4A Soarele Uyssos, 1284 895, a examinet Venus Veninvele sovetce, Werer ii oe ea ae pal cate 9 v- shah 1870, i Mors 96 Pererator (URSS) ae oteapd de 6 m ungime, cuinstumerte pent mon toraarea compa soll Reto de explorare,proetat penta pospecta planeta 39 atransmte Mariner 10% 1974, Pioneer 1-20 1978, ba carat cu rader ea Venera 1-13 au ate- sizat prima data in Marte ‘ Manner 4, 1855, teat pomele ftogra. Mariner 9, 1971-72 a descopent Vales Manner Viking 1, 1976, a aterizat pe Marte sia Faut fotosrati [Petfinder Sojourner, 1987 Mars Survey, 1998 Mars Poor Lander iansat in 1999 ae) 4 Au fost trims sonde fr echipa| pe principale panete ~ 2 Yamas neexolrata doar indepitta planeta Plo. iiatve le curere incu alte mis In spat, recur gi Lancer (terizaor Polar pe Mart) din 1999, tran (CD-ROM cu nurle copior de ptt cuprns li. HARTI SI FOTOGRAFIL Cele mai bune harti de pe Venus le-a facut Magellan, care a orbitat in jurul planetei, in august 1990. A descoperit cel mai lung canion din sistemul solar si o alunecare de teren in timpul luatii probelor, Mariner 10 a explorat planeta Venus in anul 1974 si a zburat spre ph neta Mercur, realizand primele fotografii clare ale acestei mici planete, pline de eratere. = Modul de comand a staje) —— Anot0 Telescoape # unitate de cbservere Untate de ancora Galieo Europa Mission, blancs Jupiter, ogi Eu VIATA PE MARTE? Unul dintre cele mai impresionante mo- mente ale explorarii spafiului a fost in 1971, cand Mariner 9, din America, a fo- tografiat pe Marte structuri asemanatoare albiilor de rauri secate. Acest fapt a suge- rat c&, cu milioane de ani in urma, Marte avea apa si o atmosfera mai calda si mai groasa si poate permite existenta vietii in 1976, Viking 1 si Viking 2 din America au inconjurat Marte, numita Planeta Rosie* dupa culoarea solului ei. Navele au aterizat pe suprafata ei cu ajutorul parasutelor. Fiecare nava a colectat so} sia efectuat teste pentru detectarea vietii Rezultatele nu au fost concludente. “Shyla, lansat in 1973, {fost construe NASA Sub forma nus fora: in pap, Acesta a rezisiat pana in anu 1978 3 spat ga cht inp pe Pamant Ctiva asto- rau au tat au munct tmp de un an pe stata spatial rus Mi Camere gi ateire orbiaeECINEVA ACOLO? rate Probabiate more ‘Se sunpeteezh exten vii su> 0, “han, luna Satirnlil Ponseaie simosera Rogta in nto Europa, una gen Jupiter Fstoqahie au supra existent uns oosan sub stoara acetal, upiter feseeprezerta oxgensi ‘epost n voi 8 ub Sari ics premergatcre vet Comers Prof in conde ane come confine fare de wat vig INTOARCEREA PE MARTE in 1997, Mars Pathfinder a efectuat cea mai neobisnuita aterizare a unui vehicul spatial pand in acel moment. Parasute si mici motoare de racheta |-au ajutat in frinare. Acesta s-a izbit de cdteva ori de suprafata planetei, folosind baloane uriage. Sonda a eliberat un vehicul ,,cer- cetas", Sojourner, care a analizat roci si a retransmis $50 de imagini SPATIU INDEPARTAT fn spatele planetei se situeaz4 Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun, zone mult mai izolate. Doar in 1973 a fost lansata prima sonda pe Jupiter, Pioneer 10, depasindu-si obiectivul. Vehiculul geaman, Pioneer 17, a utilizat gravitajia lui Jupiter pentru a se deplasa intmpinand Saturnul. Acest “efect de prastie™ a fost folosit si la alte sonde, Voyager 1 si Voyager 2. in 1979, Voyager 2a depasit Jupiterul in calea lui spre Satur in 1981, spre Uranus in 1986 si LA SATURN $I CHIAR MAI DEPARTE Veh spl Cassa NASA, anat n 1897, va lunge la Sau In spte en unde eva dps pect n ju planta, timp de pay an Va eft ice 30.000. de tonal eer iva anon instante gine, pettus rele {lune Seti soncarbet, Muygns, va Inara 6 aterzeze luna Seu, Tan Dad sonda sucaiehest I tezare {va corals wit somal veiulda Cassin. cena va reverie mésuten oo oe usaf lente, Ww hare Goba! Suveyer, lansat in 1995, 2 inconjurat Marte (Planeta Rope) ficing fotograt,eveluans geoion panets g gasind un oe de ftenzare pert vmatoares spre Neptun in 1989, Asemeni celorlaltor 3 sonde spatiale anterioare, Voyager 2 se indreapti acum in afara sistemu- lui solar. in 1995, vehiculul spatial Galileo s-a deplasat pe orbita in jurul lui Jupiter si a lansat o sonda prin parasu- tare, printre norii lui. inainte de a se arde, a retransmis detalii despre conditiile meteorologice i structura atmosferei venicuu Huygans ve paraqula ve surafaia “Tari in doua ore 5 Jumatate, pe Cassin, trarsmiand informa esre amostera Lu, care fe a rvansite pe Pama EXPLORARI CU ECHIPAS Peste 345 de astronaui au zburat in spatiu si 12 au pasit pe Luna. Urmatorul obiectiv este Marte, explorat cu un vehicul constru- it in spatiu, de astronauti, pe o statie