Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bilete Aptitudini Actualizate 2013-1
Bilete Aptitudini Actualizate 2013-1
Biletulnr.1
1.Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor
componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii
libeprofesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de
angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului
intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.
2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul
fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 13 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului
titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romne; Norme metodologice
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul
unui sediu/mai multor sedii permanente n Romnia; (n vigoare de la 1 iulie
2013) Norme metodologice
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care
desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate
juridic;
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu
proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea
titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru
veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr
personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se
calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.
f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit
legislaiei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul
social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului
impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate;
b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin
intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente n Romnia,
asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra
profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat s
ndeplineasc obligaiile fiscale; (n vigoare de la 1 iulie 2013)
c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente
care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate
juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie
fiecrei persoane;
d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n
legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din
vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic
romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice
romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din
asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al
asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Biletul nr.2
Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin
audit statutar?
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei
informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin
raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei
seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei
entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit
operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult
c sintagma audit financiar e mult mai cuprinztoare dect cea de audit
statutar.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist
contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei
entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori
statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare,
1.
structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea
a activului rezultat, amortizarea se determin pt fiecare component n parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte
de nchiriere, concesiune, locaie de gestiune, asociere n participaiune i
altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au
ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind
n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin
nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de
substane minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire
a extraciei n subteran i la suprafa;
d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma
cheltuielilor ulterioare realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici
iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi,
de natura celor aparinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i
modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public;
f) amenajrile de terenuri;
g) activele biologice, nregistrate de ctre contribuabilii care aplic
reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare
financiar.
(4) Nu reprezint active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele mpdurite;
b) tablourile i operele de art;
c) fondul comercial;
d) lacurile, blile i iazurile care nu sunt rezultatul unei investiii;
e) bunurile din domeniul public finanate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu i pierde valoarea n timp datorit
folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihn proprii, locuinele de protocol, navele,
aeronavele, vasele de croazier, altele dect cele utilizate n scopul realizrii
veniturilor;
h) imobilizrile necorporale cu durat de via util nedeterminat,
ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile.
(5) *** Abrogat
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se
determin conform urmtoarelor reguli:
a) n cazul construciilor, se aplic metoda de amortizare liniar;
b) n cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mainilor,
uneltelor i instalaiilor, precum i pentru computere i echipamente
periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniar, degresiv sau accelerat;
c) n cazul oricrui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate
opta pentru metoda de amortizare liniar sau degresiv.
(7) n cazul metodei de amortizare liniar, amortizarea se stabilete
prin aplicarea cotei de amortizare liniar la valoarea fiscal de la data intrrii
n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
(8) n cazul metodei de amortizare degresiv, amortizarea se
calculeaz prin multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu unul dintre
coeficienii urmtori:
a) 1,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil
este ntre 2 i 5 ani;
b) 2,0, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil
este ntre 5 i 10 ani;
c) 2,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil
este mai mare de 10 ani. Norme metodologice
(9) n cazul metodei de amortizare accelerat, amortizarea se
calculeaz dup cum urmeaz:
a) pt primul an de utilizare, amortizarea nu poate depi 50% din valoarea
fiscal de la data intrrii n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
b) pt urmtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaz prin raportarea
valorii rmase de amortizare a mijlocului fix la durata normal de utilizare
rmas a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achiziionrii de brevete,drepturi de autor,
licene, mrci de comer sau fabric i alte imobilizri necorporale
recunoscute din punct de vedere contabil,cu excepia cheltuielilor de
constituire, a fondului comercial, a imobilizrilor necorporale cu durat de
via util nedeterminat, ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile,
precum i cheltuielile de dezvoltare care dpdv contabil reprezint imobilizri
necorporale,se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar
pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz.Cheltuielile
aferente achiziionrii sau producerii programelor informatice se recupereaz
prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe o perioad de 3 ani. Pt
brevetele de invenie se poate utiliza i metoda de amortizare degresiv sau
1.
2.
impozitului pe profit.
ART. 26 Pierderi fiscale
(1) Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit,
se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
(2) Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz
existena ca efect al unei operaiuni de fuziune sau divizare se recupereaz de
ctre contribuabilii nou-nfiinai ori de ctre cei care preiau patrimoniul
societii absorbite sau divizate, dup caz, propor ional cu activele i pasivele
transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care nu i
nceteaz existena ca efect al unei opera iuni de desprindere a unei pri din
patrimoniul acestora, transferat ca ntreg, se recupereaz de ace ti
contribuabili i de cei care preiau parial patrimoniul societii cedente, dup
caz, proporional cu activele i pasivele transferate persoanelor juridice
beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele men inute de
persoana juridic cedent.
(3) n cazul persoanelor juridice strine, prevederile alin. (1),
respectiv alin. (5) se aplic lundu-se n considerare numai veniturile i
cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile i cheltuielile
atribuibile fiecrui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent
desemnat n Romnia. Pierderile fiscale nregistrate pn la data de 30 iunie
2013 de sediile permanente care aparin aceleiai persoane juridice strine,
care aplic prevederile art. 29^1, nerecuperate pn la aceast dat, se
transmit sediului permanent desemnat i se recupereaz n funcie de
perioada n care acestea au fost nregistrate, astfel:
a) pierderea fiscal nregistrat n perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2013
inclusiv este luat n calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale
din perioada 1 iulie - 31 decembrie 2013 inclusiv, naintea recuperrii
pierderilor fiscale din anii precedeni anului 2013, perioada 1 iulie - 31
decembrie 2013 inclusiv nefiind considerat an fiscal n sensul celor 7 ani
consecutivi;
b) pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului 2013, rmas
nerecuperat la data de 30 iunie 2013, se recupereaz, la fiecare termen de
plat a impozitului pe profit care urmeaz acestei date, pe perioada de
recuperare rmas din perioada iniial de 5 ani, respectiv 7 ani, n ordinea
nregistrrii acesteia; anul 2013 este considerat un singur an fiscal n sensul
celor 5 ani, respectiv 7 ani consecutivi. (n vigoare de la 1 iulie 2013)
(4) Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care
anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena prevederilor alin. (1),
respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare
reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada
cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani, respectiv
7 ani, dup caz.
