Constantin Radu Emanuel

Facultatea de Management, ASE, An III, ID, Grupa 172

Tema 1
1. Enumerai conceptele care arat cum se organizeaz un sistem de management.
Cele 5 categorii de concepte care stau la baza organizarii unui sistem de management sunt:

a) Obiectivele ce vrem? de obicei sunt date de misiunea firmei, organizatiei

b) Resursele cu ce si cu cine? se refera la capacitatile firmei de a realiza obiectivele prin resurse
material, financiare, umane, stintiifice.
c) Efectele care este rezultatul? de natura economica sau sociala
d) Procesele cum? modul de transformare a resurselor pentru a atinge obiectivele
e) Optimizarea imbunatatirea - Aciuni coerente n vederea realizrii la nivelul organizaiei a celui
mai bun raport ntre efectul obinut i efortul depus pentru atingerea obiectivului stability

2. . Comentai noiunile de resurs i efect.

Resursele sunt mijloacele prin transformarea sau exploatarea carora, o organizatie economica isi poate
atinge obiectivele:
Ele sunt reprezentate de potenialul material, financiar, uman, informational si tiinific al firmei si
exprim posibilitile de funcionare i dezvoltare viitoare a organizaiei.
Aceste resurse pot fi incadrate dupa urmatoarele criterii:

Durata de consum:
i. Consumate n momentul alocrii lor (Materii prime, energie, consumabile etc.)
ii. Resurse de durat:
1. Consumate treptat
2. Identificate la locul aciunii, pe o durat mai mare de un an
(Echipamente, terenuri, cldiri, for de munc etc)

Provenienta:
i. Proprii -> Aparin companiei/instituiei;
Se afl n folosina exclusiv a companiei/instituiei
ii. Imprumutate -> Determinate de necesitatea furnizrii serviciului
Au Caracter temporar
Vor trebui rambursate instituiei creditoare
iii. Atrase: Sume datorate de ctre companii, dar care pot fi temporar utilizate ntro anumit activitate economic (energie, salarii etc.)

Natura economica:
i. Resurse avansate
1. Sume alocate n present
2. Rezultate n viitor (Burse, cercetare tiinific, investiii, calificare etc.)
ii. Resurse ocupate
1. Se afl deja n sistemul considerat pe o perioad de timp nedeterminat
(Resurse umane, cldiri etc.)
iii. Resurse consummate
1. Consumuri efective ocazionate de activitile economice
2. Se regsesc n costurile de producie

Efectele generate sunt urmarea transformarii resurselor pentru atingerea obiectivelor organizatiei.
Ele pot fi:
1. De natur economic:
a. De natura sporului cifrei de afaceri
b. De natura economiilor de resurse
c. De natura sporului de venit net
2. De natur sociala:
a. Calitatea vietii balanta munca/viata personala si puterea de cumparare
b. Specializarea profesionala
c. Oportunitati de dezvoltare personala si profesionala
Echivalarea ca natur a efectelor economice se face prin exprimarea tuturor tipurilor de efecte ntr-un
singur tip de efect i nsumarea lor ntr-un EFECT TOTAL. REGULA GENERAL pentru calcularea efectului
total este transformarea sporului de producie i a economiilor de resurse n venit net i apoi nsumarea
direct.

Tema 2

1. Evideniai implicaiile caracteristicilor serviciilor asupra managementului acestora:

a. Forma nematerial - > majoritatea serviciilor nu se concretizeaz n bunuri materiale, ci
mbrac forma unor activiti sau faze ale unor procese economico-sociale. Aceasta
caracteristica implica efortul managementului in special in zona decizionala aferenta
cercetarii stiintifice. Efectuarea de studii de piata, intocmirea de statistici, cautarea a noi
solutii de optimizare a costurilor de productie, precum si a noi tehnologii menite sa
imbunatateasca produsul din punct de vedere calitativ si ecologic. De asemenea aceasta
caracteristica determina managementul unei organizatii sa ia decizii de profesionalizare
corespunzatoare a personalului pentru a oferi cel mai bun support consumatorilor.
b. Intangibilitatea serviciilor exprim faptul c ele nu pot fi percepute sau evaluate cu
ajutorul simurilor omeneti (auz, miros, vz, gust etc.) nainte de a fi cumprate sau

chiar consummate. De asemenea este nevoie de studii de piata precum si de o analiza a

