Calendarul National de

Vaccinari (2)
Lucrari Practice
Disciplina Epidemiologie
UMF Carol Davila
Asist Univ. Dr Monica Delia Teleman

Cuprins LP
1. Calendarul National de Vaccinari
2. Vaccinul Hepatitic B
3. Vaccinul Poliomielitic

Programul national de imunizari (PNI)

Reglementari care asigura preventia
prin vaccinare sistematica si de masa
a unor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare
a unor boli recunoscute ca probleme de sanatate publica
a unor boli prioritare dpdv al alocarii resurselor pt sanatate
Controlul (reducerea, eliminarea, eradicarea)
bolilor prevenibile prin vaccinare este
Planificat
Condus
Pe baza
Evaluat
obiectivelor si
tintelor operationale
Obiectivele
Specifica scopul practic pt
care sunt alocate resursele
Sunt detaliate in tinte
numerice si temporale

Tinte
Specifica in termeni tehnici
strategiile care trebuie adoptate,
evaluate, revizuite pentru realizarea
3
obiectivelor

CALENDARUL DE VACCINARE
Vaccinurile sunt recomandate

Celui mai tanar grup populational

Aflat la risc de imbolnavire
Ai carui membrii se stie ca dezvolta
un raspuns adecvat de Ac la vaccinare

Recomandarile privind varsta de administrare tin cont de:

Riscul de imbolnavire specific pe varsta

BCG, HepB - imunitatea celulara, se poate vaccina la nastere
Prevalenta mare a acestor boli la aceasta varsta
Abilitatea orgs la anumite varste de a raspunde la vaccin
DTaP - imunitate umorala, se vacc la 2 luni,
cand titrul Ac materni scade si se formeaza proprii Ac
Vacc Rj administrat mai tarziu pt ca Ac materni persista 6 9 luni
Riscul de complicatii specifice pe varsta
DTP < 3 ani apoi DT, componenta pertussis intreaga da
reactii adverse
4

Calendarul National de Vaccinari 2015

Ordinul MS 386/2015
VACCINURI OBLIGATORII
gratuite, programarea lor intra in atributiile medicului de familie!!!
o Imediat dupa nastere: in maternitate
Hep B (primele 24 h) - Engerix
BCG (primele 2 7 zile)
o 2 luni: Hexavaccin*(1 Iunie, 2012)
DTPa-VPI HiB HepB
*Pneumococic-conjugat

*Vaccinul pneumococic conjugat va fi introdus n calendarul de vaccinri n funcie de fondurile disponibile.

5

Calendarul National de Vaccinari 2015

Ordinul MS 386/2015
4 luni:
DTPa-VPI-HiB-HepB
*Pneumococic-conjugat
o

o 11 luni: Hexavaccin*
DTPa-VPI-HiB-HepB
*Pneumococic-conjugat
o 12 luni,
ROR (rujeolic urlian rubeolic)
o 5-7 ani
ROR (rujeolic urlian rubeolic)

* Vaccinul pneumococic conjugat va fi introdus n calendarul de vaccinri n

funcie de fondurile disponibile.

Calendarul National de Vaccinari 2015

Ordinul MS 386/2015
o 6 ani: (incepand cu anul 2015): DTPa-VPI
- pentru copii neinscrisi in invatamantul scolar sau cu abandon, sau
care nu au primit la 4 ani o doza de DTPa: vor primii: DTPa-VPI
- cei care au in antecedednte o doza de DTPa la 4 ani vor primii doar
VPI
o 8 ani: VPI, pentru copii care au primit o doza vaccinala de DTPa la
varsta de 4 ani.
o 14 ani (cls a VIII-a):
- dT

Nota: Pentru adm tuturor vaccinurilor mentionate se vor utiliza doar seringi de unica folosinta.

CALENDARUL NATIONAL
DE VACCINARI, 2015
1l

HB
BCG

N
4-7 z

6s

HB
Hib
Hib
VPI
VPI
DTaP DTaP
*Pneumo-conj.

2l

4l

4s

RRO

HB
RRO
Hib
VPI
DTaP
*Pneumo-conj.