intemnationa- 1s, orbitand ‘jurul Pamantului ‘Astronaut Planet, Sa- Het, Sistem solar, Vehicu spatial, Stoa, Soae,DINOZAUR Dinozaurii au fost un grup de reptile, eare au trait pe (cu oasele bazinu ate ca la pisari). Pamant cu mai mult de 160 de milioane de ani in Saurischia poate fi impartit in dou’ gru- urma, Au dispirut acum circa 65 de milioane de ani, Pitti mai micis teropode yi sauropode. Orni- thischia include patru grupuri: stegozaurii, Diverse au evolu in timpul unei—omitopozii,ankilozaut si eertopsieni | perioade geologice numite Triasic, a- | cum 225 de milioane de ani. Unii erau eat CARNIVORI un pui de giina, altii erau cele mai mari —_Teropodele erau carnivore si aveau ace- | animale ce au existat vreodatdé pe Pamant, _easi struciura. Aveau guri lungi, dinti pen- Trannasais 6x a Perna Ej au cutreierat toata planeta in timpul tru sfasierea cami, umblau pe picioarele #ibesta or pea Jurasicului si au murit la sfarsitul petioa- din spate si aveau corpuri miei, pe care dei cretacice. Triasicul, Jurasicul gi Ci le eehilibrau cu cozile lor lungi. Uni, pre~ ul sunt numite .epoea dinozaurilor ‘cum Compsognathus, aveau marimea unui pui de gaina, iar cei mai mari, Zyranosau- MAI MULTI rus, erau ucigasi, cu lungimi de 12 m, in timpul ,epocii dinozaurilor* nu au PP apna tin existat toi dinozaurii in acelasi saucge. mt moment. Diplodocus a tit in oni pa Jurasie, iar Tyrannosaurus in Dini asc Cretacie, Savantii au descoperit erat lst a urmele a peste 500 de specii de stir ca cs dinozauri, care au trait in toate peri- me oadele, insa se erede cf au existat cam 1300 de specii, dintre care multe sunt } inc nedescoperite compan 0 omens erozaur 2p" de pad ASEMANATORI CU PASARILE SAU CU SOPARLELE, ‘Au existat doud grupuri sau ordine de di- nozauri ~ Saurischia (cu oasele bazzinu- lui aranjate ca la soparle) si Ornithischia oo MASINA DE UCIS Savon seposur “erga eau seu crore nea fa. pine cu de pent sli ci. Osnoryetus fst 0 napa iepeimansoare de ve, conga e nt ere more, ici gaara slau pe a ctlea doget al pcoruu an spate, oe uae i sinumele a de. gears teri Saurpeto a ost un a aiosaur sau un aozaurcu pic ‘A dolea deg al pcondui dn spate avea gheara tert,DINOZAUR 4 Compartir mre pion puternicuu Ta osauus 9 cea a uni picior Uuman de meme milece 1 Aces sheet fost de Tuojangosauns a fost escopert In China tn an 1870. Tuolangozaunis a fost un stegosau, ce a rat in ulima pecoadd @ surasieu, acum ‘rea 150 mie ‘ne de a © SCENA DIN JURASICUL TARZIU isa teu ete parca de acu 187-145 de milcane de ai. Este curosuta toma mur tus de dnzaun evan ca SlepcsavUs cl eps 8 seuepedle cu stl ur, nc Anstosaus Picipall azar ror ra camer Alosurum ce atamann iota Doses stameyu Croco ana. erage de rogton DINOZAURI GIGANTI Sauropozii mancau plante. Ei aveau cor puri mari, grele gi se miscau pe toate picioarele, folosindu-si gaturile lungi pentru a ajunge la frunzele din copac. Ej erau cele mai mari animale terestre care au existat vreodata, incluzind Diplodocus si Brachiosaurus. ERBIVORI CU OBRAJI Omnithischia erau de asemenea erbivori Ornitopozii puteau umbla doar pe pi- cioarele din spate. Ei aveau un sistem de mestecare mult mai sofisticat decat al Sauropozilor, cu obraji care retineau hra~ na, in timp ce o mestecau. Probabil cel mai cunoscut ornitopod este /guanodon. 4 T1978 a fost gas in Montana, SUA, un cu fosizat cu 15 pul de Meiasaura Protelegaste au ardat cd pul rau foarte meg probab era ini ce rams ler pentru a supraveli. Maacaurainseamna Jouna mama sopat PLATOSA OSOASA ‘Trei grupuri de Ornithischieni au evoluat din ornitopozi (dinozaurii cu picioare de pasire). Toti aveau o armurd, care i-a cut mai grei, asa e4 umblau pe toate cele patru picioare. Primi au fost stegozaurii — dinozaurii ,acoperiti*. Fi aveau corpuri mari si fie un strat dublu de placi osoase pe spate, ca Stegosaurus, fie un aranja- ment de tepi, ca si Kensrosaurus, ‘Acheson — una dire pret pasa.DINOZAUR O SCENA DIN CRETACICUL TARZIU Cretece tre este perioads de acum 9-65 de miosre de ai A fost dominalé de ume de , Eaimentoaure, aid Cocca de ra, animale care au inca sarepodee gi pincpaele * re. Caron Tyanrasaurs robtl a vénat acest animale, deoarece i ate tio, ca Tcoaops sau Anifosauus, sau dave amin de ara spectauioase _, Ropilezouraoare man se tines, prec wun cu corp DINOZAURI SOLZOSI Al doilea grup de omithischieni a fost cel al anchilozaurilor, dinozaurii solzosi. Ei aveau armuri osoase, ce se intindeau pe toata latimea spatelui si aveau fepi de-a lungul partilor, ca Edmontonia sau coada, ca Euoplocephalus CAPETE CU COARNE, Ultimul grup de omithischieni a fost cel al ceratopsienilot. Ei aveau armura si pe cap si pe fata, unde