Sunteți pe pagina 1din 13

Angajarea oricrei cheltuieli din fonduri publice mbrac dou forme de angajamente:

a) angajament legal;
b) angajament bugetar.

Angajamentul bugetar, prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinaii,
precede angajamentul legal.
Angajamentul legal - faza in procesul executiei bugetare reprezentnd orice act juridic din
care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.
Angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scris si sa fie semnat de ordonatorul de
credite. Angajamentul legal ia forma unui contract de achizitie publica, comanda, conventie,
factura, contract de munca, acte de control, acord de imprumut etc.

Angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaz
fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.

Criterii de clasificare a institutiilor publice.


Instituiile publice pot fi analizate din mai multe puncte de vedere astfel:
a) Privite din punct de vedere al subordonrii i al importanei sarcinilor ce le revin
din actul general al conducerii i administrrii, sunt instituii de stat de subordonare
central (acestea fiind finanate din bugetul administraiei centrale de stat) sau instituii
de subordonare local (n acest caz finanarea fcndu-se din bugetele locale).
b) n funcie de drepturile pe care le au n legtur cu aprobarea, repartizarea i
utilizarea fondurilor bugetare, instituiile de stat se mpart n instituii ierarhic
superioare i instituii subordonate.
c) Privite i din punct de vedere al modului de organizare a relaiilor cu bugetul se
deosebesc mai multe categorii de instituii publice. O prim categorie o constituie acelea

care, prin natura activitii lor, realizeaz n mod cu totul accidental venituri i ntr-un
volum nesemnificativ, pe care le vars integral la buget de unde apoi primesc fondurile
necesare acoperirii integrale a cheltuielilor generate de activitatea proprie. Relaiile lor cu
bugetul sunt organizate deci pe principiul bugetului brut. O alt categorie de instituii o
constituie acelea care dispun de o nsemnat baz de venituri proprii, extrabugetare, ceea
ce le permite acoperirea integral sau n parte a cheltuielilor. Ele pot fi organizate deci, fie
pe principiul autofinanrii integrale a cheltuielilor, fie pe principiul bugetului net,
situaie n care primesc, de la bugetul central sau local, n funcie de subordonare,
subvenii pentru finanarea cheltuielilor rmase neacoperite din resursele extrabugetare.
Sunt, de asemenea, instituii a cror activitate este finanat din fonduri extrabugetare sau
cu destinaie special, stabilite prin lege, aa cum sunt inspectoratele judeene pentru
handicapai, oficiile de pensii pentru agricultur etc.

Sursele de finantare a institutiilor publice.

Principala surs de provenien a mijloacelor financiare pentru instituiile bugetare o


constituie fondurile publice din care instituiilor li se aloc resurse sub forma creditelor bugetare.
Principala
de provenien
a mijloacelor
financiare
pentru
bugetare
o
constituie
fondurilesurs
publice
din care instituiilor
li se aloc
resurse
sub instituiile
forma creditelor
bugetare.
O a doua categorie de resurse de care beneficiaz instituiile publice o constituie
fondurile cu destinaie special.
n vederea executrii anumitor operaii cum ar fi: aprovizionri centralizate cu materiale,
imprimate, obiecte de inventar de mic valoare sau scurt durat, prestri de servicii sau
executri de lucrri, desfurarea unor aciuni fitosanitare etc., instituiile pot primi resurse
financiare de la ministere sau alte organe centrale sau locale care nu fac parte din reeaua lor de
finanare, cu titlul de sume de mandat.
n scopul dezvoltrii unor activiti productoare de venituri i a realizrii unor aciuni
proprii fr finanare de la buget, instituiile pot constitui mijloace de autofinanare din veniturile
realizate n urma unor activiti desfurate.
Instituiile publice mai pot folosi pentru desfurarea i lrgirea activitii lor mijloacele
materiale i bneti primite de la persoane fizice sau juridice, prin transmiterea gratuit, cu
respectarea dispoziiilor legale