11 l

4s

**DTaP
- VPI

12 l

6l

***VPI

6a

5-7

8a

dT

14 a

6l

*Vaccinul pneumococic conjugat (2, 4 si 11 luni) va fi introdus n calendarul de

vaccinri n funcie de fondurile disponibile.
** si *** vezi comentariile pe pagina anterioara!!

Ghid pentru spatierea adm de

vaccinuri inactivate si vii *
2 antigene inctivate

Pot fi administrate
simultan sau la orice
interval ntre doze (a)

antigen viu + inactivat.

Pot fi administrate
simultan sau la orice
interval ntre doze (b)

2 antigene vii

Se adm simultan sau

pstreaz un interval de
4 sptmni ntre doze.

Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor

din caledarul national de vaccinari.
Cind nu este posibil, se va tine cont de recomandarile de mai sus.
9

*Sursa : Plotkin SA, Orenstein WA Vaccines, Third Edition.

Ghid pentru spaierea administrrii de

imunoglobuline i vaccinuri
Administrare
simultana

Administrare separata

Combinatia

Interval
minim
recomandat
intre doze

Produs administrat

Poate fi adm.
simultan sau la
orice interval,
n locuri
anatomice diferite

IG
Ag
inactivat
Ag
SAU
IG
Inactivat

Nici unul

n general nu se
administreaz
simultan

IG
Ag viu

6 luni
2 sapt.

IG i Ag
inactivat
IG i Ag
viu

Primul

Secund

Ag viu
IG

Interval
minim
recomandat
intre doze

Nici unul
10

Administrare - Vaccinuri
!!! DACA nu se pot respecta rec din PNI:
- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi.
- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate.
- Intreruperea schemei de vaccinare nu impune
reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm
unor doze suplimentare.

11

VACCINURI FACULTATIVE
La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A: se recomanda inainte
de inceperea gradinitei sau a scolii
o vaccinul varicelos: previne aparitia
varicelei - cea mai usor transmisibila boala
a copilariei
12

Hepatita B
boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB),
virus ADN - gazda naturala omul.
virusul hepatitei B - extrem de rezistent in conditiile din
afara gazdei. Chiar dupa mai multe luni de la contaminare
acele, echipamentul medical sau stomatologic,
necorespunzator dezinfectat/sterilizat - pot contribui la
transmiterea hepatitei cu virus B.
>100 de ori mai infectios dect virusul HIV
mai multe particule virale prezente in sngele infectat.
s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva, spre
deosebire de virusul HIV.
13

HBV Cale de Transmitere

Sexuala
Parenterala
Perinatal
14

Hepatita B

Dupa infectia acuta, aproximativ 1-20% dintre adulti si peste 90% dintre
sugarii infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramn
purtatori de AgHBs pentru o perioada > sase luni, intrnd in categoria de
purtatori cronici de VHB.

Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici dect femeile.

Cei care devin purtatori la vrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut
de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic.

Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa

intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic.

In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica

15

Distributia geografica a prevalentei

purtatorilor cronici de AgHBs

Prevalenta Ag HBs

8% - Mare
2-7% - Intermediara
<2% - Joasa

16

Impactul global al infeciei VHB

WHO
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/

WER, No 28, 2004, 79, 253-264 17

HCVB - Epidemiologie
Proporiile fenomenului n termenii prevalenei
SUA : aprox. 300 000 infecii noi/an
5 10% , rat de cronicizare
1 1,25 milioane (0,2%) purttori cronici HBV
India : 4 % ( 10% din cazuistica mondial)
Indonezia : 5-10%
Turcia : 4 7%
Pakistan : 3 5%
Vietnam, China : 12 14% (peste 100 000 000 persoane)

Custer B, Sullivan SD, Hazlet TK, Iloeje U, Veenstra D, Kowdley KV, Global
epidemiology of hapatitis B virus, J. Clin. Gastroenterol. 2004 ; 38 (10 Suppl.) :
S 158 S 168

18

HCVB - Epidemiologie
Romnia
Absena unui registru naional pentru evidena afeciunii
Relaii statistice actuale nerelevante ; practic disponibil
doar evidena cazurilor acute spitalizate (10 30%, la
ponderea acceptat a exprimrii simptomatice).
Screening-uri de depistare, improbabil fezabile din
perspectiva suportului financiar.