se formau pliuri mari, osoase, de-a lungul gatului. Acest grup include Triceratops, care avea un corn mic pe nas si dou coarne lungi deasupra ochilor, $i Styracosarurus, eu un €or enorm pe nas si o serie de coarne mai miei in jurul gatulu. VECINI REPTILE Dinozaurii nu au fost singurele reptile din acele timpuri. Multe grupuri de reptile ino- tatoare, ca dchtyosaurus, in forma de peste sau Plesiosaurus, cel cu gatul lung au trait timp ce Prerosaurié zburau, ~ Cela mil dinczaun ear vlnau in hata cag lop atacand erwvore tine sau sabe + Dinezaui erie marca Dipledoous, eau sa ‘manne conn, penta a evita infometaea + S.r putea ca cinezaure 8 aut sarge eal, ca rmamieree i pasar. + In inpul dnezauier a rat de asomenca me specie insect simemitere + Becca dnd jasate lateral, ca Japil, ci sub corp, ca é an) MOARTEA REPTILELOR Toate aceste reptile neobisnuite au dis- pairut odata cu dinozaurii, la sfarsitul Cretacicului. Nimeni nu stic exact & cum s-a intamplat sau de ce alte reptile, precum crocodilii si broastele testoase, au supravietuit. S-ar putea sa fi fost un proces gradat, in timpul unei schimbari climatice lente sau s-ar putea sf fi fost 0 catastrofa brusca, de exemplu Pamantul sa fi fost lovit de un meteorit gigant. Oricum, dinozaurii au lasat cativa urmagi. in timpul Jurasicului, pasarile au evoluat din micile teropode erbivore, deci pasarile de astazi sunt descendentii directi ai dinozaurilor. 363 lard, care pornea do deasupra asl § cu care dadea avers say ip) hema parteneru VEZ Evoluje, Fostd, Mane Animal piston, ReptiFOSILA Fosilele sunt rimasite ale unor animale moarte, gisite in roca. Ele sunt pastrate in diferite modu arata care erau conditiile de trai din trecut. al ‘osilele includ cochilii, oase, dinti, frunze, schelete sau chiar animale in- tregi. Majoritatea fosilelor au fast gasite in regiuni care mai demult erau acoperite de ape sau se aflau angi o apa, linga mare sau un ru, Straturi de mal din apa s-au depus peste animal, creand conditii perfee- te pentru ca ramasijele sa fie conservate. Insecta moarte pt pas Wate intact in rain copa clr, ere 8-8 rarstormat in ting in chine TIPURI DE SUBSTANTE O fiinta vie poate fi conservatit in intregime, dar adesea este modificaté in timpul conservarii. Ea poate fi inlocuitd de un alt material, 0 rocd sau poate si se Amoniioeiifesitzate —_descompuna Léisand un mulaj al sau. ae molistlor dsparie) Sunt adesea gisile ca ‘mati in pietre CONSERVATE INTREGI insect ajunsa intr-o régind a unui arbo- re, se conserva si se transforma intt-o pia {ri prejioasa ~ chihlimbarul. Cand un ani- mal mai mare moare, de obicei doar par- {ile tari, dinfii gi oasele sunt conservate. Uneori rezervele naturale de gudron con- serv oasele de mamut nealterat din vre- mea glaciatiunilor (peste 10.000 de ani). ‘Ampronta unui pier de \inozaw de peste 65 ce mi ane de an Se poate pasta Inpiatr ca o urd ge fos LEMN PIETRIFICAT Lemnul fosil se pietrifica, adica este inlocuit molecula cu molecula de un CUM SE FORMEAZA FOSILELE ‘chr un dnezar urea, carne i pue2e,ramBnnd doar oso, Prt puteau de aseme= 2a indeareze pial compu, ag c rage folate su arareo compo. Paste timp, see erauseaperts cu sat de pin, cae se rtreau tomar pee. Oupé mieane ‘de aj fos ete denon de nt ploie Sau de mig econice Ccompul eirazaurloe ease n mare, ru, lac Sau maging. Sub ap esturle sunt ingropate mai opi de cate soll gnispul 2 pe fund ape. 364 carga dnezaurui puezoste sau este /conaumaté do avimale avatce. Oassle dnb sunt acoper de statu de nisip ‘de So, cre se preschima in roc in tin “Un mode de funz, conserva nto (0c, sub forma unui contr negru say 0. uma 02 carbon, material pietros. Carbonul din frunze se conserva ca 0 urma neagra pe 0 roc’, Milioane de frunze consevate in acest fel formeaza cArbunele. O REPLICA DE PIATRA Replici de piatré ale plantetor sau ani malelor se formeaza cand apa spala roca jn care acestea s-aui conservat, indepar~ tnd toate resturile lor. Ramine un mulaj gol, cu forma creaturii vii, care este um- plut de minerale ce se depun in roca si se formeaza o copie exacté a organismului, numiti mulaj. Cochiliile adesea se fosili- zeazA asifel. Urmele fosilelor sunt insemne in roc’, ce arat’ unde a existat un animal in trecut, de pilda tuburile unor viermi. FOSILE FOLOSITOARE Putem determina varsta unei roci dupa fo- silele din ea, Multe animale au trait putin, iar cfnd li se gasese fosilele in roca, pu- tem determina varsta rocii. Alte fosile dau indicatii asupra climei sau habitatului unei zone. Gasirea fosilei unei frunze de palmier intr-o zona rece gi a cochiliilor animalelor marine pe continent ne spune ci zona se afla in trecut sub apa Dp ms