G.

POPA-LISSEANU

IZVOARELE ISTORIEI ROMINILOR

www.dacoromanica.ro

FONTES
HISTORIAE DACO-ROMANORUM
FASCICULUS VII

CHRONICA NESTORIS
EDIDIT

G. POPA.LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA IXBUCOVINA, I. E. TOROUTIU

1935

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE
ISTORIEI ROMANILOR
VOLUMUL VII

CRONICA LUI NESTOR

TRADUCERE

I COMENTARII
DE

G. POPA,LISSEANU

CU O HARTA

BUCURESTI
IIPOGRAFIA 4CBUCOVINA, I. E. TOROUTIU

1935

www.dacoromanica.ro

_Amico dilecto

Georgio Cioriceanu
Rerum historicarum amantissimo
d. d. d.

www.dacoromanica.ro

PR.EFATA
Ni s'a adus imputarea c n-am publicat aceste Feotes
Historiae naco Roananarum pe baza de manuscrise originale. O astfel de lucrare, in imprejurarile de astazi, ar fi
fost peste posibilitatile .noastre i ar fi reclam,at, de sigur, cercetri migaloase de paleografie 1.n. niste archive putin accesibite ruoua. Numai o institutie Cu mijloace intinse, cum, este,
burla oara, Academia, ar fi fost chernata sa aduca la indeptinire o astfel de opera. Intru ct aceasta nu s'a facut de nimenea
pana acum, ca toate ct lucrarea ar fi trebuit s'a' fi fost de mutt
fcuta, i intrucat nu sunt perspective sa se adac la indeplimire nici inte un viitor apropiat, am socotit ca lucrarea noastr

modesta, de a da la lumina izvoarde principale ale istoriei

noastre medievale este o lucrare utila. Si suntem multumiti
sa constatam ca, In af ara de Parte rare exceptii, publicatiunea
noastra a gasit o primire favorabila i uneori chiar entusiasta
din partea turturar istoricilor nostri.
Scopul ce ne-am propus n'a fost sa dam o editie critica a
unor izvoare vechi i originale, izvoare ce se gsesc raspandite
prin diferitele archive si biblioteci din straintate i asupra earora s'au felcut si se mai fac inca i astazi astfel de edita bazate
pe colationarea diferitelor variante de text, ci s dilm in romaneste, pentru ceti,torul roznan
pe viitor din ce in ce mai
putin familiarizat cu limbile vechi
'bateo traducere citt mai
exact izvoarele istoriei noastre nationale. Traducerile noastre
sunt faculte (Lupa textele restabilite de cercetrile de pilna aeum.

Daca insa, pe tanga traducere, dan, uneori,

i textut
in original, o facem aceasta, dup cum ara spus-o in prefata
volumului I, <<pentruca cetitorul sa poma, mai usor si mai sigur,
sa se documenteze direct, prin sine insusi>>.
In raportul ce a prezentat Academiei Ronzike, propunnid
www.dacoromanica.ro

pentru premiere aceasta lucrare a noastra, d. prof. Silviu Dra-

gomir, cel mai competent in materie, spune intre

cPublicatia d-lui G. Popa-Lisseanu, intreprinsil cu mari
jertfe, merita toata atentia Academiei. E o opera mare, lucrata cu rabdare i migaleala, care va lace nepretuite servicii
istoriografiei romane, idand impuls la cercetiiri mai ample
asupra acestor izvoare, singurele, care pot lumina o epocil
atat de intunecata a istoriei noastre medievale. Premiul ce
i s'ar acorda, ar fi o vrednica rasplarii, nu nizmai pentru eruditto ce trebuie cinstita, ci i pentrit.4ctivitatea sa neintrerupfii
pe terenul literaturii i culturii romei rteVi>>.
Cat despre rarile exceptii, vom: spune numai (data c pisacel livor dente iniquo, aa Je bine caracterizat de Ovirna,
nu ne va impiedica si continue= aceast lucrare a
dius
noastra, cata vreme ne txyr mai sluji puterile i cati timp nu
vom fi lipsiti de concursul binevoitor al unui om de sacrificiu,
al d-lui G. D. Cioriceanu, cruja Li aducem aci prinogul
stru de recunotinta.
Textul cronioei lui Nestor fiind scris in vechia limba ruseasca, adeca in paleoslovena, traducerea noastra am f5cut-o
dupa traducerile fraaceze i germane ale lui Joh. Ben. Scherer,
Russische Gescihichte, 1774, Aug. Lud. Schlazer, Russische
Annalen 1802; Jos. Mailer, Altrussische Geschichte nach Nestor 1812, L. Paris, La Chronique de Nestor 1834 i mai ales ale
lui L. Leger, Chronique dite deNestor, 1884 i R. Trautmann,
Die Nestorehronik, 1931.

Pentru intelegerea unor pasagii mai obscure ne-am bucurat de concursul d-lui Prof. Stoica Nicolaescu, caruia
aducem ad multumirile noastre.
G. POPA LISSEANU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Nu mult timp inainte de a fi aprut in Vestal Europei
<<Chronica Bohemorum a lui Cosmas din Praga, considerat de
Herodot al patriei sale, gi cu cativa
, ani numai inainte de campunerea operei Gesta Ungarorum a Notarului anonim al regelui Bela, apare la Kiev, in Rusia, o cronici de cea mai mare
importan pentru istoria politicA din Estul Europei, o cronici
astzi cunoscutii in general subt numele cilugirului Nestor,

intitulati Pavest vremennych let, adec Istoria anilor trecuti.

Ca gi operile amintite a lui Cosmas Pragensis gi a lui Anonymus, cronica ce poart numele lui Nestor pornegte din aceeagi conceptie istoricA, avnd aceeagi tendint gi urmrind
aceeagi tint bine fixat de a preamri faptele vitejegti ale pTint]lor gi ale strmogilor. Subt indemnul unui sentiment patriotic destul de desvoltat, cronicarul de la Kiev igi propune
s povesteasc evenimentele petrecute in Rusia de la inceputurile sale p'an in zilele autorului, cam pn la anul 1110, eau,
um se exprim el insugi, in introducerea crtii sale, s ne arate
cum i-a luat inceputul tara ruseasc, cine a domnit mai intai
la Kiev gi cum s'a nscut Rusia.
Vieala cranicarului.
Se gtie, de multi vreme, c Nestor
nu este autorul cronicei ce-i poart nurnele sau c, cel putin,

nu este singurul ei autor. Faptul acesta, de altfel, nu are in

sine o important prea mare. Importanta st doar in insgi va-

loarea operii; aci, nu prezint un prea mare interes, dac ateast cronicii poart numele lui Nestor, nume ce nu se gsegte niciri amintit in ea, sau dac poart numele lui Silvestru
sau al lui Vasile, nume ce le intalnim, pe amindourt, in aceast
.oper.

Sunt mai multe pasagii in cari redactorul sau redactorii

acestor anale ruseqti ne vorbesc in penoana Initia, dandu-ni-se
www.dacoromanica.ro

10

astfel unele informatiuni asupra vigii autorului. Le vom indica in ordinea lar cronologici.
Subt anul 1051 (anul Facerii 6559), cronica ne spune
principele Taroslav a numit pe preotul lliiarion ca metropo-

lit in Rusia. Si, de unde, pini ad, cronica se multumise

noteze evenimentele fir comentarii, se oprete deodat spre

a ne da relatii aminuntite asupra intemeierii Mnstirii Peterilor din Kiev. Si ne apune ci acest Hilarion, pe clind era un
simplu preot i-a sipat pe un munte de lingi fluviul Dnipru o

peteri in care si poati s se roage in linite. Curind dupil

numlrea sa de metropolit, un oarecare locuitor din Lubeci, intorciindu-se dela Santul Munte (Athos), a inceput s duci la

Kiev o vieati de sihastru i s triasc, subt non! su nume

cillugirese de Antoniu, in petera sipati de Hilarion. In jurul
acestuia s'au string 12 frail c1ugri, cari au fost tuni i cari au

imbricat rassa, i au gent subt munte o peteri mai mart, o

bisericuti i nite chilii pentru
Acest Antonin a ajuns cu timpul la o mare vai i renume,
fiind respectat nu numai de marele public, dar i de principele
Iziaslav, care hi avea reedinta la Kiev. Antonin in urm alese
ca egumen peste comunitate pe eilugirul Varlaam, iar el insui

s'a retras intr'o alt peteri mai la o parte, pentru ca

duci aci vieata sa de ascet In timpul egumenului Varlaam, s'a
zidit o biserici, deasupra pimantului, chiar peste vechia peter i o ministire, numit mi'distirea Peterilor, in care a
fost compusi cronica noastr.
Dupi Varlaam a urmat, ea staret sau egumen, Theodosie
subt care eau steins la ministire o suti de cilugiri. <<La acesta, zic,e autorul eronicei, am venit i eu, picitosul i nevrednicul rob, i el m'a primit, pe cnd eram in virsti numai de 17
ani. Aeestea le-am seria eu, pentru ea si fixez anul, cind s'a
ridicat mnistirea i de ce ea s'a numit minstirea Peterilor>>.
In acelai timp, cronicarul adaugi figiduiala ci va vorbi mai
tirziu despre egm-nenul Theodosie. Ar mima, dupi aceste date,
ci Nestor, sau redactorul cronicii, ori cine ar fi el, si se fi niscut la anul 1034.
Subt anul 1065 (anul Facerii 6573), cronicarul vorbind
despre aparitiunea fenomenelor extraordinare, prevestitoare de.
nenorociri, i comparindu-le pe acestea cu cele ce s'au intimplat mai de mult i pe cari le-a inregistrat istoria universali,,
www.dacoromanica.ro

11

el era un om invatat care cunogtea multe lueruri din trecut_

ne vorbegte despre aparitiunea unui copil-monstru. Nite
pescan, pe ctind pescuiau in raid. Setoml, au prins in plasa lor
un copil aruncat ce-i avea partile genitale la fati. cDupa ce
noi, zice autorul cronicii, am privit acest monstru Oda' seara,
a f ost aruncat din nou in api>>.
Cine sri fi fost aceti noi? S fie vorba de calugarii din
petera Kievului? Sau vor fi fost privitorii nite laici? Setoml
nu este prea aproape de Kiev. si, apoi, este admisibil ca nigte
calugari eueernici s'a fi privit toata ziva un astfel de monstru?
Mai de graba poate fi vorba de nite copii sau tineri earl nu
intrasera inci in calugarie. In acest caz, autorul cronicei,

zicem Nestor, s'ar fi niscut dupi anul 1048, iar la anul 1065
Inca n'ar fi fost calugar. Data, deci, intre pasagiul precedent_
i pasagiul acesta nu este o contrazicere, ne produce in once caz
o neduinerire.

Subt anul 1074 (anul Facerii 6582), redactorul cronicei ne vorbete despre boala i moartea egumenului Theodosie.

<Nam apune cateva cuvinte, zice cronicarul, despre moartea

sa>>. Cu aceasta imprejurare ne vorbegte i-despre alti pustnici,.

despre Damian, Jeremia, natei, Isaac.

Sa fie oare acelai autor care, in anul 1051, a fost primit
In manistire, in varsta de 17 ani, de catre staretul Theodosie,
a carui vieati tim precis ca a descris-o? Sau sunt mai multi:
autori cari vorbesc despre aceti pustnici, dupa cuan se credede obiceiu 1) ?

Subt anul 1091 (anul Facerii 6599), analistul, vorbinor

sin persoana intaia,ne povestete ca din indenmul egumentului

ski, a eautat osamintele stantului Theodosie, mort in anul

1074, ca s le desgroape de la locul lor i sa le inmormnteze
In noua biserici ce fusese zidita de acelai Theodosie, pe cnd
era ilia' in vieat.a. Cele ce va istorisesc, ziee cronicarul, le

spun nu din auzite, ci sunt lueruri pe cari eu insumi le-am

Caci, a venit la mine egumenul i mi-a zis: <<Sa mergem

la petera lui Theodosie... A doua zi dupa ce 1-au inmormantat

episcopii ce se straneesera dela Vladimir, Cernigov, Juriev, Pereiaslavl, s'a celebrat o mare serbare>>. In urma, cronicarul a-1) Cf. Eugen Seepkin, Zur Nestorfrage, in Archiv fiir slavische
XIX, a. 1896, p. 500.

www.dacoromanica.ro

12

daoga: Cat ma privete pe mine, pacatosul, servitorul i conu

se adresa in rugaciune sfintului Theodosie,
tiu cum sa laud mai cu vrednicie vieala ta i cumpatarea ta,
i de aceea nu voiu spune cleat cateva cuvinte...>>.
pe cind se facea desgroparea osemintelor, episcopul din

larul tu

Vladimir, *fan, vizu o roati spre risrit, deasupra peterii

dela Kiev i inlelegfind ea' tocmai atunci se facea transportarea
osamintelor sfantului, a incalecat pe un cal in graba i impreu-

na cu Clement, pe care in urma 1-a numit stare/, a alergat

-spre Kiev.

Acest stefan, episeop, ajunge apoi egumen in minastirea

fie ca
Peterilor gi lui ar urma, dupi aratirile cronicei,
succesor Clement. In lista egumenilor insa nu gasim pe acest
Clement, caci dupi stefan urmeazi ca egumen Nikon, pe care
11 gasim de trei ori amintit in cronica noastra, ca 'Irma al lui
tefan. Este o contrazicere ce o constatirn in text i un argu-ment pentru pluralitatea autorilor acest,ei cronici.
Subt anul 1096 (anul Facerii 6604), Polovcii, adeca
Cumanii pustiesc, subt conducerea efului lor Boniac,
Kievului. Cu aceasta imprejurare, ei venira i la manistirea
Pegterilor, wide noi ne gaseam in chilii, odihnindu-ne dupa
utrenie; au spart uile i au inceput s jefuiasea>>. Autorul cronicei era martor ocular i a asistat la toate ticaloiile Polovcilor. i, cu acest prilej, el ne vorbete despre Torkomani, Torci,
Pecenegi gi Polovci cari se trag, cu totii, din Ismail i pe cari
Dumnezeu i-a trimis ca pedeapsa pentru cretini. In acest an,
autorul cronicii ni se arata ea un simplu calugar din manastirea Peterilor.
Subt anul 1097 (anul Facerii 6605), analistul ne vorbegte despre tratativele dintre Sviatoslav II, principe in Kiev
David principe din Vladimir. Principele David, apune croniearul, a trimis dupa mine i mi-a zis: Te trimit pe tine, Vasile,
du-te la Vasilko, care poarta acelai nume ca i tine i spune-i...
apoi, eronicarul continua: M'am dus la Vasilko i i-am co-municat vorbele lui David...

Ar rezulta din acest pasagiu c redaetorul cronicei noastre se numefe Vasile. Sit' fie oare numele Vasile, numele de
botez al lui Nestor, dupa cum au sustinut unii 1) ? Ori va fi
1) Cf. E. Scepkin, op. cit., p. 504.

www.dacoromanica.ro

13

fost acest Vasile un om de incredere al principelui i cronicm

reproduce aci, in stil direct, evenimente petrecute, in afara de
acliunea directi a autorului acestor anale. Chestiunea ramane
inca nedeslegata 1).
Subt anul 1106 (anul Facerii 6614), analistul ne vorbegte despre moartea lui Jan Viata, in varsta de 90 de ani,
<<Dela el, spune autorul, am aflat multe lucruri pe cari le-am
consemnat in aceste anale... Mormantul su se gasete inteocapela din manastirea Peterilor>>. Ad este vorba de sigur despre un cilugar, frate bun cu analistul nostru, i un izvor principal de informaliuni pentru oronica.
Unul dintre cele doua manuscrise originak, in cad ni
s'au pastrat aceste anale ruseti, se termina cu urmatoarele vor-

be: au Silvestru, egumenul manastiri Sfantului Mihail, am

Beds aceasta carte de anale, In nidejdea harului lui Dumnezeu,
subt domnia principelui Vladimir din Kiev, in anul 6624 (1116
d. Chr.). Cine va citi aceasta carte 6i se roage pentru
S'ar parea, deci, ca autorul dstoriei anilor trecu/i>> este.
Silvestru, iar nu Nestor, care nu este amintit niciirea in intrea-

ga carte. Cu toate acestea, critica a dovedit di nu egumenul

Silvestru este autorul cronicei i ea, in or; ce caz, mai de graba_
trebuie considerat, ca redactor al acestei ,carti, Nestor decat Silvestru, pe langa toate evidentele contraziceri ce le inalnim in
ea. Dovezile mai vechi sunt unanime intru a recunoate paternitatea lui Nestor.