19

Hepatita acuta viral B - Incidenta pe

grupe de vrst Romnia, 2004
100.000 pop din grupa de varsta
30

27.2

25.7

25
20

14.4

15
10

0.6

85>

55-64

45-54

35-44

25-34

20-24

Dr. MOLNR B. Gza,

AMR-Societatea Romn de Epidemiologie, 10 dec. 2004

1.5

75-84

2.6

4.8

15-19

1-4

<1

8.1

10-14

1.0

4.3

65-74

3.5

5-9

6.4

20

21

22

Studii de Prevalenta

Anul Populaia
Prevalena AgHBs (%)
1990
Bucureti - Populaia adult cu risc sczut
(Paquet C. 1993): 11
1990
Bucureti (personalul medical)
(Paquet C. 1993) : 9,2
1990
Bucureti (femei gravide)
(Paquet C. 1993) : 7,8
1994
Romnia (populaia general)
(Molnar G. 1994) : 6
2005
Judeul Iai (populaia general)
(Duca E. 2007): 6
2008
Romnia (populaia general)
(Gheorghe L. 2008): 5,11
2008
Judeul Iai (populaia general)
(Gheorghe L. 2008): 4,29
23

Incidena hepatitei acute HBV n Romnia

10.9

9.1

2.9

5.2
8.7

12.4 9.4 10.0

7.2
9.1
12.7

3.6

9.4
17.4 8.6

13.7

10.8
9.7

8.8
9.9

6.9

5.3

8.9
8.2

11.2
10.4

8.8 9.1
9.1

5.3

8.8

5.9
5.2

9.6 7.9
11.2 8.8
Bucuresti
6.9
11.3 9.2

8.3
12.3
24

Hepatita acut viral B Epidemiologie

(cazuri noi)
Romnia (31.dec.2003)
1980
1989
1990
1995
7735
9984
7895
5541
34.8
43.1
34.0
24.4
Rangul variaiei incidenei
- Judeul Satu-Mare: 2.9 %000 :
- Judeul Hunedoara 17.4%000 :
- Judeul IASI

2000
2695
12.0

2003
2030
9.3 (inciden)

224 (29.7)..................................................................... 88 (10.8)

25

26

27

Evolutia infectiei cu VHB, in functie de Varsta

de aparitie a infectiei acute

80

80

60

60

Infectie cronica

40

40

20

20

Older Children
and Adults

1-4 yrs

7-12 mos

1-6 mos

Infectie simptomatica
Birth

Infectie cronica (%)

100

Infectie sinmptomatica(%)

100

28

Evolutia infectiei cu VHB

Infection
Symptomatic
acute hepatitis B

Asymptomatic
Resolved
Immune

Chronic infection

Asymptomatic

Cirrhosis
Liver cancer

Resolved
Immune

Chronic
infection

Asymptomatic

Cirrhosis
Liver cancer

29

Evolutia clinica in infectia cu

VHB, VHD
Tipul infectiei/
Evolutie

VHB

VHD

Infectie cronica

< 5 ani: 30-90%

> 5 ani: 1-20 %

50-90%

Ciroza hepatica

2-10%

50%

Mortalitate prematura

15-25%

15%

Rolul im. cu vaccin Hep B prevenirea Cancerului hepatic

Primul vaccin in tratamentul cancerului.

30

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere

percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in mod
accidental la snge Ag HBs pozitiv, - se actioneaza
imediat!!!
spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina,
alcool 70%)
se recolteaza probe de snge de la persoana expusa in
vederea investigatiilor serologice,
imunizarea pasiva cu Ig umane specifice antihepatita B.
(IgHB) 0,06 ml/kgc primele 24 h, maxim 72 h!!
In acelasi timp se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B.
vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice.
31

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere

percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior, daca titrul
seric este inadecvat (sub 10mUI/ml) se
efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de
vaccin.
Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinului
!!!!cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite.

32

Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei

N.n. din mame purtatoare de VHB:
adm de IG umane specifice anti HepB
(100UI 0.5 ml) la 12-24 h de la nastere,
impreuna cu prima doza de vaccin HepB,
in seringi diferite, locuri anatomice diferite.

