Capitotul 15 ANATOMIA TOPOGRAFICA A MEMBRULUI SUPERIOR in tucrarea ,,Rolul muncii in procesul transformarii maimufei in om” F. Engels a constatat & factorul de baza in procesul formérii omului ii aparfine muncii. Esenta teoriei lui Engels con- stn urmitoarele, Multe milenil in urm®, pe continentul care in prezent este scufundat In Ocea nul Indian, tei 0 ras& de maimufe bine dezvoltat®, asem&ndtoare omului. O dat8 cu schimbarea condiiilor si formelor de trai, trecind la viafa terestr8, eliberind membrele anterioare pentru funcfii noi $i asimilind mersul vertical, a inceput procesul de trecere de la maimufi la om. In procesul muncii membrele superioare s-au acomodat la infptuirea operatiilor noi, mult mai rele, Mina a devenitliberd si putea asimila capacit&ti noi. Flexibilitatea pe care a ckp&tato in timpul practicii se transmitea din generatie in generafie. Datorit& muncii mina a ajuns puteres vrijitorie in lucrdrile lui Rafael, statuile lui Torvaldsen, muzica lui Paganini. Conform acesteiteoril, membrele superioare gi inferioare au asem&nfri comune, $i totodat difera prin funcsiile ce le Indeplinesc. AsemBnarea membrelor const& in structura lor. Drept verigd de legéturd a membrelor cu trunchiul servesc oasele late, care formeaz® centura toraci- c& si cea pelvian&. in centura scapular& acestea sint scapula, clavicula si procesul coracoid al scapulei (Ja vertebratele inferioare un os numit coracoid). In centura pelvian& intr8 os coxae, os sacrum sos coceygis. La toate vertebratele, Incepind cu amfibille, exist un tip comun al structurii scheletului ‘membrelor libere: segmentul proximal - oasele humeral si femural, segmentul mijlociu ~ radiu- sul, ulna, tibia gi fibula, segmentul distal ~earpul, metacarpul gi mina propriu-zis, eit si tars, ‘metatarsul gi piciorul propriu-zis. Prin urmare, diverse tipuri de membre, adaptate s& indeplineasc& diferite functi, au acelasi tip de structurd, care este mai pronunjat la embrioni. Chiar si structura sistemului vascular e la fella ambele membre gi se supune legilor lui P. F. Lesgaft. Ele sint urm&toarele: vasele mari int situate pe suprafejete concave ale corpului; in regiunile unde exista un singur os trece un vas de calibru mare si se bifure8 acolo unde sint dou oase; In jurul articulator vasele formeazk re- {eles vasele se Indreaptd pe calea cea mai scurt& spre fesuturl si organe. DDevierile in structura membrelor sint urmatoarele, Centura scapular const& din oase mai mici gi mal subfii, aticulapia umarului ce uneste ‘membrul liber prezint& 0 articulaje sferic& tipicl destul de mobild. MigcBrile In ea se Infptuiesc in jurul a trei axe: frontal, sagitalé ji vertical. Pot fi indeplinite ji migedri de rotatie (circum- ductio). Centura pelviand consti din osul pelvian par (os coxae), osul sacral si coccigeu care au funcyile de migcare $1 sprijin st susfin greutatea porftuntlor superioare ale corpulul. De aceea sul pelvian e format din tri oase (lium, ischium gi pubis), care impreun& formeaz’ o sinostoz8. Mobilitatea oeselor bazinului este mic& (410°). {In procesul dezvoltirii s-au produs modifi esenfiale In porfiunile distale ale membrelor. Oasele carpului sint mici, situate In dowd Finduri, fiecare fiind constituit din patru oase. Meta- 3acarpul este format din cinci oase tubulare, falangele degetelor sint alungite, La degetul tntii a apBrut capacitatea de opozitie celorlalte degete. Tarsul este format din oase m&cate, scurte. Aceast& structura este cauzatd de functia de sprijin a acestor oase. Cele mai mari dimensiuni le are osul calcaneu, extins in directie anteroposterioar& gi ingrogat in regiunea posterioar& in for- ma de tuber calcaneum, Oasele metatarsului si degetele sint reprezentate prin oase tubulare, care se disting de oasele mini prin dimensiuni mici, ‘A suferit schimb&ri gi aparatul neuromuscular al membrelor. Pe membril superior s-au dezvoltat mugchii pronatori (m. pronator quadratus, m. pronator teres) supinatori, in regiunea iinii propriu-zise ~ m. opponens pollicis $i m. opponens digiti minimi. Practica gi dezvoltarea sistemului Il de semnalizare au contribuit la accea ci. membrul toracie, in special miina,a devenit un organ al muncii gio sursi de comunicatie (gesticularea). ‘Membrul superior este constituit din centura toracic& si membrul liber. Centura toracicd, denumité de unii autori umér, include patru regiuni (infraclavicular&, deltoidiand, scapular& si axilar®). Membrul liber superior include urm&toarele regiuni: regiunea brahial& (anterioar& gi osterioar&), regiunea cubitala (anterioar& si posterioar8); regiunea antebratului (anterioar& si posterioar&) si regiunea mlinii propriu-zise, care include regiunile: carpiand (regio carpi), meta- carpian& (metacarpus) i digital& (digiti) Se disting, la fel, regianile palmar& si dorsal. Cores- punz&tor regiunilor se formeaz& articulajille: humeral& (articulatio humari), cubital (articulo- tio cubiti), radiocarpal® (articulatio radiocarpen). Vasculariza fia arterial& a membrului superior se realizeaz& de a. subclavia, refluxul . Venos are loc in vena subclavicular& (v. subclavia). 