raportului cerere/oferta ce sunt declansate la decizia managementului. Personalul
calificat corespunzator are de asemenea o importanta foarte mare pentru succesul
produsului. O calificare corespunzatoare este asigurata prin programe de invatare
create la initiative managementului. Nu in ultimul rand, aceasta caracteristica determina
nevoia derularii unor campanii de marketing adecvate care sa duca la sensibilizarea
cumparatorilor la calitatile de baza ale produsului. O alta strategie elaborate de
management poate fi reprezentata de campanii agresive de pret ce pot atrage
cumparatorii altor produse.
c. Inseparabilitatea n timp i spaiu (simultaneitatea) serviciilor se concretizeaz n faptul
c producerea (prestarea) i consumul serviciilor au loc n acelai timp. Faptul ca aceasta
caracteristica presupune participarea consumatorului la furnizarea serviciului determina
managementul sa declanseze studii cu privire la cea mai buna metoda de utilizare
precum si prezentarea acesteia intr-o forma cat mai ergonomica. Metodele pot fi
directe - prin utilizarea echipamentelor ce furnizeaza un astfel de serviciu in locatiile
furnizorului, sau indirecte prin intermediul internetului spre exemplu. Astfel de studii au
ca tinta optimizarea interfetelor de utilizare a serviciului astfel incat o plaja cat mai larga
de utilizatori sa le poata accesa oricand cu usurinta. De asemenea este important ca
suportul tehnic acordat clientilor in utilizarea serviciilor cu astfel de caracteristica
trebuie sa fie in masura sa resolve potentialele probleme aparute in timpul utilizarii.
Astfel managementul trebuie sa asigure o pregatire corespunzatoare personalului
insarcinat cu deservirea clientilor pe partea de support tehnic.
d. Variabilitatea serviciilor const n imposibilitatea repetrii acestora n mod identic de la
o prestaie la alta deoarece ele depind de persoana care le presteaz, de dispoziia
acesteia, de loc, de moment etc. Pentru a evita pe cat posibil neplacerile cauzate de
dispozitia de moment a prestatorilor de servicii, angajati ai furnizorului, managementul
recurge la standardizarea proceselor de furnizare sub forma de proceduri ce trebuiesc
respectate de personalul calificat. De asemenea este imperativa existenta mecanismelor
de feedback din partea clientului ce pot imbunatati in timp aceste procedure.

2. Exemplificai cteva seciuni de servicii din Clasificarea Activitilor din Economia Naional (CAEN).

Exemple de seciuni CAEN simbolizate cu litere (A-U):

1.
2.
3.
4.

SECTIUNEA A - Agricultura, silvicultura si pescuit

SECTIUNEA N Servicii administrative si servicii suport
SECTIUNEA P Invatamant
SECTIUNEA U - Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

Tema 3
1. Explicai noiunea de stat providen i criticile aduse acestuia.
ideea de stat providen presupune punerea n micare a acelor prghii economico-sociale care s
permit utilizarea raional a capitalului uman concomitent cu creterea economic i cu justeea
social.
Criticile aduse au n vedere creterea cheltuielilor publice, creterea numrului de funcionari
(birocraia) i povara excesiv a prelevrilor obligatorii, att pentru populaie, ct i pentru agenii
economici.

2. Identificai n literatura de specialitate un exemplu de parteneriat public-privat i comentai cauzele

succesului sau insuccesului acestuia.
Parteneriatul public privat constituit intre Primaria Alba Iulia si Grupul Corint este un exemplu ce poate
arata atat partile bune cat si partile negative ale unei astfel de asocieri.
Multumita acestui parteneriat pana in anul 2011 s-au realizat numeroase restaurari ale obiectivelor
istorice de interes touristic prin intermediul grupului Corint. Acest success a culminat cu Congresul
International de Turism Rural, care a avut loc la Alba Iulia in anul 2011 si unde participantii interni si
externi au apreciat realizarile acestui parteneriat ce au dus la cresterea numarului de turisti in judetul
Alba.
Pe de alta parte, potrivit presei planeaza mai multe indoieli asupra contractelor cu finantare europeana
acordate firmei Corint potrivit carora cheltuielile publice de la bugetul local au crescut in mod alarmant
din cauza acestor lucrari de restaurare.
Dupa cum se vede in cazul celor de mai sus exista parti bune si anume restaurarea unor obiective
arhelogice de interes national ce nu puteau fi executate fara implicarea unei fireme specializate dar si
parti negative si anume indatorarea bugetului local in vederea efectuarii acestor lucrari.