33

Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei

Partener sexual al unui caz de hepatita B:
Profilaxia se va aplica in primele 14 zile
post expunere
Adm de Ig umane specifice (IgHB) 0.06
ml/kgc
Concomitent se incepe vaccinarea cu
vaccin Hep B, schema 0,1,6.
34

Hepatita B Indicatii vaccinare

De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu risc
crescut:
personalul medical,
personalul si pacientii institutionalizati,
pacientii care primesc frecvent produse de snge,
calatorii in zone cu inalta endemicitate
persoane care practica sexul in scop comercial, homosexuali
utilizatorii de droguri.
OMS : Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei
!!! necesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +

35

Vaccinul Hep B
Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri
plasmatice.
Acestea contineau antigenul de suprafata al VHB, Ag
HBs, preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si
purificat.
In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie
genetica,
ENGERIX utilizat in schema de vaccinari obligatorii a
nou-nascutilor la noi in tara.
Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania
a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic
ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la
100,000 locuitori.
36

Scheme de vaccinare in HepB

PNI
Hep-B

DTPa
VPI
HiB
Hep-B

DTPa
VPI
Hib
Hep-B

DTPa
VPI
HiB
Hep-B

2L

4L

11 L

n.n. din mama AgHBs +

Hep-B Hep-B
IGHB

1L

Hep-B

4L

Hep-B

11 L
37

Schema standard (Primovaccinarea = 3 doze,

vezi alte programe de imunizare, UK, SUA)

1L

6L

Schema rapida (accident /expunere profesionala)

1L

2L

12 L

38

Vaccinuri Hepatita B

39

Vaccinul hepatitic B
ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras,
in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti.
Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere.
Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sngerare severa, precum hemofilicii.
Dupa imunizarea cu schema 0,1, 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza.
Nu se mai recomanda revaccinarea pentru adulti, imunitatea fiind
mentinuta prin memorie iimunologica
Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a
cancerului hepatic, doua boli severe, cu prognostic incert.

Vaccinul Hepatitic B
Testare postvacinala
Include persoanele/pacientii:
imunodepresie (e.g., hemodializati)
care au fost vaccinati in alt loc anatomic (mm fesieri)
decat cel recomandat (m deltoid)
Nn din mame purtatoare de AgHBs +
Cadre medicale care vin in contact cu sange/derivati
Parteneri sexuali ai unei persoane cu HepB cronica
!!!Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de
vaccin Hepatitic B.

41

Vaccinul Hep B
- Se considera eficient/protector un titru de anticorpi de:
- >10miliU.I./ml (low responders),
- preferabil un titru > 100 mUI/ml (high responders)
- Ofera protectie de lunga durata
- Aprox. 5% - raspuns imun neprotector (factori de risc:
obezitate, fumat, sex masculin, virsta > 45 ani)
- Raspunsul imun variaza cu virsta:
- la copii si adulti tineri , raspunsul im protector apare la
>95% din persoanele care au primit 3 doze vaccinale,
- la 90% a celor de varsta > 40 ani si la
- 65-75% la > 60 de ani.
42

Vaccinul hepatitic B
Imunogenicitate i reactogenicitate
Siguran:
-reacie local - durere la locul injeciei ( 3
- 20%)
-reacii sistemice (20%) uoare;
-complicaii foarte rare (soc anafilactic : 1
caz la 600.000 doze)
- nu a fost demonstrata in practica
existenta unei legaturi intre vacc hep
B si aparitia unor boli autoimune,
scleroza in placi, autism (OMS)

43

VHC
Este principala cauz de:
ciroz,
carcinom hepatocelular,
transplant hepatic

1 din 5 cazuri evolueaz spre ciroz n 30 de

ani2, aceste cazuri fiind grevate de o
mortalitate de 1-5 % pe an3
Incidena anual a cazurilor de carcinom
hepatocelular la pacienii cu ciroz este de 4%2
1. WHO. Hepatitis C. Fact sheet no. 164. 2. CDC. MMWR. 1998.
3. CDC. Hepatitis C slide kit. September 25, 2000.

HCV prevalence in Romania: 4.56%

45

185 milioane de oameni infectai VHC

HAJARIZADEH et al. Nat Rev Gastroenterol Hepatol 2013;

10:553-562NEGRO and ALBERTI. Liver Int 2011;31 Suppl 2:1-3HANAFIAH et al.
Hepatology 2013;57:1333-1342

Date de epidemiologie
publicate n Romnia ...