In Paterikonul m.nsirli Peterilor dela Kiev, o colectie

de descried ale vieii calugarilor din aceeni ministire, ni s'a
pstrat doua scrisori, dintre cari inteuna calugarul Polycarp,
adresandu-se egumenului Akidin, numete pe Nestor nu numai
de autor al unor anale, dar i ca autor al descrierii vielilor ea"lugarilor Damian, Isaac 1 allii, descrier; cari se gasesc i in

cronica noastra, subt anii 1074, alaturi de descrierea

Sfantului Theodosie.

Critica moderni insi a stabilit ca de fapt Nestor este au1) Dupil L. Leger, Chronique dite de Nestor, p. X11, pasagiul acesta
fi interpo/at.

www.dacoromanica.ro

ar

14

torul unei Lectio despre vieata i moartea fericitilor martiri

Boris i Gleb i al unei vita a sffintului Theodosie 1).
E natural sa se giseasci i unele nepotriviri intre cele ce
ni se spune in viena sfantului Theodosie i cele ce intalnim
In cronica. Aceste nepotriviri privesc atat informatiunile refexitoare la fundarea i desvoltarea ulterioara a mingstirii, cat
i cele referitoare la personalitatea i moartea lui Theodosie.
Intre atele in Vita Theodosii, Nestor ar fi venit La manastirea
Peterilor subt egumenul Stefan, in cronica, subt egumenul
Theodosie.

Unii istorici critici, pornind de la aceste deosebiri de informatiuni, au emis pirerea c redaotorul cronicei noastre
ar fi utilizat in adevar o cronici scrisa de Nestor, dar ca a,cea
-cronica original s'ar fi pierdut2).

S'a cautat de multeori si se arate ca adevgratul autor

cronicei ar fi Silvestru, despre care am vorbit mai sus. Dar,
In afari de indicatia de la sfaritul ananusorisului Laurentin,
despre care am a.mintit, nici un alt argument nu gasirn in favoarea acestei ipoteze. Mai intai, Silvestru n'a fost caluggr in
-mangstirea Peterilor, mide a fost scrisi cronica i, in al doilea

rand, nici odata n'a trecut in istoria ruseasca Silvestru, ca un

reprezentant al scrisului, pe cati vreme Nestor a fost considerat
In totdeauna de urmaii sii, ca un mare scriitor rus. In vechea
litaratura ruseascihiitlinim adeseori pe Nestor, jar 11(1.1 pe Silvestru, dei, din punot de vedere cronologic, ar fi putut si fie
i el colar al lui Theodosie. Dar, nimenea i nici odata, n'a in*cheat pe Silvestru, ca fiind calugar in manastirea Peterilor.

In afara de aceasta, mai exista un argument ce pledeazi

impotriva paternitgtii lui Silvestru. El figureazi ntunai in manuscrisul Laurentin i, chiar i aci, nurnai subt anal 1116, pe
cati vreme cronica se termina ca anul 1113.
Intru cat cel de al doilea manuscris original, manuscrisul
ITypatic, mai complet deck ce! Laurentin, ne spune precis ort
aceste anale ruseti au fost scrise in mangstirea Pesterilor, unde

Silvestru n'a fost calugar, este de presupus ca Silvestru a Gout mai mult o copie, dupi cum s'au mai facia atatea copii de
atunci incoace. Si, mai este posiihil ca Silvestru sg fi luat o mai
R. Trautmann, Die altrussische Nestorchronik, 1931, p. XVI.
E. Scepkin, op. cit., p. 508.

www.dacoromanica.ro

15

mare parte chiar la prelucrarea operei originale. De altfel se

gtie c vechile anale, i in vestul Europei, se completan de multe

ori prin fel de fel de interpoliri 1 erau mirite prin aa numitele Continuationes.
pstrim nuCronica lui Nestor
Aprecierea cronicei.

mirea de cronica lui Nestor, dupi un obiceiu astizi consacrat

de toat lumea, chiar daci Nestor n'ar fi autorul, sau singurul
este o operi mai mutt sau mai putin unitar. De,i
ei autor
caracterul de anale o face, chiar prin definitie, lipsiti de unitate, totui se poate vedea o introducere in materie i o desvoltare a materialului istoric. Acesta este cu atat mai desvoltat, cu
ct lucrarea se apropie de sfiritul ei. Saritul este brusc i
coincide probabil cu moartea autorului.
Scriitorul i urmirete de aproape planul lucririi i telurile ce-i pune inainte. Principala sa preocupare este de a fixa,
cum s'a format poporul rus, de unde vine numele de Rus la
aceste popoare slave, cum s'a desvoltat vatra tirii ,care este Kievul i cum s'a ajuns si se formeze din mai multe principate
singur principat cu reedinta la Kiev. Si, spre a ajunge s stabileascrt aceste fapte, recurge la tot felul de izvoare istorice
pini i
probabill
merge aa de departe hick niecacete
legenda c intemeietorul cetitii Kiev ar fi fast insui apostolul
Andrei.
Cronicarul trateaz evenimentele de la inceputurile nea-

mului su i pini in zilele in care tritiete, sau, mai precis

spus, dela Rurik, primul principe rus, intemeietorul dinastiei
Rurik i pink' in zilele lui Vladimir Monomachul, deci, dela
anti 862 piing la anul 1110, un interval de timp de doui veacuri i jumitate.
De notat este sentimentul religios profund ce se intalnete
mai la fiecare pagini din aceasti perk'. Reflectiile religioase
i motivirile religioase transpiri la tot pasul. Nu numai
dar, exaltnduti sentimentele, autorul, din monoteist ce este,
*e preface intr'un dualist convins, contrar doctrinei cretitv:t.
In toate imprejurrile se di o lupti drje intre bine Orin, intre
Dunmezeu i Diavol. Acesta din urmrt are o putere enormi, pe
care autorul se gisete mereu nevoit si o combati. Firete,
biruitoare iese in totdeauna divinitatea cea buni. In general,
citind cronica, i face de multe ori impresia c citeti biblia,
iar nu o carte de istorie, tratin.d evenimente sivarite de laiei.
www.dacoromanica.ro

16

0 lucrare de intinderea acestei

lzvoarele lui Nestor.
c-ronici nu se poate concepe, provenind de odat, ca un deus
machina, nu se poate concepe nark' izvoare. Acestea se pot urmri in insgi cronica.
Scriind la Kiev, reedinta marelui principat rus i centrul
politic al lumei slave de pe acele vremuri, redactorul cronicei
nu putea si nu aibii contact cu curtea princiar. Nestor a putut, deci, avea la indemni archiva curtii. Si, de sigur, cele patru tratate cu Grecii din Byzant unele din ele reproduse in
intregime i constatate astzi a fi fost autentice
i-au fost
procurate, fri indoialg, de archiva princiarg.
Apoi, ca izvor principal, va fi avut de sigur Nestor, in primul rnd, traditiile orale. In aceemi mingstire, se &eau alituri de sine, intre aIii, doi bAtrni despre curi el insui ne spune cg tiau multe lucruri. Despre unul din ei, despre Jeremia,
ne spune ci era un frate ciluggr ce-i aducea aminte de botezul Ruilor i care avea darul profetiei, deci va fi fost un om
inventiv. Dela al doilea bitran, Jan Viata, despre care am
amintit i mai sus, Nestor ne spune ci a invitat multlfrlucruri
pe cari, ni-o apune expres, le-a consemnat in analalele sale.
Cronicarul nostru, fiind un om invglat, 1 un profund cunoscitor al vechiului 1 noului testament, era de sigur familiarizat cu eronicile greceti i bulgare 1, in special, ne eiteazg pe
Georgios Monachos numit i Hamartolos, dela care imprumuti
mai multe pasagii 1). De asemenea ni se citeazg Methodios, episcopul din Patara, care a scris prin veacul al III-a 2).

De asemenea, cronicarul Nestor a introdus in text mai

multe legende, frg a fi fost prelucrate de el. Varietatea stilului constatatg de critica moderng este dovada eigurg a acestui
fapt 8). Astfel de legencle aunt cea despre moartea lui Boris
i Gleb, cea despre orbirea lui Vasilko, cea despre Methodiu,
calcatg uneori intoomai dupg legendele pannonice, apoi, cea
despre liberarea Bielgorodului, toate acestea luate din traditia
Miklosich, in editia sa, Chronica Nestoris, din 1860, reproduce pasagale greceati ale lui Georgios, utilizate de Nestor.
In sec.. XI exista in Rusia o tnadaseere in L buigarii a lui Methodios
din Patera. Cf. Suchowlinov, Sbornik, 85, 114, la Trautznann, op. cit., p. 247.
Cf. Trautznann, op. cit. ne dii intreaga bibliografie a stadiilor privitoare la cronica lui Nestor.

www.dacoromanica.ro

17

slavi 1 vareg, traditie care va fi existat, fr indoiali, in timpul compunerii cronicei lui Nestor.
De aiderea, lunga expunere a dognei cretine, pe care
redactorul cronicei ni-o inftiraz cu prilejul incretinrii Ruilor de cAtr Greci, este scoas dupi traditiile greceti i bulgare.

Compus de unul sau mai multi redactori,

cronica lui Nestor ni s'a 'Astral in doui manuscrise originale
Codicele.

i in foarte multe copii. Primul manuscris se numete Laurentin

i este de provenient din Suzdal, din regiunea Volgii, scris

de un cilluggr numit Laurecnitin care ni la transmis, la anul
1377, dup primul original. Al doilea manuscris, scris ea i eel
dinti pe pergament, poarti numele de Hypatic, fiindci el provine din mnstirea Sfntului Hypatie din Kostrana din regiunea Volga i apare ctiva ani numai dup codicele Laurentin. Primul rnanuscris, ce! din Suzdal, merge pfin la anul 1110,
cel de al doilea, cel din Kostroma, merge pn_ la anul 1113.

Cronica lui Nestor pune in discutie i uneori chiar solutioneai o multime de probleme de cea mai mare important pentru istoria politica, cultural, religioas etc. a vecinilor notri
dela Rsrit. Intre aceste probleme cari se discut mai mult in
timpul din urm, in mare parte tot pe baza textului acestei cronice, este cea privitoare la originea poporului rusesc. Daci Ruii sunt de origine finic ori vareg, daa cultura lor hi are temeiurile in cultura nordic sau normanic a Scandinavilor ori
in cultura popoarelor sudice, in special a Grecilor, printre eari
Varegii au tr'it mai mult vreme, sunt cestiuni cari, rick de
interesante ar fi i pentru noi, le lism nediscatate 1).
Dei cronica lui Nestor, spre deosebire de alte cronici, nu
prezint nici un fel de falsificri, totui, fie dinteo nebgare

de seami, fie dinteo lips de critic a izvoarelor, are i ea

nnele contraziceri i chiar, dupi cum constat Trautmann unele omisiuni tendentioase. Astfel, bunoarii, cetatea Pereiaslavl,
dup o indicatie, este amintit in anul 907, iar dup alt indicatie, de mai trziu, ar fi fost intemeiat numai in ami! 993').
Cf. Ad. Stender-Petersen, Die Varigersage
Bittner, in Germanoslavina III, 1-2, 1935, p. 178.

observatiile lui Konrad

Cf. Cap. 21 i 45.

www.dacoromanica.ro

18

In general, relatiunile Rusiei cu tarile din apus stint putin desvoltate

Pentru noi, Rarnanii, cronica lui Nestor este

Volochii.
de o importan ti deosebita, In ea gisim cea dinti informatiune
despre existenta noastra ca popor la nordul Dunarii. Importanta informatiei oregte cu Lail mai mult, cu cfrt ea este coroborata
ani mai tirziu, cronkarul din
de datele ce ni le procura,
Ungaria, Anonymus. 5i la Nestor, ea gi la Anonymus, nu este
vorba numai despre o populatiune romineasci, ci de un popor
romfin, de sigur Cu organizatie politica, ce va fi fost
dar totusi asa fe!, inch poporul romnesc s poata purta ray.boaie.

Faptele date la iveali de Nestor sunt cu atfit mai surprinzatoare cu cat, intre cronicarul rus gi intre cronicarul ungur,
ori crank...aril unguri, nu se constata nicio relatie. Nu se poate
stabili nici o legitura intre unii gi intre alii, dei ei ne povestesc despre aceleagi fapte gi dei aratarile lor coincid.
Trecerea Ungurilor pe lingi Kiev, in drumul lor spre apus,
popoarele ntlnite in cale gi mai ales luptele ce .au purtat Ungurii la venirea lor cu Romnii spre a cu.ceri tara ocupata de
acegtia si de Slavi stint fare cari sunt istorisite la fel gi de eronica ruseasci si de cronicile unguregti. i, fara indoiala, daca
procesul de desnationalizare a Slavilor ar fi fost eu totul terminat in vechia Ungarie la sosirea Maghiarilor, aratarile analistilor ar fi fost mai precise gi nu ar fi lisat uneori sa se intrevaza numai ca atunci cind ele vorbesc de Slavi este a se intelege in acelasi timp gi poporul romanesc.
Iati in intregime pasagiile lui Nestor in cari el ne vorbegte
despre Romani, ramfinfind ea inteun Apen dice sa dm gi textul
slavon.

1. Vorbind, in capitolul I, despre impartirea diferitelor

regiuni intre fiii lui Noe, intre Sem, Ham si Japhet, cronicarul
Nestor ne apune:
1) Torautmann, op. dit., arat eu destule anainunte evenimentele importante

cari ar fi trebuit si se gilseasc in aceast cronici ea d. e.: Cistoriz Eupraxiei,

fiica lui Vsevlad ou Hattie al IV; disitoria Almei, fijos a doua a lui Iaroslav,
cu Henric din Franta; aolia papei citr principele Vladimir spre a impiedica
botezul dup ritul grec; oisitoria lui Iaroslav cu fiica lui Olaf din Suedia; Bella
Olgei din 955 cure Otto T din Germania etc.

www.dacoromanica.ro

-- 19
partea dinspre marea Pontului (Euxin), Iaphet a cuprins spre Nord, Dunirea, Nistrul gi muntii Kaucasus, adecii
ai Ungariei, gi de aci pink' la Dnipru gi celelalte fluvii ca Desna,
Pripet, Dvina, Volchov gi Volga care curge spre rsrit, spre
regiunea lui Sem. Deci, in partea lui Iaphet, locuesc Ruii, Ciui celelalte popoare ca Merii, Muromii, Vesii, Mordvinii,
zu
Ciuzii Zavolochisii, Permii, Pecerii, lamii, Ugrii, Litvanii, Semgalli, Kurii, Letgalli, Livii. Iar Legii, Prusii i Ciuzii locuesc
lng marea Varegii. Lng aceasti mare locue,sc gi Varegii
pn spre rasirit, spre regiunea lui Sem. $i tot Ling acea.stii
mare locuesc ei spre apus pinii la tara Anglilor gi a Volochilor.
De semintia lui Iaphet se tin gi Varegii, Suezii, Norvegii, Gotlandezii, Rugii, Anglii, Galitienii, Volochii, Romanii, Nemtii,
Carolingii, Venetienii, Francii gi alte popoare. Ei locuesc de la
apus spre miaz zi gi se invecinesc cu popoarele din semintia
lui Ham>>.