Trasaturile specifice ale institutiilor publice

a) nu sunt organizate, de regul, pe principiile autogestiunii, ele primind de la buget


toate mijloacele bneti de care au nevoie pentru ndeplinirea sarcinilor ce le revin i
vars la buget toate veniturile pe care le realizeaz, cu excepia celor care potrivit
normelor legale n vigoare se constituie ca mijloace de autofinanare;
b) nu sunt dotate de regul cu active circulante;
c) dispun de active fixe corporale i necorporale pentru care calculeaz amortisment;
d) pentru dezvoltarea i modernizarea lor, pe calea investiiilor primesc fonduri de la
buget;
e) planificarea financiar se nfptuiete la aceste uniti sub forma bugetului de
cheltuieli i eventual a bugetului de venituri, dac unitile au asemenea sarcini;
f) dispun de un anumit patrimoniu de valori materiale i bneti pe care trebuie s le
foloseasc cu respectarea normelor legale i cu maximum de eficien.

Ordonatorii de credite principali, secundari, tertiari.


Dup competenele pe care le au, ordonatorii de credite se mpart n trei categorii:
ordonatori principali de credite (de gradul I), ordonatori secundari de credite (de gradul II),
ordonatori teriari de credite (de gradul III).
Pentru bugetul administraiei centrale de stat, ordonatori principali de credite sunt
minitrii i conductorii celorlalte instituii centrale. Acetia pot delega dreptul de a dispune total
sau n parte de creditele bugetare aprobate pentru ministerul sau instituia central pe care o
conduc lociitorilor lor dar cu obligaia de a ntiina Ministerul Finanelor despre aceste
delegri.
Pentru bugetele organele locale, ordonatorii principali de credite sunt preedinii
consiliilor judeene i primriilor.
Ordonatorii de credite secundari, sunt conductorii instituiilor publice crora ordonatorii
principali le repartizeaz credite bugetare pentru acoperirea cheltuielilor proprii, ct i pentru
cele ale unitilor subordonate lor. Ordonatorii de gradul II au aceleai drepturi ca i ordonatorii
de gradul I, n ceea ce privete utilizarea creditelor ce le sunt puse la dispoziie.
Ordonatorii de credite de gradul al treilea sunt conductorii unitilor republicane i
locale care au plan de activitate i buget de venituri i cheltuieli propriu ca i organe proprii de
contabilitate. Acetia primesc finanarea bugetar direct de la ordonatorii principali sau de la
ordonatorii secundari n cazul unitilor de subordonare central sau numai de la ordonatorii
principali, n cazul unitilor bugetare locale. Mijloacele bugetare pe care le primesc ordonatorii
teriari le folosesc numai pentru acoperirea cheltuielilor proprii, fr a avea dreptul de a repartiza
credite altor uniti.

Clasificatia principalilor indicatori bugetari

Clasificaia principalilor indicatori financiari urmrete introducerea unei anumite ordini


n gruparea operaiunilor financiare (venituri i cheltuieli) n funcie de similitudinile lor
fundamentale. Se are n vedere prezentarea acestora pe categorii omogene care s indice
natura, compoziia i efectele veniturilor i cheltuielilor precum i a celorlali indicatori care
fac parte din categoria veniturilor i cheltuielilor.
Aadar, prin clasificaia principalilor indicatori financiari se nelege ordinea obligatorie
i uniform, tiinific fundamentat n care sunt grupate veniturile dup sursele de
provenien i cheltuielile dup destinaia lor, dar i ceilali indicatori privind finanele
publice.
n ara noastr, clasificaia principalilor indicatori financiari este stabilit de Ministerul
Finanelor, prin ordin i are caracter obligatoriu pentru toate organele care particip la
ntocmirea i executarea bugetului naional public (organe centrale i locale ale puterii i
administraiei de stat, instituii publice, ageni economici, bnci etc.).