...arat c am putea avea peste 1 milion de romni

infectai cronic cu virusul hepatic C
Anuarul Statistic al Romniei(http:// www.insse.ro/Anuar%20200S/CAPITOLE/cap2.pdf
Molnar G. i col., Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, epidemiologie 1994;30:141-149

48

Incidenta HVC este subraportata

49

50

Evolutia Infectiei cu HCV

150 milioane cazuri cu infectie cronica
VHC

15%
Vindecare (15)

100 Persoane

Timp

85%

Cronica (85)
80%

Stabil (68)

20%

Ciroza (17)

75%

Stabil (13)

25%

Mortalitate
(4)
Indicatie pentru transplant de ficat

51

Care sunt cile de transmitere a

VHC ?
Transmiterea prin transfuzii,
instrumentar medical ( < 1992), folosirea n
comun de seringi de ctre utilizatorii de
droguri (n ultimii ani)
Transmiterea prin hemodializ
Transmiterea prin tatuaje, piercing

Transmiterea prin manevre stomatologice

Transmiterea prin utilizarea n comun a

obiectelor de igien personal

Ci de transmitere n cretere...

Ce putem face?
Msuri de informare a pacienilor
Screenare i depistare activ;
Dg precoce crete ansa de rspuns la tratament
Profilaxia transmiterii verticale:
recomandarea cezarienei
interzicerea alaptatului!

Screening Expunere HCV cert

1. Personal medical expus (ac contaminat cu snge pacient): implicaii
medicale i sociale accident de munc!

RISC = 1,5-2% dup

neptur
accidental ac
contaminat

55

Screening Expunere HCV cert

2. Copiii mamelor HCV+

RISC = 4% (15-20% dac mama este si
HIV+)

56

Screening Categorii la risc pentru expunere HCV

Toxicomanii emergena unei categorii de risc i n Romnia

RISC = 10-20%
pentru fiecare an de
toxicomanie
57

Screening Categorii la risc pentru expunere HCV

Persoane cu transfuzii nainte de 1993

Hemodializai
Partener sexual HCV +/- comportament sexual dezordonat

RISC = 1,5-6% dintre

partenerii sexuali ai celor
infectai HCV+
58

Screening Afeciune hepatic de cauz incert

Valori crescute ale ALT

- O singura data: de evaluat indicaia n contextul strii
prezente a pacientului
- Doua sau mai multe determinari: obligatoriu !screening

Valul de pacienti prilejuit de

programul national de evaluare
59

Screening la cerere

Aprox. 10% dintre infeciile HCV sunt astfel descoperite

Testare anonim i gratuit n unele state, mpreun

cu testarea HIV
+
Consiliere dac test pozitiv
60

Confirmarea diagnosticului de infecie HCV

ATENIE!
Prezenta antiHCV infecie HCV

61

Confirmarea diagnosticului de infecie HCV

antiHCV+

RNA-HCV () (2 n 6 luni)

RNA-HCV (+) (60-90%)

RIBA +
Infecie HCV

Infecie HCV
vindecat

RIBA Test antiHCV

fals pozitiv

62

Cauze de deces boli infectioase : VHB (locul7) si

VHC (locul 10)

BOLI INFECTIOASE
1. Infectii ap respirator
2. HIV/SIDA
3. Boli diareice
4. Tuberculoza
5. Malarie
6. Boli eruptive
7. Hepatita B
8. Pertussis
9. Tetanos Neonatal
10. Hepatita C

DECESE/AN
~ 3.5 mil
~ 3.0 mil
~ 2.2 mil
~ 2.0 mil
~ 1-3 mil
~ 888,000
~ 500,000 - 750,000
~ 355,000
~ 300,000
~ 250,000

WHO. Hepatitis B. 2002. Maynard JE, et al. In: Viral Hepatitis and Liver Disease. New York: Alan R. Liss, Inc. 1988. CDC.
Epidemiology & prevention of vaccine-preventable diseases. The Pink Book. 8th ed. CDC. MMWR. 2001;50:RR-11.
63

Hepatita C, masuri de prevenire

Persoanele infectate cu virusul hepatitei C:
Prezinta potentialul de a transmite infectia
Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperite
Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si
perinatal
Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea.

Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NU

trebuie sa:
Doneze sange, organe, tesuturi, sperma.
Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex. periuta de dinti, aparat de ras)

64

STOP HEPATITEI VHC

Importanta Evaluarii corecte, studii de supraveghere, notificare

66

67

68

69

70

Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

71

Vaccinul poliomielitic
Disponibile dou tipuri de vaccinuri poliomielitice:
Vaccinul poliomielitic oral (viu atenuat)
Vaccinul poliomielitic injectabil (inactivat)

72

VPO (Sabin)
Vaccin viu, atenuat, trivalent
Adm oral 0,2 ml (2 pic)
produce niveluri ridicate ale imunitatii atit la nivel local
(IgA secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala,
unde virusul se inmulteste), precum si la nivel sistemic
(im umorala, IgM, IgG) contribuie la stoparea circulatiei
virusurilor salbatice.
Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) la 1-3
zile dupa vaccinare.

73

Avantaje vs. Dezavantaje

Relativ mai ieftin
Poate fi adm. de voluntari necalificati medical, cu
instruire minima.
Dezavantaj:rezistenta scazuta la temperaturi
ridicate (tari tropicale!) mutatii virale, revenirea
la neurovirulenta

74

1 caz la 1 milion doze administrate, mai mare dupa prima doza 1 caz la
750.000 doze distribuite (T. Hovi, 2004)
Primovaccinarea :
Risc 6,8x

Risc 3,800 X
> 7-10 ani

OMS : La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV

75

Prevost D.R. et al. Pediatr Adolesc Med 1994;148:479-85/ CDC Statement sept 18, 1996 (22)

Factorii care cresc riscul de PPAV

Imunodeficiena (ereditar sau dobndit).
Febra (la vaccinare sau n primele 2-3 sptmni dup
vaccinare).
Traumatisme musculare, inclusiv injecii IM.
Riscul cel mai mare este la primovaccinai.
VAPP pot aprea att la recipienii de vaccin ct i la
contacii nevaccinai ai acestora.
76

Prevenirea paraliziei polio!!

-

Provocata prin injectii IM,

Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM, extractii
dentare, interventii chirurgicale pe o durata de > 30 zile.
Pentru trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza
calea de adm IV.
Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un
interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral).

77

Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

78

VPO (Sabin)
Contraindicatii
Nu se adm:
pacientilor infectati HIV
contactilor de familie cu o persoana infectata HIV
pacientilor cu imunodeficiente si contactilor de familie ai acestora.
Precautii:
La gravide si la varsta adulta: se adm doar daca este necesara
protectia imediata.
La pacienti cu diaree dupa administrarea vaccinului - se mai adm o
doza vaccinala dupa 4 saptamani.
Pacientii care prezinta varsaturi in primele 30 min dupa adm vaccin
se repeta adm vaccinului in aceeasi sedinta
Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese la 2 ore interval

79

VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala

95% - in tari industrializate
90% in tari subdezvoltate, datorata circulatiei intense a
altor enterovirusuri, care intra in competitie pentru Rc de
la nivel intestinal, frecventa mai crescuta a sd diareic.
Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii
si adolescentii vaccinati ) populatii izolate de eschimosi
evid Ac la > 40 ani de la vaccinarea cu VPO.

80

VPI (Salk): Avantaje/Dezavantaje

Vaccin inactivat
(Poliovirusuri inactivate)
Adm IM
Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la
nivel intestinal
ineficient pt eradicarea
poliomielitei
Adm necesita prezenta
unui cadru medical
De 4 X mai scump
Avantaj: Termostabil
81

VPI (Salk):
Recomandari de vaccinare
- Pacienti cu imunodeficiente, inclusiv infectati HIV precum
si contactilor acestora.
- Adm la cei care calatoresc in zone endemice sau in care
evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic.
- Vaccinarea adultilor: personal de laborator care lucreaza
cu tulpini salbatice,
- Personal medical care vine in contact cu pacienti
excretori de virus polio viu salbatic,
- Persoane nevaccinate, care vin in contact cu copii
excretori de tulpini vaccinale.
- In Romania, la copii institutionalizati, pentru evitarea
PPAV.
82

