@
Pe baza contului de protit gi pierdere al unei Intreprinden (tabelul &s
peltuiali excepfionale privind operatille de gestiune 2640
Foci ooree epee Fe etre ee te
oeulmmmmneent| pomens oa oe
PROFIT $I PIERDERE N rite $i tae 6.000
Con Pe 2 Impozit pe profit 12621
Me oe, =
Co See se
eaia ania |) elrcax acs oe =
eaten a is ccoescecemeae 2 a
Seas, | Betton ral aa
ieeoee ie 22 career coer i
Sckicamensts | i fa
ere ca
bans ne ees creat em
meee aldara i Yaffe aii rato ore inp
(Cheltil din dfrente de curs ae “Vand 0
ee tucdrvenc [Ol ae ore seeee aac
pacman, | glenn ee
rcmenseeoeate Pole 2.4, ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE
tevaLuan
TOTAL CHELTUIEL! TOTAL VENITURI $l -UAREA RISCULUI ECONOMIC
ae on SH :
Eooes a A all petelplodetnelaes
cee a ces peste ect aaa
se a tins
meena eae fan ona tonne caesarean ner
ena a Shirin npn fd eer: tc
© Informatie principale (a mi i) confinuta in contl de prot pie
tunel intense sunt
CCurparri do mart
‘Gump do mater prime
‘te cumpara i chetuil exteme
‘ate chetuiet do oxplostare
ite ventutdn exeloatare
CChettuel cu personel!
(Chatuiol cu dbanzle
100
Tozutatuu sau (cost, cant
ean, van
i) uri vo
refs alo cil do expleatare(curpara
zi). Riscul economic avalueaza posibitatea inregetrs (Ct
uta insuicent sau chiar a unor perder, Aceasta everualate
legaté de importanja chaltuitlor fas care aminveaza taxibitatea
6 ri
a ze peclv capacatea acesola do a so adapta la varia ct do
14 racul do exbinato este dependent at do potent tenia Inteptn-
4 Ma Potential unan ftp de stturaeiorganiztoric, Varabitata va
a Hat mai bine stant de agentl economc, cy et acesta manifest un grad
“i are de lexltato. Dec rscul acai seonomice nu este atoova decat
tatea Tneprindei de a se adapta In timp gl cu cole mal mil cotun,
101 forturi, vaiatot mediuli economic. Mai exact, eexprimé volatitatea rezul
{ul econamic Ia conte de expoatare
24.1. Analiza pragulul de rentabiltate gi aprecierea riscul
de exploatare structural
Ficcul nu depinde numa de taco general (pret de vinzare, cost, ca
alacer), cl gl de stuctura costurior, respect comportamentul lor fa
volumal de aettat,
‘Stvtute chair gin special, repartia Into chotuille ee §
‘uiesl variable in rapont eu cla do alsces, exerata 0 inluenta marc
‘supra rentabilsi, ceea ce justified determinarea unui ,ofect de lever
txploatr mai mul fomularea model de analiza a punctlul mort
CCheltulelle variable sunt direct proporjonale “cu nivolul pr
(eater prime gi material doc, salarile personal rect productv et)
(Cheltulele the, independents de nivel acai, cunt angaato in
funcjonsri nomale a inept, ind plate char In bsena cel de
(pi cletictate,inveynore, personal admins, chotuil cu amorizarea
‘Aceasia gruparetrebuie abordala prin prisma tmoulu, deoarece pt
lung toate chotwelle sunt considerate variable gi rural pe fermen cut u
sunt variable gi tle Fa.
