | + In secolul al Hea Ht Roma a fost prim orag. | v0 populate de peste. | mil. de amen: | + Orasul Vatican, din Roma, este cel mai mic siat gn lume. VIATA ORASELOR ‘ncaa fap 8 conte urbane sunt ct ma ago- marae ma dense se cnsinese 2gaviesen pe ‘nv econo pati Osman care ees in rag ‘8 rita deseo in fara, unde paar este mai ‘shin Acsata nsearns ca sunt necesare site ‘ane de suru gi eae, penta 8 vanspoa pe acest in oa. ‘Jjoritatea oragelor sunt centre comer- ciale si administrative. Ele sunt de ‘obicei mai mari si mai importante decat alte orase din regiune, Nu toate orasele sunt mari. in Europa, un oras este o locali- tate cu bisericd. in SUA, denumirea de ora" se aplic& unei arii urbane bine de- limitate. Cel mai mare oras din lume este Tokyo, in Japonia, cu peste 25 de milioane de locuitori, inclusiv cei din suburbi AMPLASARILE ORASELOR Primele orage s-au inaltat in arii unde cli- ma permitea cultivarea pamdntului, Era important si accesul usor, pentru dezvol- tarea comertului. Venetia in Italia, Londra in Anglia gi Caleutta in India s-au dezvol- tat datoritd faptului c& erau aproape de apa, care le oferea rute de transport PLANIFICARI ANTICIPAT! Majoritatea oraselor de azi nu au fost pla- nificate; ele s-au intins pe masurd ce au crescut. in 1692, William Penn, fondatorul statului american Pennsylvania, a desenat un plan al orasului Philadelphia, care semana cu o retea, Acesta a devenit mo- delul pentru oragele americane. La mijlo- cul anilor 1800, un administrator france, baronul Georges-Eugene Haussmann, a re~ proiectat Parisul, cu bulevarde largi gi piete deschise, in locul amestecaturit hao- tice de strazi inguste de dinainte. ORASE-CAPITALA Fiecate fara are 0 capitala unde este lo- calizat guvernul, Cateva capitale au fost construite in acest scop de la bun inceput, inclusiv Canberra in Australia, Brasilia {in Brazilia gi Islamabad in Pakistan, in secolul XX. ins& alte capitale au crescut pe parcursul timpului si au un amestee de cladiri noi si vechi, insirate unele lings altele. Cele mai vechi zone ale unui ras formeaza adescori centrul acestuia, Multi oameni triese in afara cen- trului, in zone numite suburbii 1 Constuiea do sista ‘me de transport suber 1.0 relea bund ce dtumun Si vansportl in comun sunt 1 Magazin urversale rai elegant avag 1 Opera gale forme de dvertsment ‘a3u¢ amen in cert ragul VEZI: Aeestea au adesea lee in eladn mar #9 umos decorate ne descongestoneaza trad 9 creeaza spi Importante pentru alega cent ragull de suburb tung campardon in ‘Adapost, $osea, Zoarie= nom, Tren, Transport rage 273CONSTRUCTIE Constructia este procesul de icare a cev: caselor, a zgarie-norilor, a podurilor, a barajelor, a drumurilor sau a nayelor, (Camilo sunt Inc co ‘mai popuiar material de constne a caste. Tamplara este folosta erty eau principal ple ferestelecaselor es 7 (Gatreecairir inate sau sie navel se fxeaza cu se fering sau itr CONSTRUCTIE CU CADRU DE OTEL Blocite moderne ain mos ign un ctu de ep care sunt uae parourie pelle 8 peri Cade suport reas ebl,o53 cf pert pot sub, ou freste man. 1 Bare nate in form de H sunt unite pen inguruar, penta forma cade clin 2 Panoun metalic ale po elie sunt insure n cad O roles de sma es te Intnsd se oama beton [nists coastline 0 mare afacere ~ acoperd cam 15% din locurile de munca ale Americii. Proiectul celei ‘mati mari constructii din ume, un orag in Arabia Sauditd, la sférsitul anilor 1970, a necesitat aproape 52.000 de oameni, TEHNICI TRADITIONALE in trecut, multe constructii erau domestice. Fiecare familie avea o casa, grajduri gi diguri pentru irigatii, Materialele erau de obicei naturale si se gaseau pe plan local, incluzand lemn, argila, piatra, oase, piele sau iarba. Munca era facut’ manual. ZORI CIVILIZATH Cu eat s-au dezvoltat civilizatiile mai mult cu atat s-au dezvoltat si tehnicile de con- structie. Primele c&ramizi au fost facute in Palestina, in 6000 i.Hr., iar construirea ramidelor din Egipt a necesitat mii de mun- citori si matematicieni talentati. Macarale primitive au fost folosite de romani. 2 Pol port Hong Keng in timpl construc n 196, Ultima sechune a ramus este reat de peo bard ait cedesubt CONSTRUCTIE MODERNA Marimea si inaltimea constructiilor erau imitate de maiestria pietrarilor sau tam- plarilor. De la sfarsitul anilor 1800, noi {ehnici care foloseau cadre de otel si beton au permis construirea zgarie-norilor. RIDICAREA UNEI CLADIRI in construirea unei clidiri sunt parcurse doua etape principale, Prima data se toar- na fundatia, pentru a sustine structura Sunt folosite materiale dure, beton (Lurmat in sanquri) sau coloane de otel (ingropate in pimant). A doua etapa este construirea clidirii deasupra pamantului. Prima data sunt construiti peretii sau un cadru de ofel, care si suporte podelele gi alte materiale. La final, se adaug’ acoperigul. © macara tun este folosta penta lca rea mateo a locul necesr Pnoutile peretior an befon tuna st fate la extern casrut, VEZI: ‘tecira, Pod, Bara) Eajpt (antic), Drum, Vo~ por Zgarie-non, TuneBARAJ Un baraj este o bariera de-a latul unui rau pen- tru a refine apa. Accasta poate fi folositi pentru irigatii, apa potabild sau furnizarea energici. C pee baraje au fost construite in vul Mediu, cu circa 5000 de ani in urma. Ele erau folosite pentru a directiona apa pe cimpiile cultivate, prin canale de ____ itigatie, Un baraj construit pe raul Orontes, Baglin we foostemn in Siria, in jurul anului 1300 i.Hr. mai canoane ¢ vecdtor, sunt _itiga si ast4zi pe cele de Langa oragul Homs. fpanetor de sub a CONTROLAND INUNDATIA Astizi, barajele sunt inca construite pen- tru irigatii si pentru a preveni inundatiile si a furniza apa pentru hidrocentralele m electrice. in zone joase din China, Ban- Buaetedintetonde ga Eladesh si SUA au fost construite baraje fate acunuleacd spa invai pentru a preveni dezastrele. Alte baraje iar 9 putin ade sunt construite aga inedt apa sa fie colec- tata in locuri numite rezervoare. Apa este folosita in industrie gi in locuinte. BARAJUL DE HIDROCENTRALA Bare dea ikowriale oes fora api pont 3 ro Barge de acurulare ce eregie, Ee neces canta mal de apa 90 cadre ung sunt inf cu un perete go fs isflpn a fund bara. Cam 20d pracete in Ineo, ee refed apa in eres electicd mondial ene generat do bare consute lacun pu adn. Piet Apa din reer Foul ape Turin invita rece pines invite nite ramus peru ase rolirumitetwone, produce electcitate, BARAJE DE ACUMULARE Cele mai simple baraje sunt cele de acu- mulare. Ele sunt construite din pamant si piatra si au un miez impermeabil. Barajul de la Asuan, din Egipt, controleaza revar- sarea anual a Nilului si furnizeaz& putere pentru electricitatea intregii fr. BARAJELE IN ARC SLCELE DE GRAVITATIE, Batajele de gravitatie, din piatra sau be- ton, se bazeaza pe greutate si pe rezistenta lor pentru a refine apa. Barajele in arc sunt curbate; greutatea apei este impinsa in afa- 1A, c@tre canion sau trecatoare. Ele pot fi foarte subjiri de exemplu, barajul Vaiont din Alpii Halieni are iniltimea de 265 m, ins grosimea la baza este de doar 23 m. IMPACTUL CU MEDIUL iNCONJURATOR Construirea de baraje afecteazd mediul si distruge viaja salbatica. Unele baraje au ecluze pentru pesti, care permit migratiile contra curentului, pentru reproducere. DATE PE SCURT (cel ma mare bara) in lume este Baal Syme Talings, an Aber, cana. + Baral Grand Coulee, de 187 m naire, ope aut Columbia dn SUA ex cu 200m mai nal ect Mares Pram dn Et + Barjele eau ait de ‘pert n Mesopotamia antic nat eg rege Hamurab spuneou cd cine spages un bar putea Hvandut a a, pent phi paguele fermieni VEZI: Constnite, Eat, Energie hicraulicaADAPOST Adapostul este orice clidire sau structura in care trdiese oamenii. El poate fi locuit de o singura persoana, de o familie sau de mai multe famil Di 50.000 de ani, oamenii gi-au construit corturi si adaposturi, locuri pentru animale sau grajduri. Cénd o: ‘menii s-au stabilit pentru a cultiva pamai tul, ei si-au construit case permanente. Tonni cin Europa wise Incaravane vase de MATERIALE DE CONSTRUCTIE, De sute de ani, oamenii au folosit materi- ale naturale, ca lemnul sau piatra, eeea ce aveau la indemana. Argila si fanul erau a rmestecate gi agezate in forma de cardim la soare, Mai tarziu, oamenii au invajat s& ard edrimizile in cuptoare, pentru a le face mai tari si mai rezistente la apa. Ca: sele moderne Inc’ folosese cdramida sau alte materiale, ca betonul, ofelul sau sticla. Indonesieni au case pe pion In zone miagtinoace IN ORAS in anii 1700 si 1800, in timpul Revolutiei Industriale, oamenii s-au adunat la orage pentru a-si gasi slujbe. Zidarii si arhitectii au construit multe case si blocuri pentru a face fata cerinjei de spajiu crescute. As tazi, orasele se extind. {n jurul lor se afla suburbii impristiate cu case, majoritatea avind gradini particulare. Yuta mongoera poate i muta - ueties, oinare dn America, sunt cute cin cardi CLIMAT $I DESIGN in zonele impadurite din America de Nord si Scandinavia, lemnul este un material de constructi¢ important. In alte locuri, case- Te sunt construite mai degraba din caramida sau piatrd. CCoibelesudaneze av gea- mur mie penu cose 1 Datoré ispsitveor de captare 1 ene, ca acest paroun soar, Casale moderne sunt ma efciete Casele dn suburb au garae grad. | Colbet comenior tra adspostconraseazs cu apart renfele moderne de labios, In Mumba, Ind In pitile calde, casele au perefi grosi pen- tru a menfine récoare in interior. Casele din zonele cu multa zApada sau ploaie au acoperigul inclinat, ca apa sa se scurga. CONTROL COMPUTERIZAT Casele moderne sunt echipate cu gaz, electricitate, apa si sistem de canalizare in curand, in orase vor putea fi controlate prin computer iluminatul, caldura, securi- tatea, TV si alte aparate automate. < tioane de ‘amen’ din tats lumea locuise in apatamente de MSSM ticcun inate, mote = find carsrate pe = parcursul anor a 950-1960, mal ales in zee foarte populate, Jaritectura, Caste, Oras IConstructe, MateraCELE SAPTE MINUNI ALE LUMII Cele sapte minuni cunoscute de grecii antici. Fn 146 f.ttr, athitectal gree Phito din Bizant a elaborat o listd cu cele mai splendide realizari din lume, din care au rimas doar Piramidele din Gizeh, ruinele Templului lui Artemis, Mausoleul si Farul IN MEMORIAM Cele mai mari piramide din Egipt au fost construite la Gizeh, intre 2600-2500 i.Hr., ca morminte ale faraonilor Keops (Khu- fu), Kefren (Khafie) 51 Mikerinos (Men- kure). Mausoleul este morméntul Regelui Mausolus din Caria, construit in 353 i.Hr., le lumii au fost cele mai impresionante si renumite clidiri si monumente de vaduva acestuia, Artemisia, in oragul Halicarnassus din Egipt. Au fost angajati cei mai pricep mestesugari care au elaborat un mormant atat de frumos, incat si astazi, mormintele elaborate se numese mausolee. Gradinile suspendate au fost construite in jurul lui 580 i.Hr., de catre Regele Nabucodonosor , al II-lea din Babilon pentru sotia sa, prinjes& din regatul montan Media. t Manlepramide dn Gizeh, Ego Colosulde pe CONSTRUIT,PENTRU ZET eee Marele Templu din Efes, Turcia, a fost indltat in anul 350 7.Hr., de catre arhitectii greci Scopas si Apelles. Avea peste 100 de coloane, fiecare cu o inaltime depasind 20 m si decorate cu sculpturi. Templul i-a fost dedicat lui Artemis, zeita naturii. Sta- tuia lui Zeus din Olympia, casa Jocurilor jase ht Olimpice, a fost indlfatd in 433 iH, de Hakeamassus citre Phidias din Atena, Statuia de lemn avea o indltine de 12m gi a fost acoperita { cu fildes gi aur. Colosul de pe Insula Rho- dos a fost o statuie de bronz, de 40 m, a Zeului-Soare Helios, indltatti dupa infrdn- gerea invadatorilor, in 305 ful. si pribu- sit intr-un cutremur, in 224 i.Hr. Resturi- le au fost vandute ca deseuri, in 653 d.Hr. Stahia ls Zeus fin Olympia PRIMUL FAR Calea oe ace ere pot Alanis dn Eat fost extrem de perileas8. Pentu aver in spl nave 8 feet conerut ae Fas, ani 280 He Acasa ea nae de 140. arn vt a fos passa stata nul ze — ‘rbsbi Poseidon, zl grec mii. Tal pte f bserat dn lag. hid ate! navel spre prt Neapea dips cum se spune, se apndeas fir pent gidrearavelor rept upd 1500 de ‘an tumut sa ansormat ane Gridinle suspencate din Babion Templl ui Artemis intles VEZI: Bablon, Egipt (ent Grecia anticZGARIE-NORI Sunt clidiri foarte inalte, construit o se, pe tere- nuri foarte scumpe. De obicei sunt construite din beton, pe un cadru metalic, pentru birouri si apartamente. 1 Riicarea une ct na te ese 0 operate risants, Un constructor eseaiadnd ‘turin mpl constr Banc Chine, in 1980. iNAINTAND. Uni apie nar cum este 51 Ceneul John | ances) su shell da metal ia enterica | inftgenzs un poet de sic In ipl on Shae sec peescate desta be | je! our dee aa lc 2) puse loc corespunatr, cv ator macaraeer, Cab conde de snc Wee pire tae rca Chine, 1. Heng Kong, Londra, 244m, sewie 318m, (eae 77 eae Me american Elisha Graves Otis a creat in 1852 un lift eu dis- pozitiv de sigurant&, faednd posibila con- struirea zgarie-norilor, In 1884, William Le Baron Jenney a construit primul zgarie-nori la Chicago (azi demolat). Cele 10 etaje ale tui nu Far elasifica astizi in categoria zgdrie-norilor, dar structura lui de metal a pus bazele unei noi tendinte. VIATA ZGARIE-NORILOR Din 1895, New York-ul a preluat condu- cerea in ceca ce priveste construirea 2ga~ rie-norilor. Clidiri renumite: Woolworth Building (1914), Chrysler Building (1930) si Empire State Building (1931), cea mai inaltd cladire din lume pana in Cntr, New York, 417m, en Bulding, New doom Hancock. York, 284 m, Cheago, 344 m, 102 etje 00 eaje lates CChyster, New York, 319m. no atae (doberat in 278 1 sept 2001) 1960. OSCILAREA GREUTATIL Zeitie-norii trebuie SA suporte 0 ereutate foarte mare (Empire State Building ~ cca 400.000 tone) sis reziste unor vanturi puternice, fiind necesar un cadru robust. Acesta poate fi facut din beton armat, desi seheletul este de obicei aledtuit din grinzi de ofel. La construirea Centrului John Hancock din Chicago (1970) s-au folosit grinzi inerucisate, iar Sears Towers (1974) este alcatuit din 9 tuburi uriage de otel, sudate pentru a forma o structura unica SUPORT SUBTERAN Fundatiile cladirilor inalte oprese osci- lactiile acestora, Adane, in pémént, sunt infipti stalpi (piloni de sprijin din beton si metal). National Westminster Tower, din Londra, are fundatii de 18 m adan- ime, eu piloni introdusi ined 24 de m in adancime. Tun Najona Canadian no toomai un ztie~ oe dae cea ra) vrata oie din ume, avird sam s Lumpur, Chicago, 452m, AB eile 443m, 1 ete VEZI: ‘Amhtactur®, Construct, ‘America de NoreTUNEL Tunelurile sunt pasaje naturale sau artificiale, construite pe sub pimant. Ele pot dealuri sau munti sau pe sub sol sau apa. tunelurile sunt construite pentru a avea drumuri, eai ferate, conducte de apa, retele de canalizare sau cabluri, pentru a gisi depozite de minereuri sau pentru construi- rea de adaposturi sau depozite subterane. Tunelurile prin care se transporta persoane trebuie sd aiba sisteme de ventilate pentru indepartarea furului si circulatia aerului proaspat. TUNELURI ANTICE S-au construit tuneluri din timpu- rile preistorice, cand locui terilor au inceput sa extin naturale si sa sape peniru a gisi cre- menea necesara confectionarii uneltelor. Imperiile antice construiau tuneluri pentru adapostirea mormintelor regale si a tem- plelor, precum si pentru transportul apei necesare irigarii terenurilor agricole. Romanii au construit tuneluri ce asigurau conectarea apeductelor. EXPLOZIVI $I PRO Primul tunel major de a fost construit in 167 , de 158m, 128 Beziers, Berbeciputericiforeaza capa tactor inate Capa tetra role cli taeto renter, BURGHIU DE SFREDELIT TUNELURI Masinie modem de sredelt tunel sun nite burgh enorme, ca sin tctor oat rezitn, in wot, Aces pat eel pen rte mo, cum af eaearal eu i andament nt de un segment agli de beton le 1.000 pe und. Burghil este imei ctor, ere postoneanaeegrenil Franta. A fost construit prin explodarea peretilor unui deal stncos. Construirea tunelurilor necesita invelisuri de protectie. Inventat in Marea Britanie, in 1825, de inginerul francez Mare Isambard Brunel (1769-1849), inveligul protejaza muncito- rii in timp ce sapa. Pe masurd ce inveligul este deplasat inainte, peretii tunelului sunt susfinuti cu zidaie sau beton. Brunel a fo- losit metoda la construirea primului tunel pe sub raul Tamisa, din Londra, in 1843 TUNELURI SUBACVATICE metoda ieftina pentru tunelurile subaevatice, ca cel pe sub portul din Hong Kong, este siparea unui gant trecdnd prin sectiuni prefabricate din ‘metal sau beton, care se imbind; se trece la pomparea apei si umplerea santului + Tune Tarisa, consrut de Mare Brunella nceputu ani lor 1840, a fst pel tunel subacvatc est inca in flo sina Tn zlele roast, ca parte a reel! merolu london 279 Un operator st ini-o cabind de conto din salele caput tetor A Tunell decal feraté pe sub Canalul Ménci are 49.2 km lunge. Deschs in 199, a fost consti in 3 an i umstate — Pamartul este seos pe o banda transportoa fe. de cite un lung suru athimede rota Segment rector al Transport ce matenal escvat |__PE SCURT + Cal mat ag tne in Lume, consit Bella 22 sb rol Soteat 057 mat 10m + Cel mating tunel ster Gn une este tunel (Gothard dn Eveta, eae are 183kmin urge 1a fsttemina nant 1960, + Cel mal tung tunel de ele feral ete Sean, cae nee nsulee Jponeze Honshu gi Hokkaido. Ace 53.9 km gine gia fost, writ n 1988. 