2. In capitolul III, vorbind despre popoarele slave, cronicarul Nestor ne spune:

<Multi ani in uring, Slavii se stabilir* la Dunre, unde
este acum tara Ungurilor gi a Bulgarilor. De aci Slavii se respfindiri pe piirraint gi au primit nume dupi lnile unde s'au agezat. Astfel ei venir' gi se agezara unii pe malurile Moravei gi se

uumira, unii Moravi iar ailii Cehi. Si, de asemenea, se num5ril printre Slavi: Croatii cei Albi i Srbii gi Carintienii. Iar
and Volochii atacari pe Slavii dela Dun'ire gi se stabiliri intre
ei i-i asupririi, cegti Slavi plecar gi se stabiliri pe Vistula
gi se numiri Legi; dintre acegti Legi se numir unii Poliani,
alli Lutici, allii Maeovieni, iar allii Pomerani. De asemenea,
venir acegtia gi se agezarg pe Dnipru gi s'au numit deagigderea Poliani, iar allii Drevliani 1), fiindc' locuiau in mijlocul
p'durilor. Altii se stabilirii intre Pripet gi Dvina gi se numirg
Dregovici; apoi alii se agezari pe Dvina gi se numiiii Polociani,

dupi numele unui riu ce se chiamil Polota care se varsi in

Dvina. Slavii ce se agezara in jurul iacnlui limen igi p5gtraiii
numele lor gi funidari o cetate pe care o numiri Novgorod;
altii se stabilira pe Desna, pe Sem gi pe Sula gi se numiri Severiani. $i astfel s'a inprgtiat poporul slay; dupi ei s'a numit
scrierea lor
1) Derev in rusegte insemneazi piidure, pole, eiimpie.

www.dacoromanica.ro

20

In capitolul VIII vorbind despre invazia Bulgarilorr

Ugrilor i Obrilor, cronicarul Nestor ne spune:
<<Pe and poporul slay traia la Dunare, dupa cum am spus,.
venir ii din Scythia, anume dela Chazari, popoarele numite Bulgari i se stabilira la Dunare i oprimarii pe Slavi. In urma ve-

nir a Ugrii cei Albi i luara in stipinire Tara slava, dupa ce

alungara pe Volochi, cari mai inainte ocupasera tara slavi.
Aceti Ugrii anume i-au facut aparitia In timpul imparatului
Heraclius i merseri cu el') impotriva regelui Perilor Chosroes. In acelai timp aparuri. i Avarii, cari pornira impotriva
imparatului Heraclius i era aproape si-1 faca prizonier. Aceti
Avari se luptarii impotriva Slavilor i supusera pe Dulebi cari
erau Slavi i violentara femeile Dulebilor: cind un Avar voia.
si calatoreasci undeva, nu punea si se injuge un cal ori un bou,.
ci poruncea sa fie injugate la car trei sau patru sau cinci femei i s traga pe Avar; astfel asupreau ei pe Dulebi. Erau
aceti Avari anume mari de statura, ingimfati in sufletul lor..
Dumnezeu i-a pedepsit i ei murira cu totii i n'a mai rimas.
nici un singur Avar. i astazi mai exista in Rusia proverbul:.
Au pierit, ca Avarii, dela cari n'au rimas nici urmai nici motenitori. Dupa acetia ns venir Pecenegii i apoi, in stirit,.
trecura pe la Kiev, in timpul lui Oleg, Ugrii cei Negri.
In capitolul XIX, vorbind despre rizboaele lui Oleg cu
popoarele vecine, cronicarul Nestor ne spune:
<<In anul 6406 Ungurii trecuri pe ling Kiev, peste muntele care i astazi se numete Ugorskoje 2) i au ajuns la Dnipru
i-i intinsera corturile, caci ei erau nomazi, cum sunt i Polovcii. Venind din rasarit ei mergeau in grabi prin muntii cei
nali cari se cheama unguretis) i incepura sa se lupte cu Volochii i cu Slavii cari locuiau acolo. Cfici mai inainte vreme locueau acolo Slavii iar Volochii supusera tara Slavilor. In urma
Ungurii gonira pe Volochi 1 luara in stapinire aceasta tara 1

se aezara cu Slavii impreuna pe cari i supusera i de atunci

tara se chiama Ungaria. Si Ungurii se apucara sa poarte razboiu
cu Grecii i pusttiira Thracia gi Macedonia pina a Thessalonic.
Apoi incepura si se rzboiasca cu Moravii i cu Cehui. Caci poCu el. Cf. Schlzer, op. cit., I. p. 116.
Ugors Koje, muntele Ungurilor.
Muntii unguresti, Carpatii, numiti i Caucasus.

www.dacoromanica.ro

21

-porul slay este unul singur: Slavii cari lacniau la Dunre gi au

lost supfuli de Unguri i apoi Monavii gi Cehii gi Legii gi Polianii eari se numese acurn Rugi. Pent= ei s'a tnadus mai intai

In Moravia sfanita Scriptur care, redactat ea scrisul gi in

slavon
limba ilor
rilor de la Dunre.

a fost transmis Rugilor, ca gi Bulga-

Cine sunt acegti Volochi, amintiti in cele patru pasagii ale

cronicei lui Nestor? Ei nu sunt deck Vlachii lui Ananymus gi
ai celorlalte cronici medievale, cuvantul, <Mach suferifid in
gura popoarelor germane, slave gi turanioe fenomentul fonetic
mumit epentez: Vlach-Valach, Grad-Gorod, Kris-Krs Brassu-Barasu, Bliaj-Balazs, Krai-Kirly, cneaz-kernez, vrabie-vereb,
grebla-gerebla, etc.
Romanii nu s'au numit pe sine niciodat Vlachi, ori valachi, ci numai rumni sau romni 1). Numirea de Vlach ne-a fost
data' de strini. Ea este foarte veche gi dup credinta noastr

ea ne-a fost data' mai inti de Germanii cari au locuit la noi

gi anume de Gati. La aceast concluzie ne duce faptul
cA numirea de Vlach o intalnim tocmai in secolul al VI, &pi

In

0-onirea Gotilor de Huni, gi anume pentrn intaiag data' la scriitorul grec Malalas, contimporan cu impiratii din Byzant, Justin
ki Justinian 2).
Acest Malalas, vorbind despre regina Hunilor Sabiri, ne
-apune: <<Cam in acelagi timp, s'a wilt cu Romanii gi o fernee v-

duv, regina Hunilor Sabiri, cu mumele de Boa, vestiti pentru

-puterea gi intelepciunea ei. Aceasta era mama a doi fii minori
avand subt puterea ei 100.000 de ogteni, stpanea regiunile hunice, dup moartea sotului ei Blach 8). Firegte nu putem face
o apropiere intre acest nume gi cel dat poporului roman. Canstatm numai existenta cuvantului gi, in acelagi timp, semnalm
faptal c, unii scriitori din veacul al XVIII, intemeandu-se pe
aceast artare a Chronografilor byzantini, au sustinut originea
aziatic a Romanilor.
Cu trecerea vremii, c:ind o pinta' suprapusii a luat conducerea Ora,
euvantul de ronnin a auns in Muntenia i In Moldova in inte/esul de rob sau
-de viola'. Cf. C. C. Ginreseu, Inst. Rom, I, p. 238. In Ardeal insi ouvitntul <mumin eau vromin
piistrat intotdeauna intelesul u etnic.
Malalas. Chronographia, LXVIII, ed. Bonn, p. 431.
Istoricul Theophanes in Chronographia sa I, p. 269, ed. Bonn, ne
forma cu epentez Balah.

www.dacoromanica.ro

22

Numirea de Blach credem a o intalni in cuvantul i mai

vechiu de Blachernae, citat in cronica lui Nestor, ca fiind
insemnat earlier in Constantinopol. Aci se gsea .1 o prea vestiti biseric, inchinati in cinstea Maicii Domnului 1 in care
se afla pstrati o mantic, ficatoare de minuni, a Prea Sfintei.
Fecioare 1).

Numirea de Blachernae provine, dup istoricul Genesios,

contimporan gu Porphyrogenitul, i care fcea parte din istoricii de la curtea aceetui impirat, de la Blachernos, un duce scyth,
oanorit la Constantinopol 2) ; iar Blachernos ar fi un nume compus ,din BMX 1 e-Pvos, vlstar. Cuvantul Blachernos ar insemna, deci, vlstar sau fiu de vlach, lar Vitachernae ar fi o colonic
a populatiunii romnegi de langi Constantinopol, venite dinspre Scythii, dela Nardul Dannii, inainte de mijlocul veacului
al V-a 8).

Numirea aceasta de Vlach, dat pop oarelor romanice de

Germani, mai intai, i apoi de popoarele slave 1 turanice, modificand euvntul firete dup fonetisrnul limbii ion, in Voloch,-

Bloch, Valach-Black, Blas, Olah, Ulag etc., continua' pan in

ziva de astzi s fie data' poporului roman, uneori in sens peiorativ sau chiar ca batjocurrt, dei, precum am spus, Romanii
nu s'au numit pe sine nici odat altfel decal ruman sau roman..
Dar, fiinde, in decursul vremurilor, vieata Romanilor s'a
desfkurat, in mare parte, ca vieali de pstori, putnd ei astpstreze avutul, numirea
fel mai uor, in timpuri turburi,
de Valach a primit acceminnea de pstor.De altfel, pastoritul
considerAm ca o treapt social inferioar agrinu trebuie
culturii, ci, din contra', superioar acesteia din urm, intrueat
vieala de pstor impiic in sine mai multi libertate i avant sufletese dec.& vieata lipit de glie a agricultorului.
Despre Vlachi gsim nenumrate menliuni, mai ales in izvoarele byzantine i ei sunt aceimi cu Volochii din cronica lui
Nestor.
Dintre cele palm" pasagii citate mai sus din analele ruseti

mai multi btaie de cap a dat istoricilor artarea, repetat de

Bibliogvafia Blachernelor In Pauly-Wisssowa, Real.Ency, sub voce si
in Ducange, Glos. sub voce
Genesios, Regain lib. IV p. 85, ed. Bonn: BXaVpvalq earl!) T1VO
dpX11To0 La5aou BXaXtpvou etvaipeatvroq icEi(Ye Tropipavai.
Cf. IL Glierghel, Cdteva contribu;iuni la cuprinsal noyiunei cuvantului4 Vlach, in Corn,. Lit. LII anul 1920.

www.dacoromanica.ro

23

trei ori, c Volochii lovind pe Slavii aezati la Duniire, in regiunile panonice, i-au silit ski pAriseasci locuintele i s plece

unii spre Nord, spre Vistula i in alte piji, iar pe altii s rAmini pe loe, supui acelormi Volochi, cu cari au trAit impreupfini la venirea Ungurilor.
Istoricul german Schlzer care a studiat, la inceputul seco.
lului trecut, inteo lucrare in einci volume, analele ruseti ale

lui Nestor,pfini la a. 980a crezu,t, intfii, c Voloehii, deapre

cari se vorbete in cronicA, sunt Italieni, fiindc subt numele
de WAleche, pe care II identifica cu Volochii, se intelegeau Ita-

lienii i in general popoarele romanice ;Walland era Fran/a

i Italia ; mai arziu insi a admis prerea istoricului polon
Dlugosz care a erezut ca e vorba, in aceet pasagiu al lui Nestor,
de Longobarzii, cari au gonit pe Slavi, Lomgobardis Slavos e
Pannonia pellentibus; in cele din urmA ins, dnduti searna
nu poate fi vorba nici de Italieni cari, de altfel, nu existau pe
in Italia nu erau in timpul formArii
acea vreme ea popor,
cronicei cleat Romani i Venetieni,
1 nici de Longobarzi
cari dupi infringerea Gepizilllor trec in Italia, a .emis pinerea
pe care o impArthim 1 noi c in adevAr Slavii au suferit in
Pannonia o infrangere din partea Volochilor, in urma eAreia

eau imprhtiat unii apre Sud, iar altii spre Nord. Aceasti infrA'ngere in afarA de cronica lui Nestor, nu o intfilnim consemnati nic.iH aiurea in istorie.
IatA ,chiar vorbele lui Schlzer 1) : <<Aceti Volochi nu sunt

niel Romani nici Bulgari nici Wlsche, ci Vlachi, urmai ai

marei i strivechei semintii de popoare a Thraeilor, Dacilor i
Getilor, cari, i acum, hi au limba lor proprie i, cu toate asupririle, locuesc in Valachia, Moldova, Transilvania 1 Ungaria
In numAr de milioane. SA admitem, continu' Schlzer, cA subt
acest mime nu se vorbete nicAirea de ei in istorie inainte de
veacul al 11-a. Ei insA au locuit inteun col de lume care, dupA

ce impiratul Aurelian i-a retras din Dacia pe toti eolonitii

romani gi a pArAsit lumea dela Nordul DunAril, a ramas in decure de mai multe secole o terra in,cognita. Ca sA fi pierit cu
totul de atunci acele natiuni de pe suprafata pAmntul este a
priori cu totul neprobabil. Vor fi fost, timp indelungat, apAsati
de Goti i apoi de Huni i de altii; de toti ns s'au liberat. Ce
1) Schlzer. Russische Annakn, III, p. 145.

www.dacoromanica.ro

24

s'a petrecut dupa aceea in marea lor ar primitiva, intre sec..

al V gi al IX-a, despre aceasta istoria nu gtie decat pulin sau
nimic; gi ceeace ea ne apune nu este cel pu/in in contrazicere
Cu afirmarea lui Nestor ci a fost o vreme cind acegti Vlachi
(poate din Transilvania) au pornit un atac asupra Pannoniei
gi au ajuns stapani peste locuitorii slavi de atunci ai acestei
OH.

Istoricii nogtri din ultima jumatate de veac ne clau impresia unei complete discurajeri, atat din cauza atacului violent
gi bine pregatit al lui Roesler gi al 2coalei sale, in frunte cu
Hunfalvy, Rethy i alii, cari, cu argumente quasi gtienVice, au
tagaduit continuitatea elementului daco-roman la Nordul Du.
narii, cat gi in urma intervenOei filologilor nogtri cari, nebeinuind macar influenta limbii Dacilor asupra formarii graiului
izostru, au suqinut c neamul romanesc nu s'a putut forma deck in Peninsula Balcanica, subt directa inraurire a idiomulni
iliric. i astfel, Xenopol, bunaoara, sleindu-gi puterile in cantarea de argumente impotriva teoriei roesleriene, s'a retrangat
In dosul parapetului gi lipsit de curajul unui Hagdau, predece;
sorul arm, a pastrat cu sfieala linia de aparare, fira s indrilzneasca s'g mai ja ofensiva. Si ca Xenopol, au pastrat timorali
ceilalli istorici ai nogtri aceeagi timida prudenta.
Dar, Nestor ne spune clar ca a existat poporul Volochilor, amintiti alituri de Romani (Randeni) gi de Vene/ieni; ca
nu ni se spnne
acest popor al Volochilor s'a luptat candva
anume and cu Slavii pe cari i-au batut gi i-au silit s-gi piiraseasca, unii cel putin, locuin/ele lor; iar cand au venit Ungurii, acegtia au dat peste Romani gi peste Slavi, i-au invins gi
de atunci lara lor se numegte Ungaria.
Simion Mangiuca 1), gi dupi el Xenopol 2), necutezand
se bazeze prea mult pe aritarile precise ale lui Anonymus gi ale
celorlalte izvoare medievale, au crezut c <<singura interpretare

rationali a spuselor lui Nestor este a raporta cuvintele lui la

cucerirea romani de pe timpul lui Traian gi la efectul ce aceasta
cucerire trebuia
aiba asupra popoarelor sarmatice pe cari
Nestor le arata ca Slavi, cari traiau in Dacia, alaturi de Daci>>.

Socotim ca atat Xenopol, cat gi toli ceilalli istorici cari,

Romiinische Revue III, I. a. 1887.
Xenopol, 1st. Rom.. II. p. 137.

www.dacoromanica.ro

25

Jupa' el, au admis aceeni interpretare a textului lui Nestor,

suart pe o cale gregita; i ca, mai mult din timiditate,a de care
-vorbeam .mai sus i dinteo excesiva prudenta, n'au tras toate
concluziunile cari irebulau trase din coroborarea textelor cronicilor i din logica faptelor i c nurnai Schliizer singur a avut
intuitia exacta a evenianentelor, cand a sustinut ca <<a fost o
vreme cand acegti Vlachi (poate din Transilvania) au pornit
un atac asupra Pannoniei i au ajuns stapani peste locuitorii
slavi de atunci ai acestei tri>>.
Caci avern convingerea nestrimutati, manifestata de altfel
cu oare cari ovaeli 1 de allii, ca au existat, inainte de venirea
Ungurilor, mai multe organizatiuni teritoriale romanegti, mal

multe voivodate sau poate republici federative, in stare si

poarte rizboaie, fie impotriva celor ce ar fi navalit in tara lor
,dinafari, fie impotriva caer cari vor fi izbutit sa se stabileasca
intre ei de mai inainte. Ace,ste organizatiuui teritoriale vor fi
fost de sigur, uneori curat romanegti, alte ori romano-slave ori
romano-bulgare, etc.
Ducatele ce le constata, odinioara, urgisitul 1, in urma,
reabilitatul Anonymus, nu numai in Transilvania propriu zis,
dar i in Banat i in centrul tarii unguregti
acel dux Bihoriensis, cuscrul lui Arpad, traia doar aproape in mijlocul fostei
Ungarii
existenta unei puternice garnizoane in cetatea Vesprem, de dincolo de Manare, formata din populatia romanica

din imprejurimi, garnizoani cu care ducii unguri Usubu i

Eusee au trebuit sa dea upte crancene, de o saptamana Intreaga, silindu-o in stargit sa paraseasca localitatf3a i si se retraga spre tara Theotonicilor. i care garnizoana presupune o organizatie politica a populatiei romane sau romanisate,
vlache
numite in cronici 1)
din Pannonia, la fel cu cea dedincoace
de Tisa; apoi, existenIa atator sate i atatea numiri topice valeche, constatate ciliar in documentele unguregti, ca afrandu-se

in Pannonia i in Nordul Ungariei 2), ne indrituesc s credem

ca au trebuit sa existe formatiuni teritoriale i politice romaneti cari vol. fi purtat lupte cu Slavii din Pannonia i de la.
Cf. Revista Istorica, XX, 4.
Cf. Artioolee noestre din (Universal din 27,X.1930 i 24 XII 1942 i
N. Drilgan, Romnii in veaourile IXXIV. Condtele fordirelii Hung, cin graiul
locuittorilor din d'ea provincie, se cherna daca.