Fiscul do exploatare depinde In special de nivlulchotolor tne,
nivel al cheluieloe fixe find mult mai bine absorbt de 0 cits de afacer
Imporanfa chetuitler fixe nu poate fl apreiat In valoarea absok
numa in rapat de maja genera de inteprindere, deoarece oxsta s
tum arf aela al seniele, in care raportu Cia Je afscoriCumparar
foarte mare, deci chetuelie fixe sunt mult mai absorte pan Cita do a
Sinteza lntre nivel chetellor fice gi celal mare oreakzonza punctl
‘evident prin anaiza Cost. Volum- Pratt
Punctul mort sau punctul erie reprezintarivoll de acitate
face) cara abscatbe in totaltate cheltulle oo exploatare ale unei pat
jar rezutatul este nul, Puncul mod, denumt si .prag de rentabil
fevidoniaz8 nivel minim de actvtate la care tebule sa se stu
‘area pentru a nu luora In plerdere. Depssind acest nivel, activate
Prindert devine rents. Risul econonse va fc aat mal mic, cued
unctulu mort va mai dus,
Determinarea praguui do rentabiltato se poate face, dup caz, in
‘zie, valrce sau in numér de 2, pentru un singurprodus sau pent i
activate a inteprinder.
La inteprinderile monoproduetive (fabri un singur prods) pr
entabitate in unital fice se determing porrind de la poteza und
‘ata unitar constant (V'= ct) In faport ou eregteroa_volumulul Bro
‘Aooastainseamna 8, inferant de volumul file al produce vande,
chaltuielie variable ps untatea de produs sunt constants, varing in
‘olumul total al acestora (CV),
ov-v.0
De asemenea, se poet de a potza costars preuluntar de
ira (leet de volum posusale hace vandal ea es
esoae fad produc la aceas pre. —
cA=pxa,
Inbrs scspas, rap neti, ec ers
pci inn oe ocala oe ota a
Sesser ee errmen teal catit, elas > hn
Geterint upd rela ate
ecw nceo
rcv or.
fracyias-cr
Bio-ro-cr +0,-2,
oy
hese
Bs nate ath ann Sesion nal eae
sini asi chk erable fo) 200 ae
Rene
eu (Bg, 210) oferé: manager
pan, 210) 6 meeae poste oe & aaiza site
CA=pxa
ost si ca | Prost
ne
.
;
9.2.10, Reprezetrea gra a pragul de rrtabitate iar in Qa rtoprinderoa nu degal nicl protic pierdae.instabltatea
este cu att mal mare cu cit inreprnderea este mal aproape de punctl
srite. Gnd nivelul de actviates (CA) so siueaza in vecinatatoa pur
cite, 0 mica vrai a cel do atacer antroneaza o mare vara a
= Cand 0C costo sunt compensate do CA aufclent Je mut
egal § prot. Cu cit © (prea) este mal mare fala de acest punct
flat mal mult proftu va crest, ingloband majele. untare brute
‘anzalor supimentare (chetulle The sunt absorbte deja dev
fealzate pina in punct mor).
CChetvlese fixe, reparizate asupra neg product find cu att mal
pe unilatea de produs, cu ct volumul produc este mal mare, vor frou
in vnzle nal (vanzar realzate pane a ingerea puncte),
Dar, in realtaie,cheluielle fixe nu reprezintao anumité constant
toate nivelule do activate. In asemenea ca2u, chiar dacd costa,
‘spect regula proportonali, modiicarea costurlor totale determina a
‘unui nou prag de rentabitate
“Totodata, in eaiatea economicd,preful de vazare nu poate rime
stant, eoarece concurena oer situa ders. Atal, In cazul scdder
Be pala (neprevazuta de Intreprindore), prejutle vor sckdaa, Aces fname
Ai Insoft de intirzierea platior, cresorea stocusir, 2 provzioanclor
fexploatare gia color pen riscu i chetiel. Orept urate, chotalla
Constante sporese consierabi, ar rofl va inragisa 0 soadere semi
in consecinja, va ceste niveul pragulu de rentable, iar in reprez
‘talicdacesta se va deplasa spre droagta pe axa absciselr,
in cazul in caro corerea'de procuse de pala reste, preturle 5 img
rofl vor crete, determindnd o scidere a punctull ere, doc! Geek
‘pre stanga po axa abecisol.