Formele de control financiar utilizate in institutiile publice


Controlul este un atribut al conducerii, ceea ce impune organizarea i exercitarea lui n
mod corespunztor n fiecare instituie public. Conductorii de instituii sunt obligai s exercite
direct i prin efii de compartimente un control ierarhic exigent asupra activitii din toate
sectoarele i sub toate formele: preventiv, operativ curent i ulterior.

Trasaturile specifice controlului financiar preventiv


n comparaie cu celelalte forme de control, controlul financiar preventiv are anumite
trsturi specifice i anume:
a) controlul financiar preventiv are caracterul preponderent de control patrimonial, prin
faptul c nglobeaz n obiectul su verificarea operaiilor generatoare de drepturi i
obligaii patrimoniale;
b) este un control de gestiune ntruct urmrete gestionarea corect a valorilor materiale i
bneti;
c) are caracterul de control prealabil (anticipat) prin aceea c precede efectuarea operaiilor
economico-financiare;
d) este un control propriu al instituiilor, exercitarea lui constituind o ndatorire a aparatului
financiar contabil i nu un atribut al organelor specializate de control;
e) innd seama de modul n care se exercit i de metodele folosite pentru realizarea
scopului urmrit, controlul financiar preventiv se ncadreaz n categoria controlului
documentar, ntruct operaiile supuse acestei forme de control se verific pe baza
documentelor n care au fost ele consemnate.

Atributii in domeniull finantelor publice ale: Ministerului de Finante,


Guvern, Parlament, Trezoreria Finantelor Publice, Ordonatorii de credite.
n domeniul alocrii i utilizrii resurselor financiare publice, sunt angrenate o serie de
organe i instituii care au conferite prin lege anumite atribuii i rspunderi.
Astfel, Parlamentul Romniei, ca organ de decizie n domeniul finanelor publice, are
importante atribuii i anume:
- stabilete i aprob prin lege impozitele, taxele i alte venituri ale statului;
- stabilete normele i normativele de cheltuieli pentru instituiile publice;
- examineaz i aprob bugetul naional public, bugetul asigurrilor sociale de stat i contul
general de execuie a bugetului de stat.
Guvernul Romniei, ca organ suprem al administraiei centrale de stat, realizeaz
conducerea tuturor activitilor n domeniul finanelor publice, asigurnd:
-

elaborarea proiectului bugetului administraiei centrale de stat, a bugetului asigurrilor

sociale de stat i a contului general de execuie a bugetului de stat i supunerea spre aprobare
Parlamentului;
dup aprobare, mpreun cu Ministerul Finanelor, rspunde de realizarea ntocmai a
prevederilor bugetare;
examineaz periodic situaia financiar din economie, execuia bugetului public naional i
stabilete msuri pentru mbuntirea echilibrului financiar.

Ministerul Finanelor, n calitate de organ al administraiei de stat specializat n domeniul


finanelor, rspunde de nfptuirea politicii financiar-bugetare a guvernului, ocupndu-se
nemijlocit de:

elaborarea proiectului bugetului naional public, dup indicaiile guvernului, pe baza


proiectelor bugetelor ministerelor i a celorlalte organe centrale, precum i a proiectelor
bugetelor locale;
elaborarea contului general de execuie a bugetului administraiei centrale de stat, pe baza
drile de seam prezentate de ordonatorii principali de credite i a conturilor privind execuia
de cas a bugetului ntocmit de organele cu atribuii n acest domeniu;
ntocmete contul general al datoriei publice a statului, balana financiar a economiei,
balana de pli externe etc.;
efectueaz analize i prognoze privind evoluia echilibrului financiar, monetar i valutar n
vederea stabilirii de msuri eficiente pentru asigurarea dezvoltrii economico-sociale a rii;
exercit, potrivit legii, n numele statului i pentru aprarea intereselor acestuia, controlul
general al activitii economico-financiare la nivelul ministerului, celorlalte organe centrale
de stat, consiliilor locale, instituiilor publice i agenilor economici, indiferent de forma de
organizare sau de proprietate.