4 Doar cu cale 2 labe din {ata carta ponte sapa ‘nelun mie, de Sori mat ‘oped decst un burgh pent steselt tunel VEZ! Hibernare, Miner, PetrolOamenii construiese drumuri pentru cilitorii gi transport. Astizi, autovehiculele transporta cei mai multi pasageri si cele mai multe marfuri din lume. Sel naval Nour rire aunt eetome de goele aude, care per rma valu conortabs sigur inte asta) imele drumuri erau carari denivelate, formate prin pasirea oamenilor, calato- rind intre sate. Uneori au fost depuse ca rari de cherestea asupra terenurilor mlasti- noase. Putine erau adecvate pentru cireu- latia carufelor, in special pe vreme umeda. DRUMURILE ROMANILOR Romanii au fost printre primele popoare care au construit drumuri de calitate buns Topografii planificau ruta, ghidandu-se dupa vechile cari sau stabilind drumuti noi, drepte, adecvate pentru circulatia ve~ hiculelor de marf sau a armatei marsdilui- toare. Orasele s-au dezvoltat in punctele de intersectie ale drumurilor. Drumurie nepavate au su prafeele pictus sau de pa ‘mént, noccioase dung plese DECLIN $I RENASTERE, Dupa romani, construirea drumurilor a cu- noseut un declin. Atat incasii din America de Sud, cat si chinezii, aveau sisteme de drumuri avansate, ins, In Europa, majori- Supatetele cartricr sunt de Diets. Acestea se regasesc in zonle lena, cu puIN trae Soselle principale ay su srafnereistere la once \weme § pot suparta camioane gree, Fundaji inteioars Fundament ava) Refugio CONSTRUIREA SOSELELOR In cazu une oss adore primul sat este funda inf roar de pat care nelezeste pln Fundament se com une dn plate avtnd mases de 4 om, Pall superior pate Faia dn beton sau bum pee mil Marca, uminie respect semnets de crouse dau sguaria cation tatea drumurilor nu erau mai bune decét cArarile denivelate. In sec. al XVIII-lea, armatele au construit drumuri mai bune pentru transportul proviziilor. In 1816, inginerul britanic John MacAdam (1756-1836) a publicat noi proiecte de drumuti, cu straturi bine uscate, de pietre si pietris, legate impreund cu nisip, folo- site la construirea majoritatii drumurilor din lume. MASINI in anii 1890, automobiligtii necesitau drumuri mai bune. Pana in anii 1930 s-au construit primele refele de sosele in Italia si Germania, Astazi, multe orage sunt dominate de sosele gi de trafic, cauzand probleme de poluare si de siguranta, Construirea soselelor a deschis drumul spre regiuni cum ar fi Amazonul, daunand mediului inconjurator. “+ rumunie omane erau constute an ple de pe te, Erau construe §| folie de amals,MASINARIE Masinaria este un dispozitiv care face ca munca noastra fizicd si fie mult usurata. El poate fi simplu, ca un scripete, sau complicat, ca un automobil. / paratele simple usureazdi munca si pot { fi folosite ca parte a unor unelte com- plexe. Exista gase tipuri principale de dis- pozitive: parghia, scripetele, roata si axul {sunt forme ale parghiei) si surubul, pla- nul inelinat si pana (forme ale planului inelinat). MASINARI DE BAZA Prin folosirea unei parghii se poate mari efectul forjei sau a efortului care i se apli 4, Ea are nevoie de un sprijin (un punct fix) pentru a o sustine. Prin pozitionarea corect a punctului fix, un mic efort apli- cat la o parte a parghiei poate ridica 0 gre- uutate mare la celdlalt capat. Obiectele gre~ le pot fi migcate folosind un plan inclinat, ca bustenii folositi de constructorii pirami- delor pentru a migca blocurile de piatra, sau cu ajutorul unei rofi sustinute de 0 axa. “Treugonlflosese at nea gurubuui sa para. ‘Caps spireat asgura prnderea pternied, OQ. cy 0 toarecs este 0 psrghie 0038. Suubul ete unc fnesau de spr iar lamele plese in jr FORTA MARITA Un surub poate apropia sau departa ele- mentele unui obiect (ca un levier). Un sistem de seripeti foloseste > rotile pentru a schimba direc- fia fortei produse de tra- gere. Capatul (0 axa) Patrol pent poate departa ma- ridcarea ne terialele sre ce pa tor ma: man omaha opera nea Sandi cra prin capac, intenp ce rote iat, et inar iamele tet RIDICAND GREUTATEA Cel mai simp tp oe sorpete ete o ros un gan, fen. fn au un ay 28 ae in jl gan Tragitoru sch deci foe aps o8 dacs unin ete rac in jo, 0 preoan poate rida o reuse ‘mae. Cu et imu serps sunt coneca pinto singra fun, ou at ietaea ce poate at scl eto cept PRIMELE MASINARIL Roata olarului, inventatd in jurul anului 3500 1.Hr., a fost una dintre cele mai vechi maginarii. Altele sunt fusul, pentru a toarce fibrele din fire, r&zboaicle de fesut, pentru a tese firele in haine, plugul, pentru a intoarce pamantul greu si foalele, pentru a sufla aer in foe. RAZBOIUL $1 MUNCA, Primele inventii din razboaie sunt berbecii (pana) la asediile cetatilor si catapulta (par- ghie). O dezvoltare importantd a rotii a Ea combina principiile Pe ma- sur ce se Invarte, ding ei se potrivese cu alte roti dinfate. Ea poate schim- ba viteza si directia fortei depinzind de numarul si spatiul din- tre dinti Rot ie sorpetlu TRECUT INVENTIV Grecii antici au folosit suruburi, strunguri (pentru prelucrarea lemnului), macarale de constructie si mori de apa — primele masini care nu foloseau forta animala. Ei au desco- perit e& aburul poate fi folosit pentru punerea fn functiune a magini- lor. Dar nici grecit si nici chinezii, tot atat de inventivi, nu au fost interesati de masini care sa le uusureze munca, deoarece sclavii erau multi si ieftini InctreatrsMASINARIE PRELUAND TENSIUNEA Uwe pf hiauce sau cre opareaza pe baza ci ni locic, ea cel sn imagine, Franghie de Wace, facie dn cab de fst date sa eoborate do un spate inva de un motor eect aa 1850, mgneru Elena 6 Oe a-nvena privulitt ‘ipa cu un peat automate sauna - cama de squana cae puoa rover cere ius, dae rahi sf rt APARATE MEDIEVALE, Inventii mecanice importante ale Evului Mediu includ arbaleta, moara de vant, mecanismul de ceasornie si presa de tiparit. in sec. al XVIII-lea, cilu- garul englez Roger Bacon a prevazut folosirea auto- Cablun de vehiculelor, avioanelor si suspesie submarinelor, eu mult ina- inte ca tehnologia gi mate- rialele necesare acestor in- venti sa fi fost disponibile, ‘ine de ghia} ‘de cabinet MASINILE, INLOCUIESC MUNCITORUL Pe masura ce munca devenea tot mai scumpa, ideea de a face masini care si lucreze mai mult a c&ipatat sens economic. Din secolul al XVIlI-lea s-a dezvoltat un nou fel de industrie mecanizata, In Statele Unite, Armureria Federala din Spring field, Massachusetts, a fost pionierul producerii mecanizate a flintelor pentru armata. In Marea Britanie, inginerul Mare Brunel a proiectat 43 de magini care puteau produce 10.000 de scripeti pe an, reducdnd astfel forta de munca a doche- 1 De Is nventarea roi lau, cava a avd dees seipetelui Adaplind cape, 0 reas putea de asemenea sa rice apa de fa un nivel a all, pent iat abina = ‘acet if de ‘observatie are Tan desis, (ema de siguanta Contragreuate (eb de tracfune rilor Marinei Regale de la 110 angajati la doar 10. PUTEREA BRUTA. Inventarea motorului cu aburi, ce consuma carbuni, a furizat © noua sursa de energie. Spre deo- sebire de animale gi om, motoarele cu aburi nu obosese si nu sunt sensi- bile la clima. Motoarele cu abuti genereaza energie in fabrici, mine, vapoare si locomotive. 282 Directonarea itu cond vtazeMASINILE DE-A LUNGUL ISTORIEL ‘Acum 100.000 de ani. cameni din Epoca Piet ‘leseat mas sol capi, pan an ‘5000 Lr. Piogu (o forma ge pand) este dei flost 3500 THe. — Rota o'arul este o inven piv 43200 Lr = Mesopotamienifolosesc roaba, 2600 LHe. Eaiptent antic flosesc plana incinat si role pany 2 migcablocutle de piaira pentru aramid. 200 Lr. — Surubu ju Arhimede (ca un tibugon mare) ‘ste flost Beni @ absorb: apa din run, pentru igap. ATBT-~ Regul oe fat 3 revoluionat indus teil 1804 — Roe locomatveor sunt vette de fora abut EPOCA MASINILOR Pentru a produce masini au fost necesare unelte de prelucrare pentru turnarea de metale, surubelnite, angrenaje, freze si polizoare. Standardizarea componentelor usureaza mentinerea masinilor in functi- une si repararea rapid a lor. Inventii importante includ mecanisme ca dinamul, motorul electric, presa hidraulied si herbecul, Industria confectiilor textile si de incalfaminte a fost revolutionata de aparitia rézboiului de fesut in 1846. AMENINTAND. LOCURILE DE MUNCA Folosirea masinilor in industrie a avut ca rezultat cresterea productiei si ieftinirea produselor. Insii oamenii au platit un altfel de pref. Muncitori, inclusiv femeile si copiii munceau mult pentru salarii miei. in anii 1880, sociologi, ca engle- zul William Mor au plins de faptul cA maginile dis- trugeau forja de munea umand, reducdind oamenii la conditia de sclavi. Unii oameni au stricat masinile, crezand ca cle le vor ocupa locurile de REVOLUTIONAND MUNCA Revolutia maginilor a afeetat agricultura, unde masinile au fost folosite la recoltat, balotat gi treierat. Transportul si comertul au fost revolutionate la mijlocul anilor 1800 de locomotiva, vaporul eu abu ‘banda transportoare, Masinile au invadat birourile si magazinele, sub forma ma- sinilor de scris si a caselor de marcat. | Gicurle pt fi manuale (ca cel cu sur animag) nea de sus, ent automo- bie) sau hiraulce. Ele Sunt masini concepute pentru a nia gi susie 0 incarcau gre, precum wn automobil pun te pti. Inve un maner ‘emai multe or operator ‘plc ofr mic, ce va Fransfornatd into forts mare, care va dca auto mobil wept. LUMEA MODERNA Masini noi, cum sunt automobitul gi avio- nul, au inceput s& transforme Lumea la Inceputul secolului al XX-lea. Invenfia motorului cu reactie si a rachetei a permis oamenilor sa calitoreasca cu viteze de neimaginat inainte. In case, obiecte de wz casnic vechi, ca presele de unt au fost inlocuite cu masini de spiilat, aspiratoare si cuptoare. In industrie, roboti si compu- tere controleazai multe procese de produc- tie. Materiale noi, ca plasticul, ceramica sifibrele de carbon, inlocuiese azi me talele pentru a construi masini care sunt mici si cu toate acestea mai eficiente > stvitorl este © magins car ric grou {at folsind presiunea unt che (rida), Maginla héraulce simple au un elndry cu un piston mare guru mic in interior su (0 fea apicaa pe piston mic este transfert pislonull mare, crescand fra Un cuditor de zipada are doud rmolcare,unul penta autovehiu propzs far eka nvr toba Lomeli cowceazd zipada pe [VEZ cae 0 decfoneaza in sus, cite trape. Pe masa ce camonul nan feaza, esa tot mat mult pad, ‘Aviomobil, Motor, ‘Aparate elctrocasnice, Revoluta industria, Indusine, Invenie, Robot.APARATE ELECTROCASNICE Aparatele electrocasnice sunt obiecte care fac ca menajul si fie mai usor. Ele ne-au schimbat viata si au imbunatatit igiena publica si hrana. ascle din farile dezvoltate au o gama ' larg de astfel de echipamente. Multe i sunt folosite in bucatarie pentru a pastra sau prepara hrand, precum cuptoare, vase, mixere, frigidere, lizi frigorifice si cuptoa- re cu microunde. Altele, ca masinile de spailat, uscditoarele, maginile de splat vase si aspiratoarele, ajutd la curdtat De cand s-a inventat electricitatea — 0 forma de energie care poate fi convertita in migcare sau caldurdi — au aparut alte echipamente mai sofisticate, Majoriateapratoarler de pine 9" stun end sen ot dndunu a ans ter perature stabi ZAUA SPALATULUL inainte, menajul de rutin putea fio slujba permanent, Era sa- crificata o zi pentru spalarea rufelor, folosind un spakitor si un storedtor. Hrana proas- i pati nu putea fi pastrata mult timp, aga c& oa- meni faceau cum- paraturi aproape zilnic si prepararea ‘Aregazele pot obs divers combust. Aragazela me: ere, ur de erat, nce rami, flosese eecrtates| Pema mara de spalat Linventat'3e Hamiton Smith, SUA, 1858) floene toto fe, ASPIRA- TOARELE In imp ce separ wage pro inunta, 0 prio ‘epostesza mizena. Sarl ‘eco fn prorat 9 aconescS ‘aun itu, nip ce asi towel esac oosese un ‘vit do ar penta cna rizeta~ ae! iin fod Veni tiger ventote Tera See de Ferdinand Care, Fara, 1858) erau rete cu bloc oe great ‘aru se rotete cu pnd 121488 kmh, er ia zene 5 pra! OD er murda, rela de calet au fost fo: leat oe secoe, since incaite pe soba, apoi cu gaz $id 1891 cv electitate 284 Partule oe pat Motor elecic inva o pare care > Percy Spenser (SUA) ivertat cuntorst ‘cu mierounde in 1945, fling ‘ehrologia pent apararea mitra «in mpl cel deal ea Raze0\ Mondial hranei dura mai mult, Carpetele trebuiau si fie scoase afard gi batute pentru a scoa- te praful GATIND MANCARE Majoritatea cuptoarelor folosese gaz sau clectricitate, pentru cit sunt mai usor de controlat. Gazul, ca metanul sau propanul, trece printt-o valva si arde in contact cu aerul, eliberdnd caldura. Cuptoarele elec~ trice att elemente ce contin cabluri rezis- tente la trecerea electricitaqii. Cum curen- tul este propagat prin cabluri, energia elec- tricd se transforma in ealdura. Ceaunele si prijitoarele funetioneaza in acelasi fel. CUPTOARELE CU MICROUNDE Cuptoarele cu microunde contin magne- tron, care transforma electricitatea in microunde sau unde radio de frecvent& inalta. Microundele fac moleculele de apa si grasime de la suprafata mancarii sa vibreze foarte repede, producdnd caldura Caldura trece de la exterior spre centru, MASINILE DE SPALAT Au sisteme de control eu mieroprocesor. Un motor electric roteste cuva plina de rufe, inainte 51 inapoi, imitand spalatul manual. Hainele sunt agitate in detergen- tul fierbinte, apoi cla tite si invartite cu vitezi, pentru a fi stoarse. ‘creeaza un vid partial, ce face ca VEZI: sera poh se nau sa Moxie, baneMOoTOoR Motoarele sunt aparate ce transforma energia in lueru meeanic, pentru a pune in migcare vehicule, a conduce alte masini sau a genera electricitate, Pie fomines oe abuti, cu benzina, diesel, cu reactie si tip racheta. Fiecare este alimentat cu ener- gie prin arderea (combustia) combustibi- Tilor: benzina, carbunele si motorina, Aproape toate au ardere interna; combus- tibilul este ars in interiorul motorului, eu exceptia celui eu aburi si cu combustie externa, PRIMELE MOTOARE CU ABURI in secolul al XVIII-lea, mare parte din puterea necesari Revolutiei Industriale bimmotcureace | Gra furizata de motorul eu abu. In 1712, e *© englezul Thomas Neweomen a conceput primul motor cu aburi, care pompa apa din mine. in 1765, un inginer scofian, James Watt, a imbunitit acest motor, rezulténd 0 masind mult mai effcienta Curand, motoarele cu aburi erau folosite la utilajele din fabric’, precum si la loco. motive ca Rocker (Racheta), construita de inginerul englez George Stephenson, in 1829. FRANK WHITTLE 1907-1887), ofter in Avia Altar Brians, @constut LOCOMOTIVE CU ABURI WERNHER VON BRAUN 4 Un deltaptan cu motor floseste un meta in doi 12 mal usor, mai fin 1 ult mai puteme la 28 8, deedt un moor n pat trp PUTEREA ABURULUI Intr-un motor cu aburi, focul fierbe apa, formand aburi de inalta presiune, Aburii se extind, imping un piston in si dintr-un cilindru sau invart palele unei roti, ea un Ventilator, numit turbind, Acestea pun masina in migeare. Majoritatea motoarelor cu aburi au fost inlocuite de motoare cu ardere intema. Multe generatoare actuale din centralele electrice lucreaza ined cu turbine cu aburi MOTOARE CU BENZINA Maginile, camioanele, autobuzele, multe trenuri si avioane folosese motoare cu ardere interna, alimentate cu motorind sau Locemivle cu abut a dominate feral al mi inp de peste 190 dean. Gazele fet (912-1977), gel ethos! ae crburall nconkau ve cu ap, ranlomnd apa in abur ADU Yacea prin cd ‘impala deal Rézboi Mondal a coat racheta V2, primul prec shia, echpat cu motor eracheta. impinged pstonul inant nap. Pond Irpingea bets mane Ina nap, one si sngrenind ola. Aga carouel ara ransporate in tender Condes Compariment cu abur Bielmaniveld Rezerorde apd pen abur_Valid.de siquranté Carbune, Surplus de abur Clindea Piston Maniveld Conducta pent clduré (upton pnt cérbuniMOTOR Irvarea amestecu- 1 gercombustbi UN MOTOR in PATRU TIMPL Automcbile au metoare cu larder nied, cu pisoane (ores Ini-uneancru fe pau tmp (pstonu face ua migcan in us i doua Jn js) Aera gcombustéil suntisate 88 ine ini Gu piston de cate valve i supenoate, Expozia com. ust aprins misc ps tonal, care mcs o manwvela ‘Acsasa inva bila-man va (un ax conecat art), eile manvela ‘spate Pe masura ce piston coboar as: pird amestecul de aer 31, bens in iin cu benzina, Intr-un motor cu benzina, combustibilul se amestecd cu aerul intr-un cilindru, iar © scanteie provoaca explozia acestui amestec, care impinge pistonul in sus si in jos, in patru timpi MOTOARE DIESEL Ca gi cele cu benzina, ele au cilindri, pistoane, valve si alimentare cu combus- bil, ins nu au bujii sau sistem de aprin- dere. Combustibilul explodeaza pe seama cildurii provocate cand pistonul com= prima combustibilul amestecat cu aer in cilindru, Explozia misca pistonul TURBINA CU GAZ Un motor cu reaefie sau 0 turbind cu gaz nu are pistoane. Aerul este aspirat indun- tru, prin partea din fara a motorului si apoi comprimat de catre palele rotitoare ale unui compresor. Apoi aerul explodeaza in camera de combustie, unde este aprins cu combustibil aviatic. Gazele fierbinti sunt eliminate prin partea din spate a motoru- lui, impingand avionul inainte Vals Apindee, 0 scéntee arinde combust forondpisonu s2coboare {ivarind betsmanivea compres, Pistol se ried, comping famestecu aerbenzins preg pentru apancere CATRE STELE, Ca $i motoarele cu reactie, rachetele folo- sese gazele rezultate din ardere ca s pinga vehiculul inainte. Spre deosebire de motoarele cu reactie, rachetele nu ard com= bustibil cu oxigen din aer, deoarece in spatiu nu este aer. Ele au rezerve de oxi- gen, de obicei oxigen lichid. Combustibi- ul se aprinde spontan, cand e amestecat cu oxigenul, sau este aprins de o scanteie, DATE IMPORTANTE Aerul ese asia indunt, Evacuarea gazelor ‘de epapament Aesteae ni sop | iu, piston se Filed pent a evacua ge zal rimase In uma ari Gaze reztate numa araeni urns "Secolul 'aH Hero al Alexandr nvenieazd un motor cu abu. 4862 Alphonse Beau de Rochas inventeaz& cicil In pat mpl 41876. Nikolaus Otto constriesteprototipul motoruli de autometil 4878 Sir Douglas Clerk inventeaz& cicll in doi imp, +1882 Rudolph Diesel patenteazs motoul diesel 41930 Frank While construe. prim motor cu react functional, 41939 Primul avon cu react, Heinkel, zooara in Germania, +1944 Prima rachet V2 ese rasa asupra {ntelor namie. UN MOTOR CU REACTIE Trtein motr de avon cu reste, aru