www.dacoromanica.ro

26

Dunire, dupi cum ne afirmi cronica lui Nestor, ci vor fi

biruit pe acegti Slavi, cari, neputand suporta dominatiunea
vor fi emigrat unii spre Nord sau
romneasca
valachi
spre Sud, iar alii acomodandu-se imprejuririlor, vor fi trait
impreuni cu Romnii, pani la venirea Ungurilor cari au supus
i pe unii i pe
La aceasti concluzie ne duce gi constatarea existentei, in
toati fosta Ungarie, nu numai in Bihor, dar gi in Pannonia, a
cnezatelor romanegti, a scaunelor de judecati, precum gi a voivodatelor, institutii politice gi judecitoregti, proprii ale Roma'.

nilor gi adoptate dela Romani gi de citre Ungurii cuceritori, devenind din nomiazi sedentari. Cici, de ce oare Maghiarii introducand din Germania organizatiunea comitatelor,
nu le-au introdus pe acestea gi in regiunile romasnegti din rsiritul rii, .1 s-au mentinut, gi pe mai departe, vechile voivodate gi scaunele de judecata?
Pannonia, ca gi Nordul Ungariei, fiind cele dintai regiuni
supuse de Maghiari, este firesc lucru ca Vlachii de acolo, ca gi
celelahe neamuri conlocuitoare, si fi fost cei mai repede asimilati de Unguri.
In afarii de aceasta, faptul piistrarii cultului grecesc i la
Romiinii din Ardealprimele elementele de creeinismului roin timpul c,a4 se increginau Ungurii,
miinesc sunt latine
dup4 ritul roman, e o dovadeldi ei se eiseau acas4 la ei; iar primirea liturghiei slave de tofi. Romeinii de pretutindenea este o
prob dl faptul s'a petrecut inainte de venirea Ungurilor 1).
Dar, chiar daca am admite interpretarea ce o di Xenopol
pasagiului de mai sus din cronicalui Nestor, rimane totui de
nediscutat aritarea cronicei ci Ungurii, la sosirea lor, au avut
de purtat lupte, spre a-gi asigura, stipanirea, ou Romanii pe
cari i-au gasit in noua lor patrie.
Principate valache se intalnesc, in traditia analistici, nt

numai in fosta Ungarie, dar gi in regiunile nordice ale Ora

1) P. P. Panaitcscu. La littrature slavo-roumaine, p. 2, ne spunc: .xLiturghia devil a exista; la toll Rominii, nu numai din principatele Valachief
Moldovei, ci i in Transilvania i in general la Romnii din Ungaria. Aceasti unitate a ritului sluv este anterioari cueeririi Ardealului de Unguri, ea dateazil dintr'o epocA, cind Romitnii triau in mici principate libere, cilci aceastif
mare reformi religioasii nu s'ar fi putut produce subt egida coroanei apostolicea Sfiintului Stefan).

www.dacoromanica.ro

27

noastre, in Galitia i pini la Bugul superior. Si intru ct Vlachii s'au numit de Rugi intotdeauna Volochi, socotim ci nu trebuie pus g ta ndoial nationalitatea acelor populatiuni valache
cari se intalnesc la Nordul Carpatilor i nici nationalitatea Volochovenilor. Originea insi a numelui Volochov dela Voloch a
dovedit-o mai intii E. Kaluzniacki prin documente in cari localitatea Bolechov din Galitia este numiti Villa Valachorunt.
clictal).
O tari a Bolochovenilor, zemlja Bolochovskaja, se ggsete
mentionati in Podolia, 'Meg din anul 1150, iar in izvoarele byzantine se vorbete despre Bolochoveni pe la anul 1164.
intrucit adeti Bolodhoveni erau condui de eneji, pe cari
intfilnim mai ales in Ungaria, se crede c ei au venit la Nord
din pir.tile Unguregt.i2).
Volochii ce se intilnesc in anul 1070 ca fAcnd parte din
armata lui Iziaslav, prineipele Kievului,
dupi
gosz, de Cantemir, nu eredem c vor fi fost nite simpli ciobani
cari gi ciutau noi locuri de aezare prin Galiia, sau n4te mereenari ce-i crmtau angajamente in armatele prineipilor vecini 8).

Pornind dela ideea c numele de Vlach a Insemnat inteo

vreme pastor sau cioban
dei acceptiunea aceasta a cuvintului este tarzie
I. Peisker a emis, in timpul din urm5, strania p5rere c Vlachii, adecfi Romnii, ar fi de origine turanic5,.
c adeci ei ar fi rezultat din fuziunea unor nomazi turanieni,
veniti in Europa din regiunea Altai, eu populatiunea indigeni
romanizati din Peninsula Balcanic'; i ci de aci, deci de peste
Dunare, i-ar fi tras obAria intregul neam rominesc 4) Peisker reja, prin urmare, teza sustinut in veacul al XVIII de istoricii germani Thunman, Sulzer i alii, anume c Romanii i-ar
avea originea, intocmai ca i Ungurii, tot din Asia. Peisker
Cf. D. Onciul. Originea Principatelor, p. 287.
D. Onciul, op. cit. p. 86, erode eS Bolochovenii se gisesc in oare care
dependenti de regii Ungariei, cOci ne spune: tSi Bolochovenii se aflau subt conducerea mai mult cncji nari impneunii form.= un fel de republici federativii, com-

pusli din cantoane cu cite un cneaz in frunte. Ei au venit din Ungaria u cari

intretineau
D. Cantemir, I-Ironical, p. 385 ed. Tocilescu Cf. Th. Holban, Archiva a.
1930 p. 134.
L Peisker, Die Ablcunft der Runainen, p. 30.

www.dacoromanica.ro

28

nu tine seaana nici de aritarile lui Nestor, nici de datele cronicilor medievale i nici de probele ce s'au adus in favoarea
continuitrttii elementului dacocoman din Dacia Traiani.
In chipul acesta, turanismul Romanilor a priori nu este
de sustinut.

Dar, cronica lui Nestor ne vorbegte, in nenumirate randuri, i despre celelalte popoare turanice arzate in Europa gi
In special despre Pecenegi i despre Polovci sau Cumani. Pecenegii, dumani de moarte ai Ungurilor, i-au silit pe acegtia sa-i

paraseasci patria lor de la Atelkuz i si se indrepte spre Pannonia; la randul lor, Pecenegii au fost gonii, luandu-le locul,
de Ctunani, un neam de oaaneni inruditi cu ei. i unii i
adici i Pecenegii i Cumanii, au trait in contact en Volochii,
In total, un tiaup de trei secole
este posibil ea acegti turanici si nu fi exercitat influente asupra noastr i si nu fi lasat

urme pe cari, de altfel, nu este locul si le discutim i si le

aritim aci.
In cronica lui Nestor insi intalnim o dati foarte impor-

tanta in ce privete familia Asanegtilor,intemeetorii imperiului

romano-bulgar din veacul al XII-a. Numele Osen sau Asen
intilnim de doui ori in cronicg, ca nume de principe cuman.
Intre Vlachi gi intre Cumani, niscandu-se o comunitate

de interese, in timpul celor peste o sut cincizeci de ani de

convetuire in acelagi teritoriu, se vor fi niscut frindoial
i legaturi familiare intre conducitorii celor doua natiuni i
mai ales dupg incretinarea Curnanilor
pentru biserica de
rit catolic ei au fost atrai numai in preajma marei invazii tgtiriti din 1241 i astfel atit numele de Basarab cat i ce!
de Asan au putut fi inprumutate de la Cumani, cu cari Volochii
lui Nestor au triit in sirnbiosi 1).

Ca incheiere, constatim c studiul cronicei lui Nestor i

a eelarlalti cronicari din evul mediu dau o desmintire categorici

tuturor acelora cari sustin c nationalitatea romni s'ar fi

inchegat peste Dunire--Dunirea ca i Carpatii n'au constituit
niciodati hotar de tar
i ca de acolo in urmi poporul roman s'ar fi raspandit in regiunile carpatine.
In acelai timp, cronica lui Nestor ne di dovadic Slavii
1) C. C. Giurescu, op. cit., p. 300 di&cuta cestiunea nationalitillii Asanegitilor.

www.dacoromanica.ro

29

nu s'au infiltrat in tarile noastre pe nesimtite, du.p ctun sustin_

aproape toti scriitorii notri, Cu exceptia istoriciitor Giurescu,
tatl i fin!, ci c, intocmai ca i ceilali barbari din evul mediu,
ei au avut s poarte cu popoarele daco-romane lupte crancene
al eiror ecou 1-am initalnit in Povest vremennych let. Influenta
acestor Slavi o constatm, mai ales, in limba noastra. La Nordul Dunrii ei fiind mai putin numroi i deci mai putin rezistenti, au fost eu timpul asimilati, la rsirit de Romani, la
apus, ceva mai tarziu, de Unguri. In schimb, la Sudul aceluiai
fluviu, Slavii au izbuitit s asimileze, la randul lar pe Bulgari,

a caror limba nu numai c au influentat-o, dar chiar au inlocuit-o in intregime icu g,raiul lor propriu.
DupA capitolul LXXIX, redactorul cronicei introduce, firi
nici o justificare i pe neateptate, trei documente ce nu au nici
un raport Cu aceste anale. Ele sunt: o Invi4iiturii a lui Vladimir Monomachul cAtri fiii si, o Scrisoare a aceluiai catra
Oleg i o Rugiiciune. Ne avand nici o legaturi cu tronica, mai

toti edittorii lui Nestor din timpul din urmil au trecut aceste
documente la sfaritul ediiilor lor, ca un adaus al cranicei...
Acelai lucru 1-am Gicut i noi.
Documentele acestea, de altfel, nu sunt opera lui Nestor, ci

a marelui "principe rus Vladimir Monomachos 1), nascut in a1053 i care a domnit intre anii 1113 i 1125.

1) Fiu al lui Vsevlad i nepot al lui Iaroslav, poorti numele grecesc deItIonomachos, fiindoli mama sa era grecoaici.

www.dacoromanica.ro

CRONICA LLI NESTOR

Povestirea andlor din trecut, cum s'a, format Jara ruseascii, cine a
domnit mai fated. la Kiev 1) i de ,unde a inceput Rusia 2).
INCEPUTUL POVESTIRU
I. Impar.firea

itului dupe potop Desparfirea popoarelor.

Dopil potop, cui trei fiia 1ii Noe: Sem, Ham i Iaphet i-au
intre eli. Rgskritul c:izu la sorpi lui Sem: Persia,

Bactria pan la India in lungime i in lgtime pink' la Rhinokorura,

adeci dela rrisirit ping la
Syria i Media i fluviul Eupbrat, Babylonul, Korduena, Assyria, Mesopotamia, Arabia eft Veche, Elymais, India, Arabia Fericit5, Coelesyria, Kommagena i intreagri Phoencicia.

Hain cuprinse partea de miazi'zi: Aegyptul, Aethiopia care se

-mirginete Cu India, apoi cealalta Aetlaiopie din care izvorete fluviul
aetbiopean Erythra, care curge spre rsrit, Thebais. Libya care se intinde ipan'A la Cyrena, Marinaris, Syrtele, cealaltil Libye, Numidia;
1Vlassuria, Mauritania, eare se dig in fata lui Gades, iar dintre

din r5skrit a luat: Cilicia, Pamphyliat, Pisidia, Mysia, Lykaonia,

Phrygia, Kamalia, Lycia, Caria, Lydia, cealalti Mysia, Troas, Aeolia,
Bithynia, Phrygia cea Vechie; apoi insulele Sardinia, Creta, Cyprul
fluviul Gion 8), nuinit Nilul.

Lui laphet i-au czutVirile dela miazi noapte i dela apus:

Kiev, vchia capital:6 a Rusiei. Situat pe Dnipru. cetatea bine 'Maria
a Kievului avea mai multe palate pi curti princiare.
Rusia. Rusii. Nutlike luati dela Finnii din Suedia i intrebuintatg, in

urmg, pentru pitura canducitoare slavizati i, in sfirsit, ca notiune

pentru toate populatiile din Rusia de mai tfirziu. Marea ruseasci este Marea
Nea grit

Gion, munele Nilului, dupii George Hamartolos, L. Leger, op. cit. 307.

www.dacoromanica.ro

32

Media 4), Albania, Armenia cea Mare i c,ea Mica, Cappadocia, Paphlagonia, Galatia, CoIclits, Boeporos, Miiotis, Dervis, Sarmatia,
Tauris, Scythia, Thracia, Macedonia, Dalmatia, tara Molossilor,
salia, Looris, Pelenia, care se mai numete j Pelopones, Arcadia,
Epiral, Elyria, Slovenia 5), Lyclmitis, Adria, dulpil care se numette
Marea Adriatie; de asemenea 1 insulele Britannia, Sicilia, Euboea,
Rhodos, Chios, Lesbos, Cythera, Zacynthoe, Cephalonia, Ithaca, Corey= i partea Asiei, amanita' Ionia i fluviul Tigra care curge hare
Mezi i Babyloneni; spre Pontos, la miai noapte a ocupat Dunrcrea,
Nistrul i muntii Caucasus 6) adee muntii Ungainiei i de aci plink' la
Dnipru i oelelalte fluvii ca Dosna, Pripet, Dvina, Volchovl) i Volga.
care curge spre rasarit spire m.otenirea lui Sem. Deci, in partea lui
Iaphet locuesc R1uii, Cituzii 8) i celelalte popoare
Merii 9), 111uromii 10) Vesii 11), Mordvinii 12), Cluzii Transvoloehii 18), Permienti 14), pLiCertii. 1), lama la), Ugrii 17), Lituanii 18), SemgalMedia, probabil Moesia, dici Media a mat-o Sem.
Slovenia, tara Slmilor, in general.
Caucasus, vechea ntunire a Carpatilor. Uneori gcografii cei vechi confundil muntii Caucaz cu muntii Carpati.
Volchov, fluviu ce curge din lacul limen gi se varsi in lacul Ladoga;
pe malurile sale se grisegte Novgorodul.
Ciuzii, nutlike dat populatiunilor finnice. Vecini cm Novgorodienii,
ei iiu fost rusificati repede. Fuseserri tributari Rusilor i Varegilor.
Merii, populatiune finnic, tributari Rugilor ti apoi aregiloc. Ei locuiau la cursul de sus a! Volgei. Azi au dispirut cu totuL
10)Muromii, populatiune finnicii, asezati lintg fluviul Oka, ashnilati Cu
Rush.

Vesii, populatiune finnicS, loottind intre Ladoga si Bcloozero (Lacul

Alb) au fricut parte din armata lui Rurik i au fost repede asimilati cu
Mordvinii, populatitme finnici ce locuia hure Oka gi Volga, all foA
tributari ai Rusilor. Urmele lor se gsesc i astzi in aceeasi regiune.
Ciuzii Transvolochisi, populatium finnic, floculnd dincolo de Volok,
adecil de tocurile unde nefiind eanaluri, mrirfurile se duceau pe sus.
Permii, populatiune finnici, locuiau in guvernitniintul de azi Perm.
Tributari ai Rusilor au lisat urme pin5 astizi.
Pecerii. populatiune finni, la Nord de Permieni, au fost ttributari ar
Novgorodie-nHor.

lanaii, populatiune finnia, tributari ai Ruilor, ei loci/kit la Nordul

Vetiilor, in l'inlanda.
Ugri. Erau Ugrii Albi i Ugrii Negri. Ei sunt Ungurii earl tree pe
hIngi Kiev, peste colina ice le poarti numele. In textele slave nu se gseste numirea de Maghiari. Ungurii Negri sunt Ungurii propriu zis, Unguri Albi kunt.
tprobartil Hunii.
Lituanii, populatiune din regittnea Balticei, tributar Rusilor. Ei atr
o 'huh& ce nu este limits slavg.

www.dacoromanica.ro

33
Lertgami (22), LIvii 22). lar Leta 28), pruaii 24).
lii 22), curii
1 Ciuzii locuesc lingi marea Vallee& 28). Ling.& ace.asti mare
came i Vairegii pink* spre risOrit spre motenirea lui Sem. 5i tot
lingi aceasti mare locuesc ei spre apus pink' in tana Anglilor 28).
Volochilor 27) De semintia dui laphet se tin i. Varegii, Sue-;
zii, Norvegii, Gorlandezii, Ruii, Anglii, Galipenil, Volochii, Romanii 28), Nemtii, Carolingiri, Venetienii, Franca gi ate popoare. Ei
loouesc dala apus spre miazOzi i se invecinesc ca popoarele din semin/la lui Ham.