3 Inerva fia ~ din plexul brahial (plexus brachialis). Circulafia limfatic& eferent& —in ganglionii limfatici axilari (nodi Iymphatici axitlares). REGIUNEA SUBCLAVICULARA (REGIO INFRACLA VICULARIS) Limitele. Regiunea in partea superioard este limitat® de claviculd, in cea inferioar’ ~ de linia orizontal& care trece prin coasta a treia (Ia femei~ limita de sus a glandei mamare), medial ~ de marginea sternului, lateral ~ de marginea anterioard a mugchiuli deltoid. Straturile. Pielea cu fesutul subcutanat, fascia superficiald, care poate servi ca teack pentru unele prelungiri ale mugchiului pielos al gitului. Urmeaz& fascia pectorald (Jascia pecto- ralis), care formeazio teac& pentru mugchiul pectoral mare (m. pectoralis major) si prin interme- diul prelungitilor in profunzime i divide in trei prj: claviculara (pars clavicularis), sternocesta- 18 (pars sternocostalis) si abdominal& (pars abdominals). Intre mugchiul pectoral mare (medial), clavicul& (superior) si mugchiul deltoid (lateral) se afl& o adincitur& in form de triunghi (tri- ‘gonum deltoidopectorale), in care este situat& vena subcutanat& lateral a membrului toracic (2 cephalica), ce se seurge in vena axilar’ sau in alte variante in vena subclaviculart (fig. 198). Mai profund de muschiul pectoral mare este situat mugchiul pectoral mic (m. pectoral minor), ir intre ei se ald un strat de fesut conjunctiv lax, in care se situeazi artera toracoacromial& (a. ‘toracoacromialis) cu vena omonim&, cit si nervii pectorali medial gi lateral (nn. pectoralis media- lis et lateralis) ~ ramuri din plexul brahial. Deasupra mugchiulut pectoral mic e situat& fascia profunda toracieB, care constituie o teack pentru pectoralul mic si poarté denumires de fascia clavipectorald (/ascia clavipectoralis) Ea se insereaz& pe claviculA, apofize acromialé a scapulei sicoastele superioare. Intre suprafaja posterioard a pectoralului mic si foifa profunda a fasciei 342‘Fig, 19, Topogzafia repiunilsublavicalre: Imm. pecioale mine; 2—n thre $—n cephaes: ¢~ exile: S~n ella: $1. pcos: 7~ davies = ‘sublet 9 ples Bracil 10— a thracoacromil 11 ~ fel clapetrla clavipectorale se formeaz8 inc un strat de fesut adipos ~ stratul de fesut celuloadipos subpecto- ral profund. Fascia clavipectoral& se extinde in regiunes axilar8, formind un ligament suspen- sor lig. suspensorius axilloe. Pentru a aprecia topografia pachetului vasculonervos a membrului toracic. iri regiunea subclaviculard distingem tret triunghiuri, care se profecteazi pe peretele anterior al fosei axilare. Triunghiul clavipectoral (trigonum clavipectorale) are ca limite: super or ~clavicula si m. subclavius, inferior ~ marginea de sus a pectoralulu mic, medial ~ marginea osului stern. Triunghiului pectoral (trigonum pectorale) i corespund limitele pectoratulul mic. ‘Triunghiul subpectoral (trigonum subpectorale) se extinde de la marginea inferioar& a pectora- ‘ulti mic ~ superior, pind la marginea liber a pectoralului mare — inferior, lateral este limitat de marginea liber a deltoidului. in triunghiul clavipectoral pachetul vasculonervos al membrului superior, partial situat sub claviculd, este prezentat de vena subclavicular& (x. subclavia), situat& cel mai medial, artera subclavicular& (a, subclavia), dispus® lateral de vend si plexul brahial (pl. brachialis). Acest plex se afl lateral gi profund de vase ji apoi,trecind in regiunea axilaré, suferd unele modificiri topografice in triunghiurile pectoral si subpectoral. REGIUNEA DELTOIDIANA (REGIO DELTOIDEA) Regiunea deltoidiand corespunde limitelor mugchiului deltoid. Forma el aminteste un {runghi cu viful indreptat in jos gi lateral Straturile sint reprezentate de piele, fesutul subcuta- nat, fascia superficial, apoi de fascia proprie a deltoidului, care formind teack pentru acest ‘mugchi, p&trunde in profunzime prin fibtele lui. Sub mugchi se afl& spafiul de fesut adipos cu 343