Pin urmare, puntul de echiibru nu esto un concept state, nu exit
unc crite absolut, ci un prag de rentable oyun aru oizont de calcul
Pentru exempiicare, admtom cazul unel Inveprnden care. produ
‘comeriaizeaza un singur produs. Projul de vinzara eate de 6 000 I
variabil unitar de 2 400 [ar chetuiel xe totale sunt de 54 mile.
54000000
og = projul de vinzare. unter). Diminuarea potiull se. dat
‘holtelir Scazionate de vfimul lt de produse, chel2eli car sunt sup
prefuli de vinzare. Oso, iteprindorea va fi inferesata slmiteze prod
fivehd de 800 Buca}, aceasta asgurdnd proftel maxim (Qye = 900
Ppa = 4100 mi).
Protl maxim = QyeX profit untar = 900 x (15 ~ 10,448) =-4100 mie
Tn igura'212, marmes proftui este deta de aria dreptunghiui ha
‘ABCD, i care baza BC roprezinia canitatea vindua, iar inaljimea
reprezinta profil unr (1500 ~ 1044 = 456 pent un lot de 100 Buc).
in regimul concurente! Imperfect, producstorl i poate maxi
profil pen vavija produce gi a pred. Proj s) producti sunt m
pendent, Inirucdterotorea canta vandute poate f Insoa de oacader
prtui. In acoste cone, ventul marginal, adic ineasarea suplimentar
Fexultl din erestorea vanzarilor vat descrescitoare,
112
lL ee a
Fa,2.12 Evluja profi, costs mada costa arial in apr cu nse
Demonsrafa pomeste de la re
Incasareatotala (tg costul toa (CT)
t= t=CT, unde it=g(@) gi¢T = 0)
Pet vac on mann ne
pach ce ee mat
‘Productia va fi zero (prima condije): fl
laa proftuui (P) exprimat In tune do
910)-r(Q)=0 » [gG)= FG]
‘Acoasta Inseam od, pet
3 Insearnnd c8. pentru a ralza un prot ttal maxim, producstorut
ule 6 aleaga un volum al product, Ina
eau vl lode In aja lt vn argo he
Dar, ia concuenta imperfect, unde pretut gi incasarea sunt descres:
#0, maximiearea prot cere o-a au co, as
hve Soa hfe maim cht Sg hohe # anme seen ca
Preoare 2 co a
a
or
Jart-orco
recr)
Peo
De ail eau
113 Aceasta Inseamna cA ritmul de cregtere al Incasirii marginale este mai
cat imal ecogton cost marginal
Exomplul 5
‘Aceeta pune in evident prftul optim in condi concurontl impet
‘cost aspect est redat cic in tabelul 2.9 gra In gura 2.13.
Tabet
PROFITUL OPTIM IN CONDITILE CONCURENTE! IMPERFECTE
rit. gaa] Gott | con Pantned rat Premio anlar
[ross reds [rarsinal| wrt | mel | tote prdoreerora
oe) rar ft ad side
eo «
Pent a reaiza proft maxim, intepsnderea va tebul s& vanda 1
produse, intuctt la acest rival al vinzanlor se egaleaza costul marginal
Ineaserea marginal (Cu =
Gate poll maxim corespunz8tor canta opine, este dat de
creptunghiults ABCD, la care baza AD = Qu a Inatimea AB = preful med
\anzare~ costumed, adc:
ott maxim = 1100 x (9581.8 - 1906.26) = 1754884 1755000
Deoarace chee xe nus sunt In totltate plate (0 pate sunt
hotel calculate: amorismentele gi provicanele), analiza costvolum-
(CVP} devina mai pertnenta daci este aplosta doar asupra chetuiclor
‘labo. In acest fl, so eudentaza punctl de echilbr inte Incasér egal
‘vena gl platie aferente (egate de cheltiol), denumit punet mortal
sarlor.