Tema 4
1. Comentai urmtoarea afirmaie a lui William Daley, secretar la Camera de Comer a SUA: tehnologia
acioneaz ca un catalizator: ea modific economia, afacerile i consumatorii. Deja nu mai este vorba de
comer electronic, de e-mail, de afaceri electronice sau de fiiere electronice. Este vorba de acel E din
oportunitate economic.
Afirmatia complete a lui Dalley are o semnificatie ampla (mai jos textul original):

This is about more than e-commerce, or e-mail, or e-trades, or e-files. It is about the

"e" in economic opportunity. It is about the "e" in empowering businesses, workers,

and consumers in ways that have never been done. It is about making sure this
works to the benefit of all our businesses -- large and small, old and new, service or
manufacturing.
Afirmatia de mai sus a fost facuta de Dalley in 1998 in contextul exploziei afacerilor digitale in cadrul
economiei americane. Menirea acesteia este sa atraga atentia forului legislative American asupra
potentialului urias pe care il are acest tip de afacere si cum poate ea sa contribuie la cresterea
produsului intern brut. Este de asemenea un indemn adresat patronatelor mici si mari in egala masura
de a se pregati pentru o era economica digitala nemaivazuta pana in acel moment. De asemenea Dalley
atrage atentia asupra nevoii cadrului legisl;ativ propice protejarii acestui tip de economie prin
standardizare si copyright. Nu in ultimul rand Dalley se gandeste si la consumatori si la protectia datelor
private dar si a tranzactiilor facute prin intermediul metodelor de plata electronica.
Ca o concluzie, acesta a fost momentul care a marcat afacerile de tip digital pe harta economica
Americana si mondiala, a deschis drumul catre noi masuri de protectie economica atat pentru
proprietary cat si pentru consumatori cat si catre masuri de Securitate nemaintalnite pana in acel
moment

2. Exemplificai aseriunile dumneavoastr.

Aparitia de afaceri de tipul magazinelor digitale de muzica unde utilizatorii pot cumpara online piese
publicate de artisti direct pe internet.
Aparitia posibilitatii de plata online prin intermediul cardurilor bancare.
Aparitia serviciilor de stocare de date online cloud storage.
Aparitia survey-urilor de marketing digitale.
Aparitia cadrului legislativ care incadreaza infractiunile de tip digital.
Aproape 9 miliarde de aparate sunt coectate la internet in 2015. Pana la finalul decadei curente se
asteapta ca acest numar sa ajunga la 50 de miliarde. Aproape toate aspectele vietii umane au in prezent
legatura cu internetul. Potrivit MGI, o asociatie globala de peste 20 de firme de audit si contabilitate,
pana la finalul lui 2025 afacerile pe internet vor genera annual intre 2.7 trilioane si 6.2 trilioane Euro.

Tema 5
1 Explicai cile de reducere a costului pentru un serviciu la alegerea dumneavoastr.

Metode de reducere a costurilor pentru serviciile oferite de un magazin online:

a) Imbunatatirea gestiunii operatiunilor interne:

Implementarea unei solutii integrate ce reuneste oamenii si fluxurile informationale din

cadrul companiei, asigurand gestionarea corecta si in siguranta a datelor, precum si accesul in
timp real la acestea. ERP-ul este un sistem care centralizeaza toate informatiile intr-o
platforma unica, oferind accesul la orice tip de date si facilitand coordonarea si comunicarea.
Alegerea unui sistem ERP integrat reduce costurile pentru ca:
i. Informatiile sunt introduse o singura data intr-o baza de date unica

ii. Componentele sale pot acoperi o varietate mare de activitati, precum productie,
gestiune, contabilitate, centre de cost, bugete, logistica, etc.
iii. Este flexibil, ceea ce ii permite sa fie customizat in functie de specificul fiecarei afaceri
iv. Este un software orientat spre fluxuri si procese de business si optimizarea acestora
v. Este scalabil, adica odata cu dezvoltarea companiei permite adaugarea de noi module
avansate si reorganizarea tuturor fluxurilor de business
Automatizarea si standardizarea proceselor operationale. Operatiunile efectuate manual si
intr-un mod neorganizat nu sunt deloc eficiente, atat prin prisma timpului si a numarului mare
de angajati pe care il necesita cat si a probabilitatii ridicate de aparitie a erorilor.
Standardizarea si automatizarea proceselor de afaceri favorizeaza desfasurarea activitatii
companiei in cele mai bune conditii, crescand productivitatea, reducand perioada de integrare
a noilor angajati si oferind managerilor o situatie mai clara asupra business-ului
Imbunatatirea procesului de achizitie. Comunicarea cu furnizorii este o parte extrem de
importanta a business-ului tau. Un proces de achizitie defectuos iti va afecta afacerea si
relatiile cu clientii. Avand un sistem ERP vei putea in primul rand sa corelezi activitatea de
vanzare cu cea de achizitie. Astfel, analizand datele de vanzari disponibile in ERP vei putea
sa dimensionezi in mod corect achizitiile viitoare.
Urmarirea costurilor in detaliu. Sistemul ERP iti permite sa stabilesti bugete de cheltuieli si
sa urmaresti incadrarea costurilor efective in limitele dorite. Astfel, obtii un control ridicat
asupra costurilor pe care le genereaza afacerea ta.

b) Imbunatatirea managementului lantului logistic:

