INTGRAREA PREVENIRII

RISCURILOR PROFESIONALE
IN GESTIUNEA ECONOMICA
A UNEI ORGANIZATII

INTEGRAREA PREVENIRII
RISCURILOR PROFESIONALE
IN GESTIUNEA ECONOMICA
A UNEI ORGANIZATII

TEHNOREDACTARE: ADINA ROMASCANU

MULTIPLICAREA ACESTUI GHID FARA AUTORIZAIE ESTE INTERZIS


PREFATA
Acest indrumar se adreseaza angajatorilor care si-au format convingerea ca accidentele
de munca, bolile profesionale, accidentele si incidentele tehnice, le pot afecta, in mare
masura, capacitatea organizatiilor pe care le conduc, de a se mentine pe piata interna si
internationala, datorita efectelor unor astfel de evenimente, ce se repercuteaza negativ
asupra calitatii rezultatelor muncii, productivitatii muncii, costurilor de productie si, in
final, asupra calitatii vietii sociale.
Angajatorii, convinsi de caracterul nefast al consecintelor expunerii lucratorilor la
riscurile profesionale pentru unitatea lor, devin si mai constienti de faptul ca trebuie sasi organizeze in mod eficient activitatea, pentru a putea creea toate conditiile ce conduc
la intreruperea definitiva a "lantului de producere a unor astfel de evenimente nedorite".

Ei sunt acei manageri care cunosc imperativele directivelor UE, transpuse in legislatia
romaneasca in domeniu, si care, apreciaza totodata, posibilitatea prin care se lasa
angajatorului libertatea de a-si alege mijloacele pentru atingerea OBIECTIVELOR
POLITICII SALE, sinonime muncii sigure si sanatoase, in conditii sociale
corespunzatoare.
In acest context, riscul profesional este considerat ca "probabilitatea de a NU atinge
obiectivul de mentinere a unor conditii de munca sigure si sanatoase", iar analiza
unor astfel de riscuri, ca "un examen destinat a se vedea si stabili, care din masurile
de prevenire si protectie trebuie aplicate pentru a realiza obiectivele in domeniu".
In cazul organizatiilor - intreprinderilor, obiectivul comun este imbunatatirea continua si
permanenta a securitatii, sanatatii si protectiei omului. Un astfel de obiectiv nu
poate fi atins decat prin existenta, in interiorul organizatiei, a unei politici orientate
spre PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE.
Prevenirea riscurilor profesionale, ca definitie si continut, principiile generale ce
constituie baza prevenirii, mijloacele - metodele si tehnicile de prevenire
(prevenirea tehnica, ergonomia aplicata in prevenire, analiza accidentelor de munca),
se prezinta succint in Partea I-a, la punctele 1-3.

In aceeasi parte, la punctul 4, se regasesc elementele definitorii ale politicii de prevenire a

riscurilor profesionale, precum si directiile strategice adoptate pentru perioada curenta.
Politica de prevenire este a angajatorului si ea trebuie sa fie in concordanta cu politica
generala a organizatiei si a obiectivelor sale.
Angajatorul este liber sa utilizeze oricare din metodele, mijloacele si tehnicile de prevenire
indicate n partea I, scopul principal ramanand insa, realizarea obiectivelor de securitate si
protectie a sanatatii oamenilor.
Pe aceasta baza, angajatorul va putea proceda la o analiza globala a riscurilor si, in acest
scop, sa puna in opera UN SISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR
PROFESIONALE.
Un astfel de sistem, pe care il prezinta Partea II-a, pune in aplicare urmatorul principiu de
prevenire:
" A planifica prevenirea si a realiza politica de securitate si protectie a sanatatii
personalului ce activeaza in organizatie, vizand o adoptare a unui sistem ce integreaza
tehnica,
organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile de munca, factorii
ambientali..."