elaja care otf la baza datermindsipuntulul mon al Incasbior (
cexprimatcantta esto umatoarea
Lunde: CFP reprint cht he patie;
mov reprezintd mara unital asupra Costu variabi
‘Stuaja in care punctul mort al Ineastlr so afl sub cel al exp
(Qn, < Or) indies moment do la care activttea inreprndsiIncepe
‘ogaje surplus monet cure
1100 [evesooo| e695 Cac | Cus [ sn. sono eso] Caz iL Press
a 2.18 Evol nests arg a osm
fant costar
‘In raport cu vanziiie la pret varabil
te psp dlp
eaten
femina un punct mort global. Pe baza punctului mort global, care ia mn
sr nd ng fear cee met ttl om
cu at ns ne
tis cna Se ete oe
slate te
“eatieccrmrarmnaee emer
Sn none W mace ane a mn
aol maceycamme ng tra
sont aati a Si aie ce
F ‘modifica sensibile,. ome fore
tucerea intreprinderi din urmaitoarele considerente: a ne
~ nerd ora cup rl im Se ae recta
Pentru a abtine protit; boner: .
ns — permite sub ciferite jpoteze anticiparea proftulu
Este un instrument auth la area Gece privind investi po
produsele noi, ivestila de modemizare sau de dezvotare I
inden
= ‘ofera explcal pivind abatorie intro provizun gl realizar. In a
sons, punctul fe Ina intro. anus mlsura, Tapul cd scar
Proftul este datocala ho scaderi vinzavlor, fe unel creser
osturor fae sau a clo variable, vers.
2.4.2. Sensibilitatea rezultatulul in raport cu nivetul de activ
Cunoasterea pra dorrtabiate pte are ait iin
rwatat (Che) pont ca iteptncarea fe pofabl. Dar, mse
‘Torta agora pct ets exe ena de costonl ee
{Plover al expoais, component ies gba
ecu lea vende ama do propitt, dt a sensi
rezutat atin apo cu A. so expin sub forma coeicentual
tlasttate global cco eect da lover combi: CEC), tr
a prods ator tel coun
2B
S30, 0x 626)
cA
Pentru aceasta so are In vedere modul de formare a rezuitatul nal
‘baa algal de mai jos:
‘ia de alacot
= Cheltuil de exploataro (ee variable)
ozultatulexplotar Fe) —
= Chott tnanciae
Recut curent inane de dedvcoreaimpoztl pe prot ()
= Impoztul pe proft
“= Rezuatunet sau Pri net (Rn)
Fiseul global combina sci nanciar, dependont de structured fr
cu fiscal pur economo, de natura indus 1 comercial, gonerat de rez
‘xploattneinfuenfa de chottelle nancare gt impozt pe prof.
“Coehientul de elasttate 0, danumit gl eoeficientul efectulul de
‘al exploatirit (CELE sau Lo) masoara senstitatoa rezutatlui expat
‘deci a pierdorior pose sau cstgurior) la varaia cei de alacen i af
baza ropartia cheluelior Ineprinder In fixe sau structurale gi variable
operational, —s
: pa Sires |
116
AR, ACA(I=m)= ACF _aCA(1-m)
cae-Be CAI n)=CF __CA» scat-m)
we SGA" SAS OAT =m)- CF
calm) cA
(my OF FG,
moa)
fy ‘re coeRclenulchetor vari
s etl heer variable ntl cee alae a
CK
11 Fest th asa tava)
f= CA~ (GV OF|=CA=mGA=CF = Cm)
‘Re = ACA(1 ~m)— ACF; ACF =0 joni
Ae OF
Om
=CAng
ca- nev
Int, relaja de caleu! pent CELE devin
» ene PA
SE Ca-Chig
J se ioe ema ae
as Se eee an can ct
false tapas Ohta hater
Fenlabltate elastctates rezuhalul exploatal este mar iacats, br Soe
ee PS cco tsa coe
et cer at ons
ser see nt mt cnt
sate Se cate ca
Ss abe trum cee
oe 8 pa cin
cate
aa
s °
\aloaresuprauntard a acest costicent avdentjazfaptl cd o restore
un os a aren a
tre iar areenarko cetera mare {0 no) esa
: un etc avr. Eectlenelavorabl sour te cn a
er cio untae a vlan devant ora spree cal pay
Dar Re (pv). QF
AR. (p=¥) 0, doarsce ACF » 0 (CF sunt constant), -va___mey'0___MCY
30" (p-w-0-GF “mev-O-GF MCV-CF ace t
= ABORE Le, = 5D,
aeaca '*?* 3000-2000
72000,
Re
aja bsout asupra chetioor variable totale
‘une CELE vat
cin aceasta rele rozu o8 pnt un evel de products dat acesas
lever exploatrl este cu att mai mare, cu cat chet fixe sunt mal mar
Inopeingere cu chetol fe el ma ste mt ma scan 9 mai gee <2A=OY_ ig, . CA
‘i acest roy, ea Yebue of lore acjonaror Le near Men apt te = OOOO 1.56
‘tei Ia vara pete.