(5) Prin excepie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscal anual
realizat ncepnd cu anul 2009, stabilit prin declaraia de impozit pe profit,
se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 7 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.Norme
metodologice
Norme metodologice:ART. 26
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face n ordinea nregistrrii
acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
74. Pierderea fiscal reprezint suma nregistrat n declaraia de impunere a
anului precedent.
75. n cazul n care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele
legale, constituite din profit nainte de impozitare, reconstituirea ulterioar a
rezervei legale nu va mai fi o sum deductibil la calculul profitului
impozabil.
76. Pierderile fiscale anuale din anii precedeni anului operaiunilor de
fuziune, divizare sau desprindere a unei pri din patrimoniul acestuia,
nerecuperate de contribuabilul cedent i transmise contribuabilului
beneficiar, se recupereaz, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit
care urmeaz datei la care aceste operaiuni produc efecte, potrivit legii, pe
perioada de recuperare rmas din perioada iniial de 5, respectiv 7 ani, n
ordinea n care au fost nregistrate acestea de ctre contribuabilul cedent.
Pierderile fiscale nregistrate de contribuabilul cedent n perioada din anul
curent cuprins ntre 1 ianuarie i data la care operaiunea respectiv produce
efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaz la fiecare termen
de plat a impozitului pe profit care urmeaz datei la care aceste operaiuni
produc efecte, potrivit legii. Aceast pierdere este luat n calcul de ctre
contribuabilul beneficiar, la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale
1.
din anul fiscal respectiv, naintea recuperrii pierderilor fiscale din anii
evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori
precedeni.
influentele altora sa incalce obiectivitatea
n scopul recuperrii pierderii fiscale transferate sau meninute, dup caz,
Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul
contribuabilul cedent i contribuabilul beneficiar efectueaz i urmtoarele obiectivitatii
operaiuni:
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta
a) contribuabilul cedent calculeaz pierderea fiscal pe perioada cuprins importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional
ntre 1 ianuarie i data la care operaiunea de desprindere a unei pri 2.
dinCe reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal
patrimoniu produce efecte, n vederea stabilirii prii de pierdere transmise extern?
contribuabilului beneficiar, respectiv prii pe care continu s o recupereze, ART. 31 Credit fiscal
proporional cu activele i pasivele transferate/meninute;
(1) Dac o persoan juridic romn obine venituri dintr-un stat
b) contribuabilul cedent evideniaz partea de pierdere fiscal din anul strin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului
curent, precum i din anii precedeni transferat/meninut, n registrul de cu reinere la surs i veniturile sunt impozitate att n Romnia ct i n
eviden fiscal;
statul strin, atunci impozitul pltit ctre statul strin, fie direct, fie indirect
c) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un nscris care prin reinerea i virarea de o alt persoan, se deduce din impozitul pe profit
trebuie s cuprind informaii fiscale referitoare la:
ce se determin potrivit prevederilor prezentului titlu.
- pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, nregistrate
(2) Deducerea pentru impozitele pltite ctre un stat strin ntr-un
n declaraiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul n care an fiscal nu poate depi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de
operaiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal n impozit pe profit prevzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obinut n
parte;
statul strin, determinat n conformitate cu regulile prevzute n prezentul
- n cazul operaiunilor de desprindere a unei pri din patrimoniu, transmite titlu sau la venitul obinut din statul strin.
i partea din pierderea fiscal nregistrat n anul curent, stabilit prin
(2^1) Deducerea prevzut la alin. (2) se acord doar din impozitul
ajustarea pierderii fiscale calculate la lit. a), precum i pierderile fiscale din pe profit calculat pentru anul n care impozitul a fost pltit statului strin.
anii precedeni, proporional cu activele i pasivele transmise
(3) Impozitul pltit unui stat strin este dedus, dac se aplic
contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;
prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia
d) contribuabilul beneficiar nregistreaz, n registrul de eviden fiscal, i statul strin i dac persoana juridic romn prezint documentaia
pierderile fiscale preluate pe baza nscrisului transmis de contribuabilul corespunztoare, conform prevederilor legale, din care s rezulte faptul c
cedent, n care evideniaz distinct i perioada de recuperare pentru fiecare impozitul a fost pltit statului strin.
pierdere fiscal transferat.
Biletul nr.16
76^1. n scopul aplicrii prevederilor art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, prin
1. Despre competenta profesionala si prudenta
parte de patrimoniu transferat ca ntreg n cadrul unei operaiuni de
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa
desprindere efectuate potrivit legii se nelege activitatea economic/ramura detina competentele necesare desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit
de activitate care, din punct de vedere organizatoric, este independent i si satisface cele doua componente ale principiului:
capabil s funcioneze prin propriile mijloace. Caracterul independent al
- obtinerea competentei
unei activiti economice/ramuri de activitate se apreciaz potrivit
- mentinerea competentei
prevederilor pct. 86^2. n situaia n care partea de patrimoniu desprins nu
Meninerea competenei necesit o permanent contientizare si
este transferat ca ntreg, n sensul identificrii unei activiti nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic si n mediul de afaceri.
economice/ramuri de activitate, independente, pierderea fiscal nregistrat Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit
de contribuabilul cedent nainte ca operaiunea de desprindere s produc unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu
efecte potrivit legii se recupereaz integral de ctre acest contribuabil.
profesional.
76^2. n scopul aplicrii prevederilor art. 26 alin. (4) din Codul fiscal,
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i
contribuabilii care, ncepnd cu data de 1 februarie 2013, aplic sistemul de desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i
impunere pe veniturile microntreprinderilor respect i urmtoarele reguli de supervizare adecvate.
recuperare a pierderii fiscale:
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni,
- pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului 2013 se recupereaz angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor
potrivit prevederilor art. 26 din Codul fiscal, de la data la care contribuabilul pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
revine la sistemul de plat a impozitului pe profit, anul 2013 fiind considerat
2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind
un singur an fiscal n sensul celor 5 sau 7 ani consecutivi;
expertiza contabila?