Tumid lui Babel. Risipi rea popoarelor.

Deci, dupi ce Sem, Ham i! laphet, trigind la sorti, gi-au impir-

jurari ca nioi until dintre ei si nu se amestece in partea fratelui su i fiecare a teat pe portiunea sa. 5i na era cleat o
singarilinth. Dar dupg ce oamenii se inmultiri pe pOmint, eau
gindit ei in zilele lui Iektan i ale lui Falek si construiasci un turn
pina la cer. 5i se adunar intr'o localitate din cimpia Sinear spre a
zidi un turn pini la cer, i imprejural lni o cetate, Babylonul. 5i
zidirg la acegt turn, timp de patruze,ci de ani, (Ira si-1 termine. 5i
annnezen se scobori din cer s vazi cetatea gi turnul i zise Domnul:
este o singurO rasi gi o eingual limbO i Du.mnezeu le amesSemgalii, populatitme din regiunea Balticei. tributari Rui1or, inruditi
cu Lituanii.

Karii, populatiune din regiunea Balticei. Dupi ei s'a numit Kurlanda.

Letgalli, populationea baltici a Letilor, pe Dvina.

Livii, populatiune finnici din regiunea Balticei. Dupi ei se numete
Livonia.

24) Leii, Liachii, sunt, Polonii, populatiune slav. Ei se numeau Lintic.i,

Podieni, Mazovieni ei Pomoriani.
Prusii, populatiune din regiunea Balticei, vecini eu Leii.
Varogii. Marea Varegi este marea Bahia. Varegii aunt Scandinevi, mai ales Suezi, veniii. in Rusia ea negustori i mercenari. Ei se confundi
de multe ori en Ruii. Vezi luptek Varegilor Ja Duroetor in Monogralia Deis.
toruluiSilistra, p. 114.
Anglii, vechii locuitori ai Engliterei.
Volochii, Trautmann, op. cit. p. 282: eromanisches Volk im Donaugebiet mramaselich die Vorfahren der apiteren Rumineto. Sachmatov, Izv. Tavriceskoj nconoj archivnoj Komanissi. a. 31 (1918) p. 234-240. Vezi Introdu-

cerea.

Romanii, Romanii in special aderentii bisericii catolice dela Roma.

Autorul nu confundi pe Volochi cu Romani.

www.dacoromanica.ro

34

teci limbile i le-a impiirlit in 72 de limbi, i i-a impritiat peste

intreg p finta
Dupi amestecarea limbilor, Dumnezeu, prinar'o furtung puter-

nici, le dirimi turna], ale cirui ruine se mai vid. intre Assyria 1
acesBabylon i sunt de 5433 oo0 in inil/ime 1 tot atilia in
te ruine eau. pgstrat multi anii. Du.pii dirimarea turnului i amestecul limbilor, fili lui Sem euprinseri Onuturrile din rgairit, fiii lus
Hain Pnuturile dela miazizi i fill lui Iaphet /inuturile dela zniazi
noapte. Printre aceske aptezeci i doui de popoare era i poporul
elalr; din semin0a lui Iaphet aunt ti Norioii 1) cari sunt Skuvt

Popoarele slave.

ani in urmi Slavii 2) se stabilir la Dungre, mide este

acum /ara Ungurilor i a Bulgarilor5). De ad Slavii se rispindirg
pe pimnt 1 i-an primit nume duip
rile unole s'au aezat.
venir i se aezarri unii pe malurile Moravel 4) i se numiri Moravi,

altii se numirg Cehi5).

i de aseineni se numirri printre Slavi:

Croaij cei Albi 6) i Sirbii 2)gi Carintienii 2). lar cima Volochii ata-

carg pe Slavii dela Dunire ti, se stabiliri intre ei i-i asuprirg,

acetti Slavi plecarg il se stabiliri pe Viatula i se nimia Leti ;
dinitre aceti Lei se numiri unii Poliani4), allui Lintiet15), dril MagoNorici, loouitorii din Noricum, din Austria. Nestor orede Slavi pe
Norici, desi aceast provincie n'a fost ocupat de Slavi decit prin sec. VVI d.
Christos.

Slavii. Slavil in general.

Bulgarii, popor turcoettar, slavizat, locuind in Peninsula Balcanici.
Ei nu trebuesc confundati en Bulgarii dela Volga. Bulgarii dele Dunre an
favorizat desvoltare,a literaturii elavone ecclesiestioe tare s'a introdus in urm in
Rusia.
Morava, e vorba de Morava din Moravia. Nu trebuie si se l'Eta confuzie
cu Morava din Serbia.
Cehi, populatiune a/av de vest, locuitorii Boemiei.
Croayii, Chorvatii. Croatii cei Albi lolcuiau in Dalmatia, in regiunea

numit Croatia Alb. Croaiii se mai giseau si in reginnea de sus a Nistrului.

Din ~coi Groati Albi s'a despirtit o ternura care s'a stabilit in sec. VII 'hure
Drava si Adriatica.
Srbii, papulatiune sudslav', veniti probabil din regiunea Carpatilor.
Carintienii, Carantani, populatiune sudslavii, 1ocuind in Carintia.

9)Polianii, populatiune alev. Ei sunt Lesii de ciimpie, avind capitula

Kievul.

10) Liuticii, populaiiune slav din regiunea Oderului.

www.dacoromanica.ro

35

wieni 7), Lar alii Pomariani 2). Deasetmenea venirg acegtia i se age-

zarg pe Dnipru i s'au numit agigderea PoHaul, jar alii Drevliani 9),
Tiindcg locuiau in mijlocul pidurilor. A1ii se stahilirg bike Pripet
gi Dvinia gi se numirg Dregovici 4) ; apoi a/tii se agezarrg pe vine
gi se numirii Polociani 8) dupg numele unui ru numit Paola care
se yang in Drina. Slaver& 6) cari se agezarg imprejutrul lacului IIaten 'hi pistrarg numele lor gi fundarg o cetate pe care o numirg
Novgorod; alii se stabiliii pe Desna, pe Sem gi pe Sula gi se nuanirg
Severiani 7). i .astfel s'a imprigtiat poporul slav; dupg el ea nuit scrierea de slavii.

IV. Descrierea drumului din Rusia pang la Roma.

Pelean' d Poliazii tram izoJai in muntii lar, era un drum care
.ducea din /am Varegilor ping la Greci, gi din tara Grecilor la Varegi, clealungul Dniprului; i In cursul de sus al Dniprului este un
canal ping' la Lovot gi prin Lovot se intrg in marele lac Mien. Din
acest lac (iovorigte Volchovul care se yang in m.are1 lac Nevo gi
.acest lac se yang in marea Varegilor. Pe marea aceasta se poate ajunge la Rama 8) gi dela Rama se polite ajunge pe mare la Constantinopol gi dela Conalantinapol ad poarte merge in Pontos, in care se
vars Dniprul. Cci Dniprul izvorigte din pgdurea Okov gi se indrepti spre miazgzi. Din aceeagi gdure izvorggte gi Dvina, se Indreapt ns spre .miazinaapte gi se varsg in marea Varegilor. Din
aceeagi pid,ure ill are izvorul gi Volga care se indreapti epre rgsgrit
ti se yang pe gaptezeci de guiri in marea Chvalisica. Deci se poate
merge, pe Volga, din Rusia la Bulgasi gi la Chvalisi 9) gi in rgsgrit
Masovienii, populatinne polon, locuind la cumuli de mijloc al Vistulei. Ei eran independenti de Lesi.
Pomorianii, elavi de vest, oari locuiau in Pomorania.
Drevlianii, Drevlianii, populatitane estslaviri, avnd capitala Iskorosten. Ei triiau inteo regiune piduroasii, dup care si-au luat i numele; derev,
pdure.
Dregovici, populatiune .estslav, cu centrul In Turov, pe Pripet.
Polociani, populatlane estslavi, depende.nti de Krivici.
Slavenii. In afarii de munele general al Slavilor, mai existau Slovenii
-de lng lacul Rmen, avand ca centru Oates Novgorod.
Severianii, populatiune ests/av locuind pe Desna.
Roma. C.ronicarts1 sine s ne spun c eunt doug ci pe Cirri se poate
ajunge la Roma, una pe Dnipru
Marea Ne,agr 0. alta prin Marea Varegilor
(Baltica) si Oceanid Atlantic.
Chvalisii, o populatiune turco.titaiii, de mult disprut. Duprt numele
lar se cheami marea Chvalis (CaspicA).

www.dacoromanica.ro

36

pang in regiunile lui Sem, pe Dvina, p'ng la Varegi gi dela Varegi

pling la Roma gi dela Roma pina' la sefmintia lui Ham. lar Dniprul
se vana pe trei gturi In Pontos; aoeastil mare se numegfe- Ruseascg;
ei a predicat, dupi cum se opine, Stintul Andreti 2), fratele
petlu*
lui Petra.
V. Tradipia privitoare la apostolul Andrei. Descrieren btilor ruseti.

Pe and Andrea predica la Sinope 2) gi a *as pang la Korsun 2), a aflat c in ap,ropierea Chersonesului s'ar afla gurrile Dniprului. Voind s meargg la Roma, s'a imbarcat la gurile Duiprului

i ea dus in susul apei pe Dnipru. Si, din intamplare se opri pe

grm la poalele m'un/llar.
A doua zi, du.pg ce s'a sculat, zise invigeellor cari se aflau cu
el: (Vedeti ivoi acegti munti? Peste aoegti munti va strgluci binecuvintarea Domnului: o mare cetate se va ridiea aci i Dumnezeu va
ridica aici multe bisecricio. Si s'a urcat pe munti, ii binecuving
implant in pgmnt o cruce gi durpg ce a ingltat rugiciuni lui Dumnezeu ea scoborit de pe acegti munti, pe cmi s'a ridicat in urmg
Kievul gi s'a imbarcat pe Dnipru. $i a ajuns la Sloveni, unde este
acum Novgorodul4), i a vgzut obioeiurile amurallar ce locuiau acolo,

cura se spalg i cum se lovesc gi ea mirat de ei. i apoi se duse la

Varegi i veni la Roma gi povesti cite a invgtat gi cite a vizut gi le
grl: acMinunate lucruri am vrtztut in tara Slovenilor, cand am ajuns
Vizui bgi de lemn pe cari le incilzeau foarte tare, .86 desbrIcaa
intrau in ele ca tau' goi, se stropeau apoi ca afpfi caMg, luau
in urmi o nula mlidioaeg gi se loveau aga de tare cg de abia mai
iegeau vil; apoi se stropeau cu apg rece gi reventeau astfel la
vieag. Aceasta o fac in fiecare zi, nefiind aliti de nimenea la astfel
de chinuri; se tortureazi singuri dela sine. Si fac aceasta pentra a
se imbgia, nu pentra a se tortura. i cei ce au auzit acestea, s'au
mirat. Dupg ce a trecut pe la Roma, Anclrei ea intors la Sinope.

Sfintul Andrei, fratele apostolului Petru.

Sinope, cetate in Asia Miel, pe t'ir' mul Mira Negre.
Korsun, co/onie greiceasci veche In Crimea, aproape de SevastopoluI
de astrizi. Chersonezul depindea de imperiul byzantin.
Novgorodul, veche cetate comercian, lingi lacul Timen, -centrul Slovenilor.

www.dacoromanica.ro

37

VI Cei trei frafi Ku,&ek i Choriv intemeiazii Kievul.

Pe dind deci Poliana triau separa/i in grupuri i fiecare igi

cici gi inainte de coi trei frai existau
conducea familia sa,
liani gi fiecacre triia cu familia sa gi in loourile sale, fiecare damnind
erau troj frai, dintre cari unul se flumes
peste tonal:no sa
al idoilea 5oek gi al treilea Choriv i o sor numit Lybed. Kii se stabill pe muntele unde este acum pripastia Borieev, ciek se stabili
pe muntele care acum. se &lanai' 5cecovita gi Choriv pe un al treilea
munte rare dup.& eI s'a numit CEoriviia. Apoi zidir o mica forareati in oinstea fratelui lar mai mare gi o numiri Kietv. i imprejurul icetatii era o .pidure mare gi o du.mbrav de brazi gi ei ficeau
.aoi vinritoare de anim.ale. Erau oameni intelepti i inietegitori gi se
unman]. Poliani; d.ela ei se trag Poliainil eari aunt in Kiev pink' in
2iva de astizi.
necunoscan' d toate acestea, au sus;inut c Kii ar fi fast

un luntrag, cici la Kiev era atunci o trecere la oelilalt mal al Dniprului; de seem se zioea: Trechoarea Kievului. Dacii Kii ar fi fost
-un bareagin, nu s'ar fi dus la Candtantinopol; mai mult Inn, west

Kii a stpanit paste lamina sa ; i cind a venit la impiirat,

a prianit, dupi cum se povestegte, mare chiste din partea
la care se dusese. lar clad s'a intors de ad gi a afuns la Dunre gi
gsit ad un loe ce i-a plitcut, zidi o micl oetate gi a voit chiar

se stabileasc aci cu netmeful siiu, dar locuitorii din aceea regime nu-i

permiser. Aceasta cetafte pingIn ziva de astazi locuitorii de la Du-

nre o numesc Kiovita 1). Kii se intoarse deci in oetatea ea dela

Kiev gi-gi sfrgi aci
fratii si 5cek gi Choriv gi sora lar
Lybed murir ftot aci.

VII. Popoarele cari locuesc in Rusia.

Durpi moartea acestor fratii neamul lar incepu s domneascil
-peste Poliani ca principi. Totugi Drevlianii gi-au avut cnejii lor proprii, precucm i Dregoviciii i Slovenii d,ela Novgorod gi inch' Ali, ea
Polociancii dela Polota. Dineolo de acegtia se gsese Krivicii 2) la izKiovila. In judetul Briila, plasa Borcea, este o vale numit Chioveamul. S'ar putea ca cetatea Chiovita a fi foot in apropiere.
Krivicii, popalatione estolav, locuind la izvoarele Dniprului, Dvi-nei ti Volgei, avand de capital oratul Smolensk. Etimologia cuvintului dupi L.
Leger, op. cit. p. 370, pare a fi Ismoall.

www.dacoromanica.ro

voarde Volgei i ale Dvinei i ale Dniprultzi, a eiror capital este

Smoleask: aci deci sunt stabiliti Krivthcii i langg ei Severianii. La
Beloozero sunt agezati Veau i, Muga' lacul Rostov, Merii. Merii
locuesc i lng Kleecinoozero. Iar lingi fluviul Oka, acolo unde se
varsi in Volga SB gisesc Mfuromii i Ceremisii 2) gi Mordvinii, popoare filecare de sine sttitoare. Cici numnai acestea sunt popoare dave
In Rusia: Polianii, Drevlianii, Novgorodienii, Polocianii,
Sererianig, Bujanii 2), fiiindc s'au stahilit pe malurile Bugului, nu-

tgrziu Volynii. lar popoatrele striine cari plitesc tribut

Ruglor sunt: Ciuzii, Merii, Vesii, Semgallii, Kurii, Neramii 5) gi
mitii

Livii. Aceste popoare igi au limba lor proprie gi sunt din neamul lui
Iaphet gi trilieec in regiunde narclice.