fata de cenfabitate fnanciard mal icicati rentaitate economic plus ©
ey = 0-04 2000
. TA, -Cv,-CF, ~ 600
eis inepindorea 2, er €o explatare so detorind sin
observa cd tnteprinderea 1 are o elastictate mult mal redusa decal I -
Pres 2. a nvpindre c ponders may cht a, et
‘exploatarii este foarte sensibil la variafia cifrai de afaceri, inregistran¢ a
foefcnt co lsat rat reruth SoS unt Ml at rae ponte
Inerincoea care re um veum mal cat al chet aio fea,
28
‘Th concuzie, lever exloatri este determina att de marimea ch
torte, ot gd poz cel de alacorreaizat, fafa de pragu de rena
‘Wegiiuet ou modul de detominare al CELE prin cole tril (,b
impun urstoarole prez
in laia do calcul)
) se opereazh cu vaiiaindcatorior:
Fe
aa Tabelul 2.11
cA EVALUAREA RISCULUI ECONOMIC
nla 2) 9 ©) nccaton oola rurartor s urtora rac te
{cir a potions do geste arte Nivel activate Inopindereai | Tavapindoea2
Oh relate
POEL Gin se aco 2s
ELE PRM Ga ear 2000] 4000] S000] 2000] 000] 60m
ae Pott tex) +000} 2000] 3000] —eo0| 1200 1 200
xemplul bit aco] 400 400] 1200| +200] 1200
‘Consider dou inrepsnder 1 gi 2 cu mare fete asuora chet Beta ext co| 1600| 2600| "200 | + 00| 3000
voribio dar eu acoeas! varablrate @ cite de acer. In cone in Fe 1.66] ozs rilaaes
Mheatont unt cel prozortain tebe 210, eval cul eoonomc scaca 1] os | es.
Tabet to= ARIA i) =] vee] 125 7] 38
INDICATORII PRIVIND ACTIVITATEA INTREPRINDERILOR Pag an Exo =
Es. eo woo] Va] ara) ore
na sot feta de preg | 1200] 3200) s200| 206 | 2206 | 4286
ive de sett Tapas Tnveprndores2 = Che)
+ je _ts__ fs —_fa =| see] 125 >| at
irs eases 200 sas [ecco | 2000 | +000
‘hota varia ‘000 | 2000 | soc0 | soo | 1200 vas] wae} bao ran gem ze
‘Chen ae too [ «00 [400 | 200 | 1200 a 00 enn. [209 | 400
ezutateo objinuto sunt prozeniao in tall 2.1 died oleae
‘Cate! Le penta inepnnderen a iat aa da pag | 18 La [9s Lore aa in armbelo cazuri so observ oa indapatarea cite de atacon do pr
dj renabaltala se ivogsreaza o Gminuare a cosicentua de elastics, d
ascot (92.14).