- pierderea fiscal din perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv,
Sediul
reglementrilor
profesionale se
adreseaz
nregistrat de ctre un contribuabilul care, n aceast perioad, a fost pltitor deopotriv expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare, regsindu-se n
de impozit pe profit, se recupereaz, potrivit prevederilor art. 26 din Codul Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, n Norma
fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plat a profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Naional al
impozitului pe profit, iar anul 2014 este primul an de recuperare a pierderii, Profesionitilor Contabili.
n sensul celor 7 ani consecutivi;
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor
- n cazul n care contribuabilul revine n cursul anului 2013, la sistemul de Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia
plat a impozitului pe profit potrivit art. 112^6 din Codul fiscal, pierderea expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice interes care este
fiscal nregistrat n perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena
luat n calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada profesional, exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu
1 februarie - 31 decembrie 2013, naintea recuperrii pierderilor fiscale din respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil nu trebuie
anii precedeni anului 2013, i se recupereaz potrivit art. 26 din Codul niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nici o alt
fiscal, ncepnd cu anul 2014, n limita celor 7 ani consecutivi. Perioada 1 situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale.
februarie - 31 decembrie 2013 inclusiv nu este considerat an fiscal n sensul
Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor
celor 7 ani consecutivi.
privind expertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni:
77. *** Abrogat.
N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor
Biletul nr. 15
privind expertizele contabile: Independena expertului contabil; Competena
Despre obiectivitate.
expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional i
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului
impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de deontologic privind expertiza contabil.
interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele
detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala contabile: Dispunerea expertizelor judiciare i numirea experilor contabili;
cinstea si corectitudinea.
Contractarea i programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrrilor
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic
interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane.
privind expertiza contabil.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea
care le pot diminua obiectivitatea
raportului de expertiz contabil; Semnarea i depunerea raportului de
imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste expertiz contabil. Aceste norme se suprapun demersului profesional
posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil
privind expertiza contabil.
1.
10
11
12
13
14
15
competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului
profesionist trebuie sa fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil
pentru pozitia respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala
sunt dincolo de orice indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele
legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea
opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist,
responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului.
Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui
memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu
despre care sa se creada ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea
reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in
eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.
Biletul nr.37
1. Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda
competente particulare pot fi solicitate:
a) de catre client:
- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in
functie ( existent)
- la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in
functie ( existent)
- fara consultarea profesionistului contabil in functie
b) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva
respectarii stricte a secretului profesional.
Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu
fie informat profesionistul contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri,
profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt
acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul
contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu
obligatiile legale sau profesionale;
- sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie
este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in
ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor
de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia
sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.
2.Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele
fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare
aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor
prezentului titlu, sunt urmtoarele:
a) venituri din activiti independente
b) venituri din salarii
c) venituri din cedarea folosinei bunurilor,
d) venituri din investiii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activiti agricole,
g) venituri din premii i din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietilor imobiliare,
i) venituri din alte surse. 16%
Biletul nr.38
1. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist
contabil.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand
doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii,
este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca
exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta
presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In
absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa
furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie
poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;
16
A.
17
18
19
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin
Regulamentul de organizare si functionare al Corpului.
2Enumerati impozitele si taxele locale.
Impozitele i taxele locale sunt dup cum urmeaz:
a) impozitul pe cldiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelier;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Biletul nr.53
1.Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc
de auditul contractual.
1
2
3
4
5
6
Audit statutar
Numirea se face de ctre
AGA
Misiunea este plurianual
sau recurent
Se emite un raport de audit
Se supune anumitor
prevederi din Codul etic al
profesiei
Misiunea este permanent
Misiunea se efectueaz prin
sondaj din cauza multitudinii
de operaiuni ce trebuie
verificate
Nu poate avea imixtiuni n
gestiunea unitii
Audit contractual
Numire de ctre management
Misiune cel mult anual
Se pot emite diferite rapoarte
Reglementrile etice nu sunt la fel de
restrictive
Misiune punctual
Misiunea poate presupune verificri
totale
Poate avea natura unei consultane
20
a)
GW = ANC + CB * k
K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre
1,5 i 5.
c) metoda indirecta neta
GW = Val. Globala ANC
d) metoda indirecta bruta
GW = Val. Globala - VSN
Biletul nr.58
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor
financiare condensate?
O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care
rezum situaiile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de
utilizatori, interesate de cunoaterea doar a cifrelor cheie privind situaia
financiar i rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare
condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra
situaiilor financiare n ansamblul lor.
Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile
financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie
s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor, auditate. Titlul
care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este Situaii financiare
condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul
financiar nchis la data de 31 decembrie 2000".
Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s
cuprind urmtoarele elemente de baz:
- titlul;
- destinatarul;
identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut
situaiile financiare condensate;
o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n
ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport;
o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea sau nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare
n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare
condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea
provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit
modificat.
o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare
condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor
i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc
citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de
audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce
semnificatie are in evaluarea acesteia?
n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care
rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar obine
plasnd pe pia un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul
supraprofitului.
pragul de rentabilitate al ntreprinderii = ANC i
i= rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar
Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul
critic va fi mai redus.
Biletul nr.59
1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor
financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut
situaiile financiare condensate;
o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n
ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport;
o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea sau nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare
n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare
condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea
provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit
modificat.
o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare
condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor
21
intreprinderi?
n conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4,
activele necorporale pot fi grupate n: drepturi, relaii, active necorporale
nedifereniate (grupate) i proprietatea intelectual.
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a
activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale
identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor
necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond
comercial sau goodwill.
n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca
fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste
profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si/sau ca
valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea
nsumata a activelor ei identificabile
Biletul nr.62
1.Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.
Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze
referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de
care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse pentru pregtirea acestor
informaii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile).
Proiecii = informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare
la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se
produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu
ipotezele teoretice.
Informaiile financiare previzionale pot cuprinde situaii financiare sau
numai unul sau mai multe elemente din situaiile financiare i pot fi pregtite:
ca instrument de gestiune intern, de exemplu, pentru a facilita
evaluarea unei investiii, sau,
pentru a fi difuzat la teri ca, de exemplu: prospecte sau informaii
viitoare n scopul atragerii de investitori; raport anual care formeaz informaii
acionarilor, autoritilor sau altor pri interesate, informaii cu privire la
trezorerie
prezentate finanatorilor etc.
2.Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in
cate grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de
exprimare, att a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele
financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie
de tehnicile folosite, i anume:
tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin
rentabilitate;
tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor
elemente intangibile
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la
valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial
constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o
rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau
badwill-ului.
metoda practicienilor
metoda retail
metoda bazata pe goodwill
Biletul nr.63
1. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen
limitat (revizuire).
Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de
proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c
nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile
financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui
referenial contabil identificat (asigurare negativ).
Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i
anume: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional,
confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i
profesionale.
Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind
contient c anumite circumstane pot exista care s conduc la anomalii
semnificative n situaiile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului
limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate
n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esenial proceduri constnd n
cereri de informaii sau de explicaii precum i proceduri analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat
c informaiile examinate nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n
acelai timp negativ.
Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin
de auditor i de clientul su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau
22
b) media ponderata
Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)
K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5
Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.
GW = (CB/i ANC) / 2
Biletul nr.64
1. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament
profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de
examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:
cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni
de examen limitat efectuate anterior
cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor
contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum i a
sistemului contabil al acesteia;
caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai
principii ca i n cazul misiunilor de audit de baz.
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:
cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face
parte;
analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru
contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez, strngerea
informaiilor ce vor fi nscrise n notele anexe i pregtirea situaiilor financiare.
primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii
variaiilor, tendinelor i elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit
n:
compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente;
Biletul nr.65
1. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat
(revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar
exprimat, sub forma unei asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul
examenului limitat; raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o
imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative"), conform unui referenial contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea
misiunii permindu-i lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie
s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este exprimat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt:
titlul;
destinatarul;
paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat;
responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprinderii;
paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd:
trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la
examenele limitate (sau norme naionale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri
analitice
meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru
furnizeaz un nivel de asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului
i c nici o opinie de audit nu este exprimat;
exprimarea unei asigurri negative;
data raportului;
adresa auditorului i semntura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte
care s-l fac s gndeasc, c situaiile financiare nu sau o imagine fidel
conform unui referenial contabil identificat;
dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform
referenialului contabil identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului,
cuantific incidenele
asupra situaiilor financiare i n acest caz:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv;
fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asupra situaiilor financiare
este att de semnificativ nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este
suficient
pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune
o concluzie nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine
fidel
conform referenialului contabil identificat;
dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, descrie
aceast situaie i:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri
care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi existat limitarea respectiv;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii
examenului limitat sunt semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor
financiare.
2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente
necesare exploatarii?
Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru
a crea o ntreprindere avnd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat;
mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate
plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente
necesare exploatrii (CPNE).
Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus
mprumuturi pe termen lung) trebuie s fie superioare sau egale activului fix corporal
net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile permanente
trebuie s finaneze activul fix net i necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca
ntreprinderea s se afle n echilibru financiar.
Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraii; aceast remuneraie se
va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care
va permite calculul goodwill-ului.
Biletul nr.66
1.Raportarea unei misiuni de compilare.
ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu
toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil
utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul
strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n
astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra
situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori
totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele
si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
23
24
c
integritatea,
obiectivitatea
i
prudena
profesional
ale
cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost
compromise.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care
exercit un raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale
economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii
trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat,
care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod
firesc c sunt inacceptabile.
2.Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial
pentru a fi ncadrat n categoria microntreprinderilor?
ART. 112^1 Definiia microntreprinderii
n sensul prezentului titlu, o microntreprindere este o persoan
juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de
31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaz venituri, altele dect cele prevzute la art. 112^2 alin. (6);
b) *** Abrogat;
c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 65.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dect statul i
autoritile locale.
e) nu se afl n dizolvare cu lichidare, nregistrat n registrul comerului
sau la instanele judectoreti, potrivit legii.
Norme metodologice
ART. 112^2 Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile
microntreprinderii
(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.
(2) Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit sunt
obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu ncepnd cu anul
fiscal urmtor, dac ndeplinesc condiiile prevzute la art. 112^1.
(3) Pentru anul 2013, persoanele juridice romne pltitoare de
impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 ndeplinesc condiiile
prevzute la art. 112^1 sunt obligate la plata impozitului reglementat de
prezentul titlu ncepnd cu 1 februarie 2013, urmnd a comunica organelor
fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor
Codului de procedur fiscal, pn la data de 25 martie 2013 inclusiv. Pn
la acest termen se va depune i declaraia privind impozitul pe profit datorat
pentru profitul impozabil obinut n perioada 1 ianuarie 2013 - 31 ianuarie
2013, prin excepie de la prevederile art. 34 i 35.
(4) O persoan juridic romn care este nou-nfiinat este
obligat s plteasc impozit pe veniturile microntreprinderilor ncepnd cu
primul an fiscal, dac condiia prevzut la art. 112^1 lit. d) este ndeplinit
la data nregistrrii la registrul comerului.
(4^1) Prin excepie de la prevederile alin. (4), persoana juridic
romn nou-nfiinat care, ncepnd cu data nregistrrii n registrul
comerului, intenioneaz s desfoare activitile prevzute la alin. (6) nu
intr sub incidena prezentului titlu.
(4^2) Prin excepie de la prevederile alin. (4), persoana juridic
romn nou-nfiinat care, la data nregistrrii n registrul comerului, are
subscris un capital social reprezentnd cel puin echivalentul n lei al sumei
de 25.000 euro poate opta s aplice prevederile titlului II. Opiunea este
definitiv, cu condiia meninerii valorii capitalului social de la data
nregistrrii, pentru ntreaga perioad de existen a persoanei juridice
respective. n cazul n care aceast condiie nu este respectat, persoana
juridic aplic prevederile prezentului titlu, ncepnd cu anul fiscal urmtor
celui n care capitalul social este redus sub valoarea reprezentnd
echivalentul n lei al sumei de 25.000 euro de la data nregistrrii, dac sunt
ndeplinite condiiile prevzute de art. 112^1. Cursul de schimb utilizat
pentru determinarea echivalentului n lei pentru suma de 25.000 euro este
cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naional a Romniei la data
nregistrrii persoanei juridice.
(5) Microntreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere
ncepnd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre
condiiile prevzute la art. 112^1.
(6) Nu intr sub incidena prevederilor prezentului titlu persoanele
juridice romne care:
a) desfoar activiti n domeniul bancar;
b) desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al
pieei de capital, cu excepia persoanelor juridice care desfoar activiti de
intermediere n aceste domenii;
c) desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, consultanei
i managementului.