Experienta europeana, dobandita in cadrul acestui sistem, ne demonstreaza ca personalul

lucrator al unei organizatii poate influenta politica de prevenire a angajatorului, in masura in
care acesta se implica, astfel incat el sa fie motivat sa lucreze in locuri de munca sigure si
sanatoase.
Implicarea lucratorilor creste odata cu nivelul politicii de prevenire a angajatorului si a
preocuparii sale de a-i informa, de a se consulta cu acestia si de a-i atrage in aceasta politica
de prevenire.
INTEGRAREA PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALE, printr-un sistem dinamic de
gestiune a lor, INSEAMNA:

EL
ABORAREA

LANIFICAREA

IMPLEMENTAREA
V

ERIFICAREA
RMARIREA

EVALUAREA

UNUI ANSAMBLU DE MASURI DE PREVENIRE SI PROTECTIE CONTRA RISCURILOR

in toate stadiile de activitate, respectiv:
C
P

ARE
ESFASURARE / EXECUTIE

EXPLOATARE
MENTENANTA

IN SCOPUL
ASIGURARII SECURITATII SI PROTECTIEI
SANATATII PARTICIPANTILOR LA PROCESUL DE MUNCA.
In ceea ce priveste actiunea definitorie pentru acest sistem, care consta in: - Identificarea
pericolelor / analiza si evaluarea riscurilor - aceasta devine NECESARA, pentru a alege si
stabili masurile si actiunile de prevenire / protectie, care sa conduca la eliminarea riscurilor
sau la reducerea lor, la un nivel acceptabil al riscului rezidual pentru organizatie.

pentru

A APRECIA /
EVALUA

A
identifica
pericolele

Pericol

A analiza modalitati
de expunere a
personalului la
pericole
Risc

Personal
lucrator

A PREVENI /
PROTEJA

A suprima
pericolul

Pericol

A stapani riscurile prin masuri

de protectie colectiva: tehnice

- organizatorice
- umane

Risc

A izola
oamenii de
pericol prin
EIP

Personal lucrator

PROCESUL DE ANALIZA / EVALUARE A RISCURILOR consta intr-un examen obiectiv,

periodic si documentat al practicilor in materie de securitate si protectie a sanatatii
participantilor la procesul de munca din cadrul unei organizatii.
El permite de a evalua modul in care organizatia isi gestioneaza riscurile profesionale si
evita pierderile posibile si, mai ales, acelea care survin ca urmare a accidentelor de munca,
bolilor profesionale, accidentelor si incidentelor periculoase.

Un bun proces de gestionare a riscurilor pofesionale poate deveni un proces eficient

de control al pierderilor.
Organizatiile, care dovedesc a deveni prospere, integreaza aspectele de calitate,
productivitate, securitate si sanatate pe picior de egalitate, pot asigura fiabilitatea pe
termen lung a locurilor de munca respective.
Stabilitatea obiectivelor poate servi ca criteriu la masurarea performantelor unei
organizatii care aplica cele mai bune practici in domeniul securitatii si sanatatii la locurile
de munca.
Utilizarea unei proceduri, bazata pe evaluarea eficientei sistemului dinamic de gestiune
a riscurilor profesionale, da organizatiilor, mijloacele de care ele au nevoie pentru a
masura eficacitatea in materie de SSM si de a evalua progresul in realizarea
obiectivelor in acest domeniu.
Materialul de fata, prezinta n Partea II-a la punctul D, pentru prima data in acest
domeniu, proceduri de evaluare a eficientei politicii de SSM, precum si analiza cost eficienta a gestionarii riscurilor profesionale, care ii da consistenta necesara a
intregului demers de prevenire a riscurilor profesionale in cadrul unei organizatii.
Autorii

PREFATA

PARTEA
I-a
1.

PREVENIREA RISCURILOR P ROFESIONALE

11

Ce este prevenirea?

13

2.

Principii generale ce constituie baza prevenirii

15

3.

Mijloace, metode i tehnici de prevenire

16

A Metode de prevenire tehnic

18

1. Prevenirea tehnic prin suprimarea pericolului

18

2. Prevenirea tehnic prin Reducerea intensitii factorilor de pericol

21

3. Prevenirea tehnic prin Evitarea ntlnirii ntre om i pericol

22

4.Prevenirea tehnic prin Reducerea consecinelor unei ntlniri ntre om 26

i pericol
B Ergonomia aplicat n prevenirea riscurilor profesionale
27
C Analiza accidentelor de munca / incidentelor
4.