oscler’ ndorn sil economic do cholillo fo gi de poxfa itt
afaowt realzal fas de pragul de entabistate esta mal reloranta in anul
fnvcit £2. aceees! cfd. do alacerl si acelagrezutat al exploatri, rk
Inropindr2 este mai mare data ntrepinder 1
Theoassa se datoroaza
Shelia xe mas mat de rio la inrapindora 2 fot de 1
~ Gpropierea mal mare a ciel do alacer faa do prapul de rentabiata
{ptreprindarea 2 faa de Irvoprindorea 1
Ccooficientul de elasictato esau coeticientulefectulu de lover tanck
(cel#) Optima consititatearezutaulul curent inate de deduce
{fpoztulu pe prot (A la o moditcareprealabli a rezutati expat (a)
Chet
Chet00 agate
Fig. 2.14. Eletotaenrezuatsexletn roport de nivelul CA
aR, _ AR
RRi-Chy OR, RyRy
CEFR SDR, R, ~Chy,DR, Ry -Chy,
in care: i= Re— Chey
BA =AR.
— coaientl de elastictato ©, masoaré sensible rezutatulul not (
“efi zulatullcurent
Ry AR (t=
R_ RU) _ ARI)
aR AR R(=I) “BR,
ROR
Jo ote cota do impact pe prot
une conta cher ar voi asia cooctentub de estat
12
Deoarece es = 1, coeficientulefectului de levier combina (CELC), care
rofetd mimes coniabid a rsculd global, apare cao compuncre” a
(fectulul de levier al exploatai eu efectul de levierfinanclay
(CELC = CELF x CELE gl nioeind,cbjinam:
Mcv__Mcv
ceLc== Rex — CA ___Re_y MCV__Mcy
R.-Chy,” CA=CArm R,—Ch,” RR, -Chy,
CCoetciontl de elastictate global, ca rezutanth a electler celor dou
struct (Operafonala gi fnancard,eudentaza mpactlceor dou calegon oe
ctu ike (stucturale gi fnaniare)asupra transfor cel de afsoor th
prot cunt (nainte do impozi. Luarea in calel a cheluillarfnanciare cae
laun vel dat do activate (alocare de captalimprumuta) sunt considerate fo,
condvee la deteminarea unui prag de rentabiltate global, conforn rele:
CA SFE,
Chae
lorpcoia agentui economic in apart cu punt cite global se lait ast
Ponta lav ei CA, = Anas CAs
in concluzie, cu cat coeicientul de etastictate global va fi mai reat, eu
‘ats mal mare va isu
Pentru exempiiiare,reluim exemplul 6 (toll 2.10) po care completim
4 ate informati privnd chetuelle financiare. Presupunem C8 cele oud
Inteornder au stuctura de franjare cera: prima intepringore se fnanjooed
‘egal cin capital propri, iar a doua se fnanfeaz in proparje de 40% an
‘ect bancare, pent care plitgte 600 mill dobanda,
Integrarea chetuoliorfinanciare in cheliele fo a condus la erestorea
[Besu de erabitte a ineprindl indo, do a1 714m lia S571 a. 9
|a degradarea poziel absolute gi relabve in rapon cu acesta.Piseu Snancla,
astugindu-so riscuus de exploatare, sporesto cimensinea rscult global
ermindnd in tal Taduttjiea perfor Snanciare le Inveprn-gort a
Tabelul 2.52
EVALUAREA RISCULUI GLOBAL
rte
Pa: Intepsindere 1 —[Tnteprindere
Retest eee sat eT
[Gta ae asa (Gay [2000 [000 |s000 [2008 000 [e000
[Echos vara 000 [2000"[s on0| e001 200 +200
[Slovene ine (oF 200 | 200 | 409 [1200 [1 200 [1200
(S[seat exes ier [eno [pe00 [2600-[-s00 [reno fro
Prag de rertab, CA) 200 | 000 | ooo fama fie [rie
Dosa (Ci Ei s00"| 100-100 Tabelu! 2.12 (contin
Jez on ial do dear] 600 [1600 2600 | 100 [+500
a orp. (3,
fs [ooeicanu eiocuns Ge wer] | | 1 2
fnaneiar
9 | Coston fecal Tee
orp (CELE)
7 [Coetcientl ecu do vir vee | 15 @
combat (CELC)