(7) Persoanele juridice romne care au optat pentru acest sistem de
impunere potrivit reglementrilor legale n vigoare pn la data de 1
februarie 2013 pstreaz acest regim de impozitare pentru anul 2013.
Biletul nr.73
1. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
2.Cand sunt ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru
impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Incepand cu data de 1 februarie 2013, incadrarea in categoria contribuabililor
care platesc impozit pe profit sau impozit pe venit nu mai este optionala
pentru societatile care au realizat in anul 2012 venituri care nu au depasit
echivalentul in lei a 65.000 euro determinat prin aplicarea cursului valutar in
vigoare la data de 31.12.2012. Incepand cu aceasta data, plata impozitului pe
venit este obligatorie pentru firmele care au realizat o cifra de afaceri mai
mica decat 65.000 euro in anul 2012. Obligativitatea platii impozitului pe
venit rezulta chiar din prevederile alin. (1) al art. 112^2 din Codul fiscal "
Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.".
Trecerea de la regimul optional la regimul obligatoriu s-a efectuat prin
OG 8/2013, urmata de HG 84/2013 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal,
aprobate prin HG 44/2004.
Din enumerarrea activitatilor desfasurate de firma pe care o reprezentati,
rezulta ca nu se desfasoara activitati pentru care este obligatorie plata
impozitului pe profit, chiar daca in anul precedent s-a realizat o cifra de
afaceri sub plafonul de 65.000 euro.
Astfel, daca o societate infiintata anterior anului 2013 nu a realizat in
anul 2013 o cifra de afaceri peste 65.000 de euro si nu a desfasurat
activitatile reglementate prin art. 112^2 alin. (6), era obligata sa depuna la
organul fiscal, pana pe data de 25 martie 2013 declaratia de mentiuni cod 010
(vector) fiscal prin care sa se declare platitoare de impozit pe venit, specific
microintreprinderilor. Alin. (6) al art. 112^2 se refera la
- activitati in domeniul bancar;
- activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu
exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in
aceste domenii;
- activitati in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului.
Conform prevederilor art. 112^1, microintreprinderea este persoana juridica
romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent:
1. realizeaza venituri, altele decat cele prevazute la art. 112^2 alin. (6);
2.are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
3. a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
4. capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat
statul si autoritatile locale.
2.In situatia in care cel putin una din cele patru conditii nu mai este
indeplinita, microintreprinderea n u mai aplica acest sistem de impunere
incepand cu anul fiscal urmator.
Totusi, in situatia in care in cursul unui an fiscal o microintreprindere
realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro, societatea respectiva este
obligata sa plateasca impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile
realizate de la inceputul anului fiscal. Aceasta obligatie este reglementata
prin art. 112^6 din Codul fiscal si pct. 11 din normele metodologice de
aplicare a acestui articol.
In acest caz, calculul, declararea si plata impozitului pe profit se efectueaza
incepand cu trimestrul in care s-a depasit cifra de afaceri de 65.000 euro al
carui echivalent in lei se determina pe baza cursului valutar in vigoare la data
de 31 decembrie a anului precedent. Pentru anul 2013, plafonul de 65.000
euro se calculeaza de la 1 februarie 2013.
Astfel, daca pana la data de 1 februarie 2013 societatea a fost platitoare de
impozit pe venit, continua aplicarea acestui sistem de impozitare pana in
momentul in care depaseste in cursul anului cifra de afaceri de 65.000 euro.
Daca nu depaseste acest plafon, continua calcularea, declararea si plata
impozitului pe venit si in anul 2013.
Daca la data de 1 februarie 2013 societatea a fost platitoare de impozit pe
profit, dar in anul 2012 a realizat o cifra de afaceri sub 65.000 euro, trebuia
sa schimbe regimul de impozitare din impozit pe profit in impozit pe venit
incepand cu data de 1 februarie 2013. In acest caz, pentru luna ianuarie 2013
trebuia sa depuna declaratia cod 101 pana la data de 25 martie 2013, inclusiv
iar pentru luna februarie si martie 2013 urmeaza sa plateasca impozit pe
venit pana pe data de 25 aprilie 2013, inclusiv.
Biletul nr.74
1. Interesul propriu ameninare la adresa independenei.
Interesul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau
membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din
partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu
clientul respectiv. Exemple:
participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al
clientului respectiv;
25
26
27
Biletul nr.83
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor
contabili din Romania?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde
obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva
problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat.
Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor
tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor
contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber
profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor
angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri.
ART. 1321 Locul achiziiei intracomunitare de bunuri
ART. 132^1 Locul achiziiei intracomunitare de bunuri
(1) Locul achiziiei intracomunitare de bunuri se consider a fi
locul unde se gsesc bunurile n momentul n care se ncheie expedierea sau
transportul bunurilor.
(2) n cazul achiziiei intracomunitare de bunuri, prevzut la art.
126 alin. (3) lit. a), dac cumprtorul i comunic furnizorului un cod de
nregistrare n scopuri de TVA valabil, emis de autoritile unui stat membru,
altul dect cel n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1),
locul respectivei achiziii intracomunitare se consider n statul membru care
a emis codul de nregistrare n scopuri de TVA.
(3) Dac o achiziie intracomunitar a fost supus la plata taxei n
alt stat membru, conform alin. (1), i n Romnia, conform alin. (2), baza de
impozitare se reduce n mod corespunztor n Romnia.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplic dac cumprtorul face dovada
c achiziia intracomunitar a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat
n statul membru n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica n cazul operaiunilor
triunghiulare, atunci cnd cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de
TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face dovada c a efectuat o
achiziie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n
condiii similare celor prevzute la art. 126 alin. (8) lit. b), n vederea
efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru. Obligaiile
persoanelor implicate n operaiuni triunghiulare sunt prevzute n norme.
Norme metodologice:
Art. 1321
12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziii
intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se
ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n care, conform art.
132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare
n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie
expedierea sau transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv
achiziia intracomunitar se consider c are loc i n statul membru care a
furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care
se ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face
dovada c a supus la plata taxei achiziia intracomunitar i n statul membru
n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor i n statul membru
care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate solicita
28
29
serviciilor este locul unde se afl respectivul sediu fix al persoanei care
primete serviciile. n absena unui astfel de loc sau sediu fix, locul de
prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabil care primete
aceste servicii i are domiciliul stabil sau reedina obinuit.