VIII. Invazia Bulgarilar, Ugrilor i Obrilor,

Pe cand poporul d'ay triia la Dunire, dupi curn am spus,.

veniri din Scythia 4), anum.e dela Chazari 5), popoarele numite Bul-

gari gi se stabling la Minare gi primar pe Slavi. In urrni venia

Ugrii cei Albi gi luari in stipinire tara slavi, dupi ce alungari.
pe Volochi, cari mai inainte ocupasetr vara slari. Ateepti Ugtii
anume ti-un ficut aparitia in timpul impiratului Heradius 6) gi
se cluseri impotriva regelui Pergilar Chosroes. In acelagi timp apirori gi Avarii 7), cari portnifil impotriva impgratului Heraclius gi era
aproape si-1 faci prizoniefr. Acepi Avari se luptaseri in contra Slavilor gi supuseri pe Dulf.d3i. 6), patri lema Slavi gi violentara pe feruede Dulebilar: 6nd un Arar voia s eilitoreasci undeva, nu punea si se injuge un cal ori un bou, ci potruncea si fe injugate la car
trei sau patru sau cinci femei gi s traga pe Avar; astfel asupreau ei
pe Dulebi. Eran anume acegti Avari mari de staturi, ingimfati in
Ceremissi, populatiune finnicii, locuind lintel Volga.
Bujanii, populatiune estslavii, locuind lingii Bug.
Neramii, populatiune finnie, tributarii Rugilar.
Scythia, o forma intreaga regiune din Europa de En, la Nord de Ciarpati gi de Marea Neagril. Supt Scythi se intelegeau toste popoarele din aceste-

Chazarii, popor turco-truar din regiunea Donului g a Volgei. Principif

lor primiseri religia iudaicii. cf. Trautmann, op. cit. p. 268.
Heradius, impilrat din Byzant (610-641).
Avarii (Obrii), populatiune turco-tfitarii ca i Hunii i Bulgarii.
Dulebii, poyntlaliune estalava. Locuiau odiniouril pe liingii Bug, in urmi

se acoboriril pina in Galitia gi la Nord peste Pripet. Di-par in sec. La. Cf.
Trauunann, op. cit. p. 270.

www.dacoromanica.ro

39

sufletul lar. Dumnezeu i-a pedepait gi ei muriri Cu Iota n'a mai

rimas niel un singur Avar. i astizi mai existi in Rusia proverbul:
Au pierit ca Avarii dela cari n'au rimas mid ucrmagi nici mottenitori.
Dup acegtia ins venir Pecenegii 1) gi apoi in sfargit tretoutra pe la
Kiev in timpul lui Wog 2) Ugrii eta Negri.
IX. Continuarea migrafiunii popoarelor.
Deci Polianii till.= sepa/at, dupi cum am aritat, gi faint de origine slav gi se chemau Poliani. i Drevlianii se trigeau de asHmenea din Slavi gi se chemau Drevliani; Radimicii 5) gi Viaticii 4) se

trag din Legi. Eran anume intre Legi doi frati: Radim se numea
unul gi Viatko celilalt. i veniri gi se agezatri, Radim la Soj gi poporul sia se numi Radimici, Viatko insi se agezi ea neamul su la
Oka i dup el se numesc Vtiaticii. lar Polianii gi Drevlianii gi Severiactii gi Raditmicii gi Via'icii gi Croatii (Chorvatii) triri in pace.
Dulabii locuiau la Bug, unde locuesc astizi Volynii. Ulicii 5) Insi gi
Tivercii locuiau la Ntistru gi se intindeau pink' la Dunire. Ei eran
foarte numerogi: mai inainte ei se lagezaserri pe Bah gi pe Dnipru
pan la mare gi cettile lor au rimas pink* in ziva de astizi. Greoii
au numit aceasti ;aril' Scythia cea Mare.
X. Morvurile lor.

Fiecare popor igi avea obiceiunile sale gi legue gi traditiile

pirintilor lar. Pohang anume gi au obiceiurile pirintilor dulci gi
blande gi aveau un mare respect pentru nurorile lar, pentru surorile
lor, pentra inamele gi puruinil lor gi paartil cinste pentru soacre
cumnati. Aveau obiceiuri la nunti: mirele nu se (lama singur si-gi
ja mireasa, oi i-o aducea seaxa gi in dimineata urrnitoare Ii se aducea zestrea. Drevlianii Ins vietueau o viati de animale, triind ca
dobitoacele; se omorau unii pe altii gi mancau tot felul de spurciPeOnegii. Popor de semintie turci, inrOditi deaproape cu Turcii
Polovcii, triiiau in sec. IX intro Urali si Volga; in a doua jumitate a secolului
acesta nomadizau in stepa dela Don pima la Dunare. In 915 ataca pentru intaia
oari Rusia; sunt nimiciti la a. 1036 de Rusi. De aci plearii sore Apus si se stabilese intre Dnipru g Duniire. Trautmatm, op cit. p. 296.
Oleg, principe rus (879-912).
Radimicii, populatiune estslavii, locuind intre Severiani i Dregovici.
Viaticii, populatiune estslavii, locuind in aproprierea fluvidui Oka..
Ulicii, populatiune estslavii, locuind mire Boh i Nistru.

www.dacoromanica.ro

40

ciuni. Nu cunoteau cgsgtoria, ci rApeau pe fe'te, cand se ducean

la apl. Radimicil i VLaticii i Severianii aveau aceleai moravurj:
trgiau in piclure, ea animalele slbatic,e, nancau toate spumaciamile
1 vorbeau lucrtui obscene inaintea pgrintilor i nurarilor lar. Cisgtorie nu era la el, aveau hug intre sate locuri de joc. Se intruneau
in locurile de joc ca fig d.anseze i si cinte tot felul de cntece drgcegti. Acolo hi rgpeau femeile ou cari se inteleseserg mai inainte;
i aveau cite doug sau trei sotii. Cana cineva murea fice-au un oap4

funebru in jurul cadavrului, apoi ridricau un rug mrare, puneau

mortul pe rug gi.i dedeau foc. Apoi adtmau oasele, le puneau intr'un
vas mic i-1 arzau pe acesta pe o coloang de lemn la marginea dru-

mului. Aceasta o fac Viaticii pn In ziva de astizi. Aeeleagi obiceiuri le aveau i Krivicii i ceilalii pggini; necunoseind legea lui
Dumnezeu, i ficeau ei singuxi
XI. Extras art George Harnartolos relativ la morcrourile
diferitelor popoare.

Georgios 1) spune In cronica sa: Fiecare popor ii are sau legi

scrise sau obiceiurri, fiindcg obiceiurile pgrinteti pentru cei fail de
legi sent socotite ca lege. Printre aceste papoare mai intai Serii 2),
cari locuesc la marginea pgmntultai au drept lege obiceiul pgrintilor lor. Se abtin de la desfringri i dala adulter, nu furg, nu panegresc, nu ucid, intr'un cuvint se feresc dala once faptg rea. lar la
Bactrioni 3), cant se nutmeat, Brahmani i Insulaai servete drept lege
ca in confarmitate cu invatu.ra strgmagilor lar i din pietatea entra
ei, sg nu mgnance carne, el nu bea vim, art nu unable dupg feanei, i in

genere sti nu faci nhnica rgu, de teama lor cea marre de Dumnezeu.
IndieniLi insg, vecimi ou ei, stint ucigai, obsceni, pomii spre
peste angsurg. i cei earl locuesc in interiorul tgri lar, mgnncg carne
de om, ucid pe cilgtori i mlnanog de atlisderea i eiini. Chaldeii 4) gi
Babylonenii am ca lege sg se insoare cu mamele lar, s'g faci destrau au
nepoatele lar 1 s omoare; sg sgvrgeaseg tot felul de infamii socoGeorgios Monachos numit i Hamartolos, cronicar grec pe care Nestor
I-a avut subt ochi ciind vi-a saris opera sa. Cronica lui Hamartolos mergea Snit

la anul 867 vi a fost ontinuatil de un anonirn pima la a. 944. Miklosich in

Chronica Nestoris reproduce pasagiile urinate fle Nestor.
Serii, Chinezii, numiti astfal de Romani.

Bactrxenii, populatiune eseranici, asimilati cu Brahmanii gi locuind

in Asia Micrt.

Chaldeii, popor semit din Asia.

www.dacoromanica.ro

41

cese ca o virtute, clind sunt lima departe de /ara lor. Gelii 5) au o

alta lege: la ei pmintul il lucreazi femeile, ele zidesc casele gi se
indeletnicesc cu luoriri de birbali, pot 'Mea ea fie desfrinate pe da
vor i barba/U lor nu le impiedici de la aceasta i nu le pasa.
se gasesc la ei i femei viteze, putemie,e eari merg la vinat de animale salbartice. Ele domnesc peste barba/ii lar i le sunt otpni. In
Britannia ou una gi aceeagi femee se calca m,ai mulli barba# mai
multe femei au legaturi cu unul gi acelagi barbat gi ~asta firadelege
.0 exercit ea o lete lisata dala parinli, neimpedioali gi tira auparare. Amazoanele 6) n'en brbafi de loc gi ea animalele nein' lelegatoare
se clac adata pe an primavera, arfara din rara lor gi se imparecheazi
cu harbalii din Varile invecinate gi considera ea:1A timp ca o epoca de
-si-ab:atoare gi ea o mare solemnitate. Dupi ce au fost insircinate de
ei, pleaca indrit ea colarte. Cand infla vine timpul ca sA nascA, daca

se nagte un baiat, atunci Il ampara, daca este o faca, o hranesc i o

creso eu ingrijire. In acelagi chip gi vecinii nogtni Polovei 7) pastreaza

legea ,parintilor lar, de a varsa s'auge gi se filesc inca cu aceasta; ei

3115:Anca moraciuni i toate spureiciunile: goareci gi harciogi, se
insoari cu mamele lor vitrige gi cu cumnatele lor gi in gi alte abiceiuri de ale strabunilor lor. Noi, cregtinii, "mil din ori ce /ara am

fi, cari credem in Sfinta Treime gi intr'un botez gi inteo singuri

credin/a, noi n'arem decat o lege; ti:4i ne-am botezat in Christos gi
-ne-am Smbracat in Christos.

XII. LRlpta Polianilor en Cha zarii . Sub jugarea Chazarilor

In aceasta vreme, dup.& moartea ace.stor frati, Polianii an fost

etramtorati de Drevidani gi de alte popoare vecine gi fiindca ei lomiau prin paduri gi prin muni, venial Ch,azarii peste ei gi le gral.

tribute. Polianii s'au efatuit intre ei gi le ciadura de

fiecare fum cite o epa& Chazarii le dusera la cneazul lor qj la hatranii lor gi le spusera: cNoi am gait un nou tribut. Ii intrebari:

Ira

Gelii, locuitori in Media de Nord, in Asia.

Amazoonele. Poporul legendar al femeilar Amazoane trileau in Asia
Mica Muga fluviul Thermodont. Cf. Romanica, Insula Serpilor, p. 141.
Polovcii, popor de semintie turca, numiti i Cumani. Ei sunt inruditi
de aproape cu Pecenegii i cn Turcii. Pentru bailas dati vin. in Rusia la 1061
si lamiese in Rusia sudica pina la venirea Tatarilor, eind se colonizeazi in
noastre si ale Ungariei. In Ungaria exist pana astazi regiunile Nagy
g Kis Kunsg. Att intre Romani cit i intre Unguri Cumanii kan pierdut naiionalitatea.

www.dacoromanica.ro

42

De unde, iar ei rispunseal: In pidurea de pe muniii Dniprului.

Atunci Ii intre,bari: Ca v'a dat? Ei aritari spadele. Bitrinii ChaAcesta mi e un triliat bun, prinoipe! Noi am eigtigat
zaailor
aeest tribut cu sibiile, arme cu un singuir t, totugi armeie lor, spadele, swot ou doui tiiuri. Ei au si ceari inteo zi de la noi gi dela
alte popoare tribut. Toate acestea s'au implinit, cad aceasta n'au
pus-o dela ei, ci dupi o aritare diving. Tot astfel s'a intimplat
In vremea lui Pharaon, regele Egiptului, cand a fost dus Moise

tea Pharaonului gi htrnli lui Pharaon spuserg: cAcesta are &I

umileascg /ara Egiptului. Dupi cum ea gi intimplat: Egiptenii furi

nimici0 de Moise, dupgce Evreii le fuseserg mai intii sdaVi.

Astfel Chazarii odinioarg erau stipini, mai tirziu inei au fost stcici prinoipii rugi domnesc peste Chazari ping in ziva de
astzi.

XIII. Ivirea Ruilor. Date cronologice.

In mill 6360 (852 d. (Ir.), in al 15-a an al Indicaliunii 1), la

suirea pe tron a impiratului Mihail a inceput /Ara si se numeasel
Tara Ruseaseg. Aceasta o gtim de acolo, fiindei subt acest impgrat
Rugii pornial spre Tarigrad, dupi cum spun cronieile grecegti.
aceea gi noi incepem s ingirgm .anii (lela aceasti dati.
Dela Adam ipini la potop 2242 ani.
Dela potop pang la Abraham 1082 ani.
Dela Abraham ping la exodul lui Moise 430 ani.
Dela exodul lui Moise pink' la David 601 ani.
Dela David gi ineeputul domniei lui Solomon ping la cucerirea
Ierusalimului 448 ani.
Dela captivitatea Babylonului pink* la Alexandru. 318 ani.

Dela Alexandru pang la nagterea lui Christos 333 ani.

Dela nagterea lui Christos ping la Constantin 318 ani.
Dela Constantin pani la acest Mihail 542 ani.
1) Indka;iunea este un cielu sau period de 15 ani. Impiratul Constantin ce! Mare a prsit datarea timpului dup Olympiade sau dup fundarea
Romei i a admis cea a impunerii tributului ce a inceput la a. 3 in. Chr. CAanti in disuetudine, aceast socoteal a timpului, ea a fost impusi din nou de int.paratu1 Justinian. Erau trei indicatiuni: cea a lui Constantin, numit Indictio
Constantinea ve1 imperatoria, vel caesarea; irtdictio Constantinopolitana, atribuiti lui Justinian si indictio Romano, vel pontificia, ratio Romana. C. Bartal,.
Glossariunt mediae et infimae latinitatis regni Hungariae, sub voce.

www.dacoromanica.ro

43

Dela I an al lull Mihail pirni la I an al lui Oleg, cneazul Rusiei,

29 ani.
Dela I an al lui Oleg. de and s'a stabilit in Kiev, pini la I an-.
al lui Igor 31 ani.

Dela I an al lui Igor pini la I an at lui Sviatoslav 33 ani.

Dela I an al lui Sviatoslav pink' la I an al lui laropolk 28 arilIaropolk domni 8 ani, Vladimir 37 ani, Iaroslav 40 ani. Deci
dela moartea lui Sviatoslav pima la moartea lui Iaroslav sunt 85 ani
i dala moartea lui Iaroslav paui la moartea lui Sviatopolk 60 aniDarr s ne intoarcem de unde ne-am oprit gi. s povestim ceeace
s'a petrecut in acetti ani; i duipi cum mai inainte am inceput
primul an al lui Mihail, si socotim rind pe rind numilrul anilor.
XIV. Bulgaiii 1 Varegii (853--858).
In anul 6361, 6362, 6363, 6364, 6365, 6366. Impiratul

porni cu o armati, pe uscat i pe apa, in contra Bulgarilor. Cind

Bulgarii vizuri a nu pot si li se impotriveasci cerari botezul i
se supuseri Grecilor. /nwilatul le botezi pe toti principii i pe toti_
boierii 1 incheii pace eu Bulgarii.
In anul 6367. Varegii venir i de dincolo de mare ti izbutiri
ja tribut dala Ciuzi i Sloveni, dela Meri, ti dela Vesi i dela Krivici. Chazarii insi primiri tarlut dela Poliani, dela Severiani i. dela

Viatici: el luari de fiecare fum o piele de hermini.

XV. Stabilirea Varegilor rug.
In anii 6368, 6369, 6370. Ei goniri pe V,aregi dincolo de mare
i ,nu le-au mai plait nici un tribut i incerpuri si se eirmuiasci singuri. i intre ei nu se mil da dreptatte i neamurile se ridicau im,potriva neamurilor i erau intre ei vrnjii i incepuri si se lupte
blue ei, Atun.ci
Vrem eJ ne ciutim un principe care si
domneasci peste nai i care eJ ne judece dupi dreptate. Si se duseri peste mare la Varegi, la Rui, coi aceti Varegi se numeau Rugi,
dupi cum altii se nuraesc Svtazi, alii Norvegi gi Anglii, alii Ceti 2) :
tot astfel gi acegtia. Griiri deci citri Ruti, Ciuzil, SIovenii, Kxicicii
gi Vesii: Tara noastri este mare i bogati, totui in ea nu este nick
Mihail, Mihail III, invirat in Byzant (842-867).
Gag, locuitorii din Gotlanda.

www.dacoromanica.ro

44

o rinduialii; de aceea veniti la noi s ne conduceli i s ne

5i s'au ales trei fruti ou triburale lar gi luari pe tol.i Rugii cu ei
Rucrik 1), eel mai macee, se stabili la Novgarod, al cloaca Sinena la Beloozero, al *trenka Truvor 2) la Izbocrsk 9. 5i &pi aeegti
Varegi s'a numit /ara Novgorod ruseasett gi Novgorodienii sunt de
neam craregie, mai dinainte lins erau Sloveni.
Dupi doi ani muriri Sineus gi fratele su Travor i lui domnia

Ruriik gi mpri cet4ik intre oamenrin si, dind unaia Polockul,

altuia Rostovul i unui al treilea Beloozero. Si! in aeeste cetali Varegil nu sunt deent nigte colonigti, cci cei dinti loeuitari, din Novgoroa sunt Slovenii, In Polock Krivicii, in Rostov Morfi., in Beloozero
Vesin, In Muralla') Muronaii gi peste mi acegtia domnia o avea Rurik.