de ani, statue Je ros sercicé siacuc | VEZI: restwile osoase la suprafata. | Garbune, Dinozaur EVE lui, Petro, Animal pre Istore, Roca.OAMENI PREISTORICI Au trait in ,preistorie%, in perioada de dinaintea a 3500 i.Hr., cdind oamenii au inceput s& serie, inregistrand ui evenimentele viefii lor. Ei sunt strmosii nostri. Carreni de Neanderhal au fest rim care a et urete ‘amen de CrosMagren prosuceau vertu de sigest din sox —_ Un ae eusut din patra ula in era Palesiotca Pitz Hinde wmane au tte Aion cu 2 milioane de ani in urma. ins mici creaturi asemanatoare omului, care mergeau vertical pe picioarele din spate, au trait cu 4 milioane de ani in urma. Oamenii de stiinta i-au numit Australo- piteci, existenta lor fiind confirmata de ‘oasele si amprentele descoperite, Una dintre cele mai faimoase descoperiri a scheletul unei femele, poreclita ,Luey™, care a trait in Etiopia, cu 3,75 milioane de ani in urma, BARBATI SI FEMEI MAIMUTA Probabil ca Ausiratopitecti aritau si traiau asemeni maimutelor. Ei au fost urmati de pecie mai evaluat, numitk Homo APARE OMUL MODERN (ameni ce Cro-Magron ur palo in Fron, nde au 981 ame lr au fos primi oan madem, pnd cu ‘sproxmat 40.000 dean fn wm Eran ma inal (1.7 mr lm) 9 ma ave doc resnderthan, vind arc osaasa 9 ‘rum coe, nec! geese rnp ceestate ale predecesaror lor, consi coe simple de lem pescua vara cap: car give sbates, mandy sed oc nie, cre hana, 1 bier Ausroioptet de acum 3.8m. de anierau probabl vandter expert, folsing ble pire pent a usd praca si pert a scoate ricion, habiliy (omul indemanatic), care producea unclte prin cioplirea pietrei, obtinand unelte de taiat si curitat, Zgérieturile g’i- site pe oasele de animale din acea peri- ‘ada, sugereaza cd Homo habilis taia camea de pe animalele moarte cu niste unelte de piatra OAMENII EPOCII DE PIATRA Vechea perioadi a pietrei sau perioada Paleolitic’ a inceput cu Homo habilis Acum 1,75 milioane de ani a aparut 0 oud specie umana, Homo erectus (om vertical), care s-a rispandit din Africa in Europa gi Asia. Homo erectus avea unOAMENI PREISTORICI 1.0 tara de vitor in est Europe, cu aproximatv 25.000 de ann uma. Vand imereund, ei puteau else mai multe animale mai mare, producea unelte mai bune si a fost probabil prima fina umand care a folosit focul. Cu mai putin de 400.000 de ani in urma a aparut 0 noua specie umand, cunoscuta astazi cu denu- mirea de Homo sapiens (omul intelept). Oamenii de Neanderthal (numiti dupa 0 vale din Germania) au trait in Europa si in Orientul Mijlociu, pana acum 35.000 de ani, Traind in pesteri, oamenii de Neanderthal au reusit s4 supravietui erei glaciale Pleistocen CULTURI PREISTORICE Cel putin doua tipuri de Homo sapiens au trait alaturi ~ Homo sapiens timpurii (neanderthalienii) gi 0 subspecie a acesto- ra, Homo sapiens sapiens, care semana ‘mai mult cu omul modern; neanderthalie- nii erau mult mai mari si lipsiti de barbie. Ei foloseau unelte simple si probabil ct pu- teau si sa vorbeasca. Din anumite motive, neanderthatienii au murit, hoastr care au nii de Cro-Magnon, au tri in epoca de piatrd in toatd Europa. i au inceput sa exprime prin arta, schijand picturi pe pe- relii pesterilor si cioplind piatra in forme tumane. La Lascaux (Franfa) gi Altamira (Spania) exista celebre picturi rupeste. ASEZAREA in Neolitie sau noua epoca de piatra acum 11,000 de ani, oamenii si-au schim- bat stilul de viaté de Ia unul nomad, bazat pe adunarea hranei si pe vanatoare, la 0 existent’ mai agezat’, bazatd pe agricul- turd si domesticirea animalelor. Oamenii au inceput s& producd unelte din metal ‘cu 5500 de ani in urma. Desfagurarea in timp a evenimentelor difera de la 0 zona lo alta, De exemplu, vechii greci traiau in epoca de bronz, in perioada lor de apogeu, cu 3000 de ani in urma, in timp ce in Marea Britanie, perioada preistorica a durat pana la invazia romanilor, care a avut loc cu 2000 de ani in urma, cand romanii se aflau in perioada epocii fierului “4 Aconsta mumia gata in 1881 In ghetarul Simiaun in ‘Aust, are 5.300 de ani. Asemenea doscopet ne spun despre stil de wala al stamogior nos. 366 ln Meza, oameni au Invatat satageze are rmanerelor runestord de sultan cn de ceo, cin Mezoite folat do int PE SCURT + Painata Pact (ve crea pod de sat) se nance cx dus mane de [niin um, pina ia pence a i Homo hats + Patioada Meza eganera seria co singh bis, & weduze, ‘avand anvergura aripitor de pana la 75 om aa lunge Probab ca med ealdlr pagun Eom an carbontere a fest propice denoti saleANIMAL PREISTORIC ZBURATOARE GIGANTICE ‘Guetzalcat ea oa mal mare peroaur En Europe cum 180 do mkcane de ai avez 0 aruergur a aripior de cel putn 12m (scape de 5 oma mare docs wa