34

Politici si strategii de prevenire a riscurilor profesionale

39

1. Politici de prevenire a riscurilor profesionale

39

PARTEA
II-a
Etapa A

2. Strategii de prevenire

42

SISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR PROFESIONALE

IN CADRUL UNEI ORGANIZATII

43

Principii - caracteristici

44

ELABORAREA POLITICII
ANGAJATORULUI

DE

SECURITATE

SI

SANATATE

I Politica de SSM a angajatorului

47
47

1. Mijloace de actiune a angajatorului

47

2. Definirea unei politici de SSM la nivelul organizatiei

48

3. Exemplu de politica de SSM

50

II Organizarea unei activitati eficace in materie de SSM

52

1.Definirea obiectivelor in materie de SSM

52

2. Inventarierea resurselor umane pentru organizarea corespunztoare i

eficace a activitii de SSM

55

3. Implicarea angajatorului / managerului

57

4. Organizarea Serviciului de prevenire i protecie / Persoana desemnat

59

5. Medicul de munc / Monitorizarea strii de sntate

62

6. Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca - CSSM

74

7. Stabilirea rspunderilor n materie de securitate i sntate n munc

78

8. Definirea unitilor de munc sau a grupurilor omogene

88

9. Pilotarea demersului de identificare, evaluare si control al riscurilor

profesionale
III Identificarea pericolelor / riscurilor profesionale

91
94

Pericolul / Identificarea pericolului

94

Fenomene periculoase / Identificarea fenomenelor periculoase

97

1.Situaie periculoas

100

2. Eveniment periculos

105

3. Posibilitatea de a evita / limita vtmarea / dauna (de ordin material sau

uman)
Vtmarea

108

Mecanismul de producere a vtmrii. In ce condiii apare

vatamarea / dauna
Inregistrarea identificarii pericolelor / riscurilor posibile

112

110

118

IV Evaluarea riscurilor profesionale

122

1.Consideratii generale privind riscul profesional

122

-Riscul profesional

122

-Factori de risc

123

2. Estimarea riscurilor i clasarea lor dup importana pentru fiecare fenomen / produs 126
periculos
-Elemente de estimare a riscurilor profesionale
131
Gravitatea vatamarii posibile / importanta daunei consecinta a evenimentului periculos
133
Probabilitatea de aparitie a vatamarii
135
A. Frecventa sau / si durata expunerii la fenomene / produse periculoase

135

B Probabilitatea de aparitie a evenimentului periculos

138

C. Posibilitatea de evitare a vatamarii si /sau de reducere a consecintelor sale

140

-TABLOUL DE BORD

141

-Grile si matrice de estimare si clasare a riscurilor profesionale

142

3. Evaluarea riscurilor profesionale pentru alegerea masurilor de prevenire - protectie

Coninut

145

Principiile evalurii riscurilor profesionale

146

Efectele evalurii riscurilor profesionale

147

145

4. Riscul rezidual
V Masuri de prevenire si protectie

Etapa B

150
152

1. Alegerea msurilor de prevenire / protectie

152

A.Criteriile ce stabilesc calitatea unei msuri de prevenire / protecie

152

B. Prioritatea msurilor de prevenire / protecie

153

C. Principiile generale de prevenire

154

2. Cine propune, decide i implementeaza msurile de prevenire/ protecie

162

Msuri ce trebuie luate de catre angajator pentru asigurarea securitatii si

protectia sanatatii lucratorilor

163

I.Msuri materiale de prevenire

164

II. Msuri de prevenire pentru personal

166

III. Msuri de prevenire prin organizarea muncii

167

IV. Msuri decise de autoritatile competente n materie de SSM

167

TABLOUL DE BORD

168

PLANIFICAREA PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALE IN GESTIUNEA

UNEI ORGANIZATII

169

Etapa C

PUNEREA IN APLICARE A UNUI SISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A

RISCURILOR PROFESIONALE
1.Structura i responsabiliti organizaionale

176

2. Instruire formare / contientizare / competent / orientare / sensibilizare

179

3. Consultare comunicare

181

4. Documentaie

183

5. Controlul documentelor i datelor

184

6. Controlul operaional

185

7.Pregtirea pentru situaii de urgen i formarea capacitatii de reacie a

lucrtorilor
Etapa D
EVALUAREA EFICIENTEI SISTEMULUI DINAMIC DE GESTIONARE A
RISCURILOR PROFESIONALE
1. Proceduri de evaluare a eficientei politicii de SSM (Indicatori cantitativi si calitativi
)
2. Costul accidentelor de munca si al bolilor profesionale