Optimizarea stocurilor. Stocul in exces reprezinta cu siguranta un cost important. Produsele

trebuie depozitate in anumite conditii, iar in cazul celor cu valabilitate limitata, odata expirate,
nu vor mai putea fi vandute si vei pierde banii investiti.
Gestionarea eficienta a depozitelor. Facilitarea transferului de informatii intre sediul central si
deposit duce la optimizarea spatiul disponibil din cadrul depozitului, cheltuielilor cu chiriile,
personalul si administrarea.
Control mai bun asupra parcului auto. Parcul auto genereaza costuri ridicate, incepand cu
salariile si documentele soferilor, pana la combustibil, revizii, asigurari sau taxe. Insa pe
langa acestea mai intervin si costurile neprevazute, precum amenzile, reparatiile sau piesele
de schimb.

c) Eficientizare, analiza si control:

Imbunatatirea procesului de vanzare. Activitatea de vanzare este in principiu generatoare

de venituri, insa implica si anumite costuri, care se pot micsora prin intermediul solutiilor de
tip ERP, CRM sau SFA. Sistemul CRM este destinat gestiunii relatiilor cu clientii si
prospectii. El asigura unicitatea informatiilor cu privire la acestia la nivelul companiei. Avand
toate datele in acelasi sistem, angajatii petrec mai putin timp cautandu-le atunci cand
interactioneaza cu ei, indiferent din ce departament fac parte: marketing, vanzare,
service&suport sau project management
i. Procesul de vanzare poate fi personalizat in functie de specificul fiecarui client,
produs sau vanzator, ceea ce permite interventii mai rapide atunci cand ceva nu
functioneaza cum ar trebui pentru a asigura o durata cat mai scurta a ciclului de
vanzare
ii. O solutie SFA pentru managementul activitatilor echipelor de pe teren ajuta la
reducerea costurilor precum cele de transport angajatii nefiind nevoiti sa se
deplaseze atat de des la birou sau de comunicare pentru ca vor avea acces la
informatii direct in SFA. Sistemul SFA integrat cu ERP-ul asigura un proces de
vanzare mai transparent si mai usor de controlat
iii. Echipele de pe teren inregistreaza toate documentele si informatiile colectate din
teren direct in SFA si apoi le transmit prin sincronizare in ERP, din ele fiind generate
ulterior documentele de vanzare.
Imbunatatirea procesului de analiza si raportare. Alegerea unui sistem Business
Intelligence integrat cu ERP-ul ofera posibilitatea efectuarii de analize avansate chiar daca nu
exista cunostinte tehnice. Sistemul este complet interactiv si vizual, iar graficele si analizele
pe care le pune la dispozitie permit obtinerea unei vederi de ansamblu asupra costurilor pe
care le genereaza afacerea.
i. Capacitatea de previziune a sistemului BI ofera posibilitatea vizualizarii evolutiei
costurilor companiei in perioada urmatoare, pornind de la datele istorice
ii. Folosind analizele de tip what-if se poate afla ce influenta ar putea sa aiba anumite
decizii asupra activitatii: ce se intampla daca scazi sau cresti costurile sau cum vor
evolua acestea in comparatie cu veniturile, daca alegi sa cresti vanzarile pentru un
anumit produs samd.

2. Alegei un serviciu i un tip de difereniere a tarifului i argumentai opiunea dumneavoastr.

Strategia tarifelor dinferentiate in turism

Consta n aplicarea unor preturi si tarife pentru servicii diferentiate n decursul unui an calendaristic
Exemplu : tarife mai reduse n perioadele de extrasezon si nceput de sezon, dupa care urmeaza
tarife mai ridicate n perioada de sezon plin cnd cererea turistica este destul de mare;

O anumita diferentiere a tarifelor poate fi facuta si n functie de amplasarea hotelurilor ( n centru

sau la periferie, n imediata vecinatate a plajei sau mai departe), eventual a camerelor ( cu vedere
spre mare sau nu, cu balcon sau fara);

Urmarind o mai buna organizare si folosire a bazei tehnico-materiale, ntreprinzatorii si prestatorii de

servicii acorda, uneori, turistilor care calatoresc individual sau n grupuri organizate o serie de
facilitati, fie sub forma unor reduceri de tarife, fie sub forma unor gartuitati.
Exemplu: turismul de masa, turismul social, turismul de tineret s.a., unde numarul de partcipanti
depaseste o limita minima convenita;

Este aleasa si n functie de ciclul de viata al produsului turistic

Exemplu: cnd produsul turistic se afla n declin nu se mai pot aplica tarife si preturi ridicate, pentru
ca aceasta ar contraveni grav nivelului calitativ al acestuia si ar ndeparta si mai mult cererea;

Multe ntreprinderi de turism atrag turisti prin tarife relativ competitive la produsele si serviciile de
baza, contnd pe cresterea ncasarilor din oferirea unor servicii complementare (distractii, agrement,
oferirea de marfuri specifice).