(3) Locul de prestare a serviciilor ctre o persoan neimpozabil
este locul unde prestatorul i are stabilit sediul activitii sale economice.
Dac serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat n alt loc
dect locul n care persoana impozabil i-a stabilit sediul activitii
economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afl respectivul
sediu fix. n absena unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a
serviciilor este locul unde prestatorul i are domiciliul stabil sau reedina
obinuit.
(4) Prin excepie de la prevederile alin. (2) i (3), pentru
urmtoarele prestri de servicii, locul prestrii este considerat a fi:
a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestrile de
servicii efectuate n legtur cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate
de experi i ageni imobiliari, de cazare n sectorul hotelier sau n sectoare
cu funcie similar, precum tabere de vacan sau locuri amenajate pentru
camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor imobile, pentru
servicii de pregtire i coordonare a lucrrilor de construcii, precum
serviciile prestate de arhiteci i de societile care asigur supravegherea pe
antier;
b) locul unde se efectueaz transportul, n funcie de distanele
parcurse, n cazul serviciilor de transport de cltori;
c) *** Abrogat;
d) locul prestrii efective, pentru serviciile de restaurant i catering,
cu excepia celor prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al
trenurilor pe parcursul unei pri a unei operaiuni de transport de cltori
efectuate n cadrul Comunitii;
e) locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziia
clientului, n cazul nchirierii pe termen scurt a unui mijloc de transport. Prin
termen scurt se nelege posesia sau utilizarea continu a mijlocului de
transport pe o perioad de maximum 30 de zile i, n cazul ambarcaiunilor
maritime, pe o perioad de maximum 90 de zile;
f) locul de plecare a transportului de cltori, pentru serviciile de
restaurant i catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al
trenurilor n timpul unei pri a unei operaiuni de transport de cltori
efectuat n Comunitate. Parte a unei operaiuni de transport de cltori
efectuat n Comunitate nseamn acea parte a operaiunii efectuate, fr
escal n afara Comunitii, ntre punctul de plecare i punctul de sosire a
transportului de cltori. Punctul de plecare a unui transport de cltori
nseamn primul punct stabilit pentru mbarcarea cltorilor n interiorul
Comunitii, dac este cazul, dup o oprire n afara Comunitii. Punctul de
sosire a unui transport de cltori nseamn ultimul punct stabilit pentru
debarcarea n interiorul Comunitii a cltorilor care s-au mbarcat n
Comunitate, dac este cazul naintea unei opriri n afara Comunitii. n cazul
unei cltorii dus-ntors, traseul de retur este considerat o operaiune de
transport separat.
(5) Prin excepie de la prevederile alin. (3), locul urmtoarelor
servicii este considerat a fi:
a) locul n care este efectuat operaiunea principal n
conformitate cu prevederile prezentului titlu, n cazul serviciilor prestate de
un intermediar care acioneaz n numele i n contul altei persoane i
beneficiarul este o persoan neimpozabil;
b) locul unde are loc transportul, proporional cu distanele
parcurse, n cazul serviciilor de transport de bunuri, altul dect transportul
intracomunitar de bunuri, ctre persoane neimpozabile;
c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri,
pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate ctre persoane
neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se nelege orice
transport de bunuri ale crui loc de plecare i loc de sosire sunt situate pe
teritoriile a dou state membre diferite. Loc de plecare nseamn locul unde
ncepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distanele parcurse pentru a
ajunge la locul unde se gsesc bunurile, iar loc de sosire nseamn locul unde
se ncheie efectiv transportul de bunuri;
d) locul n care se presteaz efectiv serviciile ctre persoane
neimpozabile, n cazul urmtoarelor:
1. servicii constnd n activiti accesorii transportului, precum
ncrcarea, descrcarea, manipularea i servicii similare acestora;
2. servicii constnd n lucrri asupra bunurilor mobile corporale;
3. evaluri ale bunurilor mobile corporale;
e) locul unde beneficiarul este stabilit sau i are domiciliul stabil
sau reedina obinuit, dac respectivul beneficiar este o persoan
neimpozabil care este stabilit sau i are domiciliul stabil sau reedina
obinuit n afara Comunitii, n cazul urmtoarelor servicii:
1. nchirierea bunurilor mobile corporale, cu excepia tuturor
mijloacelor de transport;
30
31
ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii persoanei impozabile; i
acesteia.
c. suma achiziiilor efectuate n scopul operaiunii i suma taxei
(13) n ceea ce privete taxa de dedus aferent bunurilor de capital, deductibile aferente operaiunii, sunt nesemnificative.
definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaiunile prevzute la
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta s nu aplice
alin. (5):
prevederile art. 147 n ce privete posibilitatea exercitrii dreptului de
a) prima deducere se determin n baza pro-rata provizorie deducere, situaie n care taxa aferent achiziiilor de bunuri destinate
prevzut la alin. (9), pentru anul n care ia natere dreptul de deducere. La operaiunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus.
finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. (12), n baza pro-rata
(5) n cazul n care ulterior depunerii decontului de tax se constat
definitiv prevzut la alin. (8). Aceast prim ajustare se efectueaz asupra erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare:
valorii totale a taxei deduse iniial;
a) dac pro rata corect determinat este mai mic dect pro rata
b) ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile utilizat, persoana impozabil are obligaia s procedeze la regularizarea
mobile, sau o douzecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz:
diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2) din Codul
1. taxa deductibil iniial se mparte la 5 sau la 20;
fiscal;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se nmulete cu prob) dac pro rata corect determinat este mai mare dect pro rata
rata definitiv prevzut la alin. (8), aferent fiecruia dintre urmtorii 4 sau utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea
19 ani;
diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2) din Codul
3. taxa dedus iniial n primul an, conform pro-rata definitiv, se fiscal.
mparte la 5 sau la 20;
Regularizarea se nscrie n decontul de tax aferent perioadei fiscale
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 i 3 se compar, iar n care sunt constate aceste erori."
diferena n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie Biletul nr.88
n rndul de regularizri din decontul de tax prevzut la art. 1562, aferent
1.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor
ultimei perioade fiscale a anului.
de audit.
