numeroi, dispui la distane variate, de dimensiuni felurite i cu forme proprii, i las multe din caracteristicile lor individuale. De aceste caracteristici individuale criminalistica se poate folosi, ca mijloc ajuttor, la identificarea dactiloscopic a persoanelor. Ele nu se folosesc, ns, ca mijloace de sine stttoare n acest scop, deoarece porii de-a lungul unei existene i schimb numrul, forma i distana dintre ei. De asemenea, urmele porilor sufer modificri de mrime, form i numr, prin utilizarea substanelor de evideniere a urmelor 29 . 4. Cercetarea la faa locului a urmelor de mini A. Cu prilejul cercetrii la faa locului, n privina urmelor, organele de urmrire penal ntreprind activiti pentru descoperirea, evidenierea celor latente, fixarea i ridicarea prin metodele i mijloacele tehnice adecvate. De asemenea, procedeaz i la interpretarea urmelor, n funcie de aspectele i varietatea sub care se prezint, de ansamblul locului respectiv i de natura faptei svrite. Referitor la urmele de mini, prima sarcin care trebuie ndeplinit la faa locului este cutarea acestor urme pe obiectele apte de a le primi i pstra un oarecare timp. Pentru aceasta, nu trebuie pierdut din vedere, n timpul nregistrrii ansamblului locului cercetat, c urmele de mini, dup modul de formare, pot fi dinamice i statice. Primele se prezint sub form de dre, mnjituri pe obiectul primitor cu cele mai felurite substane lichide sau vscoase. Ele nu prezint utilitate pentru identificarea obiectului creator. Dar, prin aspectul general, obiectele pe care se afl, natura substanei din care constau, numrul lor, devin folositoare la stabilirea modului svririi faptei, mrimii minilor care le-au creat, eventual i la aprecierea vechimii lor aproximative. Urmele statice, n schimb, prezint deosebit utilitate criminalistic pentru identificarea, de multe ori, a
obiectelor lor creatoare. n funcie de plasticitatea
obiectului primitor, ele sunt la faa locului, de adncime i de suprafa, iar cele de suprafa vizibile i invizibile sau latente.