este asprat pin fala rotor, de te pale wiagece se nvatesc. Aru este apoi ‘Compas rect in camera de combuste (de arcee), Lunde este apn, Avionul est impins inant, e care gazele rezutate.Aceste gaze image tubing cae pune’ finaure [VEZ est ‘Aparat de zbor, Automo- i Elecrictate, Energi, acne TenENERGIE Energia este capacitatea de a depune un efort. Un obiect, o substanti are energie dack se poate migca sau poate genera cAldura, sunet sau electricitate. Energia luminaasa sca ura de pe Pamant provin majottar dela Soae nd cova so mig, de exemplu un automobile foiseste energie cnetca ’ U Puterea exploziva a cina- mel este data de energia Chimie stocata in ea Un rao produce sunet fot atom aeruki 8 voreze == Un ciocan care caboar pen: try alow un cu fooseste energa penis a gris x Energia nucleard ia cea mai Grama’ forma in tno Une’ exponi nuceare inertia ese peste to in mina solara sub forma de lumina si cdldura, intt-un CD-player ca sunet, intr-o bucata de rbune ca energie chimica. Ea poate fi transformata dintr-o forma in alta, ins’ nu poate fi niciodata distrusa, OBIECTE iN MISCARE, Una dintre formele de baza este energia de miscare sau energia cinetica. Obiectele grele, care se mised rapid, au mai multi energie cinetic& decat cele usoare, cu mis- care lent. Energia cinetica a unei masini este mai mica decdt a unui camion, care se migcd cu aceeasi vitezi, O main par- cata nu are energie cinetica. ENERGIE CALORICA nergia caloricd este in legatura cu cea cinetica. Un obiect este fierbinte deoarece atomii sai (particulele mici din care este alcatuit) sunt in migcare continua. Energia calorica a unui obiect este energia cinetici a atomilor sai. Cu cat atomii se migea mai repede, cu atat obiectul este mai cald. INMAGAZINAREA Energia stocata pentru mai tarziu se nu- 4 Un alergatorapteptind satu une! curse este ca un resort. comprimat. Cand pistol statendui da semnall, eneraia Potentials inmagazinat in mugchi alergatorulu este rans- format in enrge cinetiea (de migcare) a alrga 287 Energia ch imiea este depot Tn atbune carounele finmne g asi central elecrea fomatain ‘energie circa Patru cncimi din Energia energie sis lected peste sub forma ovine Ge cara energie lumina, CICLUL ENERGIE! Soaree este princpala sus de caldua a Pamariul De cate on este flosta, ener ii schimba forma, Petrol, gazee naturale si cdrbunele le folosim nsipinde meste energie potential. Un resort sto: cheaza energie atata timp eat este compri- ‘Cand este eliberat si revine la forma ala, energia potential devine energia cinetica. Un saritor in apa, ghemuit pe trambulind are energie potentialai, care se va transforma in momentul cand el va sari. FORMA SCHIMBATOARE Legea conservarii energiei spune cd ener- gia nu se distruge sau nu se pierde ni data, insd igi poate schimba forma, DeENERGIE exemplu, daca un baiat ce aluneca pe niste patine cu rotile incetineste pana in momen- tul in care se opreste, energia lui cinetich —- JOCUL ENERGETIC FLIPPER, desereste in mod gradat, pand la zero. Energia Ip schimba In mad conta stare, niu jo de per, ener poten este Energia nu dispare, ci dimpotriva este ‘anstarmala in eneigie oneal in meycate va ave erin $8 iovtneasc, dart era transformata in alte dou’ forme: caldnrd rin contac cu veeee pt ale apareu, Energia ele oles In imp ec, nn se si sunet, Caldura creata de frecarea patine- Pets tanstmsin caus Cin eo dn 91 eng B inggind cx © mane, vteza bil crete, lor pe sol inealzeste rotile gi pamantul, Energia sonora poate fi auzita sub forma zgomotului rotilor. ENERGIE $I PUTERE Camenii de stiint& masoara energia folo- sind unitati numite jouli (J). Puterea ~ par- tea din energie care este folosita — este masurata in wati (W), Idea de putere im- plica timpul. Daca in doua vase se incal ss Teg napa miners, zesie un litru de apa de Ia 10°C la 100°C, charin spt be Int imbele cedeaza apei aceeasi cantitate de meni energets. ene po- energie. Dar daca un vas incalzeste apa in tenfalé a mind jucatou jumatate din timpul necesar celuilalt vas, ‘ ses Fonte oo primul are 0 putere dubla fata de al doilea Puterea nucleard elibereaza energia conti- nut de nucleii atomilor FACAND-O SA LUCREZE Energia nu se pierde, insi poate fi risipita Cildura este prineipala cauza a risipet de energie. De exemplu, un bee transforms Ebernd miner | \ acest pune Bain gia lui electri igre. Err poay Sas arate atl n ener cnet 2 seamn de asemenea cd i Ahram, resursele naturale de energie ale Pamantu- lui sunt in mod con- stant risipite motoarelor de autovehicule Pe mésura ce bla se na in ntenorl apa Fal ncepe 88 ince neascd~ energia sa cine- tea incope ge transfor ime n calcd. Fipperele Slobstacolee au aren, ent a mar viteza ble VEZI: Ecologie, Elecritata, Fonta i migcare, Caldu- 18, Lumina, Magnetism, Energie solara, SunetENERGIE NUCLEAR Energia nucleara inseamna producere de electricitate fo- losind cildura eliberata prin schimbari ce au loc in nuc- leele atomilor, proces numit reactie nuclear’ controlati. -ntrul unui atom se numeste nucleu. Nuclecle clementelor radioactive se pot uneori scinda, eliberand energie, inclu- siv caldura. In acest timp se elimina 2-3 particule minuscule, numite neutroni, c: pot lovi alte nuclee, provocind scinda lor si disociera altor neutroni. Lise Meter (1878-1868) 9 net 8 aor teh ‘cin I ater ma Ugo proces pe care ea num Jisune ruclara UN COMBUSTIBIL IDEAL. Spre deosebire de carbune, petrol sau ga- ze naturale, cantitati foarte mici de uraniu pot produce foarte mult energie electric’, fara a polua acrul. Energia nucleara este ideald pentru propulsarea navelor spatiale sia submarinelor: o nava spatiala cu com- bustibil nuclear poate functiona ani de zile, iar un submarin cu energie nuclear’ (to Hato (1879-1968) 2 luerat alaturi de Mestner la ee ‘scindarea atomilor gia print “Stor somvanori al , a REACTORUL NUCLEAR rrr exter nicer 96 flsese un madera, cum arf graft su apa, peu a neti ne ion esata cn la de combust ev rai, Neon etn sendeaza stom de rani, broducindo react In ant, cae duce ia ibaa rea or canta wing de elsra Tote 1eleazevieza de react prin absorbeea newer Calduradegjat transfer’ apa in atu (rin erbere), var pus Ta mgs tea ah ue 289 4 Ciuperca atomic rezutata dn explana nuclear este aca ti dn partule de rc, sl apa gate materiale care se vor ‘ntoaroe inzooi pe sol, sub forma de, cepeut radioactive. poate face inconjurul lumii fara a se ali- menta cu combustibil si fra a polua SOLUTIE PENTRU VITOR In 1950, puterea nucleara a fost vizuta ca solutia necesitajilor energetice. Prima central nuclear, Calder Hall, din Marea Britanie, a inceput s& furnizeze energie electric’ in 1956. Anumite far printre care gi Franja, se bazeazi pe en cleard, Datorité riscurilor posibile construiese putine centrale nucleare HAZARDE NUCLEARE, Degeurile nucleare sunt greu de indepar- tat, raminind mii de ani radioactive. Este costisitor si pui in funetiune vechi reac- toare nucleare, Totodata exist posibilit tea unor accidente, cum a fost cel din 1986, la centrala nucleara de la Cernobal, din U.R.S.S. Efectul acestui accident a fost contaminarea cu substante radioactive a unor suprafete de mii de km?, Fuziunea nuclear’, care elibereaz’ energie prin unirea nucleelor, nu prin scindare, poate oferi in viitor modalitatea de producere in conditii de siguranta a energie. a OE sn furiea nuclear, 2 hucle ale une! substarte Ugoare ca haropenu, se tuese pent a forma ru fee mai gle, elberind 1 Tn fina nvcleara, ne tron seftosesc pent sondarea atomior se, ca 0\ de ura, o2ea ce duce Ia eberarea mai mutor reton iben si aenergel. un reve. — inves protector dn beton NEA "Atom gi moe Electictate, Submarin, Allisea Razboi MenciaENERGIE SOLARA Se obine pri exploatarea energi Soarele, adi oarele este principala sursa de energie. ‘Carbunele, petrolul si gazele provin din imasifele fosilizate ale plantelor preisto- rice, care s-au dezvoltat tot cu ajutorul lu- minii solare. Energia solara este depozita- 14 in oceane si rduri. Toate vietuitoarele au nevoie de soare. Totusi, noi nu folosim decit o fractiune din energia solar, care CENTRALE DE ENERGIE SOLARA Cu ajutorul oglinzilor, razele solare pot incalzi un boiler umplut cu apa. Aburii din boiler invart o turbina, producdind electricitate. Statia Solar J, din Califor- nia, are 1818 oglinzi controlate prin cal: culator, pentru a concentra lumina solara pe un tum boiler inalt de 91 m. O mare parte a energie electrice produsa de cer irale se pierde pe parcursul distributiei. ule slare mortate pe pane us ca igo arp sunt foloste pent aura ener sataitor ru ic un fel de intvetnere, soece a me i razelor solare. Este nepoluanta si va exista atta timp cat existi miliarde de ani de acum inainte. INCALZIRE SOLARA Lumina solara poate fi 0 sursi de energie economica pentru incalzirea locuin{elor Cladirile moderne, cu ferestre largi si colectori (absorbanti) de cildura montati pe acoperig, preiau suficientd energie pentru incalzirea apei gi apartamentelor: Este exemplul unui simplu panou de sticl Energi oar poote izolati, cu partea inferioara in negru, Pe 4 Un fumal soar fooseste wiaga oginda cuba, fecalzind razele scare Energia soar foloseste la producerea unor suse de Incdlare nepolarte, stiindu sgrul absoarbe majoritatea eres ape calde mena luminii oreo. PANOU SOLAR Licid inca solar |. lesite apa cas Panou nest Coli de de metal sta y — Rezervor de Schimiator depoztare és cara = Inrare aps rece tzoaie dn — fibre de sta 7 = on lcd Pomp ELECTRICITATE DIN LUMINA SOLARA te prey prima 50 produ alacictle cd sunt urinate. Son Hotel gua de jo) sa ar peas exe o uriag tale ge energie sla p ota PannENERGIE HIDRAULICA Energia hidraulicd foloseste misearea apei pentru a pune in functiune masini sau pentru a genera electrici tate, Este o sursi de energie reinnoibila si nepoluanta. aici ap rms aliases antici pentru a mécina grdnele, obt nandu-se faind. in sec. al XIX-lea, in Marea Britanie, ele asigurau energia ne- cesari uriagelor mori de textile in timpul Revolutiei Industriale. La inceputul seco- lului al XX-lea, generatoarele electrice care puteau converti migcarea rotilor de apa in electricitate au dus la 0 dezvoltare rapidd a energiei hidraulice. PUTERE HIDROELECTRICA Mai intai, apa este pastratd intr-un rezer- vor, creat adesea prin stavilirea unui rau sau inundarea unei vai. Prin conducte, apa curge spre turbine, acele palete care se invart in jurul cursului apei si rotese generatoarele electrice. Centralele de x apa inapoi spre rezervor, ate ieftina, dupa care nou electricitate cand cere- 4 Un wal ues aarobingu- Ssedemaldemonstreaza pompare impi fora ters a energie folosind electri havaule naturale Mares GenerearA poate hevpoaata pentu a EeTereaza di i Cegonerasedreiaein rea este mare, asemanitor incdrcari hidrocentrale gi generatoa- baterii uriase. Circa 20% din electricitatea ‘fotos puterea mare- mondial provine din energie hidraulica, peennaisies dar care este disponibila mai degraba in zone montane, departe de orasele mari, unde se utilizeaza majoritatea energiei. eleetictate 291 4 In Evul Mediu, role de ap rau foloste pentru a pune in ‘unetune eeacane, ddtnnduse aicle de feronere, PUTEREA MAREELOR Digurile construite peste estuarele raurilor blocheaza migcarile de flux gi reflux ale mareelor oceanului. Apa imobilizata, cur- gand prin orificiile digului, pune in func- fiune turbine. Cea mai mare hidrocentrali de acest gen este pe raul Rance din Bre- tania, Franta, generand 240 de megawati de clectricitate din anul 1966. PUTEREA VALURILOR Migcarea in sus si in jos a valurilor mai produce electricitate, dar ¢ un proces mai complicat decét cel care foloseste apa cur- gatoare. Generatoarele de electricitate uti- lizand puterea valurilor au inceput s& ope- ree in 1980. Centrala construita pe raul Clyde din Scotia, genereaza doar doi me- gawati de electricitate, de aceea se intenti- ‘oneazi construirea unor centrale mai mari TURBOGENERATORUL ‘oa rece ptntubogeneratose din tron pereteudgu une) nsocenrale.Turogeneratrleonvenesteeneg acl curgtoare in erargio lactic, Anu tine! este pus in une une de presisea exerctats de aps asuprs peter cube, coon ce va pune I ancune rotor generator, care genereac (produce) cue ec Energie, Motor, Apa.ENERGIE EOLIANA nergia coliand foloseste puterea vantului pentru a pune in functiune masini sau pentru a genera electrici- tate, Este o sursii de energie reinnoibild si nepoluanta. A Miele vinta tat psu sau x, au pompat apa din sol mai multe su- te de ani. Mori de vant simple au fost pro- babil utilizate si in Persia antica (Iran), in see. al Vil-lea. Morile de vant moderne, numite turbine de vant, folosese migearea de rotire a paletelor pundnd in funetiune 0 turbind, care genereaza electricitate PANZE CARE SE ROTESC Intr-o moara de vant, 4-8 panze de vant, fiecare de 3-9 m lungime, captureazi van- tul. Prin rotirea panzelor se puns funefiune un ax. Mecanisme! sferd energia pentru a roti o piatra de moar grea, situata in partea inferioara a clidirii, Aripile Nexibile, fabricate din Jemn au fost inventate in 1772 si se pu- teau roti cu o vitezit constant’ 4 Pon acaugerea une cont, venta in 1745, art mot © inors sutomat, ate cé panzele capturau vant TURBINE DE VANT Morile de vant au fost inlocuite in sec. al XX-lea cu motoare. Dar turbinele de vant reprezinta o sursé de energie in dezvolta~ re. Initiate in Danemarea in 1890, aceste 292 1 Des) uneor au un siemetu de 590°. trnadele desanive oferta devastatore. Se frmeaza deasuera pamartul, 2 ‘meni uner pani intunecate, care atama de fa baza nono de futuna gi pot conine variua de 400 kmih-sufcent de puternice perry a demola cig stuma main, turbine folosese palete de aer, asemeni e- licelor unui aeroplan, pentru a genera elec- iricitate. Folosite pentru a alimenta zonele izolate cu energie, fermele de vant pot fi compuse din sute de turbine de vant, avand palete de 15-30 m in diametru. Cele mai mari pot genera pana la 1120 de mega- wali, cat o central nucleara. Desi nu polueazi mediul, ele ocupa mult spatiu. FERME DE VANT “urine de vant trebwe fabreat stl nce £8 ge roteas chiar rt-un vant ur, dar face fata wl De aseme ea le vebue construe inci unde vaste sunt foe 2 cimpi pate De fever, cum a8 des lungul coast sau sunt gare ds ool 3 eg dec muta energie ce pers e nie de nati tersune DATE PE SCURT visas ceed font aeaya cera ey + Cole ma ntinse ferme de vin sunt in aston, SUA de megan de eneget ; | xxtte0, 10% an secre ata mordiala poate f btn felosnd enerpa VEZI ‘Vapor, Eletnatae, VinkATOM sl MOLECULE Atomii sunt componentele de baza a tot ceea ce ne incon- joara, de la plante si animale, Ia planete si stele. O molecula este format din doi sau mai multi atomi un . ee ea. (stale formes fut crdonate, atom or sunt sranjat in model fe <— ooarees atoms lui alunecs jor unl peste ats Diamantse sunt forte dure pene atomi or sunt lege Ino sructrd gl, as q ‘AON, baza vei, contin ‘ous catone ée molecule incalcite, g7 DATE PE SCURT | * Cuvantul ator” provne| din cuvantl grecese alam, care nsearn neta, + Un fice de pra, abia viel cu och iter, » Un poimer este compus din macromolecule, aati din mi 4 molecule mai me, unte im preund rien lant ng. Cave ul plastic sunt pelmen FORMAND LEGATURL Unele substante sunt constituite din mole- ‘cule formate dintr-un singur tip de atomi si sunt numite elemente. Dar cand tipuri diferite de atomi se unese formand mole- cule, ele constituie compusi. O molecula de apa este un compus al unui atom de oxigen si doi atomi de hidrogen. SOLID, LICHID SAU GAZ Apa este un lichid, ceea ce inseamna ca moleculele ei se pot migca de jur imprejur (curg), pe cand moleculele unui solid, ca lemnul, sunt fixate impreund intr-un mo- del definit, Moleculele gazutui se migca intamplator, ocupand tot spatiul disponi Chimie, Eletretate, Energie. Genetica, Cat ura, Putere nuclear, Solid, lichid gi gaz,FORTA $I MISCARE Forfa schimb& modul de migcare al unui obiect. Dac& obiectul e stationar, forta il va pune in migcare. Daca e in miscare, forta va schimba directia sau viteza obiectul 4 Greviates unui obit Infuerteaza vieza de rmgeare g\durata og Aces imp se numeste ‘moment poate f vans ferat de a un obit ia ‘atu, ca intr dou mingi e liars DATE PE SCURT * Un autobuz @ mai geu e impins decat 0 ‘maging pentru ca un ‘object cu o mass mai ‘mare (mai mult material) ‘are mai muta inerte, (eea ce insearnnd ca ‘are nevoie de o fort mai mare pentru a ac- cetera, + Doua fone care se ‘sustin una pe cealats, nemigeate, se numesc fore statice, Podurie rezsta in acest fe 2* Freee cuvant pe care il folosim des. De exem- plu, vorbim despre a forta o usa si se deschida sau a forta un dulap pentru a-l inchide. in ambele cazuri, 0 forta de a trage sau a impinge este aplica- 18 de o persoand, pentru a migca usa sau dulapul, SCHIMBAREA VITEZEL O fortd este orice lucru ce poate schimba viteza unui obiect. O minge care se rosto- goleste pe pamént are o anumita vitezd, dar daca ¢ lovita, viteza mingii creste. Cresterea vitezei se numeste accelerare, iar scaderea vitezei decelerare. INERTIE, Un obiect care rmane la aceeasi viteza — nu creste in vitez, nu scade sau nu igi schimba directia ~ este in stare de inert. ‘Acest lucru se intampla foarte rar pentru ca obiectele in migeare de obicei isi ince- tinesc viteza, daca sunt oprite de ceva, in- iri in contact cu pamantul sau sunt suflate de vant, Forta creata de vant sau de doua obiecte ce sunt frecate se numeste fort de frecare. Aceas- ta forta e contrara misc incetinind obiectele. 