176

188
190
190
198

I.Costul de prevenire a riscurilor profesionale

198

II. Costul de identificare a pericolelor, evaluare si controla al riscurilor profesionale

200

III. Costul total al accidentelor de munca si al bolilor profesionale

202

IV. Costul riscurilor importate

203

3. Analiza cost eficacitate a activitatii in materie de SSM

207

4. Monitorizarea computerizat a riscurilor profesionale

210

1.Principii privind Managementul computerizat al riscurilor

210

2. Mijloace de detectie

213

3. Sisteme de monitorizare computerizata

217

4. Sisteme de monitorizare mobile Monitoare mobile

220

5. Utilizarea sistemelor de monitorizare computerizata in procesul de

instruire a lucratorilor

222

1. CE ESTE PREVENIREA?
PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE reprezint ansamblul masurilor i aciunilor luate la nivelul unei

organizaii, in ntregul sau, la un grup de posturi de munca sau funciuni si la nivel de individ, in vederea evitrii riscurilor
sau a limitrii efectelor acestora.
Prevenirea devine astfel o activitate complex, care mbin cunotinele tehnice din :
ergonomie,
medicina muncii,
igiena industrial,
psihologia muncii,
toxicologia industrial.
Prevenirea implica un STUDIU DE RISC intr-o situaie de munca dat, n baza cruia se pot desprinde i alege

masurile cele mai eficace pentru evitarea riscului sau pentru reducerea lui.
De ce ntr-o situaie de munca dat?
Pentru c aceasta este Situaia in care lucrtorii realizeaz produse si / sau servicii, in condi ii de
munca si securitate date !
In aceast situaie, angajatorul atribuie fiecrui post de munca una sau mai multe funcii, care se definesc
prin obiective de realizat.
Pentru fiecare funcie, angajatorul trebuie sa prevad i s asigure mijloacele tehnice, resursele umane,
organizatorice, financiare, corespunztor sarcinilor de munc stabilite
n acest context, prevenirea riscurilor profesionale reprezint:
Un ansamblu de proceduri si masuri: propuse / alese
planificate
implementate
verificate
urmrite
evaluate / reevavaluate,

in toate stadiile unui proces de munc: concepere

proiectare
constructie
exploatare
mentenanta
Aciunile ce privesc PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE, demarate in cadrul unei organizaii, pot fi
identificate pe urmtoarele paliere, respectiv activiti:
8. DEFINIREA UNITILOR DE MUNC SAU A GRUPURILOR OMOGENE
Unitile de munc trebuie s regrupeze SITUAIILE DE MUNC ce prezint aceleai caracteristici cu privire la:
activitatea realizat
spaiul geografic.
Ca noiune neleas n sens larg, unitatea de munc poate acoperi diversitatea situaiilor de munc n cadrul unui proces
organizat de munc.
Cmpul su se poate referi la:
un post de munc legat de o main;
un atelier cu aceeai activitate;
o linie de fabricaie;
o activitate ce se desfoar ntr-un loc geografic specific;
activitatea de stocare ntr-un magazin consacrat;
activitatea de ncrcare / descrcare camion, vagon .;
o operaiune de mentenan preventiv / de ntreinere curativ;
deplasarea n misiuni (frecvente / ocazionale, comerciale sau tehnice, pentru depanare sau montaj n sit etc..,
activitate de birou, servicii, transport;
etc.
Din punct de vedere geografic, unitatea de munc nu se limiteaz la o activitate fix, ci poate s acopere locuri i
activiti diferite, precum: - manutan, transport, aprovizionare, etc..