Trezoreria ca administraie este serviciul public nsrcinat cu gestiunea fondului public, n


sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre ncasrile generatoare
de lichiditi i plile exigibile, dintre veniturile publice i cheltuielile publice, cu finanarea

deficitului bugetar, cu gestionarea datoriei publice i altele, toate concurnd la asigurarea


echilibrului general al economiei.
Trezoreria finanelor publice reprezint un mecanism al Ministerului Finanelor prin
care se efectueaz operaiunile de ncasri i pli privind bugetul public i fondurile
extrabugetare astfel nct s se asigure echilibrul financiar. Prin trezorerie se exercit i controlul
fiscal asupra ncasrii la termen a veniturilor, controlul asupra finanrii cheltuielilor instituiilor
publice, gestionarea datoriei publice.
Ordonatorii de credite sunt rspunztori pentru:
-

folosirea mijloacelor bneti n limita creditelor deschise i potrivit destinaiei pentru care au
fost aprobate;

finanarea la timp i oportun a unitilor i activitilor n raport cu ndeplinirea sarcinilor ce


le revin;
cheltuirea raional i economicoas a mijloacelor financiare i bugetare prin aplicarea unui
regim strict de economii;
asigurarea integritii mijloacelor bneti i materiale aflate n folosina unitilor prin inerea
la zi a evidenei acestora i exercitarea controlului privind modul n care sunt folosite;
ncheierea i naintarea drilor de seam contabile asupra executrii bugetare n condiiile i
la termenele stabilite prin normele n vigoare;
efectuarea cheltuielilor numai pe baza actelor justificative, legale;
respectarea disciplinei bugetare prin aplicarea normele legale privind ncasarea veniturilor i
efectuarea cheltuielilor ca i a normelor de consum i cheltuieli etc.

Documentele justificative utilizate in cadrul institutiilor publice


Documentele justificative sunt acte scrise, ntocmite n momentul efecturii unei operaii

economice sau financiare i au ca rol atestarea efecturii operaiei respective, precum i


reflectarea acesteia n contabilitate. ntocmirea i punerea n circulaie a unui document
justificativ angajeaz rspunderea persoanelor care l-au ntocmit, avizat i aprobat, dar i a
persoanelor care l-au nregistrat n contabilitate.
Documentele care stau la baza nregistrrilor in contabilitate pot dobndi calitatea de
document justificativ numai in condiiile in care furnizeaz toate informaiile prevzute de
normele legale in vigoare.

Prezentarea documentelor contabile folosite in cadrul institutiilor publice


Registrul jurnal este documentul contabil obligatoriu cu ajutorul cruia se nregistreaz
operaiile economice i financiare n ordine cronologic, n funcie de data documentelor
justificative ce au stat la baza efecturii acestora. Acesta se ntocmete zilnic sau lunar, dup
caz, fr a lsa spaii libere sau tersturi.
Registrul inventar este documentul contabil obligatoriu ce st la baza inventarierii generale
a patrimoniului instituiei. Acesta cuprinde toate elementele de activ i de pasiv, grupate dup
natura lor, conform posturilor din bilanul contabil.
Registrul inventar se ntocmete pe baza listelor de inventariere ntocmite la data efecturii
inventarierii generale a patrimoniului. Se va trece situaia scriptic a elementelor de activ i
de pasiv ale patrimoniului i situaia faptic ce este constat n urma operaiei de
inventariere.
Registrul Cartea mare este un document contabil care se deschide pentru fiecare cont n
parte i care preia lunar nregistrrile contabile din registrul jurnal pe conturi corespondente.
Cu ajutorul acestui registru se stabilete situaia fiecrui cont, adic soldul iniial, rulajele
debitoare i creditoare i soldul final. Acest registru st la baza ntocmirii balanei de
verificare.

Metodologia de elaborare a bugetului de venituri si celtuieli a unei institutii


publice.