4 Oameni cin carusl se inv in eae sunt mentinu in aveasta poze de 2 frie cantare: fora centiug, care im binge in afar ora centiget, care impinge in sens ers FORTE PUTERNIC! Inchiderea sau deschiderea unei usi nece- sité o forta directa de actiune si putere umand, Dar uneori nu avem destula putere (nu avem destula forts) pentru a migea un anumit obiect. Oamenii au inventat levie~ re gi scripeti pentru a mari efectul fortei Fortele naturale, ca electricitatea si mag~ netismul, au fost de asemenea folosite pentru a luera in locul nosteu. Alta fortd naturala, gravitafia, ne susfine pe supra- fata Paméntului LEGIL Multe din principiile fortei si ale migearii au fost descoperite in 1660 de omul de stiinta englez Isaac Newton, Astizi, pe’ onora descoperirea, masuram forta in newtoni (N). Un newton este forta pe care o simti atunci cénd tii in palma o portocala mare. ACTIUNE $! REACTIE Oriind st ak 8 ofr nui obiet, se crear goat fos, uma fora de esc, care edlarerlopuss. Un vasa in cance, care slg prin apt, se deplesesz8 inant dort acum 9) ‘escjuni vise impingins apn spat: aceasta e sop, In timp ce reacha@fotaexeretald de ape pe vss, care irpnge canoee Init, pri Reaciune:canodle se deplaseazs arte prin ap VEZI: od, Electrictate, Grave tate, Caldura, Invent, Masinarie, Magnetism,aa GRAVITATIE \ sume: lanl determin ac en va. Gravitatia este forta de atraetie ce se exerciti intre Scio de paviajia Pati doua obiecte. Pe PamAnt, forta gr menting pe sol sine da greutate, ie va zbura In spa sau daca vitationala ne ‘50 va intoarce pe Pama. aca sari in sus, revii din now pe sol ‘Acest lucru se intampla din cauza gravitatia Pamantului te atrage mereu spre. pace spall vec el. Daca nu ar fi gravitatie, am pluti de pe se fbseau de grautabe Pamant prin spatiu. Gravitatia explica de en ales! de pe orbit ce stelele gi planetele se migca intr-o anu- Blanetel As tof otelt : : fosese scaeas prc mita directie si cum Luna afecteaza ma- reea in fiecare zi. Ea este de asemenea forta care ne da greutate ATRACTIA RECIPROCA i Aaland etic Noi considertim c& gravitatia se aplica ‘andtoare simt efectele MASA SI GREUTATEA doar Paméntului, dar gravitatie exist Gravis! sevforaG.in_ Cu eft forta gravitajionala este mai micd, _intre oricare dou obiecte. Cu eat € masa impu dealt, Nudoarcé cy atdt cdintarim mai putin. Daca te afli mai mare gi cu cat sunt mai apropiate, le deforma letle, der Gomaparestearaget —™Spajiu, departe de orice alt obiect, nu —_—_cu att creste forta gravitafionald dintre Single in core cauzéné vei simfi gravitatia. Asta inseamna ca ele. Doua vapoare, de exemplu, se atrag wn senkment geen. nu ai nici o greutate, desi masa (canti- reciproe, dar forta lor gravitationala e atat tatea de materie) ta nu s-a schimbat de mica, comparativ celei de pe Pamant, [DATEPESCURT ) Pe Pamant, greutatea unui lucru depinde inet este insesizabila. Dowa nave spatiale Tse aac Newon >) d€ masa lui. O morsi are © mas mai apropiate, departe de orice alt obicet din (seist727)adeseo. | mare decat un soarece, deci ea simte spatiu, vor crea o atractie gravitational peritLegea Graviate | 9 mai mare atractie gravitational. De notabild, numita microgravitatie sun and avézdon | aceon o morsh cdntdreste mai mult decdt a + Grviaia menjneine- | UN Soarece. ARUNCAT DE LA iNALTIME lee planetei Satu pe Ca toate fortele, gravitatia modifica viteza bt, Tn url planeta ‘ obiectelor. Aproape de suprafata Paman- + Penta scapa degra. | CADERE LIBERA tului, gravitatia face ea toate obiectele sa vista randnih 078: | oyqagewsineiead oxen evans nckdons se accelereze cu aceeasivitezK (9,81 msec’), Tinga wieza de 11:2. | Ser drivn aevopn ae! amae rine. De fart sicisun! _indiferent de greutate. Dacd aruncdim 0 ata de grata Para dt renter ati in isigliva plind de pe‘ clddire hisec. Aceasta cer rai taza de evade | ins Doarin aaa nose : : sea vie cle vor ajunge la sol, deodata. aman, Fora g migcare, Lund, Sistem solar, Vehicul spatial.GREUTATI $I MASURI Greutatile si masurile sunt unitati standard, folosite pentru a calcula cantitatea anumitor obiecte. Fiecare forma de masurare necesita o ,reguli* proprie. lardul a fost ungimea bra Un eat era tu uni barbat def nas lunges pana a vac degeteo dine co degete Un bat era astanta irre coi doud brake Intinse ale una bart MASURI ANTICE Intumea ana, ofene par le corpus ‘nen eau fos co uns de mura Untate egiptiene ante inuseau et ‘ewe a es ungeneaarebratuh. De seemenaa, unite era combate re fe ~ pat pame eau eal cu un cot. Romani au divest uniaiea ome" ‘Unpas era aproape ct iar ddl sau te picoare Un picor j Ds oamenii au inceput sa fabrice obiecte, si comercializeze bunuri si si desfagoare experimente, aveau nevoie de o masurare a cantitatilor. Civilizariile antice Piceau masurarile cu partile cor- pului. Acestea erau standard (aceleasi) doar pentru o civilizatie anume. Un cot egiptean era diferit de un cot grecese sau roman. Cu timpul au fost introduse sis- temele mondiale standard de masurave. 4 Untate care se bazau pe main includeau dagett ‘are ea ltimes uri deat. Nai tir, acest a event inc. O palma era lungimea tine degetl mare sic! mic de asemenenea 3 xia unatea palma SISTEMUL IMPERIAL Pana cu aproximativ 30 de ani in urma, majoritatea oamenilor foloseau sistemul de masurare imperial. Acesta masura lungimea in inci, picioare, iarzi gi mile, iar greutafile in uncii, livre, ,stones* (pictre) si tone engleze. Folosirea picioa- relor ca unitate de masura dateaza ined din vremurile anglosaxone. Inciul (trei grdunte de orz agezate in lungime) dates ZA din anii 1300, iar mila igi are origine in masurarea miilor de pasi, Uneiile si 296 livrele sunt unitati ale sistemului numit savoirdupois™ (in traducere, articole van- dute dupa greutate), care se foloseste din anii 1400. Sistemul imperial nu intot- deauna a fost usor de folosit, iar oamenii care ficeau masuratori complexe gi-au dat seama c& au nevoie de un set de unita nplu, Sistemul metric a fost 1790, in Franta. rRIC Astazi multe tri folosese sistemul metric sau SI (Sistem International). Unititile de masura sunt metrul (lungime) si kilogra- mul (greutate). Exista de asemenea multe alte unititi cu numele lor specifice, cum at fi joule, newton si volt. Cu toate acestea, ‘oamenii de stiinfa pot converti majoritatea acestora in acest set de bazii — un newton (IN), de exemplu, unitatea de méisurd a fortei, poate fi de asemenea s kilogram metru pe secunda (1 kg m/sec’). STABILIND STANDARDE intr-un laborator de langa Paris sunt pas- trate exemple ale unitatilor SI ~ metrul standard este lungimea unui numar precis de lungimi de und ale unei raze de laser speciala. Kg standard este greutatea unui Jingou special de platind-iridiu, pastrat la © temperatura controlat 1 Cintarele eau foloste pentru cantare produseior vant, eu mi dean’ in ima. A, ele sur wzate pent cantanrea leacurie on plane for uscate, Ineo famacGREUTATE Uni st 1000 migrame a) tom (a) 10005 © egra i) 100 1g ena) ‘o00'g ‘oa metic sa fon Unt import 6unch (oe) = hea) up 1 stone" (ia) 2p = cea cinta ut) zoo Yona ga -2240 1) 200% “ord set (SUA) Convert toe ss ee 4h z08 ‘Yond metic) 00 1" £964 tone tn) te 28359 te og 1 ord (ung) 402 ‘SUPRAFATA Uni {00 mint payer) = 1 empaat (on) 10009 em et pat) ‘0m = ter) 10 ‘recta 100m ‘omer eta Unit! imperate 144 patra i) ow asi ye 640 aca Convers ‘ha ak tn ae 190 4 mia parts 1 pir pat) 1 ra pratt) = tacru = pata (ri) 0.15510 so768 = Bar een 10308 mile paeate 645 ew 13.093 m 1.405 he = 2594 LUNGIME Unita st so mimetr = centimetres (on) 00 on =| mata +000 m 1 hlomet tm) Unt imperial 2ine (r) 1 cio) af = Via a sre0 8 mila Convert Amn onsen ven 030th am = 14y8 1m = 0821 mite th 254on 4 saasen ty gt m mits = 109k VOLUM Unit St 000mm = scones ev fm) 1000 em? 1 deco cub (’ 1000? “meta cub (o>) Uniti imporiato 1,728 inci cube fa) + proorcube () ae ‘ad ebie ye) Convers 1 em = 0.951 1ie'= 164 em! CAPACITATE ntay st 1000 mise sited soir ‘heel lp Unit imporiate som = pita (= 20 de ws fuse) 2nte 1 quar 4 aut 1 gan WB Convers hws 022gaeniMe 1 p= 0S 2 sles SUA GREUTATI $1 MASURI Egipteni floseau cantare decate pentru masurerea aurul 3 petelo pre ‘nse, Mai ezi, babi fen (care waiau pe supra {ofa roku de asian) au eal greuat metaice Standard, fete 8 pita CConstuctt piramidelo dn Ei rebuia sa masoare lungin pena aia de cite pete au nevi, pre- ‘um § pentru ast cum $8 manipulezo cu exaciate foeste struct! riage la riiarea le, J f Cantar cu cana tol set fa masurres in nee (picitun unt imperil, gt enti tat metre). ao- rate stir pine cu vin contin 70-75 cent (2) de wn VEZI: 297 Bablon, Geas, Gravitatio, Timp.CALDURA Caldura este o forma de energie, creata de vibrati atomilor dintr-o substangi. Cildura se deplaseazi intotdeauna de la locul eald spre cel mai rece. © Doro fracune din aeele earls sung amo cu tele cae cea mai importers usa de ealure anos, Y : Apnnderea ul chibre provoaca 0 reacie chim he produce cai Fee si molecule, sare se gsesc in permanent migcare, chiar si ednd un obiect este perfect nemis- cat, Migearea lor produce energia interna a obiectelor sau edldura, Cu eat mis atomilor este mai rapid, eu atit obiectul este mai cald. De obicei, masuraim cildura cu un termometru, in grade Celsius, CONDUCTIBILITATES Daca doud obiecte cu temperatuti diferite se ating, obiectul mai cald va transfera dur obiectului mai rece. De exemplu, cand amestecdm cafeaua fierbinte cu 0 Tingurita rece, c&ldura cafelei va incalzi lingurita. Acest lucru se in- tampla pentru e& atomii din cafea interactioneaza cu atomii din lingurita, -andu-i si vibreze mai pu- ternic. Aceasta se numeste coductibilitate, Metalul e un bun conducator de caldura, dar alte materiale ea polisti- renul conduc grew ealdura. Ele se numese izolatoare. Presunea suberana pro ce @ supraincalzie ce uote pn vucan = $ Ccatsura rece pin mse nerve al coat, prin conduct, Daca manera fot Curent ge tees rin cation SCA manera creeanacaldra pe careo toon or oman can SE sate we tor de cakdurd, Fretunea(doua obiecte care 2 eaca)creeara cara necesara apenderi focuk 298 2 Caldua inerna 2 Pama ese rin pat ale scoar- te; rend ivoare Sertn Ilande, Oar fac baie in le, lar uanle geotermale eleeoseeaiuray produc electictate CONVECTIE $I RADIATIE Caldura cireula gi prin convectie sau radia- lie. Pamantul este inealzit datorit’ radia~ tiilor venite de la Soare. Caldura radiaza cu o vitezi mare ~ dureaza doar vreo 8 mi- hnute pentru a ajunge caldura soarelui pe Pamant. Convectia se aplica in cazul lichi- delor si a gazelor care sunt incalzite inegal Parjile calde dintr-un lichid sau gaz pa- trund in cele mai reci, imprastiind caldura. CALDURA iN VIATA NOASTRA Atunei cdnd méneam, corpul nostru asi- leaza hrana, eliberdnd energie care ne Inclzeste. Ardem combustibili, ca lemn sau earbune, pentru a ne incdlzi sau pro- ducem caldura, pentru a porni masinile. Centralele electrice produc electricitate, pe care o transformam in caldura, in case SIMTIND CALDURA Penta ca apa dnt-unceaun st fat pe foc desis sunt recesare 3 cond radiate, conaucibitat @ eonecte, Mole tulle de ae sunt pein migcre cla ce racaza dn foc, Molecule de ae ein ves de fund asi, ‘tnd ca melee acest s8vbexe Cala eae rm mello autelcondut pin pa, cu aon (laura eu prin ap — prin conver, pana tat apa are aceeasi temper ‘ua, Clow focuu Fadia pin ae, pana sunge la tune VEZI: ‘Atom simatecule Elec- tnctate, Enerae, Soi, chi si gazMAGNETISM Magnetismul este 0 fort care atrage obiectele din fier, nichel sau cobalt cltre magneti. Savantii nu inteleg pe deplin cum se ereeazi aceasti forta. Dea tees ciitre un ac cu gimalie, ati experi- mentat magnetismul, Acele sunt din ofel, un material care contine in principal fier, iar asupra lor actioneaza o fort& puternica ce le atrage catre magnet, fort ce poate fi destul de puternica pentru a Ie face si se lipeasca de el. Orice material, ca otelul, care este atras catre magnet in acest fel este numit material magnet Magnet informa de otaav are cate un goa fecare canst POLI MAGNETI Cand un obiect este atras de un magnet, se lipeste de capiitul acestuia — acesta este locul unde magnetul exercita cea mai mare forta. Cele dou capete ale magne- tului se numese poli. Unul indica nordul, iar celalalt sudul. Este nevoie sa fie mar- cati intr-un fel oarecare, pentru a-i putea deosebi. Daca punem acciasi poli de la doi magneti fata in fata, ei se vor res- pinge. Daca punem doi poli diferiti, a Lae este 9! magnetul informa de bara Ls magnet circular are un olla suprafetaextema gi tnatzalnintesor doi magnet, fald in fata, ei se vor atrage reciproc PAMANTUL MAGNETIC Paarl ins so comport ca un magnet ura, cu pol magnet la capetsle de ‘$9, sum poll ne magnetic pol sud magnet. Ace pose com pare pcapetele una magret fac ca acul uso ince itideauna ‘arcu. Pall magnet sunt aroape de poli geoprafi de nor side sud, are ‘suet capa ineimagnare (en 8a, n jul ei se invite Pmt Pita de fer jurul a doi mag i araléc un po sud, pus {an fata eu un po ra se atag recr0, ae ‘magn sun pus fain fal, ei se rescing (se imping inapay reciproe la fora Inde= pears pita def, » Electromagnei indus tal sunt cert de putemei peru andica ese gree de fer ween. ELECTRO- MAGNE- TISMUL in 1820, un fizi- cian danez, Chris- tian Oersted, a descoperit ci magnetismul este produs de un curent electric, Acest fapt a dus la aparitia electromagn tului — un magnet temporar, format cand un curent electric trece printr-un condue- tor, un fir de sérma, infasurat in jurul unui miez de fier. Electromagnetii sunt folosi- tori; ei pot fi porniti sau opriti si puterea lor poate fi modifieata. Ei pot produce cam- puri magnetice destul de puternice pentru a pune in functiune generatoare si motoa- re electtice. Electromagnetii mai mici sunt folosifi pentru fabricarea de sonerii Plu nore Aeulunei magnetic busole indica nora a pole! mag tio nord, VEZI: ‘Antarctica, Arcica, Pamant, Electictate, Fier ofl, MetalELECTRICITATE Electricitatea este o forma de energie. Ea poate fi stocata in baterii sau transportata prin fire, p. ctrice, computere, becuri si alte instalatii. lectricitatea este 0 forma invizibila de energie, creat de migcarea particule- lor incarcate. Ea ajunge in casele noastre prin fire si poate fi transformata in alte forme de energie, ca lumina si caldura CIRCULATIA ELECTRONILOR Totul in lume, inclusiv oamenii si aerul, este ficut din atomi. Fiecare din acest 4 Fiecare bec dnt-un or particule mici are un centru incareat pozi- cut seeazaezstentéla iy (nucleu), cu electroni mici, incarcati trecerea cureniub eect, te aoeea becua agate in ene nu luminesza puternic negativ, rotindu-se in jurul lui. Electrici- tatea se formeaza cand un electron sare pe alt atom. Acest fapt poate fi produs de un camp magnetic in generator, de substante chimice in baterie sau prin frictiune (fre~ carea materialelor unul de celatalt) FILOZOFUL THALES Descoperirea ura electric poate fi creata frecand doua materiale a fost prima data ficuta de filozoful gree Thales, acum 2600 de ani, Ela descop ca daca freaca seva fosilizat de copa chihlimbar, cu matase, aceasta atrage penele si praful. Noi stim acum ca aceasta se intampla deoarece electroni schimbat intre chiblimbar gi m 4 Becute legate in pare! lumineaza puter, eoarecefecare bec este rect conecat abate CUM FUNCTIONEAZA UN GENERATOR Ls geneatrelacne netonars flac prin cite lecromagretice, descopert in 181 de chimistl gicanolengez Meche Fraday (1791-1857) El @desenpent e& dace spr de ‘rma este rit ne dl magnet. eleron ncep 5 cxcue In {aru spr Un caren alterat (CA sur continu (CC) pot create ate Spra de shma Spr de sarma Perie de carbon sehmba directa curentula Rotor scare ei doi magne produe naturel un cuent sitemativ (CA) Pe masura ce sir se iware, cmpul magnetic cin interior Migoare 4 Pentu a produce cure continu (CC eareereulsint-n sngye sens, spra se alagenz la un comator care > Ganertoarle de curent contin aimenteaza matoaree industiale Comparsty cu med a Faraday Pell poatv- prin care eleatronise ino a Poll nega — grin cave ee bajere slectroni parésesc bate, Pci 4 Boterie umece, ca cele de masina, stocheaza electicta ‘ag pot fi oincrcate.Sase clue contin plc in plumb ond de plumb, int-o solute de ac suc dluat Bateria ese inti ncarcata de lao urs elecied externa, apoi este rmentinuta de cre un generator port de matorul main, inearedindu-se electric. Pentru a recunoas- te importanta descoperirii sale, cuvantul electron provine din cuyantul grec ,clec- tron", care inseamna chiblimbar CONDUCATORI $I IZOLATORI Electricitatea substantelor ca chihlimbarul este numitd electricitate staticd, deoarece inearcatura este stabil dupa ce electronii S-aui migcat intre atomi, In alte substante, electronii se mica continu, Aceste sub- stante se numese conductori. Majoritatea irelor electrice sunt din cupru, care este tun bun conducator electric, ca toate me- talele. $i apa conduce electricitatea, de accea este periculos si se ating aparate Perie de carbon Peni earbon| se deplaseazaintcun sens, apo in celdlat Ca umare, curentul electric ig schimb directa, aterneazd Lun generator are mute sie Tinfagurate pe un rotor. 