(14) n situaii speciale, cnd pro-rata calculat potrivit prevederilor
Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de
prezentului articol nu asigur determinarea corect a taxei de dedus, organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n
Ministerul Finanelor Publice, prin direcia de specialitate, poate, la cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor emise de
solicitarea justificat a persoanelor impozabile:
organismele profesionale.
a) s aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dac aprobarea a fost
Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt:
acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obligaia s recalculeze
s ofere publicului o bun percepie despre calitatea serviciilor;
taxa dedus de la nceputul anului pe baz de pro-rata special aprobat.
s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
Persoana impozabil cu regim mixt poate renuna la aplicarea pro-rata
s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea
special numai la nceputul unui an calendaristic i este obligat s anune metodelor de lucru;
organul fiscal competent pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului
s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale;
respectiv;
s dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin favorizarea contactelor
b) s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro-rata ntre colegi), apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul
special pentru fiecare sector al activitii sale economice, cu condiia inerii profesional.
de evidene contabile distincte pentru fiecare sector.
2.Ce presupune acceptarea unui client?
(15) n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, Acceptarea unui client presupune urmatoarele :
Ministerul Finanelor Publice, prin direcia sa de specialitate, poate s
examinarea anticipat a situaiei clientului, sub aspectul dac acceptarea
impun persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de misiunii ar crea anumite ameninri la adresa conformitii cu principiile
deducere pentru operaiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
fundamentale.
a) s aplice o pro-rata special;
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
Pe baza de comparatie
Biletul nr. 121
1.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i
principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete
responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate
(afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de
Contabilitate nr. 24 Pri legate.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de
elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea
intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la informaiile prezentate
n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care
au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par
neobinuite i care pot indica existena prilor legate pn atunci
necunoscute ca, de exemplu:
- opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul,
rata dobnzii, garanii i cdiii de ramburs neobinuite;
- operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic;
- operaii a cror substan difer de forma acestora;
-operaii efectuate pe ci neobinuite;
- volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau
furnizori, n raport cu alii;
- operaii nenregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale
consiliului de administraie;
- acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei;
- acordarea contractelor i conveniilor de mprumut;
- examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n
participaie;
- examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate;
- obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste
c informaiile prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt
exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile financiare.
2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara
determinarii ratei de actualizare?
Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux
financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii,
neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
Rata deflatata = (i f) / (1+f)
f rata inflatiei
Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare constante, care
nu in seama de inflaia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu
include inflaia, numit rat de actualizare deflatat. Utilizarea incorect a
ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a
pieei care include de fapt i o component inflaionist, penalizeaz valoarea
ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va
aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat.
Trecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel:
dac rata inflaiei este mai mic de 10%:
r deflatat = r nedeflatat f
dac rata inflaiei este mai mare de 10%:
r deflatat = (r nedeflatat f) /(1+f)
unde: 1/1+f reprezint indicele puterii de cumprare a banilor.
Biletul nr. 122
1. Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare.
n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s
aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conveniei
contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea situaiilor
financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie
semne de ntrebare asupra valabilitii conveniei contabile de baz de
continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt:
42
Nu
Definirea
obiectelor
i
alegerea mulimii
(masei)
Este suficient un
control
prin
sondaj?
Da
Nu
Mulimea
conine
elemente
cheie?
Da
43
Ver
elem
che
sufi
1.
2.
44
45
Biletulnr.138
- necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese
1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
justificative sau alte informaii solicitate.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei Auditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi
entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast referitoare la:
misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie.
planificarea auditului;
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze
descrierea altor scrisori, corespondene sau rapoarte pe care el prevede
informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i s le trimit clientului;
acestea se refer la:
baza de calcul a onorariilor i condiiile de facturare;
cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu
dorina de a primi o confirmare scris din partea conducerii
presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este ntreprinderii-client cu privire la declaraiile fcute de aceasta cu diferite
luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n ocazii n legtur cu auditul;
consecin);
cerere de confirmare a termenilor i condiiilor din scrisoarea de
examenul de independen i de absen a incompatibilitilor; misiune.
examenul competenei;
Auditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru
contactul cu fostul auditor sau cenzor;
fiecare din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea
decizia de acceptare a mandatului;
ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din
fia de acceptare a mandatului.
scrisoarea de misiune ar trebui modificai innd seama de evoluia
Contractarea lucrrilor de audit
semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor
2.Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul
contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului?
face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat
acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i profitul fara a fi o iesire de numerar
misiunile de audit contractual.
Biletul nr.140
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i 1.
Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii
clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de
de audit?
audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract 0
partile contractante;
adecvat.
1
obiectul contractului;
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru 2
durata prestarii serviciilor;
fiecarer din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea 3
descrierea auditului financiar si rapoarte;
intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din 4
utilizarea raportului de audit financiar;
scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia 5
tariful prestatorului si plata acestuia;
semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
6
obligatiile partilor;
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?
7
limitarea raspunderii prestatorului;
Profit/pierdere
8
raspunderea beneficiarului;
+ dobnda la datoria de la teri
9
limitari ale auditului financiar;
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii 10
drepturi de proprietate intelectuala;
dobnzii pentru datoria la teri
11
confidentialitatea;
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
12
prelungirea contractului;
+ deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar
13
modificarea contractului;
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
14
incetarea contractului;
+/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor
15
forta majora;
FLUX DE TREZORERIE
16
comunicarea pe suport electronic;
Sau
17
legea contractului; arbitrajul;
Profit din activ de exploatare (EBIT)
18
dispozitii finale.
- Pli din impozite pe exploatare
2.
Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care
= Profit net dup ajustri fiscal
este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii?
+ Amortizare
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatoruln u - s i
= CASH FLOW BRUT
propune sa sa determine pretului ci gama de valori,
- NFR
r e s p e c t i v e z o n a i n c a r e a r p u t e a i n c e p e negocierea si care ar
+ ncasri din vnzarea activelor corporale
putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza
- C h e l t u i e l i d e c a p i t a l
pe notiune ades c h i m b , s e p o a t e c o n s i d e r a a s t f e l c a v a l o a r e a
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT
comerciala
constiutie
punctul
de
echilibru
in
+ Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale
c a r e vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere.
= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI
Valoarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza
+ Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere
dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de
- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor
rscumprarea obligaiunilor
metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura
- Dividende prefereniale achitate
patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR
inansamblul sau.
Bilet nr. 139
Biletulnr.141 Ce este expertul contabil?