5i se afina la el, doi barbali, eari nu erau din neamul sn, ci eran
boieri cari II rugarn si se dual impreunil ou familiile lar la Constantinopol. i trecur dincolo de Dnipra gi pe ennd mergeau inainte
vizurn pe un deal o mien fortreaf i informandu-se despre ea ziser: A cui este aceast mica l'arta-rema? Li s'a rspuns: cAu (ost
tren. frmi Kii, Seek, thoriv, cari au zidit aceast fortir. ea/1 miel gi
mudad ei, noi, u.rmagii lor, locuim aid i platina tribut Chazarilor.

Atunei Askold i Die) rimiaseitt in aceast cetate, i atenaceen in

jaral lar un macre numr de Varegi gi ineepuri sA stlipineasen peste
para Polianilor, in vreme ce Rurik era stabilit ca principe in Novgorod.

XVI. Askold i Dir ataca' Constantinopolul (863-866).

Anii 6371, 6372, 6373, 6374. Askald gi Dir plecarn in contra Grecilor gi ajunser aci in anul al 14-lea al domniei impratului

Impirartul era pleeat in contra Agarenilor 2) gi ciad a sosit la fluvial Negra 7), epa/chal Ii trianise vesbe, cA Rugii au pornit impotriva
Tarigradului; atunoi imparatul se intoarse inapoi. Dugmanii pitranRurik, principele Veregilor, intemeietorul dinastiei Rurik. El stiptmea
in Ladoga si in Novgorod.
Sineu i Truvor poart nume scandinave.
lzborsk, cetate M tinutul Krivicilor, in regiunea Pskovului.
Murom, cetate Ifingli flu.viul Oka, oapitala Muromilor.
Askold si Dir, principi veregi, la Kiev.
ai fiilor femeei Agar: Arabii, Agarenii
Agarenii, urmasii
sunt Saraoinii.
Fluviul Negra, fluviu in Asia Mica.

www.dacoromanica.ro

45

peal in Sud 1), ficuri un aliare inicel printre oregtini i impresurarg Canstantinopolul cu 200 corbii. Cu mare greutate
trunse impiratul in cetate. Apoi el gi patriarchul Photios se duc In
guabi la biseeica dintel Maici a Damnuluj din Blacheame 2) gi se
=gala toati noaptea; in urmg scoaserg cu cntece mantia divina a
maicii Domnului gi o bigarg in apa mrii. i cu toate ci pang atunci
vremea era frumosi gi marea liniiirtit, s'a pornit deodati o furtuni;
valuri putemiee se ricticar in aoelagi timp, izhir corgbiile necredin.ciogilor Rugi, de frm gi le sarimarg aga fel cg putine mai saparg din dezastru gi se intoarserg aeasg.

VIL Moartea lu Rurik (867-879).

Amad 6375, 6376. Basikos 8) ineepu si damneascg.
Anul 6377. Toatg Bulgaria s'a botezat.
Anul 6378, 6379, 6380, 6381, 6382, 6383, 6384, 6385, 6386, 6387.

La moartea sa Rurik lgsg dom.nia lui Oleg, care era din sernintia sa

gi i-a incredintat pe fiul sin Igor in tuteli; aceeta era foarte tingr.
XVIII. Expedifia kui Oleg in contra lui Askold i Dir.
lloartea acestara. Oleg ge stabileste la Kiev.
Anul 6388, 6389. Oleg porni luind ou sine multi soldati: Va..
regi, Ciuzi, Sloveni, Meri, Vesi gi Krivici. Pleci mai intai la Smolensk in tara Krivioilar, euceri cetatea gi puse o gamizoang. De aci se
duse balate e cuptimse Lubeclul 4) gi agezi o garnizaang. Apoi mea.gind spre muntii Kievului, Oleg aflg cg acolo domneau Askold
Dir. Igi asounse soldatii in corgbii, lar pe altii Ii Flag in urmi gi veni
el insugi, aducand pe tnlrul lgor. In urmg inaintnd pina la Ugorskole 3), igi ~Lime soldatil gj trimise la Askold gi Dir ea 814 spuie:
Noi suntem nigte negustori strin i m,ergem in Grecia din partem
lui Oleg gi Igor, fiul principelui. Veniti la noi cail suntem din aceSud, Bosforul si Pirmii sii, Cornul de Aur dela Constantinopol. Vorba
este luatil din limba suedezil. Trautmansi, op. cit. p. 280.
Blachernae. Vezi Introducerea. Dup increstinaree Rutilar, cultul Maicei Fecioare din Blachernae a fost trecut in Rusia. In apropiare de Moscova era
si un sat numit Blachernae
Basilios, Vasile, impiirat in Byzant (867-886).
Lubeci, un oras in regiunea Cernigovului, la Nord de Kiev.
Ugorskoie, muntii Ungurilor, peste cari au trecus Maghiarii la venirea
lor in Ungaria. Faptul trooerii Ungurilor peste m:untii de lingi Kiev ti pe lingX
apeaseis' cetate ne este confirmat fi de cronicile unguresti, la aceemi da.

www.dacoromanica.ro

46

lai neam. Askold i Dix venir i i aeodati sirirtt toil ceilalti din
Iar Oleg grii lui Askold i. Dir: tVoi nu sunteti nici principi
nici din familie de principi, ea ns sunt din familie de principe.
5i ego/and pe Igor adause: Aeesta este fiul hzi Ifurik. Apoi omo_rirA pe Asoold i pe Dix, i &meal pe munte fli ingroparii pe munte-

le ce se numaite i ast'zil Uganskoie, ulnae se dn. acum. Curtea lui

Olma 1) Pe wee& numte a fost ziIlit biserica stAnnului Nicolae. Mormntul lui Dir este in dosul bisericii afintei Irena. Si Oleg stabilin-

-du-se ea princip la Kiev zise: lAceasta va fi mama cetitilor ruseti. i Varegii 1 Sloveniai i ceilali cti eran cu el se nutrirA
Rui. Are.st Oleg incepu al zideasci cefti, i impuse tribut Slavilor,
Krivicior i Mexiilor i dete ordin ca Novgorodienii el pliteasci Varegilor ca taibut 300 de grivne 2) pe an spre a avea pace, pe care le-au
piltit Varegilor ping la moartea lui Iatroglav.

XIX. Raboade Lui Oleg cu popoarele vedirte. Liupta cu Ugrii

(883-898).

Anul 6391. Oleg incepti rizboin cu Drevlianii. Dupi ce i-a

Mtn;

impus ca tribat cite o blanA neagrA de jder (881).

Anul 6392. Oleg porni impocriva Severianilor, Ii law i le im-

puse un tribut nor; i-a oprit de a mai plAti tribut Chazarilor spunandu-le: au le sunt dupnan i nu mai aveti trebuintil (884).
Anul 6393. Oleg trimise la Radimici
intrebg: Cui
-voi tribut? Ei rgapunsecri cChazarilor. Si Oleg le spuse: xNu-I mai
prAtiti Chazarilor, prAtinclu-ani-1 mie. i au pltir, lui Oleg cite un
iling de cap, cum pl'AtiserA i. Chazacrilor. i Oleg supuse domniei

sale pe Poliani, pe Drevliani, pe Severiani, pe Radimici, lar ea

Ulicii i Tivercii era in iiizboin.
Anut 8394, 8395. Leon fiul lui Basilios, numit leui fu ales impitral, im.pretunil en fratele gin Alexandru. i aat idomnit 26 ani
(886-887).
Anul 6396, 6397, 6398, 6399, 6400, 6401, 6402, 6403, 6404, 6405,

6406. Ungurii trecuri pe lngg Kiev, peste muntele care i asfAzi se

Inumete Ugars Koie i au ajuste la Dnipru i-i intingefl corturile,
-cad eran nomazi, cum aunt Polovcii. Venind din rgerit ei merge=
gabiti prin muntii cei Inalti, cari eau numit unguregti i incepurg
Olma se crede a fi o vorbil suedezi.
Grivna era o veche moneda ruseasca.
Tivercii, o populatiune in sudestu1 Nisordui, dispruti in sec. X-a.

www.dacoromanica.ro

-47
me lupte ou Volochili i ou Slavii cari triau acolo. Cgci acolo exam

mai inaiixte Sava, her Volochii supuseri tara Slavilor. In

Airing insi Ungurii gonirg pe Volochi i luari In stgpfinire aceasti
eupuseri gi de
lark' gi se agezarri cu Slavii impreung pe cari
atunci tara se chianti Ungaria. i Ungurii se apucargs poairte rgzbalk cu. Grecii i pustiirg Thracia i Macedonia ping la Thesalonic.
Apoi incepuri si se rizboiasel cu Moravii i cu Cehii. Cci era un
singur popor slay: Slavii eari erau agezatil la Durnruie gi au fost
supugi de Unguri gi Moravii i Cehil i Legii gi Polonii cawi se num.ese

acum Rugi. Pentru ei s'a tradus mai intii in Moraviba sfinta Scripturg i scrisul e limba s'a numit eloveng gi se gisegte la Rugi gi la
Bulgarii 'dela Dungre.
XX. Istoria lui Cyril i Methodiu.

Clad Slavii i principii lor s'au hotezat, au trimis Rostislav

Sviatopolk gi Kota. 1) la impiratul Mihail spoind,u4 astfel: Tara
mammal a primit botezul, noi beg n'avem nici un invt.gtor oaa-e fig ne

predice gi sg ne invete i sri poati e ne citeasel sc.rierile sfinte; noi

nu intelegem niel limba greceascg niel limba lating. Unii ne finial/
intr'un fel, iar aliii intr'alt f el; 'din care cauzg noi nu intelegem niel
sensul cgrtilar serse nici puterea lor. De aceea trimiteti-ne un invgtgtor care si poati si ne explioe cuvintele scripturii gi intelesul lar.
Auzind aceasta impiratul Mihail, chemg pe toti filosofii gi le-a povestit ceeace imau spus principii elavi. Atunci ziserg filosofii: In
Thessalonic trgiegte un om numit Leon, el are doi fi prioeputi in
limba slavg, doi fi intelepti are el, filosofi. Ciad a auzit aceasta
impgratul, a trimis dupg ei la Thessalonic, la Leon gi spuee:
repede pe cei doi fii al tai Methodiu i Constantin. Auzgna
aceasta Leon Ii trim'se numai decit. Venirg amindoi la impgrat
el le grgi: data', poporul slay a trimis la mine gi ni g roagg pentru
un invgIgtor, care sg poat
explice crile sfinte; aceasta este
dorinta Ion. i s'au lgsat el fie convingi de impgrat ii i-a trimis la
Rostielav i Sviaropolk i Kotel In llama elavg. Dupg ce au venit

acolo ,au inceput si stabileascg liter& alfabetului slav gi traduserg pe apostoli gi evanghelia. i Slavii se bueurarg ciad auzirg crt
li se propoviduegte in limba ion elava lui Dummezeu. Apoi traduserg
Psaltirea gi Octoichul gi alte crbi. Unii beg incepurg
bat joc

de cintile slave, zicind : Niel un popor n'are dreptul al aibrt al1) Rostislav (846-869). Sviatopolk (mart 894) i Kotel (pe la 865) eraiz.
principi moravi, inainte de venirea Ungurilor.

www.dacoromanica.ro

fabetul propriu in afari de Ovrei 1 de Geed 1 de Latini, din cauza

inscrip/ii pe care Pilast o puse e crucea Domnului 2). Chid a auzit.

aceasta Papa dela Roma, i-a criticat pe i card murmurau impotrivia cir/ilor slave i zise: tSii se implineasci vorba scaipturii
4:Toate popoarele var Ruda pe Domnul; i in alti parte: tTo/l vor
vesti, in limbile lor, shwa lui Dumnezeu, dupi cum li s'a ornduit
de Duhul Sfint. i doci cineva hi bate joc de scrierea slavi, si fie
izgonit din biserici, pang se va fi indreptat; cAd 1.tia sunt lupi nu
oi; pe aceiia j veti recunoate dupi fructele loa i de ei eA vi piIar voi, fili lui Dumnezeu, ascultali inviltura i nu v indepirtali de cuvntul bisericii, aa precum v's propovicluit-o invifitorul
vostru Methodiu.
G:mstantin se intoarse inapoi i eA duse sA hive/e paporul bul-

gar, Methodiu insi rimase in Moravia. In urani principele Kole' atezi ipe Methodiu de episcop in Pannonia pe scaunul sfintului apoatol Andronicos, unul dintsre cei aptezeci de colari ai apostolului
Sf. Paul. i Methodiu puse doi precgi, tachigrafi i traduse
intreaga sfinti Sarirpturi din lianba greceascil in. slavonete in timp
de 6 luni, incepind din Martie pink la 26 Octomvrie. i dupi ce a
isprivit-o, a adus lui Dumnezeu cuvenita mullumiti i slavi fiinda
a invrednicit astfel pe Methodiu, urmagal lui Andronieus. De aceea,
apostolul Andronicus este invigtorul poporului slav, in Moravia
a tvenit 1 apostolul Paul i a invitat aci; cici acolo este i Illyria,

uncle a ajuns apostolul Paul; acolo insi erau mai intil Slavi. De
aceea i este Paul invigtorul poporului slay i din acest popor
suntem i noi, Rsuii. Deci Paul este 1 invifitorul nostru al Ruilor.
fiindci a invatat paporul slay i a aezat pe Andronicus la poparul

slav ca piscop 1 urma al situ. Poportil slay beg i poporul rusesc sunt unul singur; dol dupi Varegi eau numit ei Rui, la inceput Ina erau. Slavi; claci InsA ei s'au summit 1 Poliani, ei varbeau
bimba davit Se numeau Poliani, fiindcli locuiau la &imp d.eschis;
dar bimba slav le era lor bimbA comuni.

XXI. Expedifia lui Igor impotriva Scythilor. Tratatul au Grecii

(899-911).
Anul 6407, 6408, 6409, 6410. Impratul Leen 2) atrase pe Unguri

In contra Bulgaa-ilor i Ungurii ficuri o incursiune i pustiiri inLuca, XX/II, 38: lar deasupra crucii lui stetea seria cu slove
latinesti i evreesti: Acesta este Impiratul Iudeilor. Cf. roan, XIX, 20.

Leon, este Leon al VI numit filosofa, impkat byzantin, (886-911).

www.dacoromanica.ro

49

treaga ar bulgireasci. Gnd a .aflat despre aceasta Simeon 2), se

intoarse i el in contra Ungurilor. Ungurii Ii ieiri impatrivi i bimirk' pe Bulgari, aa ci Simeon de abia a putut si scape cu fuga la
Durostor 2).

Anul 6411. Dupi ce Igor s'a fcut mare, a continuat 85 urmeze

pe Oleg in expeditiile sale 1 si-i menthe sfaroul. i i-a adus ca satie

o femee din Pskov 8) c numele Olga 4) (903).

Anul 6412, 6413, 6414, 6415. Oleg a pornit in contra Greedlor,
dttpi ce l'Asase pe Igor la Kiev. El a kart un mare numir de Varegi
i de Slaved, preium 1 Ciuzi, 1Crivici, Meri, Drevleani, Rathmici, Poliani, Severiani, Viatiei, Corvati, Dulebi, precum 1.Tiverei,
cari stmt popoare strine. To acetia fuseseri numiti de Greci Scythia Mare, Oleg pleci cu toti ace(ti oameni, ciliri till in coribii. NuMira Icoribiilor era de 2000. i au sosit inaintea Tarigradului
Grecii le-au litchis portul i au incuiat cetatea. Oleg debarci pe
porn, ardan annatei s tragi vasele pe meat i s pugieasei imprejurmile oraalui i mod multi Greei; dJrnuar multe palate
i arseri biserieile. i dintre prizoni6ii pe ari Ii ficuri, pe unii

media, pe alii Ii schinjuiri sau ii ueiscri cu sgeile, iar pe altil

ii aruncari in mare. Si alte multe rele flcur*i Ruii Creellar, cum
au coMeeiul e facii oamenii in rizhoiu. i Oleg porunei soldatilor

si faci rvlituci i acetti

puni su.bt coribii. i fiindci
bitea un vnt favorabil, intinseri 'Anzac i coribiile se apropiar
de ora. Cand vizuri aceasta Grecii, se pimntar i trianiseal
la Oleg soli cari
acNu ne distruge cetatea; ti vain pliti
tributul pe care il vreiv. Oleg hi oprete armata. i li a'au adus
CAT' i vin; dar nu le-au primit, cAd fusese pregitite cu. otraxi.

Grecii eau ingrozit i-i spuseri <Amu, nu este Oleg, ci stintul

Dumitru pe care Dumnezeu 1-a itrimis impatriva noastri. Si Oleg
porunci s'A se pliteascl tribut peintru. cele 2000 coribii, 12 grime de
am; i emu 40 de oameni in fiecare corabie. i Crecii consixntiri i
incepuri (85. pliteasci) spre a avea pace i a mu mai pustii imperiul
grecesc. Oleg deei se retrase putin indirit dela oetate i incepu
Sinneon, munit Simeon eel mare, tarul Bulgarilor (893-927).
Durostor. Asupra rzboaie/or deis Durostor vezi Monografia
DreistorSilistra.
Pskov, oras In tinutul Krivicilor, azi reediniii de gubernie.