300TERMENI DE ELECTRICITATE Conductor: orice svbtans prin care poate crovla curent icine Coulomb (: masvre nett electiee (Curent: et de rapid crcl electron de ang up candor = se masoar in arypen Iaolator oie substan in care na poate oxcula cunent leetie Rezistent cit de orev crvla un euent print coer ~S6 mesoar noni) Electicitate stata ncaa wecrca crete e dou oie care. rn ecatea unui cla. Schima electron Vota (Vr: unitate de més pent pire ura Curent lect lune Eater Wat: nate de masu a ene elects, tans- toma in elu iturin nun de eneesec electrice cu mainile ude. Alte materiale sunt Ricute din atomi, intre care este aproape imposibil sa circule electroni. Aceste ma- teriale se numese izolatori si includ plas- ticul, lemnul si chihlimbarul. Un flux de electroni se numeste curent, iar termenul stezistenti“ este o masura a dificultatii cu care curentul circula printr-un conductor. COMPLETAND CIRCUITUL Pentru un obiect electric, 0 lanterna de exemplu, sursa de electricitate (bateria) trebuie conectata la bee prin fire, intr-o buclé neintrerupta. Aceasta bucli se nu- meste circuit, Rolul butonului ON/OFF al lantemei este de a deschide sau inchide 0 poarta de circuit. Daca butonul este apa- sat, electricitatii i se permite s& circule in circuit, becul lumindnd, Daca butonul nu este apasat, circuitul este intrerupt, iar curentul nu poate circula. REZERVE PRINCIPALE Bateriile au o cantitate limitata de sub- stante chimice si nu pot furniza decat 0 anumitd cantitate de electricitate. De ace- ea, majoritatea obiectelor electrice sunt alimentate de surse principale. Firele co- necteaza milioane de prize din pereti la © centrald electrica. Curentul electric cir- culd de la statie la prize prin fire $i apoi la echipamentele folosite. Pentru a completa Circuitul, curentul se reintoarce la statie prin mai multe fire. ELECTRICITATE PRODUCAND ELECTRICITATE “Toate cerralleelecrce au un generator care produce eng In staie nile, reactor nuclear creeazseeauranecesara ranstorman' gel n bur Aburl invite ro urge, nuit bine ca almerieazd generator. Elocctsea se reduce apo ee raneporats pn cal Incase, magazine Brew CENTRALA ELECTRICA Reactorul nuclear dvde atomi per ttua forma caldura necesara produ ci abut, are inva turinee ‘Apa se incazesto ise transforma inabur. i CConsensator Turn de Pron inva wna care amenteara ge RETEAUA ELECTRICA erator! Eectotatea orci 6 a cerala clectica pan wansformatose, cae fade erent a vol necesar pent distri a Transformator de cresiere a puter substate Conta uclara ‘Tranetermator subteren ‘Substate Case CURENTUL CE ALTERNEAZA Electricitatea care vine dintr-o central eleciricd este sub forma de curent alterna (CA), Spre deosebire de baterie, care pro- duce un curent ce cireula intr-un singur sens numit curent continu (CC), prin sursele prineipale, curentul circuld intr-un sens, apoi in celalalt. Curentul igi schim! foarte rapid direetia (cam de 50 de ori/sec). VEZI: ‘Atom gi molecile, Flee tronica, Energie, Caldura, Energie nucteara, 301ELECTRONICA Electronica este o ramura a ingineriei care studiazi componentele si circuitele din aparatele electrice mo- derne, ca radiourile si prajitoarele de paine. ®) > ana in 1960, adiourle ‘aveau lagi de scl, 2 erau mat Fagle paratele electrice moderne contin pie~ se electronice mici, numite compo nente, care sunt unite prin linit metalic ale placii circuitului. Inginerii electronisti stiu cum sa asambleze componentele, pentru a realiza cireuite funetionale. PARTILE FUNCTIONALE Componentele modified modul in care electronii (particule mici ineareate elec: trie) circula in circuit. Cel mai simplu component, butonul, intrerupe fluxul de clectroni, adied curentul. Rezistentele incetinese trecerea curentului, iar conden- satorii stocheazA curent sub forma de ineareatura. Diodele permit curentului si treacd intr-o singura direetie TEHNOLOGIA TRANZISTORILOR Primele circuite foloseau lampi de sticla mari sau tuburi vidate, care puteau ampli- fica un curent, puteau si-l deschida sau sa-l inchida. Aceastd posibilitate de a des- chide sau inchide circuitul in mod elee- Tn ani 1950, ranziston mic i rezstent a inceput $8 Inlocuiasca ample ay In anv 1970, merece av facut posta apartia radiocaseofoanelr porabie CUM FUNCTIONEAZA UN CEAS DIGITAL Una digtl ete almena deo btere Sincerizarea este cont dun rst de curt care vbreaz demi eof pe ‘secunda, Merci lose acest vita pei ale tare in untiti e imo. agate cu rarer pe etrarul ceasuls Prac crest | costal cua wcroep Capaculbateie! —_Baterie Eon oy cette lene Ccutia externa tronic este principiul de bazé al tuturor computerelor. In anii 1950, lampa a fost inlocuita de un dispozitiv numit tranzistor, mult mai mic, mai ieftin si mai durabil, care a bititorit drumul catre avansul electronic uriag ce avea si urmeze. NASTEREA MICROCIPULUI in anii 1970, inventia microcipului, care contine mii de tranzistori mici pe o piesd mai mica decat un timbru, a permis ea cir- cuite complexe si incapa in spatii mici Aceasta a fficut posibila realizarea com- puterelor personale, Mult mai recent, technica numita Integrare pe Seard Foarte Mare (in engleza VLSI) a permis ca sute de milioane de tranzistori s8 fie pusi.intr- un singur cip, eeea ce inseamna c& vor putea fi ficute computere tot mai miei ELECTRONICA ASTAZI Electronica face parte din toate aparatele electrice, Microprocesorul, un circuit complex cuprins intr-un singur cip, este folosit in tehnologie, de la rachete spatiale si roboti, pan’ la casete video telefoane gi ceasuri VEZI: Feroasta de ‘Atom gi molecule, Ceas, paste ‘Computer, Electretate, Robot, Rachata, TelefonSOLID, LICHID sI GAZ Solidele, lichidele si gazele sunt cele trei stiri de & tena a materiei. Fiecare sta sunt legate moleculele intre ele. ie Oe es plastic sau otel. La temperatura ca- metei, aceste materiale sunt toate solide, aledtuite din molecule strdns legate intre ele, De aceea, masa igi pistreaza forma Cercetatorii numese starea solids o z © | stare a materi Oren 189, past 195 LICHIDE O alta stare a materiei este lichida, Apa, laptele si etanolul (aleoolul obis- nuit) sunt toate substante lichide la temperatura camerei, aleatuite din mo- lecule foarte slab legate intre ele. Cand turnafi un lichid intr-un pahar, molecu- ele acestuia pot si curga in jurul fun- dului pharului, De aceea, lichidul umple in mod egal continutul vasului in care a fost turnat, formand 0 suprafata de nivel. SCHIMBAREA MATERIE! Latemperatura cameo, ap ete in sare ichta. rium prin ieee. pina a ferbere varsarmare in sare de vapon, ap se pene transforma in aria gazoasa tema daca est selzua sb punetl de conga, 260 vatrancfora in heat, cre ese soda Acosta shimblr ga pode dtr apt erp rat's setosza mac n care tom ole del indus eur legate nisi dee 9 atom substanoor sole sunt strane legate nals de ale SOLIDE onze Salle. ca gheata, au tr. ma mane be defint 303 depinde de cat de puternic Gazal, cum a vapor ape care ferbe, nu av ni forma i mie dent, GAZE Aerul ne inconjoara de pretutindeni. El se afl intr-o alt& stare, numita gazoasa. Ga- ele sunt alcatuite din molecule care de-a bia sunt legate unele de altele sau nu sunt legate chiar deloc. in orice spajiu am eli- bera un gaz, moleculele acestuia se vor migca intémplator in jurul spatiului, im- prastiindu-se in toate directiile si umpland tot spatiul in mod egal MODIFICAREA STARILOR Daca modificam suficient temperatura unei substanfe, de obicei starea acesteia se va schimba, Fierul incalzit la peste 1539°C se topeste, devenind lichid Ricind apa sub 0°C, aceasta va ingheta, devenind o substanta solid’. Oxigenul se va condensa, devenind lichid, daca va fi racit la -183°C. } Noleculele de ga ‘se mig itampatr independent une de ate Molecuiele dn lohde se mca liber. che Lichisele, ca apa, au 9 mare sau un vol defn, dar nao forma defn VEZI ’Atom si molecule CCaldura, Fier § feSUNET auzita, Este produs de forma de unde prin solide, lichide si gaze. 1 nd ating un diapazon de 0 supra dura, acesia incepe 38 vbreze rap. © ting 9 iterstate cor ‘sant, Ature!cdnd vibreazd in entero, uroie compra ser din jr or, ducand la resterea presi Cond ele voreaz in ner, aeru ste expandal cresndu-se 0 zona de joasa presisne cawtatenazass ura Enigos Large Diatragma Aaa etul calitoreste num prin aer, dar acesta poate si se depla- seze si prin alte substante. Daca ne scu- fundam capul in apa din vana, putem auzi sunetele din camera de baie. Sunetele pot calatori prin apa sau prin orice alt lichid, prin pereti si geamuri sau materiale solide. PRODUCEREA SUNETULUL Ciocnind doua obiecte, de exemplu dou capace de sosieri, veti produce un sunet in aerul inconjurator. Obiectele produc su- netul deoarece le-ati dat o anumita ener- gic care le face sa vibreze (le-ati zguduit). In timp ce vibreaza, obiectele zdrobesc, apoi elibereaza aerul din fiecare parte a lor, iar si iar. Presiunea aerului din jurul lor ereste gi seade in mod repetat. VIBRATHLE AERULUI Sunetul este produs de schimbari minus- VOCEA OMULUI ‘oss emul pioduer sure end sel pln ese frat ss raga prin coral vocal. Cat de nal sav os ese Fle ec doped de cal de epede sau inet vbrean acest cor (aagma contleaa Ful de arin trio gn exert pdmniar Mugen on ul gut ranstora 2gomot produ de ‘eral veal n sunt care pot recunostate, Cate raul UU pep au sree 8 Ase 1 Corte vocale produ rot oase cbr sunt relate 4. Cand cineva vorbeste sau chia cova voenle sunt nts (cordate), Expat face corale sa vreze produce sunetul 1 Corzie vale produc nol inate end sunt ininse frcoreate) 304 ‘iuzort Mier de metal cu insta ite elctcs boas (Con care arphia vrable ditragmes 4 Dizcarale transforma semraile electree din rauin sure te, Semalele produc vbraea une hatragme din nero aiturotul, seensi miscare reproduce suet erga cule ale presiunii aerului. Cand cineva va vorbeste de aproape, presiunea aerulti ereste gi scade cu cea 1/10.000 din valoa rea normal a presiunii aerului. Aceasta este schimbarea de presiune pe care 0 simtiti cand va puneti o singura foaie de hartie in palma, Vibratile a membrana subjire, care se giseste chea noastra, numit’ timpan. De aceea, noi putem auzi vibratiile sub forma de sunete. Urechile noastre nu pot receptiona toate tipurile de vibrati, ci doar cele destul de joase, care se produc cu o viteza pe care urechea noastra o poate detecta si au, deci, freeventa corecti. DIFUZAREA SUNETUL Cand un obiect vibreaza, in jurul lui se impragtie unde sonore. Cu departe de obiect, cu att mai multa enet gie se imprastie, deci cu atat mai incet va fi sunetul care ajunge la noi. Undele so- nore se reflect de pe obiecte tari, cum ar fi peretii de caramida sau ferestrele. De exemplu, edind ascultam pe bind intr-o camera, auzim atat sunetele care vin direct de la vocile acelor per soane, eat si sunetele care sunt reflectate de pe peretli, podeaua si tavanul camerei Bfectul se numeste reverberatie INTENSITATEA AUDITIVA Cu eat loviti mai tare un obit mai tare va fi si sunetul pe eare il veti produce cu el. Aceasta, deoarece va vibra , CU att‘lab [ampltudine joasé) 1 najimea una sunet (sae ovo ira sau ps) depde de ‘recventa sau de ingimea Uncle lungi au dinea sunetui. Suntele recvena si inenstate ma incete au oampltusine ma scazvie det undee scute, mica dectt sunetl tar 1 Intensitatea unui sunet depinde de inaimea unde lor ele. denumta armpit mai mult, produeand 0 mai mare variajie a presiunii aerului din jur. Urechile noas- tre pot sesiza o gama larga de modificari ale presiunii. in cel mai bun caz, pot detecta sunete care sunt de cinci miliarde de ori mai mici decat presiunea normal aaerului. Caderea unui ac este atat de silentioasi! La cealalta extrema, urechile hoastre pot detecta schimbari ale presi- unii de cinci ori mai mici decdt presiunea normala a aerului, Un sfredel pentru drumuri, de exemplu, poate produce un astfel de sunet SPARGAND BARIERA SUNETULUI unc cnd un vehi cum ar 8 mana rarca. uli, Trust SSC (ae ma cca unde de pesine 9 se format ound de soc. Pe mist = mage acceereazd prin tara sonra se deplseacd mai 50068 sparge gi poate auzia a un bub sonar Nu pute az un 1 propindu-se cite supersonice SUNET 4 imaginea pe ecran a3 sunct dente: 0 orchestra simfonca In oselaie completa (sus): ‘ostiea cuvinuli hel" (Seasupra, in sting), batale gn palme (deasupa, in areata) Sunetele ogate, complexe mpi unde avand mi de forme, ¢ dente empitudin 5 ireovene, toate amestecdndu-se In acelag imp perry formele de unde FRECVENTA $I iNALTIME Fluierdturile gi voeile femeilor produc sunete mult maj inalte decat chitarele bas si vocile barbatilor. Aceasta pentru cc sunetele lor au o freeventa mai inal 18 sau o lungime de unda mai scurta Freeventa se masoara in hertzi (Hz). Urechile noastre pot detecta doar sune te de 20-20,000 Hz, Claxonul unei ma- sini are frecventa de 200 Hz, femeile canta note de pana la 1.200 Hz, iar ba boatii canta note joase de pana la 60 Hz VITEZA SUNETULUL intr-o zi calda de vara, sunetul se propaga prin aer cu o viteza de cea 330 km pe secunda: in zilele mai reci mult mai incet. Sunetul se propaga cu Viteze diferite prin alte materiale: de patru ori mai repede prin apa decat prin aer gi de 10 ori mai repede prin beton, _SCARAINTENSITATII ~)\“SONORE a ee actclD, Soenons sa scree ee decal ess pans 9 nomi ae, ape re Eibcterstaae pr soa ere uns io vecrie i) tsb * Declares uns! 3 mredvraiyf | 120-40 d8 sim \ A oei8a + cose Taso saspath\ + crenata vor ‘uz, Inst Radar s sonar, Radio,RADAR §$I SONAR Radarul si sonarul sunt sisteme de localizare a obiecte- lor. Functioneaza prin © rea unor unde, detectarea ecourilor obiectelor si masurarea distantei dintre ele. Raises sonal localizes obictele greu de observat. Ele ajuta la analiza- tea migedrii obiectetor rapide si la urma- rirea avioanelor in spatiul aerian din apro- pierea aeroporturilor. Sonarul masoara a- dancimea fundului marii sau a albiei rau- rilor si identifica orice obstacol de sub apa. CUM FUNCTIONEAZA RADARUL Denumirea este o prescurtare: Radio De tare gi intindere; functioneaza prin trimi- tetea unor fascicule inguste de unde radio, Orice masina sau avion va fi reflectat precum oglinda reflect lumina, Un re- ceptor al sistemului radar colecteaza undele reflectate si masoara cat timp le-a trebuit undelor radio sai se intoareé roar ts elf Sreceaz pet 896 itor Pals tise 5 recepjonate dela seanetu securdar, — Puls iis Sireceplonate RADARE AVIATICE Pens a putea preven! caleune dre evoae, corte ac aeian rab s cunascs Inajinea pot avianco, in zal di jr aeogoruoraglomerte. Eau miecrae de fp caeretanemi ivomaple gate gi her rea a zone, mara cu obiete, Avioanele mar su eat cu radi bor, cu care po detect ate aane en vemes defor Astiel putem calcula distanta la care se afla obiectul, Cu radarul aflam distantele la care sunt situate alte planete, iar poli- tistii fi prind pe cei ce depasesc limitele de vitez’. Este folosit si in prognoza v mii, pentru a urmari fronturile furtunilor: CUM FUNCTIONEAZA SONARUL Sonarul, provenind de la cuvintele Sound (sunet), Navigation (navigatie), And (si) Ranging (intindere), funeyioneaza ca gi ra- darul, In locul undelor radio, el trimite un fascicol de sunete de inalta freeventa. Cu- nnoscut sub numele de ultrasunet, sunetul unui sistem sonar este atat de inalt, ineat oamenii nu il pot auzi. Ultrasunetul este reflectat inapoi la vasul de unde a fost emisde orice obiect dens, ca rocile, cora- bile naultagiate si bancurile de pest. Mi- crofoane subacvatice numite hidrofoane culeg sunetul reflectat, caleuland distanga la care se afl obiectele respective “+ Nevele de supravegherefolosese sonar pent ain tam hat al fundus marr. Tmpu necesarundeor so nove penta a se reflects nape pe nav indies edncimea 306 a Prima data radar a fst folot ina hea Razbox Mondial, pantry a aetects avioanele nanice, Infor ‘mete de contol eenale unde se urmareau achunte inamicui se forma strategie ts, VEZ" or ea Saruinwonenee | rusia.RAZE X Sunt o forma de energie care poate trece drept, prin a Ragata eu raze Xa fos escoperit de ficianul ger ‘man Wihelm Roenigen (245-1923), care a prt pemul Prem Nebel pent fee in anul 1904 1 Canis mar de raze X pot dstruge exile comput Etectole lr pot uzate Fr vindecarea cancer. Fas Cale puternice sunt die inate asupca cello une tumor, distugandule ite materiale solide. Le folos i maginilor si tratarea unor forme de cancer. pentru studiul cor- [aye eee ee la spital pentru o radiografie cu raze X. File mul realizat cu razele X va permite docto- rului s& studieze osul. O masind special directioneaza un fascicol ingust de raze X spre partea corpului care trabuie exami- nati, Spre deosebire de undele usoare, razele X pot trece direct prin parjile moi ale corpului, ca pielea si musehii IMAGINEA PRODUSA CU RAZE X Cind razele X ies prin cealalta parte a cor- pului uman, ele lovese o placa fotogra pe care formeaza o imagine. Deoarece oasele si dintii omului sunt grei si densi, aceste parti ale corpului blocheaza calea razelor X. De aceea, ele lasi pete albe pe imaginea radiografici produse. Specialistii pot analiza aceste pete albe si pot stabili forma exact a scheletului 307 urea de alimertare 14.0 imagine ou 1820 X 9 unui craniv uman, gsi int-un cit roman, ne inftigeaz’ linea unu mola de sus. ‘TESUT MOALE Uneori, doctorii folosese razele X pentru a privi parti mai moi si mai usoare ale corpului. Pentru a putea face aceasta, ei vor injecta o substanja chimicd special numitd sulfat de bariu, care face ca aceste esuturi si blocheze calea razelor X. Dupa cfteva ore, corpul va elimina aceasta sub- stant pe cale natural MASINI $I CRISTALE Razele X nu sunt folosite numai pentru a privi in interiorul corpului uman, ci si pen- tru a examina interiorul unor anumite ma- sini. Fabricantii de avioane realizeaz& ima- gini cu raze X ale diferitelor paiti ale avi- onului, pentru a se asigura e& nu au fisuri interne. Chimistii realizeaz4 imagini cu raze X ale cristalelor, reugind st studieze modul in care sunt dispusi atomii cristalulu Fasclel de electron 1 Tn-o magind de prosuce- re arazelor Xun ferinte produce un cunt de electon Ei sunt descareat lao hts metaied de walfam, cenitand Fazele X. Unele rec prin covul pacientuli,erend o imagine pe un ecran uorescent.CHIMIE Chimia este stiinta care studiazi substantele chimice. Ele sunt substante folosite sau create de o reactie, care implic& schimbari ale atomilor sau ale moleculelor. Bai MW sone avon (iss) Le Sc cnewnat tocar Eraenlen econ tensennce Riot pemclenes moe Spence oe xigenut este un element (Ce dol atom cares formeaza molecule sunt e oeiagi fel Formula chimica pent oogen este ©: Q=8-0 Dios de carbon este ‘comps din do tom de ‘oxigen $1 un atom de car- ‘bon Formula sa himied se eee ase! CO. (molecu de metan are In moc un atom ae or bon legat de pat atom se hicrogen. Formula sa sie CH. ‘Apa are un atom de oxigen dol atom’ de hierogen, du formula chimed pra cl mai bine eunoseta 10. ANALIZE CHIMICE (imi fleece teste cu Rin, ca mtoda e ieiicare = ‘omens chimie, viz in ee euloae se colreand facara unui arztor Bunsen. in care ete frat element Un eampus a uni element ete as find nut a cae tu una fe de plana sau de zbest. Flaca arte eo cuba dine, exe element poate fier fest Acest tp deans chia se numeste caltava sin aaa ce elements conine subtan, Pent a arta oe cantate dn clement este prezeta chin llosese arate cate Calc Culoile elementelor inflacaes himistii explic cum se comporta substantele si cum se combina intre ele, Ei folosese reactii chimice pentru a crea multe substante folosite in fiecare zi, inclusiv plastic, vopsele, uleiuri, deter genti, cosmetice si medicamente. ELEMENTE $1 COMPUSI Un element este o substanta in care toti alomii sunt identici. Un compus este 0 combinatie a doua sau mai multe elemen- te. Compusul clorura de sodiu (sarea obis- nuita), de exemplu, este o combinatie a elementelor sodiu gi clor. Multi compusi, inclusiv sarea si apa, se formeaz4 natural Altii, ca nylonul si plasticul, sunt obtinute artificial, in laboratoare. REACTH CHIMICE Cand diferite substante se combina pentru a forina noi materiale, are loc o reactie chimica, Atomii unei substante sunt uniti in molecule. In timpul reactiei, legaturile dintre atomi se rup si formeaz3 noi mole- cule, O maging ruginita este rezultatul unei reactii chimice, fierul maginii si oxigenul din aer formand oxidul de fier (rugina). Chimistii folosese simboluri (Fe pentru fier, © pentru oxigen) pentru a ilustra ce se intmpla intt-o reactie. 