Perioada interbelic apare n multe scrieri recente ca o perioad de aur a

societii romneti, dar trebuie s contientizm i faptul c o mare parte a

societii romneti de atunci nutrea sentimente de nemplinire i sufocare.
Societatea interbelic este caracterizat de contraste. Pe cnd automobilele cu
brbai mbrcai dup ultima mod european se plimbau pe strzile cu noroi
ale Bucuretiului, iar doamnele i beau ceaiul n saloane frumos amenajate,
majoritatea populaiei Romniei locuia nc n mediul rural.
O serie de schimbri au loc dup marea conflagraie mondial: femeile devin mai
independente, fustele se scurteaz, apar muli orfani, rezultat al sacrificiilor de
pe frontul de lupt, iar produse noi ptrund pe piaa autohton.
Cultura romneasca a secolului XX-lea, a fost dominata pana in cel de al Doilea
Razboi Mondial de o perpetua confruntare intre tradiionalism si modernism, intre
optiunea pentru inchiderea in sine si tentaia modernitii. Astfel, in buna traditie
pasoptista si junimista, inceputul veacului XX a continuat sa propuna valorile
nationalismului si ale vieii rurale, fie in varianta semanatorista, fie in cea
poporanista.
n perioada 1866-1914, nvmntul a devenit o component important a
politicilor culturale. n Romnia de atunci, cu o populaie care nu depise nc
ase milioane de oameni, procentul de 87% al analfabeilor era de-a dreptul
alarmant.
Firete c n contextul dezvoltrii generale a Romniei a avut un rol important
apariia Legii nvmntului din 1864, prin care nvmntul primar de patru
clase a devenit obligatoriu i gratuit. Cu toate acestea, cele patru clase erau
insuficiente. Muli terminau ciclul primar fr s fi deprins pe deplin tainele
abecedarului. Ct despre formarea unei minime culturi generale, nici nu putea fi
vorba.
Statul, prin legea din 1869, putea sponsoriza activitatea acelor societi i
asociaii culturale nscrise pe listele Academiei Romne, instituie care de altfel a
avut un rol extrem de important
Cartea omului matur a fost tiprit ntre anii 1914-1919, ea fiind ulterior
reeditat n perioada interbelic. Cele peste o mie de pagini cuprind o mare
varietate de cunotine utile, foarte dibaci gradate, de la primele litere ale
alfabetului i pn la noiuni de cosmografie. Sfaturi nelepte, ndemnuri morale,
proverbe, poezii, pagini de istorie si noiuni elementare din ramurile tuturor
tiinelor.
Cautand noi valori si modalitati de exprimare, artistii si ganditorii romani au dat
culturii autohtone acea dimensiune europeana de care avea atata nevoie. Primii
contestatari au fost simbolistii. De la Macekonski la George Bacovia si Ion
Minulescu, acestia au reprezentat un prim moment de spargere a tiparului
traditional si de racordare la tendintele europene. Aceeasi tendinta a fost
cultivata de modernismul teoretizat si sustinut de Eugen Lovinescu.