mai mare pasire de an) In pung cares ata i gat potable thea pest 4 Martti le existent! animalaor prestarice pat proven Actocifloseau cou elendare:calendarul solar, dvza in 18 lun sun calendar sacn, sit boabele de cacao pentru a face ciocolata, iar cuvintele tomato" (ro- sie) si avocado” provin din azteca. TEMPLELE PIERZANIEL Principala clidire religioasd Templu de la Tenochtitlin, o piramida de piatra cu altare de sacrificiu in vart. Fiecare conductor a construit un templu mai mare si mai impresionant in acelasi loc. Templul a fost reconstruit de sase ori fost Marele CUCERITI DE 0 LEGENDA Imperiul aztec a atins apogeul end Mon- tezuma al Il-lea a devenit imparat in 1502 sia construit un palat vast. Sub domnia sa, imperiul s-a extins, cuprinzénd Mexicul, de la est la vest. [n 1519, 0 armata de spa tés, au ajuns in Mexico. Mul siv Montezuma, au crezut ci Cortés este legendarul zeu Quetzaleéatl gi i-au pinat-prietenos. In 1521, armata lui Cortés a distrus complet Tenochtitlin, iar Cortés a fost numit guvernator al Mexicului SACRIFICIU UMAN Relgia era fare mpotart peu aztec ivanerau mul zea rboidu io, al Soa, al viru - spac cau sacri urane, pont ac "ige bun zeta io: Pio ‘ei hak in pl rau dec prea, Ei soteau rior seria, fos cute cateanial, ewe dn pete foarte ascuite Single ft ‘tla spares sttulor ze. Mex, Nati amerieanBABILON Babilonul a fost un oras mare si bogat, linga raul Eufrat, in Irakul modern. A fost fondat in jurul anu- Jui 2300 i.Hr. si a fost infloritor timp de 2000 de ani. Oe Se Binospenta putere, frumusee si arhitectura. mele Babilon insemna ,,Poarta Zeului iar oragul era un mare centru religios. TURNURI-PIRAMIDA Orasul era dominat de turnurile-piramide ale templelor numite zigurate, construite din earimizi useate la soare. In jurul orasului era un zid uriag si canale care alimentau cu apa din ru cémpurile cu culturile de cereale, legume si fructe. EXPERTI MATEMATICIENI Babilonienii erau pricepufi la stiinfe, matematica si astronomie, Ei au divizat cercul in 360°, 0 ord in 60 de minute si au grupat numerele cate 10. Au studiat Soarele gi stelele cu scopul de a prezice viitorul gi au folosit 0 forma de scriere numita cuneiforma, zgariata cu betisoare ascutite de trestie, pe argila moale. 4 Arata bd Hammurapi 1 ower orapeeInvec at, pent 3 forma un imperu mare gi puteric. MAREA INTRARE ‘Sale ngs se Babonu ere nosso de nest, care ‘rau prin una ce cele ot pot in zur abl ale gu. Marea poor Itar, auras up eta fetta inrarea pingpal ra copes ple de aoa ae ase poets cx lag, ‘gure tau gape al (Bf, Zul ora att de (0s, incato isu i putea f conduss dena lngul et % Pata Iar masura i2minatime CGrddinie suspendate din Babion au fost ‘cut de Nabucedonoser, pent soba sa 1 Acoste greta standaré babioniene eau foloste in pietele ance DREPTURI PENTRU CoPIL Conducatorii Babilonului aveau putere militard, religioasd si legal. Unul dintre marii conducdtori a fost Hammurapi; a domnit intre 1792-1750 i.Hr. El a conce- put un set de legi, cel mai vechi din lume, care a supraviejuit pang azi, ce proteja femeile, copiii si sclavii. Codul lui a fost gravat pe un stilp de bazalt, care se afl acum in muzeul Louvre din Paris, Franta, ASCENSIUNEA $I DECADEREA. ‘Dupa Hammurapi, babilonienii au fost con- dusi de asirieni, pana cand un nou imperiu s-a nscut sub Nabucodonosor al II-lea, in anul 605 {.Hr. Orasul Babilon a fost forti- ficat, ridicéndu-se multe palate. Dupa moartea sa, in 562 i.Hr, @ izbuonit un razboi civil. Orasul a fost ocupat de persi in 539 i.Hr. si cucerit in 331 iH. de greeii condusi de Alexandru cel Mare. Lege, Mesopotamia, Cele gapte minuni ale lumi, Greutay si masun.CELTI Celtii sunt un grup de oameni care au trait in Europa, cu cirea 2500 de ani in urma. Ei au fost rizboinici singerosi, care luptau freevent. = aur argnt, a fost acuta in Inanda, nsec. a Vibe, Primi sit su satin Europa Cent prin $5 i-Hr., si s-au réspandit apoi Germania, Franta, Anglia si Spania. Toate cate se cunose despre viata si cultura cel- tilor au ajuns pana la noi datorita serieri- lor romanilor AGRICULTURA PRELUCRAREA METALELOR Celtii traiau lucrdnd paméntul, cultivand ce- reale, plante rdacinoase, fructe si crescand Vite, oj si porei. Erau talentati in prelucra- Unrosisavun peateek “e# Metalului, faimosi pentru bijuteriile de porta acest ler de aye, aur. In timpul Epocii de Aur, ei au confec bait fionat arme gi armuri de inalta calitate. RAZBOAIE TRIBAL! Celtii au dus lupte sangeroase cu rivalii lor. Razboinicii purtau armuri sumare, deseori luptind dezbricati pentru a-si dovedi vitejia. Multe triburi au ridicat, pentru protectie, fortarete. in Anglia, Regina Boudicea (sau Boadicea) si-a