1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Expertul contabil e specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor
clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de lucrrilor profesionale,inclusiv verificarea i certificarea situaiilor
audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune de audit.
financiare.
Indif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n
trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare:
condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare, i
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile
prezentarea situaiilor financiare;
financiare i de a efectua expertize contabile.
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep
reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
este auditorul;
- stabilirea valorii de piaa,
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
de audit;
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul
- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor i economic al tarii.
a altor limite inerente oricrui sist ctb i de ctrl intern;
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au
46
47
1.
3.
48
decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor
din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii
profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe
responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de
contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor,
angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa
demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea
rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii
diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au
programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu
mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este
realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi
desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea
regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care
angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea
regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei
firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili
practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale
reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de
contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de
luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal,
social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul
firmei si organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea
lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia
masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz,
acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale
caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletulnr.148
1.Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect
prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n
trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare
(RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional
continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor
contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si
pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un
client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza
noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil
trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si
profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea
profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare
pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si
desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta
acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul
profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si
pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si
beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a
carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti
7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si
dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta
internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii
profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale
continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi
estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa
faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza
49
50
51
52
53
1.
1.
normele profesionale.
n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa
defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra
naturii si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra
circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul exercitarii
unei misini, trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise
n legislatia fiecarei tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate,
trebuie avute n vedere mai multe aspecte, si anume:
cnd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu
deosebire terti) pot fi lezate;
cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de
divulgare:
profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de
informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica
fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile
sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa
primeasca astfel de informatii;
profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia
implica responsabilitatea sa.
n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului
profesional si/sau a unui avocat.
Biletul nr. 174
1.Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat
corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil
cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea
creditorilor de la afisarea raportului fiscal ?
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului
fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data
convocarii. (Art 129 ,L85)
Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate,
lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final nsotit de
situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor
creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile
de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul
final cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate
obiectiunile la raportul final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul,
modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub
conditie nu vor participa la ultima distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al
lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor
fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen de 90 de
zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la
banca, n contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea
vor putea fi folosite n conditiile art. 4 alin. (4).
Bilet nr. 175
1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat
(val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in
care s-a ajuns in starea de insolventa?
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau
de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de
insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de
insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au
exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza
insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de
conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat
insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au
facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Biletul nr.176
1. In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE
REEVALUARE
2. Ce se intelege prin termenul insolventa
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin
54
1.
55
56
57
58
1.
1.
2.
3.
1.
1.
59
60
Biletul nr.201
1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta
modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de
numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a e s t i m a r i l o r d e
piata la care se adauga primele de risc specifice
i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii
principale:
a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre
directorat;
b) numete i revoc membrii directoratului;
c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile
adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii;
d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu
privire la activitatea de supraveghere desfurat.
Biletul nr.202
1.Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i
valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers
proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?
Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac
prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. n toate cazurile,
numrul cenzorilor trebuie s fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata
mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite
personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat
in conditiile legii sau expert contabil.
Biletul nr.203
1.Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta
randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
(1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice
dac situaiilefinanciare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele,
dac acestea din urm suntinute regulat i dac evaluarea elementelor
patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i
prezentarea situaiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum i asupra
propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situaiile
financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un
raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor
interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor
Financiari dinRomnia.(3) Adunarea general poate aproba situaiile
financiare anuale numai dac acestea suntnsoite de raportul cenzorilor sau,
dup caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni
vor aduce la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile n
administraie i nclcrile dispoziiilor legale iale prevederilor actului
constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la
cunotin adunrii generale.
Biletul nr.204
1. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?
Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate
pentru un numar de ani.
2. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?
n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in:
a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele,
codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu
aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor.
Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ
de tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei
specifice pieei de capital;
b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale;
c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv
ale directoratului i consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz,
de auditori interni, n exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al
celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau
sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n
form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un
sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice
pieei de capital;
f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.
Biletul nr.205
Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?
61
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile
tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor
de distributie conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea
cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii
dobnzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a
lichiditilor/datoriilor
Flux de trezorerie
2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in
cadrul societatilor cu raspundere limitatei?
Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale:a) s
aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului
net; b) s desemneze administratorii i cenzorii, s i revoce/demit i s le
dea descrcarede activitate, precum i s decid contractarea auditului
financiar, atunci cnd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c) s
decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele
pricinuitesocietii, desemnnd i persoana nsrcinat s o exercite;d) s
modifice actul constitutiv
Biletul nr.208
1. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in
fiecare an in unitate, pana in anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar
trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se
stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
CAPITOLUL II: Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207 din legea 31/990
(1)Capitalul social poate fi redus prin:
a)micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b)reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c)dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2)Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata
de pierderi, prin:
a)scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b)restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu
reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte
sociala;
c)alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1)Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua
luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a.
(2)Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand
legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul
ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3)Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii,
vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit
scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face
opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4)Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul
actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori
garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea
creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor
garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile
nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea
judecatoreasca a ramas definitiva.
(5)La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare
publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii
adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului
social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat
garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea
capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in
contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.
Art. 210
(1)Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin
majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi
62
publicului.
(3)Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului
articol este anulabila.
Art. 2161
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite
obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod
corespunzator.
Art. 217
(1)Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin
hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.
(2)Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie
adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se
precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport
va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a
actiunilor.
(3)Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din
capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4)Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul
de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul
comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1)Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce
efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de
la data adoptarii.
(2)Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va
fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune
prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1)Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la
data subscrierii, in proportie de cel putin 30 % din valoarea lor nominala si,
integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2)In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor
in natura.
(3)Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la
data subscrierii.
(4)Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 2201
(1)Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul,
poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la
data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o
valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni
in schimbul aporturilor.
(2)O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a
actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita
perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul
constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3)Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din
capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.
(4)Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de
administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a
decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor
existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv
directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si
majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie,
respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de
preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in
registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a
IV-a.
Art. 221
Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in
modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.
Biletul nr.209
1.Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda
fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind
sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar
compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna
viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura
cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul
din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand
seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va
decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de
regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul
63
64
65