Deci pentru a o defini, la unitatea de munc trebuie luate n considerare urmtoarele criterii:
CRITERIUL GEOGRAFIC: O comunitate de lucrtori situat geografic n acelai loc de munc.
CRITERIUL POSTULUI DE MUNC : Gruparea lucrtorilor pe post/posturi de munc.
CRITERIUL AUTONOMIEI: O comunitate de lucrtori care exercit ntr-o manier independent activitatea lor, cu
resursele lor si nevoile proprii
Postul de munc ca definire, trebuie s fie neles n contextul su, innd seama spre exemplu - de eventualele
cerine impuse de munca efectuat n amonte, simultaneitatea la necesitile pe care susinerea cadenei/ritmului ar
putea s le impun posturilor din aval.
Noiunea de post de munc este n acest caz apropiat de cea a situaiei de munc.
De asemenea, la alegerea echipamentului /mainii la postul de lucru respectiv va trebui s se in seama de analiza
activitii individului la postul de munc respectiv.
CRITERIUL DE AUTONOMIE: o comunitate de lucrtori care exercit ntr-o manier independent activitatea lor, cu
resursele lor si nevoile proprii

TABLOLUL 1: IDENTIFICAREA PERICOLELOR / RISCURILOR

Clasarea riscurilor permite trecerea la o nou dar i mai important etap, n care vor deschide premizele pentru a
ncepe dezbaterea prioritilor de planificare a activitilor i msurilor de prevenire i protecie.
Clasarea riscurilor se poate exprima printr-un numr de cel putin dou cifre, rezulat din combinarea:
I.

II.

- probabilitii de apariie a fenomenului periculos i a

- gravitatii vtmrii / daunei posibile (consecina periculozitii fenomenului periculos)

- importanei expunerii (durata i frecvena) i a

- nivelului de pericol rezultat din produsul periculos

In cazul procesului
accidental

In cazul procesului cronic

Rezultatele estimrii i clasrii riscurilor se nscriu n tabloul de bord prezentat mai jos, pentru fiecare sarcin de
munc, operaie i pentru fiecare fenomen periculos / produs periculos sau pericol:

In contiunare este prezentat partea TABLOULUI DE BORD* ce cuprinde identificarea riscurilor in parametrii de estimare.

PRINCIPII:
Evaluarea riscurilor este un proces de munca ce aparine ntreprinderii, in care partenerii sociali au neles
necesitatea efecturii ei, hotrnd prin aceasta sa-si ia in sarcina propria lor securitate si sntate. In acest sens,
evaluarea riscurilor devine o prioritate.
In procesul de evaluare, ntreprinderea este autonoma, in sensul ca:
C. PRINCIPIILE GENERALE DE PREVENIRE
Soluiile posibile analizate se definesc prin aplicarea judicioas a principiilor generale de prevenire,
respectiv:
EVALUAREA RISCURILOR CARE NU POT FI EVITATE;
1) COMBATEREA RISCURILOR LA SURS;
2) ADAPTAREA MUNCII LA OM, N SPECIAL N CEEA CE
PRIVETE PROIECTAREA LOCURILOR DE MUNC, ALEGEREA
ECHIPAMENTULUI TEHNIC I A METODELOR DE MUNC,
PENTRU A EVITA ACTIVITILE MONOTONE I CELE
DESFURATE NTR-O CADEN PREDERMINAT I A REDUCE
EFECTELE LOR ASUPRA SNTII;
3) ADAPTAREA LA PROGRESUL TEHNIC;
4) NLOCUIREA PERICOLELOR PRIN NONPERICOLE SAU
PERICOLE MAI MICI;

5) ADAPTAREA LA PROGRESUL TEHNIC;

6) NLOCUIREA PERICOLELOR PRIN NONPERICOLE SAU PERICOLE MAI MICI;
7)DEZVOLTAREA UNEI POLITICI DE PREVENIRE CUPRINZTOARE I COERENTE, CARE S CUPRIND
TEHNOLOGIILE, ORGANIZAREA MUNCII I A CONDIIILOR DE MUNC, RELAIILE SOCIALE I INFLUENA
FACTORILOR DE MEDIU;
8) PRIORITATEA MSURILOR DE PROTECIE COLECTIV FA DE MSURILE DE PROTECIE INDIVIDUAL;
9) PREVEDEREA DE INSTRUCIUNI CORESPUNZTOARE PENTRU ANGAJAI;

Msura aleas pentru prevenire i considerat ca cea mai eficace, este acea msur care permite eliminarea
riscului mai curnd dect reducerea sa.

FISE: TABLOU DE BORD CU

MASURILE DE PREVENIRE / PROTECTIE ALESE

PLANUL DE PREVENIRE PROTECTIE

FISE CADRU