Bog din seco al Vien, felesta pent a fa © man- ea in jurul umes. REGINA RAZBOINICA \ ign Maeve a consis Regt Cl in ards, nal 100i: Point uneivechy logrda The Cale Raid of Cook”, 08 3 tos Utenpenus capa un aur \ ato, ene onplea clea de obec pejsse. Ea a east sa fot iin mat de un el tena Cuchi, 4 Aceast hata arta arile mar ale agezartrcete cin ‘nul 200 Ht. Cele au train Turia, unde erau num galaten is imp ce In Franta ese numeau gal condus tribul Ieeni intr-un at romanilor, esuat in anul 61 d.Hr impotriva ZEI $1 DRUIZI Celtii nu aveau sotiere, dar aveau cantece si poezii. Ei au venerat multi z oferindu-le sacrificii. Ceremoniile gi ritu- alurile erau tinute de preoti druizi CELTH DE ASTAZI Majoritatea triburilor au fost cucerite prin anul 150 d.Hr., in timpul otomanilor. Azi, exist urmasi ai celfilor in =} Insulele Britanice, Bret nia gi Franta, \EGIPTUL Antic Egiptul antic s-a dezvoltat de-a lungul Nilului, acum cca 5000 de ani. Dupa 2500 de ani s-a t sformat intr-una din cele mai mari civilizatii ale tuturor timpurilor. Masea mortuara a Tu tankamon, regele-copl a Egiptuiu (1964-1352 11), ‘descopent in 1822 Morintele ofaitajior importante conbreau ma- chete de obecte de care af putut avea nevore pe coal lime CORPUR! MUMIFICATE gota anc’ cracdeau in va de dup’ moar, Capris lor rau rufcate (conserva) naira ingropi, perry a preven’ descompunerea Mumiearea uni! xp ra 70 de ze CCorpul era conservat In sre 40 de 2, pent a0 usca, Inainte de af ban jt, corp deshiratat era uns ev ue simiroden ia hima era pus Inauntrul copa. Majprtatea organeler interne era puse in vase canopce Vasu eu eapae informa de cap uman pasta Fal giptenii antici s-au stabilit pe Nil, in ‘Africa, deoarece in fiecare an fluviul se revarsa, lasind mal pe maluri, Acesta forma pamanturi fertile pentru agricultura CONSTRUCTORI DE PIRAMIDE Egiptenii antici au fost primii ingineri adevarati si au construit temple impresio- nante, orase si piramide. Cea mai mare piramida a necesitat peste 2 milioane de blocuri de piatra, fiecare céntarind cam 2,5 tone. Unele au fost taiate in cariere indepartate si apoi aduse eu pluta pe Nil INVENTATORI IMPORTANTI iptenii au folosit fibre de papirus pentru a face incaltiminte, barei si hartie de seris. Sulurile de papirus au pastrat scrierea cu hieroglife a egiptenilor. Ei au inventat de asemenea un calendar cu 365 de zile. 4 Pamidele erau monuments tunerare ale faraoier Un sfx Gumatate om, juste lu) sn faa pierce: dea Gen VIATA DUPA MOARTE Erau venerati multi zei, inclusiv zeul-soare Ra si Osiris, zeul mortii. Regii exipteni, faraonii, erau de asemenea considerati zei Cand mureau, regii si reginele erau ingro- pati in morminte pline cu obiecte de care puteau avea nevoie in cealalta lume — man- care, bijuterii chiar gi statui mici de servi- tori (shabtis). Majoritatea mormintelor gale au fost préidate, insi in 1922, morma tul faraonului copil Tutankamon a fost gisit cu majoritatea comorilor neatinse, ‘TREI MARI ERE, Egiptul antic include trei mari ere: Vechiul Regat, Regatul Mijlociu si Regatul Nou. in anul 31 7.Hr., Cleopatra a murit, iar Egiptul a fost anexat imperiului Roman. Talsmanele (amulets) erau impachetate in bande, pon ‘nua gon au ‘Vasu canope, cu capac In forma de soi, continea instr Yasul canopie capac in forms : se qaca conines | WEZI: stomaoul “Arheoiogie, Psica, Egipt, Harte, Imperiui Roman.GRECIA anrica Grecii antici au creat una dintre cele mai mari civilizatii ale lumii, Ei ne-au Lisat stiluri dural in arhitectura, arta, literatura si guvernare. recii s-au agezat in sud acum 4000 de ‘ani, in regiunea pe care o numim azi Grecia, Primi care au creat 0 mare civi- lizatie in anul 2000 7.Hr. au fost locuitorii insulei Creta. Cele mai multe realizari in arti, stiintd gi guvernare au fost cute in timpul epocii de aur. Aceasta a fost pe oada dintre 477 si 431 i.Hr, cand Atena era orasul-stat conducator. Din Grecia antcd nu au ‘amas multe pictur, dar ita mute vase decorate tare prez scene on moog sera, ‘TARA STANCOAS. Relieful grecese a contribuit la formarea istoriei tari, Fiind in mare parte muntoa- si, deplasarea pe uscat era dificila. Comu- nitati patriotice independente au apiirut in zonele fertile dintre munfi, iar Grecia anticd a ajuns sa fie divizata in mai multe ‘Aceasta raha, moned inarget, towtaia tera OFaSE-State. 