1. prognozele indicatorilor macroeconomici i sociali pentru anul bugetar pentru care se


elaboreaz bugetul, precum i pentru urmtorii 3 ani se elaboreaz de ctre Guvern, prin
MF, pn la data de 31 martie anul curent i aceti indicatori vor fi actualizai pe
parcursul desfurrii procesului bugetar.
2. pn la data de 1 mai, MF va nainta Guvernului, obiectivele fiscale i bugetare pentru
anul bugetar pentru care se elaboreaz bugetul, precum i pentru urmtorii 3 ani,
mpreun cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatori principali de credite, urmnd ca
acesta s le aprobe pn la data de 15 mai i s informeze comisiile de buget, finane ale
Parlamentului asupra principalelor orientri ale politicilor sale macroeconomice i ale
finanelor publice.
3. pn la data de 1 iunie a fiecrui an, MF va transmite ordonatorilor principali de credite o
scrisoare-cadru n care va specifica contextul macroeconomic pe baza cruia vor fi
ntocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum i limitele de
cheltuieli aprobate de Guvern. Dac schimbarea cadrului macroeconomic impune
modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor fi aprobate de guvern la propunerea MF i
vor fi comunicate ordonatorilor principali de credite, pn la data de 15 iunie, n vederea
redimensionrii proiectelor de buget
4. ordonatorii principali de credite vor depune pn la data de 15 iunie a fiecrui an la MF
propunerile pentru proiectul de buget i anexele la acesta, pentru anul bugetar urmtor, cu
ncadrarea n limitele de cheltuieli pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul
de buget pentru rmatorii 3 ani insotite de documentatii si fundamentari detaliate.
Autoritile administraiei publice locale vor depune propunerile de transferuri
consolidate i de sume defalcate din veniturile bugetului de stat. Astfel, propunerile de
buget i anexele la acesta, dup ce sunt examinate de ctre MF, se vor depune la acest
minister pn la data de 1 august a fiecrui an.
5. MFP ntocmete proiectele legilor bugetare i proiectele bugetelor, pe care le depune la
guvern pn la data de 30 septembrie a fiecrui an. Proiectul legii bugetului de stat este
nsoit de un raport privind situaia economic pentru anul bugetar pentru care se
elaboreaz proiectul de buget i pentru urmtorii 3 ani. Acest raport cuprinde rezumatul
politicilor macroeconomice n contextul crora au fost elaborate proiectele de buget,
precum i strategia guvernului n domeniul investiiilor publice. Dup nsuirea de ctre
Guvern a proiectelor legilor bugetare i a proiectelor de buget, acesta le va supune spre
adoptare Parlamentului pn la data de 15 octombrie a fiecrui an.
6. bugetul se aprob de Parlament pe ansamblu, pe pri, capitole, subcapitole, titluri,

articole i alineate i pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum i


creditele pentru aciuni multianule. Estimrile pentru urmtorii 3 ani privind necesarul de
finanare pe termen mediu nu fac obiectul autorizrii pentru anii bugetari respectivi,
acetia fiind doar cu titlu de informaii.

Momentul si modul in care operatiile economico-financiare sunt inregistrate in


documentele justificative si cele contabile.

nregistrrile in contabilitate se efectueaz cronologic, prin respectarea succesiunii


documentelor dup data de ntocmire sau de intrare a acestora in unitate.

Structura situatiilor financiare elaborate de institutiile publice.

Pentru instituiile publice, documentul oficial de prezentare a situaiei patrimoniului aflat in


administrarea statului si a unitilor administrativ-teritoriale si a execuiei bugetului de venituri si
cheltuieli, l reprezint situaiile financiare trimestriale si anuale. Acestea se ntocmesc conform
normelor elaborate de Ministerul Finanelor Publice.
Situaiile financiare trimestriale si anuale se ntocmesc in moneda naionala, respectiv in lei,
fr subdiviziunile leului.
Pentru necesitile proprii de informare si la solicitarea unor organisme internaionale, se pot
ntocmi situaii financiare si intr-o alta moneda. ntocmirea situaiilor financiare anuale trebuie sa
fie precedata obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a
celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul
Finanelor Publice. Situaiile financiare trebuie s ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor,
poziiei financiare (active nete/capital propriu), precum si a rezultatului patrimonial (excedent
sau deficit patrimonial).
Situaiile financiare trimestriale si anuale ce se ntocmesc de ctre instituiile publice se
semneaz de conductorul instituiei si de ctre conductorul compartimentului financiarcontabil sau de alta persoana mputernicita sa ndeplineasc aceasta funcie.