VPI (Salk)
Contraindicatii/Precautii:
- Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin
- Anafilaxie la Streptomicina, Neomicina,
Polimixina B
- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringa
RA: rare 0,5-1,5 % durere locala, eritem,
tumefactie
83

VPI (Salk): Eficacitate vaccinala

100% ca raspuns imun dupa 2 doze vaccinale
VPI.
Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la > 95 %
din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze.
Studii OMS au demonstrat seroconversia si
concentratia Ac cea mai mare in cazul vaccinarii
secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO).
Hemofilicii au raspuns vaccinal slab.
84

Experiena utilizrii VPI

n Romnia

VPI este nregistrat n Romnia din 1992

De peste 20 ani copii din leagne (centre de plasament) sunt
vaccinai cu VPI

2015 - PNI: adm VPI la: 2,4,11 luni si

revaccinare la 6 ani (incepand cu anul 2015), sau la 8 ani
(anterior) (vezi explicatiile atasate la schema programului
national de vaccinari)

85

Comparaie ntre VPO i VPI

Caracteristici

VPO

VPI

Cale de administrare

Oral

Parenteral

Previne paralizia

DA

DA

Imunitate umoral

DA

DA

Imunitate intestinal

DA

Minim

Durata immunitii

Lung

Lung

Imunitate de grup

DA

DA*

(fecal/oral)

(oral/oral)

Excreie de virus

DA

NU

Imunizare prin contact

DA*

NU

Mutaii la om

DA

NU

Paralizii sechelare

Rare

NU
86

World Health Organisation

Eradicarea poliomielitei pana in anul 2018.

87

Masuri in plaga cu potential

rabigen(MS)
Gradul de gravitate al
leziunilor
Gravitatea I: Saliva
animalului turbat sau
suspect de turbare a venit
in contact cu escoriatii
recente (< 24 h)
Gravitatea II: Contactul
salivei animalului cu
escoriatii recente
localizate la fata, gat sau
organe genitale. Muscaturi
superficiale si zgirieturi
localizate la trunchi sau
membrele inferioare

Starea de sanatate a
animalului in
momentul agresiunii

Profilaxia specifica

Sanatos in momentul
atacului

Vaccinare numai in
cazul aparitiei turbarii
clinice la animal sau a
confirmarii prin
laborator

Suspect de turbare

Se incepe vaccinarea
care se va intrerupe a
5-a zi daca animalul
ramane sanatos.

Turbat; omorat si
neexaminat;
necunoscut

Vaccinare completa*

cu 5 doze in ziua
88
0, 3, 7,14, 28

Masuri in plaga
cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al
leziunilor

Starea de sanatate a
animalului in
momentul agresiunii

Gravitatea III: Muscaturi

Sanatos in momentul
sau zgarieturi
superficiale localizate la atacului
fata, gat sau maini sau
organe genitale,
muscaturi sau zgarieturi
multiple si superficiale
sau mici si profunde
localizate la memebrele Suspect de turbare
inferioare si trunchi

Turbat; omorat si
neexaminat;
necunoscut

Profilaxia specifica

-Ser antirabic
- vaccinare numai daca
la animal se confirma
diagnosticul
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va
intrerupe a 5-a zi daca
animalul ramane sanatos
sau laboratorul infirma
diagnosticul
Sero-vaccinare
completa
89

Masuri in plaga
cu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al
leziunilor

Starea de sanatate a
animalului in
momentul agresiunii

Gravitatea IV: Leziuni

Sanatos in momentul
produse de animale
atacului
salbatice sau muscaturi
produse de animale
turbate, localizate la cap.
gat sau maiini; muscaturi Suspect de turbare
multiple si profunde
localizate la trunchi si
membrele inferioare

Profilaxia specifica

-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a
5-a zi daca se infirma diagnosticul
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a
5-a zi daca animalul ramane
sanatos sau laboratorul infirma
diagnosticul

Turbat; omorat si
neexaminat; necunoscut

Sero-vaccinare completa

Salbatic, omorat si trimis

la laborator pentru
diagnostic (ex histologic
al creierului)

Ser si vaccinare care se intrerupe

daca s-a inlaturat orice
suspiciune de turbare la ex
90
histologic.