308 Potas ou J Compas este pus in flaca, pe un firde plan. Soa Copy DE LA ALCHIMIE LA $THNTA Alchimistii medievali au studiat reactii, si. doar in 1770, Antoine Lavoisier a demonstrat cum decurge o reactie chi- mica, In 1869, Dimitri Mendeleev a format sistemul periodic, grupdnd ele- mentele dupa cum reactionau intre cle ARME $I DROGURI Astizi, toate tipurile de substante chimice sunt extrase din mine sau sunt fabricate Chimistii cautd noi reactii pentru a crea ingrdsdminte sau droguri, ee pot confine Janguri lungi de molecule, La trial se produc reactii din eantitayi mari de substante. Gaze otravitoare si alte sub- stante, folosite ca arme, azi sunt interzise. 1 gina este semnul val ‘al une reac numte oxidare. (Oxgenl in aer sau din a Se combing cu feu din metal, orang ox- dul defer (gia) ‘Aiom i molecule, Metal, Curis vopsele, Plastic, RaboEXPLOZIV Un exploziy este o substantia ca praful de pused sau dinamita, care creeazi o imensi cantitate de energie yi o unda de soc atunci cind ¢ detonata, eee ees eee ee ‘ve pentru a darama cladiri vechi. Com- paniile miniere le folosese pentru a arunca in aer sténei, constructorii de tunele pen- tru a forma gauri in munti, iar savantii pentru a trimite rachete in spaqiu. Arti ile sunt explozive pirotehnice, care creeaz tun fond sonor, luminos si de fur: Batcanle de dinarits sunt scoase én ambala- jules se inode Cie 0 caps de detonate, 7 FORMAND UNDE DE SOC Cnd explozivele elibereazi energie, ele incalzese aerul din jur. Combustibili ca benzina sau carbunele elibereaza incet caldura, ins un exploziv incdlzeste rapid aerul. Pe masuta ce aerul se incalzeste, el se extinde, crednd 0 unda de soc, care se deplaseazii rapid si distruge obiectele ce-i Sunt Facute gu in cr ida, unde este ampia- ‘oa dnarita, Ful ieaga fcare capsé de detonare GUY FAWKES: (1570-1606). Un memory al Compotli Pratl ce uscd, care voi st arunce naar pe rege James | al Angie! pate: ‘mental. n 8 nolembre 1605, Eft prin In timp ce se Inforcea 38 rin fel gt fost spanzurat. stau in eale. Noi auzim undele de goe sub forma unui bang sonic. PRAFUL DE PUSCA $I DINAMITA Praful de pugea este cel mai vechi explo- ziv — descoperit de chinezi acum 1400 de ani. Principalele componente sunt man- galul (lemn ars), sulfura gi salpetrul, care sunt amestecate si aruncate in aer, Praful de pused este folosit azi la artifici DETONAREA IN SIGURANTA Puterea distructiva a unei explozii este mare gi de aceea este esential ca oamenii so poata controla. Cand nitroglicerina (combinatie de carbon, hidrogen, azot si oxigen) a fost inventata in 1846, era foar- te periculoasa, putand fi detonata (aprin- sf) prin agitare. Savantul suedez Alfred Nobel a adiugat in 1867 un pimant poros numit diatomit, crednd astfel un exploziv nou, sigur — dinamita. Dinamita, folosita la demontiri, explodeaza fara aer. RIDICAND COSUL $! DOBORANDU-L Demelaea uel suc ial, precum un cog de evacuare a gaze, fos ‘pone, ese un act care necesita preke 9 rSedare Pregate pose dus le neg, flsin-se mute Nlograme de nara ret riegi de Fl “lei const in aigrarea foil ci constucta se vaprabuinsguran, in deci cen bund dept de obstacle pecur evi vchi se gaz Structure cogu ese labia, vepartind cu gi rine de cram de Langa pamant, lasing oar un 2gzap de stele de Beton. Echipa de domalae ga te inal mua, dei tats lumea sta adépost, ar detona tatu electri ete acon. inamita a fost amglasa in ag fl Inet copul 68 cad ri avaniaconductele VEZI: e gaz din aropiere Chimie, Energie, Minert 309CELULA Celulele sunt cele mai mici unitifi ce pot indeplini tiile vietii. Unele vietuitoare sunt celule izolate, in timp ce altele (ca noi) sunt formate din milioane de celule. unc sean le sam alo cn oon rufe mici, numite celule ~ principa- lele elemente constitutive ale organisme- lor. Fiecare celula are functia sa, ins colaboreaza cu celelalte pentru a mentine organismul in viaté, Bacteriile au doar 0 celula cu tot ce € necesar supravietuirii acteria are doar o calla ise mitipic oane ap, PRIN PERETT celula este inconjurata de 0 pelicula subtire numita membrana. Ea da forma cclulci si permite substantelor gi rezidu- urilor s@ intre induntru sau sa ias in interior plutese structuri mici, intr-un fluid gelatinos, numit citoplasma. INAUNTRUL CAMEREL Fiecare structurd sau organism are 0 functie. Nucleul contine gene (instrue- {iuni care decid forma si funetia celulei). Structurile ovale numite mitocondrii elibereazi energie. Alte organite stochea- zi energie, fabricd proteine, pistreaz’ celula curati sau 0 apara de bacterl. Ceapa ae clue deforma ‘reptunghilara Prete celular subtire (membrane) Pana ls 800 de mtocondi al ‘menteazd cola cu energie Celio spermatce sunt foloste in reprocucere Cctopiasm (len ¢geltinos) CCeldelerervease duc rsa de a9 spre creer. \ ea pereche ume centiol| jl eau sa se multpice 3 ‘Celulele musculare sunt longi sue. Magana de energie ends Ivacuala) Ceptatr al energie solae (clroplast 4. Celuele planet au un perete gros de cluoza, care le a forma rigid, Pana la 90 de procente cin spi lr este ‘oupat de vacuola~ un sae pin cu solve de 2ahar CELULELE PLANTELOR Celulele plantelor au un perete celular gros gi structuri numite cloropaste, pline cu un pigment verde, numit clorofilé. Ea capteazi energia solard, cu care prepara hrana, proces numit fotosinteza. INMULTIREA PRIN DIVIZIUNE Celulele se inmultese divizindu-se (despairtindu-se in dou). La microscop se pot observa bacterii care se divid la imtervale de 15 minute. Majoritatea celu- lelor animale si vegetale se inmultese mai incet, pentru a putea ereste, a repara stri- caciunile gi a se pregati de reproducere CELULELE ANIMALE Focae pare unui animal - dei ase la sing ‘se alata de celle, Mule celle sunt fer, ines nau fori tie, decarece nu au perete ‘var gos, ca clue planier Toate av in Inter aceleg aructur de baza, namie over. ‘Structure in forma de bosbe (@izozom) elma pater g restune din eta ‘Vezicule mil ibozom) consties: protein Structure numite apart Gol Impacneteaza prota in vezcule — Nucl este cent de conte lela, Substanfle int sau ies : din tld pin vezke, | | WEZEE_ : Creier Boala, Corp uman, Frunza, Muschi. Reprodu- cete, Pele $i parMICROORGANISM Microorganismele sunt fiinfe vii minuscule, care pot fi observate la microseop. Ele pot fi bacterii, virusi, protozoare, alge minuscule sau ciuperci. icteriile sunt elemente unicelulare ale ‘materiei vii, avand lungimea de sub 0 sutime de milimetru. Ele pot avea urma= toarele forme: betisoare, sfere sau spirale a Celulele difera de alte celule prin faptul ca ADN-ul, care controleaza toate vielui toarele, pluteste liber in celula, in loc sa fie continut de nucle. Ele obtin hrana si nergia prin descompunerea tuturor tipuri- lor de substante vii sau moarte. Spre deo- sebire de alte vietuitoare, multe dintre ele pot supravietui Mira oxigen, usu Ebola este lang gi sxe forma unui vee ‘ese este modal BUN $I RAU . Bacteriile se reproduc prin simpla divizi une in doua, in conditii favorabile, la 1S minute, deci bacteriile exista intr-un nu- mar urias. Multe cauzeaza boli, ca tuber- culoza, holerd, si otravirea alimentelor. Adesea sunt numite germeni sau microbi Dar nu toate bacteriile sunt ofensive. Unele ajuti la intrefinerea solului in con- iti bune, altele pot fi utilizate la produ- cerea iaurtului sau a altor alimente, (coon se bacer e ot vese maneaea, In orm’ de etgoate, de peo rtrd PROTOZOARE Pctoroarele sit ergnsie uncelare incre ADN ete invltnan natu svat in aroieea cent eelde, le ‘rdess pesto, n spac in ment aevatce. Ce ra unos ment rl sunt amibel, ca cornu sci ‘oxma. np c@ 2 miged ele Wawsc nape, rad im ‘ery, ng bacterin spl veces peste acesca, eerie in eis ‘eauz68r8 bo, Mule protezoar ca each bo cum ar mala Stoo sare (Gee de ode sum ci pre: 1p foloste i ob (ete aloolu ga pai. Prolozoarle Paramecium sunt abundente In 3p8 i fal rings u S3CEH Vala cu encime ‘agesive Pateua 6 rand Mal multe vara de age uneeluare fomeaza colon In au pe supra ape. = Bacterlesint lasteaeinfuncie fe forma or. Acosta te un bac Nagel Nuclei (o sn (8 buds de ADN) Frgel (880) VIRUSI rusii sunt chiar mai mici decat bacteriil la limita dintre vietuitoare si obiecte neinsufletite, se compun dintr-un ADN intr-un invelig de protein, Virusii pot forma eristale ca de sare sau alte sub- stanye chimice si pot supravietui in aceas- 18 forma o perioada indelungata. Ele se pot reproduce doar cénd patrund in alte viefuitoare. in astfel de cazuri, ADN-ul virusului invadeaza celulele, fortandu-le si produeii mai multi virusi. De aceea, tof virusii cauzeaza boli. Bolile umane cauza- te de virusi includ pojarul, SIDA si rae Ja obignuita. Prionii sunt chiar mai mici decat virusii gi au fost descoperiti doar recent. BSE sau maladia vacii nebune se rede ¢-ar fi cauzata de prioni Nunn sunt absori si utiza, Chimica atacd i escompun mancatea. Resturilesunt eliminate VE: (Cella, Boal, Fung Genetica, Microscop,CRIMINALISTICA Criminalistica este investigatia stiinfificd a unei crime, de singe sau alte mostre de la locul a unui jaf sau a unei omucideri, efectuatd de oameni crimei s-au folosit din 1986 pentru crime de stiinfa: doctori, dentisti, chimisti si biologi. dintre cele mai dificile. Fiecare persoani are un ADN unic, o ,amprenta sau un te criminalul, el profil, care poate fi verificat si comparat ndiferent edt de atent e: asi urme. Datoria criminalistilor este cu mostrele luate de la locul crimei. Ana- de a examina locul desfisurarii crimei, liza in laborator a unei singure pete de peniru a cduta amprente, ume de pasi, vopsea este suficienta pentru a identifica sdinge sau alte dovezi. criminalul. Urmele de mugeatura in man- carea gisita la locul erimei pot duce la 0 ae eee wT. LALOCUL CRIMEL arestare, daca ele pot fi comparate cu 0 Anprrtse vine set __Echipamente cum ar fi camere video, figd dentard. Wate, apa ose caula lasere 51 mulaje pe ghips sunt folosite famprenfele recuneseue, pentru a inregistra pozitia fiecrui lucru = CAUZA MORTIL al scenei. Mostre de pair, vopsea, stie! Moartea suspect, precum omuciderea sau si alte substanfe sunt de asemenea ana- moartea accidentala, este investigata de lizate. Aceste mostre trebuie tratate cu un offer criminalist (persoand oficial mare grijé. Echipa de investigatori poarté _specializata in criminalistica). El ordona salopete, papuci si ménusi speciale, pen- _efectuarea autopsiei (examinarea corpului tru a nu contamina dovezile. De aseme- pentru a determina cauza mortii). Medicul nea, mostrele sunt impachetate in plas Tegist (un doctor specializat in au- inainte de a le trimite la analize. topsii) examineaza aspectul exte- rior al cadavrului, apoi fiecare ANALIZAND INDICIILE. organ in parte. Se anal Amprentele pot dezvalui identitatea crimi- _zeaza singele gi 4 Singol wat ve cole nalului daca ele pot fi comparate cu cele _fesuturile. {eaza de pe ama crime, a eeemecime.&, de pe computer. Analizele (codul genetic) CINE A FACUT-O? ie vomit SANGE Mai eemut e° putea idenifes doar gupa sanguin, dar acum peaie fi git chia § xi ident a ‘ORME DE PASI Urmele de pagict indica matimea picorlicrmina- lus magaziul de unde a fest cumpara panto VEZI: (Chime, GeneveNAVIGATIE Navigatia este stiinta orientirii in spatiu, Se foloseste in principal pentru a ghida vapoare, avioane si nave spat ale, dar poate fi folosita si pentru vehiculele de pe sol. DE mii de ani, de cand oamenii cilito- rese pe mare, navigatia s-a dovedit necesara. Primi navigatori se bazau doar pe priceperea si intuitia lor, iar cei de azi sunt ajutati de sateliti $i ealculatoare. Compas magnetic a fos mvt in Chea in Palanan, NAVIGATIA TIMPURI Multe popoare antice edlitoreau pentru comert sau pentru a purta bitalii, dar pri- mii care au navigat serios au fost fenicie~ prin 750 i.Hr. Cu cca, 300 de ani i.Hr., Uunii greci puteau determina latitudinea, dupa stele, dar dupa ciderea imperiului roman, deprinderile de navigatie au pierit, Backs 9 ajuat a afarea Bitucni rin masurarea inti Soarelig steer HENRY NAVIGATORUL, in 1418, printul Henry al Portugaliei a nflintat o scoala de navigatic, care a adus progrese in domeniul explorarilor si al Asia fot flat oe navgator ranted SISTEMELE DE NAVIGATIE MODERNE does legtunior prin mst umincase 3 fesse tenga sateltior Sstorl miter Geosa al SUkare saat ast non tat pe ora Pardini. nt cel oun do ne ei acpere crce puna al supitee Pamantulu, Se rete caoncare sok at adn n dota un receptarconpderiat poral fe capa <4 af poz cu 0 aprosimare de 2 mat, Seat cu autor cau Se celemind de aseranea, leucinea, este floss in | aise nase f ‘Semnalele transrise pin satalt corecme de 100 ai ay —— YLIPDPDPDPDADDAAA, pe balize averzeaza atugra pericoleorseeunse Le Un compre de a bord nave loses serrate adic varerise = in satel, penta 9 ghia lini de long une N= Lie ce iatuatine 5 longitutine, marcate pe aloburi i aase se pot fois: perry a localiza cu recite dente loc Lat tuainea inca pozia a nord aU 800 fe eouator a unui ‘anumit le de pe 00. Line Tongiucni se nied ae la oll nerd Ia pol su, 4 latutine navigatici. Instrumentele se bazau pe bu- sola, pe observarea Soarelui si stelelor Desi au suferit numeroase schimbari, ele aman si azi la baza navigatiei. LOCALIZAREA UNUI OBIECTIY CU PRECIZIE Al Il-lea Razboi Mondial a dus ta o imbu- natitire a navigatiei. Era necesar ca bom- bardierele sa-5i gaseasca drumul spre finta cu mare precizie. O modalitate a fost tri- miterea a 2 fascicole radio spre teritoriul inamic, care sd traverseze obiectivul. Avi- oanele de lupta urmareau una dintre raze pana cind o gaseau pe cealalta. Un alt sis- tem era bazat pe semnale luminoase radio. Ludnd 2 raze ca refering, navigatorul pu- tea si-gi afle pozitia cu o precizie de sute de metri, Sistemul a fost adaptat pentru rutele maritime gi aeriene gi se foloseste 3i azi in navigatia barcilor si vapoarelor Un receptor de a bord nae veicakuleaza pozia pin semis ratio, emise dela ‘aru situate pe tam ‘Stelti de navigate tans: it somata radio spre Pamant porator, Magnetism Hara, BeligerantaCEAS Ceasurile sunt instrumente de masurat timpul in ore, minute si secunde, pani la cele mai mi fractiuni. Pot fi mecanice, cu cuart sau atomice. oS ‘mani, sund cin lr nates orden fr exe 830 CEASU ‘seuiate sd cadd pe tamBsl— Ceasurile mecanice sunt puse in migcare 3n dowa moduri — rasucind un are sau misednd o greutate, Rotile dinate migca acele care indicd ora, minutul si secunda, ceea ce inseamna 4 ceasul functioneaza. Ccozsunie sore inacatm- _Unele ceasuri trebuie trase, altele pot ul marcind poz shin Batoae a umbreasale de soar, intmoul ie functiona o saptamana, flird sé fie tras Ccronemtle,iyentate io 1700 penta af foloste pe ‘reap upon loc de pend pase oamenii au invajat si ma- soare timpul folosind ceasuri solare, clepsidre, lumandri marcate si ceasuri eu apa. Insa in timpul secolului al XIII-lea a fost construit primul ceas meca PENDUL In 1582, omul de stiinta italian Gi Galilei a descoperit ca fiecare osc unui pendul, adie’ o greutate ce atirna, dureazi aceeasi perioada de timp. Timpul ‘TIMPUL ,INVARTIT* Cd un e238 mesanc ex as, 0 reunite ete eat pan in vt tube cess Pe rasua ce res tea coboar, cate meus vt 9 ge acta pe eadrand cos ‘lu, Migerea penal coveara revista, nti cei i cna te se mpc impotva un neha, lo tesare pls al pans ‘oata dita mpage cs Me un spats dine doc. cesta provoacd une Sita al oaau, [Un eas cu ova indica timpul prin nvegstrarea \orabier unui ental de ‘usm din interior coasul Dit Grautae Pend ‘Geasuilestomice numa ‘baile provocate de stom sunt flsie in ste apatate de bor richet Rata de vranamisie nei oscilajii depinde de lungimea bratului pendulului, Un astronom olandez, Chris- tian Huygens, a folosit aceasta informati pentru a construi primul ceas eu pendul, cu 74 de ani mai tarziu. intr-un ceas cu pendul, greutatea care se balanseaza din- tro parte in alta regleaz migcarea acelor ceasului in jurul cadranului. CRISTALUL DE CUART Majoritatea ceasurilor actuale au bateri si in interior un mic cuar}. Cristalul vibreaza cand primeste o incarcatura de energie de la baterie. El emite impulsuri regulate gi rapide de curent, incetinite de un micto- cip, la un impuls pe secunda. CEASURI ATOMICE, Cele mai precise ceasuri sunt cele atomi ce, cu surse de cesiu, care au fost con- struite pentru prima oard in 1955. Acestea masoari freeventa vibratiilor unui atom. EL intarzie doar o fraetiune de secunda, la fiecare milion de ani. =Timp Folosim timp pentru a urmari trecerea zilelor, in