Este interzis instituiilor publice sa centralizeze situaiile financiare ale instituiilor din subordine
care nu au primit viza trezoreriei statului.
Instituiile publice ai cror conductori au calitatea de ordonatori de credite, depun un
exemplar din situaiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele
stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, alte autoriti
publice, instituii autonome si unitile administrativ-teritoriale, ai cror conductori au calitatea
de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanelor Publice sau Direciile generale
ale finanelor publice judeene si a municipiului Bucureti, dup caz, un exemplar din situaiile
financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.
Componena Situaiilor Financiare
Situaiile financiare trimestriale si anuale cuprind:
a) bilanul;
b) contul de rezultat patrimonial;
c) situaia fluxurilor de trezorerie;
d) situaia modificrilor in structura activelor/capitalurilor;
e) anexe la situaiile financiare, care includ: politici contabile si note explicative;
f) contul de execuie bugetara.

Modul de elaborare a bilantului contabil


Bilanul este documentul contabil de sinteza prin care se prezint elementele de activ,
datorii si capital propriu ale instituiei publice la sfritul trimestrului sau anului, precum si in
celelalte situaii prevzute de lege.
In bilan, elementele de natura activelor sunt prezentate in funcie de gradul cresctor al
lichiditii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in funcie de gradul cresctor al
exigibilitii.
Un activ reprezint o resurs controlat de ctre instituia publica ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se ateapt sa genereze beneficii economice viitoare pentru

instituie si al crui cost poate fi evaluat in mod credibil.


O datorie reprezint o obligaie actuala a instituiei publice ce decurge din evenimente
trecute si prin decontarea creia se ateapt sa rezulte o ieire de resurse care incorporeaz
beneficii economice.
Activele si datoriile curente se prezint in bilan distinct de activele si datoriile necurente.
Capitalurile proprii reprezint interesul rezidual al statului sau unitilor administrativteritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei instituii publice dup deducerea tuturor
datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc si active nete si se determina ca diferena intre
active si datorii.

Principiile care stau la baza elaborarii bilantului contabil.

1. Principiul continuitii activitii


2. Principiul permanenei
3. Principiul prudenei
4. Principiul contabilitii pe baza de
5. Principiul evalurii separate a elementelor de activ si de datorii
6. Principiul intangibilitii
7. Principiul necompensrii.
8. Principiul comparabilitii informaiilor
9. Principiul materialitii (pragului de semnificaie)
10. Principiul prevalenei economicului asupra juridicului (realitii asupra aparentei)

Cont de executie bugetara.

Contul de execuie bugetara va cuprinde toate operaiunile financiare din timpul


exerciiului financiar cu privire la veniturile ncasate si plile efectuate, in structura in care a
fost aprobat bugetul, si trebuie sa conin:
a) informaii privind veniturile:
- prevederi bugetare iniiale, prevederi bugetare definitive;
- drepturi constatate;
- ncasri realizate;
- drepturi constatate de ncasat.
b) informaii privind cheltuielile:
- credite bugetare iniiale, credite bugetare definitive;
- angajamente bugetare;
- angajamente legale;
- pli efectuate;
- angajamente legale de pltit;
- cheltuieli efective (costuri, consumuri).
c) informaii privind rezultatul execuiei bugetare (ncasri realizate minus pli efectuate).
Contul de execuie bugetar se ntocmete pe baza datelor preluate din rulajele
debitoare si creditoare ale conturilor de venituri si cheltuieli, precum si ale conturilor de
disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din conturile deschise in trezorerie

S-ar putea să vă placă și