7 festa ntoata Greca antics Bulntaesmooiza §— QLIMPICIL pe Alena, zeta nfelepcuni Poporul era foarte religios. Ei credeau in mai multi zei —toti aveau infatisare uma- 1nd, dar posedau puter} supranaturale gi rau bineinfeles nemuritori. Zeii cei mai mari se numeau zei olimpici, pentru ci se credea ca ci traiese pe varful Muntel Olimp din Grecia de Nord. Zeus impreund cu sofia sa Hera fi conduceau pe ceilalti 2ci. Alti zei si zeite erau: Afrodita, zeita iubirii, Apollo, zeul Soarelui, al muzicii sial luminii, Ares, zeul rézboiului si ‘Atena, zeita infelepeiunii, Grecii antici au ridicat temple zeilor lor, unde duceau ofrande ca: maneare, vin i male vii, Familiile bogate aveau altare in casele lor pentru zeii protectori ai casei. Policies corup erau os- teaciad (Wiig in eno 8 dest agate le 203 fi numele pe 0 astoke (o bucat de ceramic, rau de cbieicasatorie la 13, 14 anicu Barba chiar d= doud ori ma tri decat ele. Ele eau respom fable do eae jeseau Maine, numite cite’, putate de ata ier. ARTA DECORATIVA $I FESTIVALE, Grecii si-au decorat templele si palatele intr-un stil nou, cu statui de marmura si basoreliefuri. Ei organizau serbari religi- ase insotite de cdntece, dansuri gi intre~ ceri sportive, ca Jocurile Olimpice, tinute in einstea zeilor din patru in pattu ani, incepand din 776 i.Hr, LITERATURA $I EDUCATIA Poetul Homer, cel care a creat poemele epice Miada si Odiseea, a fost doar unul din marii scriitori, Dramaturgi ca Eschil, Euripide gi Sofocle au seis piese pentru twatru in aer liber. Socrate, Platon si Ari totel au discutat filozofie in agoras (tar- guri) si academii, iar descoperirile stiinti- five au fost ficute de Pitagora, Athimede si alti 4 Datta reef Gree, co rer irazboaele aveau loc pe mate. Vasele de abo! ores hme goers” aveau pa a 170 de vasiag aranat pete pur (Guprapuse, cova cele dadea mare viezaGRECIA ANTICA ATENA VERSUS SPARTA Cele mai puternice orage-state erau Atena si Sparta, care se aflau tot timpul in razboi, Aveau diferite pareri despre educatie, arta si rizboi. Atena gi alte orage-state aveau 0 guvernare democraticd, unde toti cetdtenii barbati puteau vota, iar copiii erau educati in arta si stiinta. Sparta avea un regat militar, iar poporul era aproape barbar Baie{ii erau trimigi in tabere militare la sapte ani, iar fetele erau antrenate in gim- nasticd si exercitii de razboi — fapt ce a socat Atena. IMPERIU $1 MOSTENIRE La inceputul sec. al V-lea i.Hr., Atena gi Sparta s-au unit impotriva unui inamic comun, Persia. Grecii au invins atunci, dar bataliile au inceput si oragele-state au inceput sa se destrame. Apoi, in 335 i.Hr, Alexandru cel Mare a unificat ined 0 data Grecia antica si a pornit sa cuce- reasca aproape intreg Orientul Mijlociu, de la Egipt pana la India de Nord. in 146 i.Hr,, romani au cucerit Grecia, dar au adoptat mult din cultura gi stilul ei BATALIA DE LA TERMOPILE Cragele greet a uta mut mp un Imporva cela, carn 480 ‘eau unt impoltva iva ego persan Xeries Ofori de 300 de hop (infaeriensrmat) dn Sparta au apt ni depen, mp de, trecitonrenTermopie ping 24 nwngs Aces cn 8 dat timp Ht rcegt 5849 ang in srimtoaea Salami i oving invest 4 Actor. din amfteare pura magi de ut, ate nod oe in utimul ‘ind $8 poaldrecunoaste petsanael pase, 1 Liele ora fete din carapace de estoasa. BS lei aleren Tnvaau $8 ate vocal ou strane te cara gauos" (fuser), la geote do mune, 4 Amfteatele, ea acest de la Delphi, eau constrte In pantet éealurior Scopu forme or era ace cao simp 08918 de pe Scena 8 fie aut de tot spectator. DATE CHEIE BOOT. Cia Mino noes } 41600-1200 ir Givilzaa Miceniand conduce Grecia. V 900800 ih, Home seed i Odea’ 490 TH. Armata persana invadeazé Grecia ~ grec Tnving la bataa Ge la Marathon 480 .Hr. Batali dela Termopile si Salamis, ‘crostini pggejerm tree pee Ly 146 Hr. Imperial Roman cucereste Grecia “aahectra, Astronome, Democraye, Europa, Gre fa $1 Baleani, Mecicina, Mesopotamia Mit 5 le gends, Jocunie Olimpice, Scubpura, Cale sapte ‘mina ale lumi, TeatMayas! Indienii mayasi au dominat America Central din 250 d.Hr, pana in 850 d.Hr., construind orase in adaincul pAdurilor tropicale. Urmasii lor triiese ined in regiune. Maya erau mati ato: am §gravau dat ale tererorlor ebgoase in pata Popord maya sa flsind hetogfe (simblur desene to), penzuaarata sunote de cwinllor sau pert a eorima ide, MONUMENTELE MAYA a Doar cu unten par, maja au rug 8 const lased ma pramide palate, Praise Casi dn (hen te nat de 90m, cess a supra rim ect mgortatenorayeer mayage — 3 fost lout pan in 1440 Casto sel (iitztin mayor fost prints ele mai dezvoltate din America Central Realizarile lor in arta, arhitectura si mate~ matica au fost extraordinare. De aceea pla- nneazi misterul asupra brustei lor dispariti. MARII MAYASI Primii mayagi traiau in orase-state, pro- babil conduse de regi preoti. Evidente despre aceste state dateaz din anul 250 d.He., prin pilonii de piatra ridicati de con- ducatori pentru a-si demonstra realizarile, Doar in cateva generatii, mayasii au