ore, minute si secunde, Pe Ling’ unititile naturale de inventat alte mijloace de masurare. timp, oamenii au oxi aa Pamant O zieste exact timpul de rote @ Paramus o cat inurl axe sale, Un an @ Paar Un an este sproximati tm ulin care Pamartule6ro- ‘este 0 data, n jurul Scarelu luna te une Pamantal O lund se bazeazé aprox mat pe timpul care i e- bu Luni pent ase ratio atin jurul Pama, Abts cind dont at cononget imps 4 uitati la un ceas. Acesta va spune cate ore gi minute au trecut de la amiaza (iiezul zilei) sau de la miezul noptii. De exemplu, daca ceasul vostru arati ora 3:30 dupa-masa, sti ca de la miezul zilei au trecut 3 h gi 30 min, Dacd aveti un ceas foarte precis, acesta poate cite secunde au trecut. ZILE Masurarea timpului se bazeazii pe pozitia Soareluii pe cer. in fiecare zi, Soarcle pare sa rasard dimineata, si se deplaseze de-a lungul cerului si apoi s4 apund in amurg, deoarece Pamaniul se roteste continuy, Din fiecare parte de pe Pamant, Soarele poate fi vizut doar intro peri- oada a unei zile; cand nu se mai vede este noapte in acea parte. Soarele ince- pe s& rasara pe masura ce incepe si se vada gi apune pe masura ce dispare iar: intr-un anumit moment al zilei, fiecare loc este agezat direct cu fata spre Soare Atunci Soarele este cel mai sus pe cer gi lumina zilei este cea mai stralu- citoare. ‘CALENDARUL AZTEC. ‘micau dkizat pent pra data menaianul Greenwich, in 1886, Aceasta este nia de longitude zero, care separa es: {ul de vest zanele de timp se eaculeaza ee la aceest ne ORE Cu 2400 de ani i.Hr, babilonienii au divi- zat ziua in 24 de parti egale, numite ore. Zilele modeme incep la miezul nopti cand cerul este intunecat in majorit zonelor. Cateva ore mai tarziu, Soarele ri- sare. La 12h dup& miezul nopiii este a- miaza, iar Soarele este cel mai sus pe cer Peste alte 12 h este din nou miezul noptii CALENDARE Pentru a urmari trecerea anilor, lunilor, siptimanilor si zilelor, fiecare civilizatie a folosit un anumit tip de calendar. Calen- darele planifica semanarea plantelor si culesul recoltelor, dar si vacante si festi- valuri. Calendarul iulian a fost instituit in 46 i.Hr., de lulius Cezar. Papa Grigore al Xlll-lea (1502-1585) I-a ajustat in 1582 si calendarul gregorian e folosit si azi in Oc- cident, Calendarul chinezese este lunar cu un ciclu anual de 60, dar chinezii folo- sese si calendarul occidental, Calendarul evreiese este 0 combinatie complexa a ci- clurilor solare gi lunare, cu 12 sau 13 luni CALENDARE ALE AMERICANILOR ‘Aztec dn America Centala au consult un eaten in pa mnt, in plete uage, vad forma Searelu, In mijec a fost Sculpt fata Zeuu' Soareli, Tezcatipoca iain jurul much lor as fost scuptato sere ale ilo. Ctzajia Maya - de _3semeni din America Cental ole un ealendar eu dou (0 cinta, ce se neruigau pent reprezentare tpl Cult. Trburte de bagtnas americans cn Amenca de Nord tineau evidenatimpulul umaind anotmpure faze Lunoe FUSURILE ORARE Deoarece Pamantul se roteste, diferite zo de pe suprafata lui tree prin fata Soarelui, la momente diferite ale zilei. Cand este amiaza la Londra, in Marea Britanie, Soa- rele risare la New York, SUA, iar la Ad laide, in Australia, este inca noapte. Daca oamenii ar citi timpul direct dupa pozitia Soarelui, ceasurile lumii ar fi fixate la mii de timpuri diferite. Ar rezulta haosul; ar fi imposibil un mers precis al trenurilor METODA GREENWICH Pentru a trece peste aceasté problema de stabilire a timpului, zuvernele aproximea~ 4 timpul prin impirtirea lumii in 24 de zone temporale, Aceste zone urmaresc liniile longitudinale ale Pamantului, avand ca baza metoda Greenwich (GMT), tim- pul din localitatea Greenwich, Marea Bri tani, Tokio, in Japonia, este cu 9 h te faja de GMT; cand la Greenwich este ora 2:00 AM, la Tokio este ora 11:00 AM. raga ces solar din New Detn, Ini, ne nid tmpul ‘um Soar Vaseaz’ ume pa marcajle gradate veyns2215 nuepLeM 4 Lunes este imparts in 23 zone g12 umatat de zone temporal, Inepind cu I meridian de a Greenwich, Marea Bran, Fecare 20rd dn V meriianuuie eu 1 hin wma precedente, cole sin E mendanuli sunt eu 1h inate A PATRA DIMENSIUNE Toate obiectele au 3 dimensiuni: lungime, latime si inaltime (dimensiuni spatiale). Oamenii de stiinta cred ca obiectele au si a patra dimensiume: timpul spatial. in fiecare zi ne deplasim prin cea de-a IV-a dimensiune. Noi ne putem deplasa in orice directie in spatiu, oricum, se crede cf ne putem deplasa intr-un singur sens inainte ~ in timp. Multi seriitori de litera turd SF s-au jucat cu ideea conform eareia calgtoriile in viitor sau tn trecut sunt posibile. T Stonehenge din Angi (nceput cu oca 2700 dean He) este un cate de plat, despre care se cred ce fost lost ca observatrastonomi i calendar. Axa 6 a fost alrista ‘a ae din riod ven (21 ini); rf fost eos dec Pent @ urna mearle Soarelu, Lune i planer, 4 Romanul SF Magna Timp sors in 1295) at Iu HG Wel (1865-1048), infigeazd povestea unui cm eae constivgte 0 m2 nd cu care poate ctton in vito. nfl din 1980 (ura de sus), magia ds- pare mal depare, nine, fara ool care a consrute,CULOARE Culoarea este lumina reflectati de un obicet si perceputa de ochi. Lumina alba pare a fi dati de lipsa culorii, insa este de fapt un amestec de culori. id vezi un eureubeu, vezi lumina solard separata de picaturile de ploaie. Curcubeul are sapte culori: rogu, orange galben, verde, albasiru, indigo si violet. A- ceastd scar de culoare se numeste spectru, Cui pimare de lumi suet ogy, albasta siverde Amestecate, 62 jn mind aba LUMINA REFLECTATA Un obiect pare a avea o culoare particu- lara, datoritd luminii pe care o reflect. De exemplu, o frunzd pare verde deoarece ea reflecta lumina gi absoarbe toate celelalte culori ale spectrului in secolul al XIX-lea, savantii au fost ui- mmifi s& descopere ca aproape orice culoare a luminii poate fi creata combinand diferi- te camtitiqi dintr-um set de baza de trei cu lori: rosu, albastru si verde. Ele sunt cu- noscute drept culorile primare ale luminii Cuore prmaze ale vopse- loor sunt galten,atasin si 10gu. Amestecat, se bie culoarea neagr. AMESTECAND CULORI Daca amestecam cantitati egale de lumini rosie, albastra si verde se obtine alb. A- mestecdnd numai lumind rosie si verde se obtine galben, iar albastru gi 4 Cicul ui George Seurat (1891) este pica evo tehnica numa pois. Culoarea pura este apical in pete, care dela stata creeaza impresia unor ube subtle verde formeazd nuanta cian (verde-albas- tru); albastru gi rosu formeaza nuanta ma- genta. In fotografie, tiparit, film si televi- Ziune, lumina este amestecatt si se obtin milioane de culori PICTAND O ALTA IMAGINI Pigmentii (folositi in pictura) au un set 4iferit de culori primare. Acestea sunt galben, albastru si rogu, iar ednd sunt amestecate se obtine culoarea neagra VEDEREA COLORATA Noi vedem culoarea cand lumina cade pe retina, Retina contine celule sensibile la lumina. Celulele cu conuri sunt sensibile la anumite culori, iar cele cu bastonase ne ajuta sa vedem si lumina slaba REFLECTIE $I ABSORBTIE ind lavina ange un oblec, obec soae (arage unele coil spect refler- "8 Cespnge) ae culos De exer, o toma este de close roi, deoarece rece ‘8 cubarea ros ace isa aaa cela cvon ae curbeuls portcal, goben, verte, abastu, ng viet Tomata eco — Lomina ead culoarea ope. pe tomata Tomata absoarbe lumina portocae galbena, verde, bas 18, ndigo si viet VEZI: ‘aca, Lumina, Culon gi vop- ‘ele, Tpare, Vaz, Tele- Viune, Lungime de unda.LUNGIME DE UNDA Lungimea de undi este distanta dintre 2 punete iden- tice de pe o unda, De obicei, aceasta se misoara intre 2 varfuri (puncte de maxim) consecutive ale undei. deseori vedem pe mare valuri. Inainte de a ajunge la mal, acestea unduiese apa mari. Cele mai inalte puncte ale lor se numese varfuri (punete de maxim), iar cele mai adanci sunt denumite puncte de minim. Distanta dintre 2 varfuri consecu- tive se numeste lungime de unda. UNDE DE SUNET Toate formele de energie mobil’, sunetul lumina si cAldura, se propaga sub forma de unde si au 0 lungime de unda, asemen valurilor. Cand undele de sunet se propa- g prin aer, ele creeaz& minuscule modi- ficari in presiunea aerului, Varfurile unei unde de sunet se gasese in locurile in care presiunea este cea mai mare. Urechile noastre receptioneaza modificarile presiu- nii aerului, trimiand semnale ereierului LUNGIMI DE UNDA DIFERITE Asemanator freeventei (vitezei cu care 0 unda se deplaseaza in sus gi in jos) gi lun- imea de unda afecteazd proprietatile un- dei, Undele de sunet de freeventa joasd au o lungime de unda mai lunga decit cele de frecventa inalta, iar undele de tu- mind rosie au o lungime de und& mai lunga decat cele albastre. Lumina in sine este una dintre formele undelor de energie, care includ undele radio, micro- undele, razele infrarosii, razele ultraviolete, ra- zele X si razele gama, care toate se propaga cu 300.000 kmisecunda. Toate acestea impreuna formeazit spectrul elec tromagnetic. 4 Radarul depsteaza alomoblii care depagesc vie za ada, Undele de radar se reflects de pe un vehicul ‘obi ar reoventa cu care se intore repreznts vez FRECVEN impartind viteza unei unde (masurata in metti/secunda) cu frecventa acesteia (masurata in Hertz) aflim lungimea ei de unda (in metri). O unde de sunet care se propaga cu 0 vitezi de 344 mis si are o freeventa de 688 Hz, are lungime de und de 0,5 m (deoarece 344: 688 = 0.5). Raze gama, flose la detectarea cpa ‘wnlor din mete FazeX, utlzate pent 3 naize in intsior corp Raze waite, ‘ole a solar Lumina vib, dela rogu a violet ee Raze nrarogt <— Merounde mai seu, utizate la cuptoarle cu mierounde SPECTRUL ELECTROMAGNETIC Speculelectomagnedc acopert 0 gam ang a undear de eo, care oat a propaga in acl fe Deoneceterte Microunde mai keg foiose i adr — Unde et, fost in vansmisiun’ rao 318 Unde aio UNF (de fecventa ura ‘na, uilzateperrutransmisisni TV i le specrui au tng de und ere, ee au propria (ert. O unde de uri, oe exempt, ete una pe care 0 per ‘vedea 0 raztX ese pate specu cae poate vece pin une beet aide cum arf pelea VEZI: ment murieal, Radar 5) sonar, Radio, SunetLUMINA Lumina este 0 fo mai repede de metri pe secund ma vizibili a energiei. Ea circuli { orice in univers, cu 300,000,000 de . Fara lumina noi nu am vedea. partes cet apenas mant, este principala noasted sursii de lumina. Desi se afla la 150 de milioane de kilometri, lumina pe eare 0 produce ajul la Pamant in doar opt minute si este stat de puternicd, inet ne raneste ochii daca ne uitdim direct la ea, Noaptea, cind o parte a Pamantului se intoarce de la Soare, folosim pentru a lumina becuri sau jumaniri. Comparativ cu Soarele, lumina ‘odus de acestea e slaba. Ele pot lumina la cétiva metri departare FACAND UMBRA Lumina trece prin aer, apa sau alte materi- ale transparente. Spre deosebire de sunet, ca poate trece §) prin vid sau prin spatiul gol, Mate- rialele care permit trecerea slaba a lu- minii prin ele si nu sunt transparente, srelor au organs lurinoase rind rece, nur ilu ara §perectea pe inter 319 1 Luna nu are lamin prope ~ ea strauee cla mina Soarelu Steele sun mio i produc propria um se numese translucide. Multe materiale. ca lemnul si metalul, sunt opace, adica b obiect opac, in spatele lui se va vedea 0 pata intun umbra, Aceasta va avea exact aceeasi forma ca si obiectul, pentru ci lumina este formata din raze drepte. az lumina. Daca se lumineaza un ENERGIA INVIZIBILA Exist multe tipuri de energie: undele ra- dio, microundele gi razele X, ce caldtorese exact ca lumina, Lumina este doar o parte a formelor din spectrul electro. magnetic. in ultimii 100 de ani au construit 0 varietate de masinarii, ea echipamentele de scanat, cuptoarele cu microunde $i radiouri, ce pot dete folosi parti invizibile ale spectrului de produce lumina arial pin nui ge, 08 lumina Puorescents VEZI ‘Culoare, Elecrickate Economie, Laer. Lena | Micrescop, Luna, Soar,LASER Laserul e un aparat ce produce 0 puternicd razi de lumina, ,.Laser* este prescurtarea denumirii: Ampli- ficator de Lumina prin Emisie Stimulata de Radiatii. serul produce lumina intr-o raza sub: fire si concentrata, de aceeasi lun, de unda ~ diferita de un bec, care lumi- neazi in toate directiile. Lumina obignuita. se imprastie si pierde din intensitate la distanta; cu o raz laser nu se intampla la fel. Ea strabate sute de kilometri, dreapta si putemnica RUBIN SAU LASERE CU GAZ Tipurile comune de laser produc lumina rosie. Acesta e laserul cu rubin, care are indunmtru un cristal rosu in forma de fi. E] produce pulsajii de lumind puternica. Laserele eu gaz produc o raz continua. Ele folosesc lichide colorate sau gaze. in locul cristalelor, Laserele ce folosese lichide colorate se numese lasere colorate Spectacoale de lumina folosesc rae 5 holograme limagin 3-0) create ce laser DIRECTIONAREA RAZEL Pentru e& razele laser sunt subtiri si inten- se, ele au diferite intrebuintari. Cele mai slabe pot fi reflectate pe obiecte, pentru a afla daca ele sunt luminate sau intunecat netede sau rugoase, nemigcate sau vibrea Zi. Se folosese in magazine pentru a ci codurile de prejuri de pe produse; adanei e se inregistreaza pe CD-uri sau pe monitor, prin vibrafiile masini. Razele laser, fiind drepte, pot fi folosite ca ghi- dari pe marginile cladirilor pentru a ajuta a construirea peretilor si a podelelor Senzoi in vf unei bom be pot ghida sore o tt, ‘ptr unet raze ase. PARTEA TAIOASA laser de putere mare creeaza destuld energie pentru a face gauti exacte in metale. Ele sunt folosite Ih indus, temperatura ricicat a laser tae in IN RUBINUL LASERULUI CO beget de cubn aril ete fics ca generator asec © lamp pura, directors pe erst ce in, energie tomo inant, ast ca emand oraz de lumina. Aceasth lumingertet nap nae ine dou ogi, ate azi later inca undele luminease devin coeent (862402 un de ud) Ea ese petra onfeiu mie dnt ogina ca @ aca sub sey, pega panty a § focal 4 Leserleauterzeaza gl tole, atfel urge mai pun s8nge. (Ga urave, laserele sur fli ater precise In cringe, pentru a taia parti precise pentru masini gi haine, Razele laser pot de asemenea si inlocuiasca bisturiul chirugical in operatii delicate, ca cele pe ochi IMAGINILE 3-D Una din cele mai uimitoare utilizari ale la- serului este holograma, o serie de raze ce creeaza imagini tridimensionale (in adan- me), atunci cand sunt in lumina pottivi- ti, Holograma e produsi de scanarea unei raze laser pe suprafata unui obiect. Marginea hologramei inregistreaza felul in care obiectul refl na, astfel poate crea o ima- lumi- rbcte tanta Baton de rutin aniical O tumina tus reseenta cuba ta conte energie. gina sem argotata vezi: [Astenomie, Lumind, Chirurgie, Temnolegie, TelescopLENTILA Lentilele sunt obiccte transparente, cu cel putin 0 supra- fata curbata, care focalizeazi o imagine prin captarea razelor luminoase. Ele sunt ficute din sticli sau plastic. id lumina trece prin lentila, viteza ei seade, din cauza ci lumina circula mai repede prin aer decat prin alte sub- stante ca apa, sticla sau plastic. Cand in- Ochelarine aid stve- —_cetineste, ea igi schimba gi directia. A om acd entail och lor ru funcionesza bre, est efect e numit ,refractie*; din aceasta cau- 78, un pai bagat intr-un pahar cu apa arata frit. Schimbarea directiei distorsioneaza imaginea vazut& de ochi si poate fi folo- siti pentru a mari sau miesora un object 0 lpa are oletla convex — ‘lentia mal groasalamifoc IMAGINI iNTOARSE, au eae Daca se pune 0.lupi aproape de pagina ‘aproape se tne lupe. Kotadesstinena _unel cArfi, se va vedea o versiune mult pe ful dn tere iriti a acesteia, Aceasta se intimplé pen- tru c& razele de lumii pe care le primeste CAPTAND LUMINA cartea au fost frante de lentila. Razele de lumina de la obiecte indepartate sunt atra- se una spre cealalti, cu ajutorul une lupe Evita dus pur ae lerle simple: carve (anu convergent i seer aNCA Eau aR Daca e destul de intuneric, aceste raze se images. pot capta pe o foaie de hartie. Daca hartia € pus la distanta potrivita de lentila, ea cane ete fm» va forma o imagine concentrata (acuta). ‘eroscopul ope floseta Sine cen lene pena a mar obects tea. FOCALIZAREA ela 100 la 2000 de oF, a Lentil dinteun binces ne ata veer er la mace ostens Distanta dintre lentila gi obiect se numes- te distant& focal a lentilei. fn general, 0 Jentilé groast refract mai mult lumina { decat una subtire, deci are o distant fo- I cali mai mica. Un aparat foto foloseste o pe lentil convexa pentru a produce imagini wale pe o pelicula sau film. Fotografii folosese si lentile concave ~ mai groase la margini decat la mijloc. Ele miesareaza imagini mati, ca de pild’ peisaje, intr-o fotografie Imsaine reala LENTILA OCHILOR | i Globii oculari actioneazti ca niste lentile convexe, ce directioneaza lumina in spa- tele ochiului. Muschii ochilor nostri apla- tizeazi cristalinul cand ne concentram Imagine vituals Imagine reals asupra unui obiect la distanta sau il in- groasd pentru a vedea obiecte apropiate, Lente convexe Lonte concave Farle delumnacetec _Rasela ge umins aun ra Unelepeseape fusese ponlenla sunt naeptate—_‘Faren aa, ast et se 5 lenil pert amen ma unaspe la Se produce impr (vegan) pro VEZI: ea eft de opin. —cimagine mri nspaie-_Gueand oman eased ‘Asronome, Laser Li- Bede car copa Iecnarnia ine obit tertia saat Foie ab, Peis, Telesco 321 ui peeMICROSCOP Microscoapele maresc obiectele minuscule sau dezyaluie detalii ale unor obiecte mai mari. Ele ne-au deschis o lume intreaga, invizibila ochilor nostri Pa fabricat de opticianul olandez Zacharias Janssen, in 1609. Primul om de stiinta care a obser- vat bacteriile a fost olandezul Anton van Leeuwenhoek, care si-a fabricat proprile microscoape in anii 1670. Primele micro- scoape au fost optice, ceea ce inseammna ca obiectul studiat a fost vizualizat printr-un ocular. Pentru aceasta, specimenul trebuie si fie destul de subtire pentru a permite penetrarea luminii © imagine