Fi [Prague rentbiats gute] @00 | ooo | 200 | esrfresr |x
(Chen)
TB [inicaor de poate Te]
1 200 |2200 |s000 Jar4z9|212209|01
1s | 4 | 6s | oor |sse les
opartzale, deci sunt supuse une ogi normale, Legea normalé Gauss ~ Laplace
Se cms al cnouct teat loge de probit, irra sr cl
tots conor ee # ara a aye
6 anal ae recor de spar, gona aio rh soe a
Tooplitate de media, arcu treevontee aparije a abatorior ip smatica,
funovoa mee pataa (eau sbatoran Standard eu abteea 9 hota
gy catulach ca o resi pth asin vain resude de a
iota" arimaicd Aut de mada. etotca El) autres tp see
panel eg nema se Yep abn tps mass Sot 8
Sipe
um idl poamet pet un nina de vl, exit i
capt posibo ec inate de cube. Penta ncopaa aceasta cl
{io ao fost rear nemala reds (mtu ntsc de cpl Sud
fm arco Ce) = 0 dn =o ca 9
ocsea de loo opr somali ae ropare hha fedsa se ace co
_gjutorul substitu: aa arene
Nojunea de rise este mportanta nu numal pent aprecierea per
telor inteprinde pe plan economic, gpentu alegerea calor mai ei
Inasutl pind nanfarea crests sale economice, decarece pregul
fenfabiltate realzeaza joncfunea cve sratogiaindustla si cea Sinan
Daci inveprindorea esto Int-o stuafe ofc, strategia fnanciara ce
fadoptata consté In reducerea praguul do rentabiltate, fcdndu'se
Captalufile rope pont finanarea investor, si nu la angajarea de nolo
ate sponnd nivel chetulesor xe, cy cuanturnul dobénailor,majoreaz® p
Ge remabiltat. Din con, dacd pita las se Inrevada 0 relansar
‘ett, deci o spore substan a cf de afacor, ireprinderea pe
Fecuga ia create no, ca sure suplimentare, pent actlinvestijonel car
fica rivelul puncluid cre fra consecine negative Intrucdt_volmul
‘ettate va regia o cregtre mal accentuat.
2.4.3, Riscul de exploatare decizional
Se constat cf, degiuilizat in calclele de proviiune, analiza pragu
renlabitate nu ia in consierare riscul de exploatare decilonal (o
‘batela dine previzune gi reaizir), ceea ce poal, In anumite cca
hin uenfeze foarte mut aetvtatea invopraderl. Aceastashuae poste
in vedere fn cazl in care 9 studara atontevolia vnzilor (cei deaf
{se admit c& aceasta urmeaza o anumta logo probabil. In cazul
Ruexsta nil 0 informa cu pri i ropariiaprobabistid a cei de
fic yn motv ca o stare £8 fe mal probatila docdt ate, conform i
place” penta asl de fenomene, se consider c@ aceste ‘sti sunt uni
etl! ar ashanti P Ln, tse evowrerine tee Sea
pe a sad San nev mn ma
122
XE
a 0) in care x-= varablaelestoare
O varabila aleatoare X' miianee te
vat lsare sip ig orate est ova nota XN
sare urmatoarea reprezentare gratica(igura 2.18). ee
Probabilaisa eparje& fenomenvli Xin legea noma rodusa
x
S-ar putea să vă placă și
- Herta Muller - Inca de Pe Atunci Vulpea Era Vanatorul2Document84 paginiHerta Muller - Inca de Pe Atunci Vulpea Era Vanatorul2Ioana GuzunÎncă nu există evaluări
- Proiect Buget Si Trezorerie PublicaDocument14 paginiProiect Buget Si Trezorerie PublicaIoana GuzunÎncă nu există evaluări
- Impozit Profit - Curs Nr.4 Si 5 ASE FiscalitateDocument9 paginiImpozit Profit - Curs Nr.4 Si 5 ASE FiscalitateIoana GuzunÎncă nu există evaluări
- Ioan Santea-Nopti Sangerande 1.0 09Document157 paginiIoan Santea-Nopti Sangerande 1.0 09Isabella IoanaÎncă nu există evaluări