con- struit mari orage, ca Tikal (acum Guat mala) cu populatie de pana la 50.000 de locuitori. Acestia s-au extins spre Penin- sula Yucatan si spre Oceanul Pacific. Aceasta a fost era clas LUT Bogaiia mayasilor era bazata pe comert si agriculturd, Din 1500 i.Hr., oamenii au cultivat porumb, hrana lor de baza 4 Meyagi: moder’ vinzdnd bunur ino pias de pe vepele une seni in Guatemala, Semintele erau deseori fierte, dar si m: nate pentru a face terci. Agricultorii culti- vau rosii, fasole, avocado gi cartofi dulci. Ei nu cresteau animale, doar vanau ani- male salbatice si pescuiau, Mulfi traiau in colibe in padure si veneau la oray pentru cumparaturi sau ceremonii religioase. STIINTA STELELOR Preotii maya inyatau cum sa calculeze anul solar, lunile gi chiar migcarile pla- netei Venus, Pentru aceste calcule, mayasii aveau cunostinte complexe de matematicd si stiau si scrie mai bine decat orice alt popor al Americii MOARTEA UNE CULTURE in 800 d.Hr., unele orase din sud au fost abandonate; istoricii nu sunt siguri din ce cauza. In anul 950 d.Hr., majoritatea ora- selor mari au fost distruse. Oamenii au continuat sf traiasca in acelasi habitat, dar in sate, A existat o revigorare in anul 1200, dar apoi, in 1500, mayasii au fost cuceriti de invadatorii spanioli Pat sear, fecare cu cite 91 de trete Acesiea ols teanta de inrarea in tempiu insurmeazé 365 — numa aeloranula mays. [Amarica Cer Explorar,MESOPOTAMIA Mesopotamia se afl intre valea Tigrului si Eufratului in Orientul Mijlociu. Cele mai vechi orase si civilizat a Statueta ain bron, bust regu Sargon din Akad © de lem aata impor. tanta mute n Ut z = Bjuteri conectonate dn ‘aur erau purtale de nob Silt clindcs eraufoloste se neguston gi pect, ‘Bupa 2000 1H, razboaele era conduse de pe cslst organizate au trait aici. data de rdurile Tigeu si Bufrat, Mesopotamia (cuvaint grecese ce inseamna ,.intre dowd rauri*) era un tarém Fertil si bogat, Aici, vechii fermieri au inventat scrisul, au format orase si au construit imperii ce dominau locurile invecinate. PRIMI FERMIERL Agricultura s-a extins in Mesopotamia, dinspre dealuri spre nord gi vest. In 6000 i.Hr., oamenii ce traiau lénga réuri au invatat cum sa irige campurile pentru a cultiva orz, grdu, curmale gi fasole. Oile si caprele erau crescute pentru carne si land In vaile fertile s-a putut cultiva multa hrana, astfel populatia a crescut. in 3500 i.Hr., satele de-a lungul raurilor s-au transformat in orase cu peste 10.000 de locuitori. ORASE-STATE Cladirile din orage erau construite di caramida de lut si doar eateva din earami d& arsd. Oamenii au invajat sa jeasa Kina i so transforme in haine, si facd unelte din bronz si vase de buna calitate, Fiecare rag era independent, dar se Picea comert cu celelalte orase sau chiar se importa Fildes si pietre pretioase din India. 4 Gateva orage puternice earreau zona incorjuratare pia la apart imperil 378 > 0 casca ceremo: risa facut cin aa de aur § arg, ‘are aparbneare- ‘elu Meskalamdug Romans s-auinchinat multor 20 Prinre acegtia au fost cucerit Roma. in 451, huni ‘© condusi de Attila au inva- o dat Imperiul. Cu toate ca hunii au fost invingi in 453, put- erea Romei a fost slabits. Ultimul imparat roman, Romulus Augustus, a abdicat in 476 si imperiul a fost impartit in mici regate germanice. Imperiul Bizan- tin a supravietuit pana in momentul in care a fost cucerit de turci, in 1453. MOSTENIREA ROMEL Dreptul roman a influentat legislatia; limba romanilor s-a dezvoltat in limbile francez8, italiana si spaniola. Deseoperi- rea artei si arhitecturii romane a condus la punerea bazelor Re- nasterii, respectiv a lumii mo- deme. Pers Fanta prvata Mormant privat Tosiniam Fintan publica it 40 moneda de aur din pevoada trie a Impert Roman, esenjla in come, 5) pentru prospertate. ih 4 Runele unui tempt in tes, asta stuat in Tuc, nul din cele mai bogate ‘rage ale Imperui Roman, ‘ecu, Ca Rabo)

S-ar putea să vă placă și

• Carti. 200.intrebari - Si.raspunsuri Minunile - Lumii. TEKKEN

  

  Document34 pagini

  Carti. 200.intrebari - Si.raspunsuri Minunile - Lumii. TEKKEN

  Nico Nico

  100% (3)
• Carti. 200.intrebari - Si.raspunsuri Planeta - Pamant. TEKKEN

  

  Document34 pagini

  Carti. 200.intrebari - Si.raspunsuri Planeta - Pamant. TEKKEN

  Viorel Petcu

  100% (1)
• Enciclopedia Ilustrata A Familiei V04

  

  Document65 pagini

  Enciclopedia Ilustrata A Familiei V04

  Alin

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Enciclopedia Copiilor Vol 3

  

  Document108 pagini

  Enciclopedia Copiilor Vol 3

  Alin

  Încă nu există evaluări
• Stiati Ca...

  

  Document69 pagini

  Stiati Ca...

  Spititout

  100% (28)