electronica (20 fect, arstandne cirigele fs buclele acest MICROSCOAPE ELECTRONIC! Microscoapele electronice au fost utilizate prima oari in 1930. In loc de lumina, ele folosese un fascicol de electroni, controlat de cdmpuri magnetice. Ele sunt foarte pu- temice si pot vizualiza detalii de 1000 de ‘ri mai mari decat cele optice. Specimenul trebuje uscat si tiat in flit foarte subtir 0 imagine electronics coerta artical (200), 2 nu por de tansprate 2 ne baglcute de pe palma MICROSCOAPE OPTICE Inran mirasoop opt, urinal de un obec = reac, ‘rec pn it ani. Ace! enomen fe ca bic 8 pad smut mare O 2 dows oralé mares obi cia ms mut eroscoaeleeptoe ev mal mute lorie sunt rumie moses pe compuse 9 pot mir ieee de pn a 2000 de Lente bnooulare © imagine elecrerica 3 indicat (500) (© imagine electronica apa na oman (71300) lind (se pe surat scapull Specimen feat peo lama rctanguara radu da mate 9 focalzarea se pt rela electron. comp 4 eaau unui meroscop electronic, eletroni sunt ivi deci in oe ocular ete utizat un ecran fuoescent (cam de 0 mime de ori mai mici decdt grosimea acestei pagini), in plus, aerul trebuie indepartat din interiorul microsco- pului electronic gi din jurul specimenului, deoarece electronii se pot imprastia ALTE MICROSCOAPE Microscoapele electronice cu baleiaj pro- iecteaz un fascicol de electron pe supra- fata specimenului. Electronii reflectati sunt colectati forménd o imagine. Micro- scoapele cu baleiaj, respectiv cele atomice au fost inventate la sfarsitul anilor 1980, Ele pot mari de un milion de ori, prezen- and chiar atomi individuali. O razd extrem de precisi se deplaseaza pe supra- fata specimenului, ,simfindu-i* forma in detalii minuscule. Un calculator transfor- ma semnalele intr-o imagine tridimensio- nal, afigata pe un monitor Lente ocular ‘ubllar Lente obec Patina Micromet Un bec electric luminesza spe ‘emenul VEZI: Pentru atace specimenul | Atom si molecule, Lente vial seflosese vopsele. | iicroorganism, Teleseop,TELESCOP Telescoapele sunt instrumente pentru studierea obi telor aflate la mare distant’, Astronomii folosese rite telescoape pentru a studia stelele si planetele. & Cutter de imagine Telescop de reractie < cur Sr saac Newton (1642- 1727) mental un teesco9 relecoizant, care viiza gina cubate t Lentia a cular Lema obieet ocainae ats trinoass = Galle Gaile (1864-1642) a folost acest telescop pent 1 observa fazele ui Venus §) satel Jupiter rimul telescop, construit in 1608, de danezul Hans Lippershey (cca 1570- 1619), era unul de reflexie, cu lentile de sticli ce mareau obiectele de la distantd. TELESCOAPELE DE REFRACTIE Telescoapele de refractie au 2 lentile: una mare, plasata in partea frontald, numita o- biectiv, care colecteaz& lumina si una mi- 8, oculara, care focalizeaza razele lumi- noase in ochiul observatorului. Galileo la utilizat in 1609 pentru a privi Luna de 30 de ori mai clar decat cu ochiul liber. Pentru obiectele nesiave, iam Hersche (1738-1872) ‘a constut un reieter ev © Geschidere de 120 em ‘TELESCOAPELE DE REFLEXIE Astronomii modemi folosesc telescoapele de reflexie; au 0 mare oglindd curbata pentru colectarea luminii gi o mic’ lentil plata pentru a transfera lumina printr-o entila oculara, Primul astfel de telescop a fost construit de Isaac Newton in 1668, folosind o oglinda primara cu o deschide- re de 7,5 om. Reflectoarele moderne fo- Evin Hubble (1889-1953) a folost acest elector de 24m pentru a descoces ‘xpansiunes unwersul 4 Zi osese oglinzi mai mari. Telescopul Keck, din Hawaii, are 36 de oglinzi alaturate, & formand prin imbinare 0 oglinda cu un 4 diametru de 10 m. Imaginile pot fi vizuali- E zate pe computer sau cu o camera video. elescopul spatial Hubble se roege pe oft nj Pa mantis i varsmte magn indepsite cin Univers, CEEA CE NU S-A MAI VAZUT Lumina care ajunge la noi din univers es- 323 Lent biect TELESCOAPE OPTICE Cele 2 tour de teescospe opie sunt dette side ‘race, Cola rfractar, cum est gi telescopl Sin ‘mons cu maria de 100, flosese 0 lent cu cave ‘oxmeaza'o magine rasta, Cle reetorzate au 0 ‘gina cual, de mensin ay, noel ens, Len- tip concentra mina, car ete elects deo 2 ous ‘gin in ocular. maginea apa in parieasuporiar oa Lentié velar Focalzare aoe ee Os ak ze de lumina te foarte neclara si atmosfera terestra in- cetoseaza imaginea prin telescoapele opti- ce, Pentru inregistrarea imaginilor necla- re, astronomii folosese detectori electro- nici, numiti ,dispozitive cuplate te (CCD-uri). Telescopul spatial Hubble (HST) se afla deasupra atmosferei gi lumi na colectata nu este distorsionata. Teles- coape radio, cu raze X, cu infrarosii, cu raze gama gi telescoape cu microunde colecteaza semnale energe- tive, radiind din stele si galaxii 4 Raditelescopul Hanbury Brown dn New South Wales, Aust, prea gin | WEZI spativ unde radio lung ‘Astronomia, Lentil Radio, Satelit, Lungime de und, Raze XCOMUNICATIE Comunicatia este mijlocul de trimitere si primire a mesajelor. Acest lucru poate fi fiicut folosind limbajul vorbit si scris sau semne gi semnale cunoscute. ‘Sumeteni aveau primul ‘stem eunoseut de sere Tn jural aru 3500 LHe Di ani 1400, earl dvenito metoca de oom: reat In masa n Europa Telefon, venta in 1876, 8 perms comunicape ia mare stan (© antend sate recepto- neazdimaghgsunete trims cin ost umes, Oar comunied in mod obignuit uni ‘cu alti, individual sau in grupuri mici.. |, cateodatd ei au nevoie si transmi- {4 mesaje unui auditoriu mult mai mare. A- cest fapt se numeste comunicare in masi. Oricum, «: SEMNE $I SEMNALE. Oamenii au dezvoltat cai de a-si transmite mesaje, cu semne gi semnale, cénd limba- jul nu putea fi folosit, Nativii americani trimiteau semnale cu fur, iar triburile afti- cane cu tobe. Semnaiele se folosese si a — navele folosind stegulefe (semafoare), iar participanji la trafic urmarese semnele de circulatie si luminile semafoarelor. COMUNICATHLE POSTALE. Una dintre primele forme de comunicare ieftina si de inctedere este serviciul postal. ele timbre au fost folosite in Anglia, in 1840, Astazi, majoritatea serisorilor sunt sortate de masini si transportate pe sosele, pe calea feratd sau prin aer, la 0 anumita destinatie. eS < Limbsjul sermelor pentru sua floseste Sermnale Facute ou mana. cate se be zeazi pe id, nu pe cunt, MESAJE TELEGRAFICE Pentru mult timp, cea mai rapida cale de comunicare pe distante lungi era trimite- rea mesajelor prin curieri pedestri, calari sau cu vaporul. in 1840, inventatorul american Samuel Morse a introdus primul telegraf, care folosea electricitatea pentru a trimite mesaje prin cablurile de sarma. Mesajele erau codate folosind un sistem de linii si puncte, Acesta a devenit cunos- cut ea alfabetul Morse, MAI REPEDE CA NICIODATA Din anii 1800, multe invent, ca telefonul radioul si televiziunea, au facut comunica- tiile din toata lumea mai rapide si mai ugoare. Astazi, un mesaj poate fi trimis in cealalta parte a lumii in edteva secunde, folosind satelitii si legaturile computeri- zate, Internetul permite tuturor compute- relor si-si imparta serviciile gi s& comu- nice direct. Centrele de conferinte video permit oamenilor aflati la mii de km dis~ tanta si se vada si sa vorbeasca in direct. PONY EXPRESS. In 1860, Pony Express fost el mai aps stem de eunerst ain SUA, dun serscr d- lungu une ute de 3164 kr ungime ‘5imaiputn de 2ece le, pe cn init eau nce sore peste el tam, cu veperl sau cu ‘gene, Calaeticastoreav pe once rene, ‘spimbind calla eaate sale pany express afte a 1620 km dtania ura ‘de cali. Ser fos inhi in ‘eomtia 1851, cd a fos psn ‘unctunetleratu cu oad Morse ‘Computer, Inert, Lita, Media, Tate, Sali, Tetnologie, Telecomunicati, Telefon, Telewaiune.TELECOMUNICATIL ‘omunicat etelor, imaginilor sa intelegem transmiterea cuvintelor, datelor pe distante lungi, sub formi de semnale electronice sau clectromagnetice. a Telegrat a devent a tip semator sinceputl see. 21 hea, cea ma rapa modal de vansmlere a mesajelor la stata ~ a mele cablui submarine rave in 1860, inre te bitaiea Dover gi renes 4 Descopertle dn dome: emails) de tou larga ghigete de eben nner ctu Auleosnele (ban la inceputul secolului al 1X-lea se foloseau sisteme de comunicatie simple. Un cod, numit semafor, care folosea doud brate mobile pentru fiecare litera si 0 oglinda numita heliograf pentru directionarea luminii solare, permiteau oamenilor si comunice prin semnale luminoase. PULSURI ELECTRICE Telegraful electric a permis transmiterea mesajelor mult mai departe, sub forma unor pulsuri ale curentului electric, trans- mise prin fire de cupru. Telegraful a fost inyentat in anul 1837 de William Cooke si Charles Wheatstone, fiind imediat folosit de companiile feroviare. Dezvoliat in aceeasi perioada, sistemul american de telegrafiere al lui Samuel Morse utiliza pulsuri codificate. Punctele gi liniile codului Morse au fost recunoscute pe plan international pana in 1997 MESAJE FARA FIRE In anul 1876, Alexander Graham Bell a descoperit modalitatea de transmitere a vocii umane de-a lungul firelor — inven- tnd telefonul. Folosind descoperirile din anul 1894 ale fizicianului german Heinrich Hertz, referitoare la undele clectromagnetice, inventatorul italian Guglielmo Marconi a realizat un telegraf fara fir. Trimipand mesajele sub forma de unde radio, Marconi a legat in anul 1901 operatorii de pe cele doua parti opuse ale Oceanului Atlantic. Pe masura dezvoltarii radioului au putut fi transmise discursuri si mai apoi imagini. Undele de inalta frecventii ale semnalelor radio pot acum transporta zeci de mii de conversatii tele fonice, telexuri si faxuri, impreuna cu semnale de televiziune si semnale de date. INCONJURUL LUMIL in CATEVA SECUNDE Microundele semnalelor radio calatorese in linii drepte, find retransmise prin stati de relee pe suprafata curbata a Pamantului 325 1 Invertarea rect In 1901 a ajetat pte 5 forte arate sa pastreze contacul cu echpajele afate in misune. Scriitorul britanic de romane stiintifico- fantastice, Arthur C. Clarke, a venit in anul 1945 cu 0 solutie ingenioasd, suge- rand ca echipamentele releelor sa fie agezate pe satelifi care puteau inconjura de ore, pe orbite situate la o distanta de 36.000 km dea- supra solului, Visul s-a adeverit in anul 1964, la lansarea primului satelit geosta- tionar Syncom 3 PREA MULTA INFORMATIE? Felul si cantitatea informatiilor transpor- tate prin sistemele de telecomunicatii creste in permanent. Convertirea vocii sunetelor si imaginilor in coduri digitale permite transmiterea unui volum mai mare de informafii de-a lungul continen telor si matilor, aproape instantaneu. 4 porate fax ransmit mesale i imagin prin iil teefon ce, Ee a fost prezentate in 1902, de germanul Atrur Kern au iat nosed dn a 1920.TELECOMUNICATIT 1 bland Woks Wie Wiebe, opi de pe contnente dente pot 88-1 trimta rect mesaj, in doar citeva secunde, BARFA ELECTRONICA Denotare rapa ain rrricaior. Un mesa) vanes dnt fr i ata cu pop le ‘ronca post claton pra verse rut. In ragiea altura ese presents urmatarea masala de vansmitre armas Se Incorpter,pntun cab eu ve opie, age pin mercunde teranrise eu stelt va ajunge a cesta ot pn abl in zilele noastre, cablurile confectionate din fibre optice sunt alcatuite din baloti de fibre fine de sticla, ce transport sem nale precum apelurile telefonice. Vocea umand este transformata in semnale digi tale, transmise la fel de rapid ca pulsurile luminoase ale razelor laser. Ble pot tran- sporta mult mai multe informatii digitale decait firele de cupru, prin care se tran- sporta semnale analogice STRANGEREA INFORMATILOR Existé metode sau compresii de stringere a mai multor informatii prin retelele exis- tente gi de crestere a capacitagii sau Ia- simi benzii acestor refele. Un sistem pur digital, numit ISDN (Retea de Servicii Digitale Integrate), a inceput sa opereze in Japonia, in anul 1988 si de atunci multe alte tari PRIN CABLURI Frrele mulimodale au miez de sil, care pot ransporta rai multe mesa ceoaat pe distante scune hie al oe y sate Stati tert car transmie g recepioneaza PE SCURT 2 re ot sor teleorce sooo + Ox din SUA Toes treaa cel mai mare rude fe convo tone: erate CT (atreveroa ea: Tehndiogia oun car nfermajinal), me 1 Controtindg exis pogtals eecronic& acest utlzator poate primi orice mesa) poate s8raspunda iedat Nu enecesaré ‘gata pertns apinde postu VEi ‘Comunicatie, Computer, Internet, Laser, Sate, Telefon inrtotea oar de 32 Pama nu au at ire ie | cconorretelelonic 326TELEFON ‘Telefoanele sunt instrumente de comunicare la distan- te mari, Ele transmit convorbirile spre alte locuri, sub forma de curent electric, raze laser sau unde radio. El Telefonul proto tealzat in 1878, de Alexander Graham Bel, aveao bobind exousd Un electromagnet re ft Telsfonu in 1919 avea o esa pentru qu, un cise ‘ola pert frmares num suis 0 esa pent urec, 4 THleoanele mobie sunt mic) sipotabie. Ele permit Damen 6 comunice in ‘imo ce se deplaseaza. Tefen! fost inventat in 1876 de inginerul scotian Alexander Graham Bell (1847-1922), El a lucrat in SUA la imbundtdtirea telegrafului, care putea trans- mite doar punetele 5iliniile codului Morse. Pana in 1880 au fost date in folosina primele sisteme publice de telefonie, desi la ineeput au avut foarte putini abonati REALIZAREA CONECTARIT Primele telefoane erau conectate prin fire la un oficiu telefonic, in care opera- tori manual realizau coneetarea liniilor tclefonice, in 1890 s-au inventat comuti- rile automate. Telefonia moderna a schim- bat sistemul de functionare bazat pe vari- atia semnalului electric intr-un sistem de semnale digitale, aleatuite din pulsuri ‘manipulate de citre oficii computerizate TRANSMITEREA SEMNALULUL Convorbirile telefonice pot fi transmise in CUM FUNCTIONEAZA UN TELEFON Receptor ion aro ples pent gard una perry ureche Cand vorbis tlefon, unde sonore prose be voces roars Totes ocatragna (csc subjed metal asta in plesa pert ur, fcdndo 53 vider. Aoeasia s preseazd pe nse ale a catbon, ducina ia vata renstefel elacice aunts Caren elect, co woos prin le nun md care copia ‘moda unde snore. In receptor persoanl su nat, acest cuenta ined nul elec magnet. aces ibeze diag dn piesa erty ueche. Unde sonore rqroduc ‘vores personel care sun Mrofon — rare de caroon curent aectic ~ Undele sonore produe vera ale diatragme. noct- tux eect ransmitind vo cea persoanel care verpeste i eefon 327 4 Se sie ca pana la neeputu anor 1900, operator tele fori puteauteaiza conectarea doar prin metoca manuals 8 convobirlortelefonce, prin intarmedl unui pan de coma, jurul lumii ca semnale radio, retransmise prin sateliji, sau ca semnale digitale, ce pot fi transmise prin cablurile cu fibre optice (momtate subteran) sub forma de pulsuri ale razelor laser. Acestea pot transporta mii de convorbiri in acelasi timp. Tel foanele mobile sau celulare utilizeazi frecvenjele microundelor radio pentru a se conecta la cea mai apropiatd statie de emisie-receptic, care primeste i transmite convorbiri intr-o retea, TEHNOLOGIE NOUA Pe masura mixarii tehnologiilor de telefo~ nie cu cele de computere, telefoanele de vin mai utile, Accesu! la Internet, e-m: si telefoanele video sunt posibile cu un ul mic set manual, de tehnologie digital Psa pent woche Elecromagnet Diatagma serzos ah rumerelor Pca crew ‘ul eecronie [Comunicate, Inter, Laser, Sunet, TelecomunicatiTELEVIZIUNE Televiziunea (TV) inseamni transmiterea unor imagini si sunete dintr-un loc in altul. Este unul din cele mai importante mijloace de comunicare in masa din lume. AT : ; FES ey sicsaniea cin Londra, Scot Jobn ar. | Logie Baird si americanii Vladimir US'S JE Zworykin si Philo Famsworth au Sistem TV resizat de sioha Logie Bata in 1826 {olosea un set de lone movie pe dscuriotatve Ua telezoarele ev ecran rare. pert area imag fi un stem ae gina ea lzeazd o priecte in spate leviziunea a inceput in 1937 cu ransmisiile publice de la Palatul P* luerat la dezvoltarea televiziunii iN IMAGINE Imaginile si sunetele televizate sunt alea- tuite din semnale electronice, produse de camera TV si recreate de un aparat TV. 0 camera TV are lentile de focalizare a imaginii pe o suprafala care converteste imaginea luminoasa in semnale electro- nice, ce pot fi inregistrate pe o banda video. Aceste semnale pot fi transformate in unde radio gi difuzate de la statii de emisie radio, prin intermediul unui satelit sau prin rejele de cabluri, direct la aratele TV. CUM FUNCTIONEAZA TELEVIZIUNEA eamereT lena cae focaizear8imapinea pe detect de lumind care pent duzare fea lina in sora elecvnie. Paes principal ete un mare tub dos, nfrma de fil, evdnd un eapat un eran Intron evar ete pasa au un saz de ose (osubtarid| ‘him, care iuminearS ating cand eee bombetct cu electron. in unui sloctnioe plas n Stole teu 28 rage asuraeeranuls un fescue econ. Ags! esceul ese apt sore beds asl ton rtd. Teerizoarle color as al asc de elec von\~ te vl pein culo regu, verde gi Aba (CAMERA DE TELEVIZIUNE Mirofon Lenbia Detecto irtemedtl cede foaizere canolte de sarvatul TV, Cab ce rans pons semnalul ela camera gl # 4 Un ofter al arate sree oprete un eching) TV de si sé fimeze in timp erie dn Bosra din 1995. Televiunea es te inavument media, multe vere incearca s8 i contoleze REALIZAREA UNUI PROGRAM TY Producerea unei emisiuni TV implica 0 mune’ de echipa. Cameramanii film ar operatorii de sunet mentin Je in functiune. Intr-o camera de control, regizorul realizeaza montajul Exista si scenaristi, machiori, costumieti, furnizori, echipe de lumina, echipe de post-productie gi personal tehnic in VITOR Exist aparate avand atat camera video, eat si recorder, numite camcorder, cu ecrane plate eu cristale lichide. Televizoarele cu 1125 de linii ofera imagini detaliate incep sa fie accesibile televizoarele cu semnale digitale si in viitor e posibila aparitia televizoarelor 3-D. Fasceue de elseren! Imagine 9¢ crane sic VEZI: Electictae, Invent, Media, Rado, Telecomunicati, Video.