Olga, prin botez Elena, mare principesii de Kiev (945-957, moarti

969).

www.dacoromanica.ro

50

ttateze in privinta picii cu impiralii Leon gi Alexandru.1). Trimise

la ei in ora' pe Karl, Farlof, Veromnd, Ruharv gi Stemid gi spuse:

si-mi pia* tribal. $i Gzetiri rispunseri:

vom

da tat ce vrei. $1 Oleg porunci s se dea soldatilor sii pentra cele

2000 coribii. cite 12 grivne de Irish gi pe ling& .aceasta si plIteasci
d.ri pentru oeti/ile rusegti, maa fatal pentru Kiev, apoi pentra Cernigov 2) gi Pareiaslavl 2) gi Polock gi Rostov i Lubeci i pentru
celelalte oeti, 4)5).6 in aceste cetiti residan principi puternici snpugi lui Okg. $i ceru:
Daci vin Rugii incoace (in solie), au si primeasci intretinerea
cat de mult vor voi, data ns ei van ca negustoai
Kin-Lease-A in-

tretinetrea lar lunar timp de pee hmi: pme, vin, pegte, carne
fructe; li se vow pregiti biti, de cite oai vor voi, lar ea'ad Ruii se
intorc semi, au sii primeasci ,dela impiratul vostru merinde pentru
drum gi ancere gi otgoane gi pinze, cit trt-buinfl va fiz. $i Grecii
se obligar la acestea. $i amindoi mpAraii gi intreaga boarime zisera: Data Rugii vin fAri marfi, si nu .primeasci ajuto are lunare.
Principele si interzici trianigilor si gi Rugilor read vin ad de a face
veo (launi in satele din tara noastri. Ru11 cari vor veni si locuiasca
la Stintul Mamas 4) gi anajeSrattea sa imprastul nostru va trimilte ca

si le inscrie nuanele gi in urm vor primi ajutorul lor lunar, rnai

inti cei din cetatela Kiev .apoi cei din Cernigov gi din Pereiaslavl
gi din celelalte oeitSi. 51 ei si intro in elate pe o anumitil
cu un agent al impiratului, Melt arme, cite 50 orameni i s-gi faci
cornett-14 cum vor crede ei, fir aS pliteasci pentru ceva vr'o vrami.
Impirartul Leon gi Alexandru incheiari pace cu Oleg, du.pi ce

se obligaseri eS plteasci tribut gi se legari prin jurimant: ei siruteri crucea, iar Oleg gi oameniir si depuser jurimintul durp
obiceiul lar gi jurrari pe armele lor gi pe Perun, zeul lar, gi pe Volos, zeul turmelor gi pacea fu incheiati.
$i Oleg zise: Teseti pentru Rugi pinze din parvoloc gi
pentru. Sloveni din mitase. $ri s'a ficut aga. $i apoi el igi atarni,
in warn de victarie, scutul siu de poarta cetii gi pima din TariAlexandra., impiirat in Byzant (886-912) domnea impreuni u fratele
siin Leon.

Cernigov, cetate in regiunea Severianilor, situatil pe fluviul Desna.

Pereiaslavl, cetate vestiti, mai la sud de Kiev, azi
guar. Poltava.
Sftintul Maznas, eartierul rusesc din Coustantinopol. Aci era gi o ministire o affintului Mantas. Grecii se temcau s nu ocupe Rugii Constantinopolul
prin surprindere.

www.dacoromanica.ro

51

arad. i Rana i intinema panzele din pavoloci), iar Slovenii cele

de mitase, pe cari viintul le rupee. Atunei spusera Slovenii: Si ne
intoarcemn la pinwale noastre cele groase, Slovenilor am li s-a dat
niel o panzii. Astfel Oleg ee intoaree 'la Kiev gi aduse aur, pavoloc,
fructe, vin i tot felul de scumpeturi. i Oleg a fost numit Vrijitorul,
eaci aceti oameni erau paggni i
errata o mare coAnal 6416, 6417, 6418, 6419 Spre apus

met"' in forma de lancie

Anul 6420. Oleg trianiae soli cati a incheie pace i el stabileasea tratatul dintre Greci i Rugi i trimise sili se spung:
XXII Tratatul ou Grecii (912).

Copie dupii tratatul de allanta care

incheiat ca imparatii

Leon i Alexandru:
Nol din partea poporului Ruilor: Karly, Inegeld, Farlof, Veremud, Rulmv, Gudy, Ruald, Kam, Frelmv, Rual, Aktevu, Truan, Lie
dul, Fost; Steanid, in numele lui Oleg, mare principe al Ruebei gi al
tuturor maraca- duci i luminatilor duel cacri eau subt pu.terea ea,
i al marilor siii boleti, am fost trimii la voi, Lean i AleXandru. i
Constantin, din goalie lui Duanneseu, atotputernici impgrati ai Gre-

pentru mentinerea i intarirea prieteniei incheiate de mai

multi ani intre Cretini i Rui, prin vointa marilar notri prineipi
potaivit ardinilor tuturor Rutilor eari aunt suputi autoritatii sale.
De oarece Serenitatea noasira mai preens de toate dorete ea se pastreze i sa se intareaeca prietenia ce au ajutorul lui Dumnezeu exist
nitre Cregtini
intre Rui, am gasit de caviinta mal mult de cat
ericand, ea aceasta prietenie al o proclamgm i ea o confirmam nu
num.ai prin simple vombe, ci prin serie i printeun juxamant efectiv,
jurand pe armele noastre pdtaivit credintei i ponivit datinei
-noastme.

Urm'toarele sunt condititmile tratatului pe care ma il incheigm

ca media:gm lai Dumnezeu i pentru paietania noadtri: Inainte de
toste vaim al incheirean pace ea voi, Grecii, gi din tot sufletul i cu

Intreaga vaina ea ne iubim unii pe altii ea ani ingaduim, cat

ne va eta In putinta noastra, ca eineva dintre supuii stralucitilor
-nortri principi al eomita vr'o violenta eaat vr'o fapta rea; ci voim
ea, pe eat ne va eta in putere, al ne cgznim ca ea pastram in viitor
1) Pavoloc, stofe seumpe de mitase.

www.dacoromanica.ro

52

gi pe vecie o prietenie neschimbati gi desSvargirta ou voi, Grecii,

orali i prin juprietenie pe care am intarit-o printeo
rimant. In ocelagi chip gi voi, Grecii, si pistrall neatinai, pentra.
totdeartma i vecinic, aceeagi prietenie fala de lumina:0i principi
Rui i faill de to/i. COO stau subt puterea str1uciilor nogrtai principi.
In ce perivegte insi d.eapagubirile, dar se sivargegte o crimi

stabilim urmitoarele: awl' se face dovada prin probe evidente,

se considere de dreapti desvinovilirea; dacg desvinovitirli nu i se
di cretzimant, trebuie si jure paatea care se silegte eci nu creazi celui

ce se desvinovitete. Dar el juri dp legea sa, trebuie ai urmeze

pedeapsi potriviti ou vina.
Pe langi aceasta: Daci ucide pe un Cregtin un Rua san pe un
Rus un Gregtin, sA mcarg acolo uncle a comis crima. Daci ucigagul
fuge i are avere, at:1mi ruda cen mai apropiati a celui ortnorit
ia partea sa, adeci ceca ce i se cuvine dupi lege, dar i sosia ucigagului si ja ce Ii se cu.vine potrivit legii. Daci asasinurim are niel o
avere i dad.' a fugit, si se constate faptele liana ce el va fi focit gisit
i in 'mini si moarg.
Daci cinema taie cu sabia sau daci lovegte ca vre'un alt instru-

ment, pentru aceasti tiiere sau loviturg, sA plgteasci died funzi

de argint dupg legea ruseaci; clack* fiptuitorul este sirac, atunci si
pliteasca cat poate, i chiar si i se la hainele pe cari le art pe trap% pe deaaupra si jure, dupil legea sa, ea nimenea nu este owe e.1-i
ajute gi. atunci SA inceteze urmgrirea.

Pe langi aceasta: Dacg un Rus furra cera dela un Cregtin sate

un Crefin dela un Rus gi claci hotul in momental cand comite furtul este surprins de cel ciruia Ii se furi i dec.& cel care furi se
opune i este omorit, m,oartea sa nu va fi urmiriti niel de Cregtini
niel de Rui; ci partea igi va lita in.apoi lunrul sau ce j ea furart..
Daci meA h0 3+111 se Iasi si fie prins, atunci si fie prins gi legat de
aoela dela care a furat gi va da inapai ceca ce a indriznit si fure gi
va pliti intreit ceca ce a furat.

Pe ling aceasta: Daci cineva, fit", ci un Rus la un Cregtin

fie ci un Cregrtin la un Rus prin mijloae,e violente comite o incercare (le flirt i d.aci cu puterea la ceva unul dela altul, artunci sg-I
despig-ubeasei cu intreita valoare.
Daci o corabie va fi foot aruneati de furtung inteo /mg strifira
gi daci se gisete acolo cinema dintre noi, Rugii, i dacg cineva vine
art ascundi corabla cu mncrctuira sa gi sA o trimearti din non in lark'

creting, el fie condusi prin eventuale locuri primeklioase, piinice

www.dacoromanica.ro

53

.ajunge la un loc sigutr. Daci o astfe1 de corabie, este impedicati fie

de furtuni fie de vr'un obstacol de pc uscat, de a se pubea salva

loo din patria sa, atunci noi Rugni vom veni in ajutorul
acestui vas i-i vom conduce ou mar& in sigurantg, daci tara gre,

mesa' este in apropiere. Deck' in web* chip o corabie rueeasa cede

In rprimejdie, atunei noi Grecii o vom conduce in tam ruseasa i
inciregtura unei astfel de coribii va fi vinduti, (Lei se poate ceva
vinde, dupi ce noi Ruii vom fi scos-o din corabie. i and n,oi vent
merge la Greed, fie cm marfi, fie in veo solie la impiratul vostru,
.atunci in mod einstit vom achita prewl pentru imam:11u= vinclati

din corabia voastrg. Daa ear intimpla ea unul de pe west vas

sg fie malt de noi, Rugii, eau daci i se va fi luat ceva, atunci fiptuitorul va fi lovit de pedearpsa amiatia mai sus.
Pe line& aeeea: Dacg un prizonier din ambele prti contraetu.ale se gisete Punt de Rui sau de Greci sau a fost vindut ktr'o
alti taxi i dacg se ggsete acolo un Rus sau un Grec, atunci acela
sA fie riscumpirat i persoana riscumpgrati a fie dual in tara
eumpiritorul sg-i primeasa pretua i in loeul pretului de cumpgrare s i se pliteasoci pretul obicinuit pentru un sclav. In acelai
chip daci ciraeva va fi fost luat prizonier in rizboiu de Greci,
fie trimis indiat in patria sa, i prewl au, dupi cura s'a spus, va
fi plgtit la inaltimea pretului de cumpgrare obicinuiit ipentra un
sclav.

Nag ar fi nevoie ca impiratul sA meargi in rizboiu. i daci

.ei ar voi sA onareze pe impiratul vostru, punindu-se in serviciul
lui, toti eati ar voi si meargi Cu ea. pentru un timp oarecare, i
ai voi sA amini de bung voie, sa nu fie impieklecaoli. de Rui.
Despre Ruii prizonieri: Dacg, dupi cum se intimpli de multe
Ofi, Ruii din rice Wei ar veni, i air fi vinduti
/ark' molting,
gi deasemenea Grietiinil prizonieri, cari, dupl. cum se intimpli adeseori, din once taxi ar fi, ar veni in Rusia, sA poatg fi riscumpgrati
pe dougzeci de zloti goi apoi sA meargg in Grecia (sau in Rusia).
In afari de aceasta: Daci un eclav Rus este furat sau fuge ori
este vindut cu sila gi daci Ruii 11 redami i dacg dreptatea reekmatiunii este dovedit, atunei
ia cu eoi in Rusia. De asemenea,
nite negustori Rui ar pierde un Delay gi Irar reclama, atunci
sg-1 eaute gi sg-1 in daeg Law ggsi. Dacg InsA eineva ear opune la
cercetarea aceasta a mestnicului
arlunei sg-i piardg el insui scla-vul sgu.
1) Mestnic, funcionar judeditoresc.

www.dacoromanica.ro

54

Despre Rugii cari sea-vesc in Grecia la impiratul cre4tin. Daci

eineva moare, firri el fi dispus de averea sa, gi daci nu are familie,,
atunei si fie data annerea rudelor sale indeprortate din Rusia. Daci
Iasi a 'goat oarecari drispoziii, seek va primi mogtenirea Jar' uia i-a
testat in seria mogtenirea.
Despre Rugii cari fac
Despre difer4ii oaimeni cari vin in Grecia i incheie acolo af aceri.. Dacrt un criminal trece din, Rusia, in. Grecia i clack' Rugii
reclami impiratului cregtin, un atare i fie prins gi cu forta si fie

duamnapoinRitotaiRicaGreci,cndse

ntmplA un caz la fel.

Pentru confirmare gi neschimbare, am dispuo, ei se faci trartatul de pace incheiat intre voi, Ciregtinii i mitre 11101, Rugii, seria cu
cinober 2), in dublu exemplar pe pergament. Si a foot semnat crt
mna proprie de impirat in fata ofinte,i crud gi a dime& Trquini una

nedespirtiti, a unicului i adevrtratului nostril Drammen; el a

aanctionat-o gi a remis-o solilor nogtri. Iar noi am jurat impiratului
vostru, care este dela Duinnezeu, ea fipturrt dumnezeiasci, dupi datina i obiceinl poporutlui nootru,ici niel noi niel altcineva din poporul nostru nu va cillea conditiamile stabilite de pace gi de prittinie. i acest act seria 1-am 'flat opre intirirre prim maiestatea voastri,
cA aanhele pirti au si rimaie la aceasi deciziune pet:Am mentinetrea

[pent= intrairea picii ce existri intre noi. In ziva a doua a lunei

Septembaie in anal al 15-a al Indicatiunii, in anul 6420 d.ela (acerca
lumii (912).
XXIII. Pocestea calului lui leg. Moartea lui Oleg.

Trapriraful Leon incirci pe trimigiii rugi cu daruri: aur, naafisuri, hake scumpe gi le clete civa oameni de ai sAi cari si le arate
frumusetea bisericilor i palatelor de aur i bogitiile ce sic giseaa
de, aur mrtolf i mAtiouri gi pietre ocumpe i instrumentele de tor-

tari ale Dommului i coroana (de spini) i cuiele gi manta= de

parpuri i relicviile sfintilor, invitndu-i credinta lor i propoveduindu-le adev&rata credinti. Si le dete drumul In tiara lor ou mare

dower. Trimigii lui Oleg se intoarseri la Oleg gi aritari cele oe

opus impriratul 0 cuan au incloeiat paces gi cuan intre 'Ora gre2) Cinober, kinovar.

www.dacoromanica.ro

55

ceasci i tara ruseasei sa incheiat un tratat i cum Grecii i Ruii

n'an si calce .jurimintul ce i-aa dat.
Oleg a triit in pace cu toate popoarele, stind ca principe
in capitala sa Kiev. Si sosi toanma i Oleg ii aduse aminte dei calul
sin pe care el }maese si-1 hrineasci f r losa si-I incalice. Cici el
intrebase odati pe vrijitori pe gbicitocri: De unde are si-mi lit
i pe
moartea? Un profet irispunse: Principe, calul la loare
care Il c1reti, acesta va fct cauza martii tale. Oleg se gindi in
sine
zise: N'ami si-I mai incalic nici odat5, 1. nici e5-1 srid mai
mult. i porunci si-I hrineasci, dar si nu i-1 mai aducli niciodati.
astfel ti-0cm% civa ami, fir5 si-1 mai viaaq, pina ce porni expedita in contra Grecilor. Iar dupice intors la Kiev, 1 petreca acolo

patru ami, in anuI al cincilea s'a gindit la calul su cave, dupil pre.
zioerea vrijitorilor, avea si-i aduci. moartea. i chemand pe mariealul su, Ii sise: linde este calul mea pe catre ami dat ordin si-1
hrnii i s5-1 ingrijiti? Acela rAspunse: A murit. Atunci Oleg
se puse pe ras i a inceput
bati joc de ghicitori, ziand: icCeett ce
spun ghicitorii, nu este adevirat, totail este o mincluni: calul a mu,
rit 1 en triiesc. Apoi puse sA i se inole un cal: si-1 viz oasele!
ai a venit la locul unde zicea oasele goa/e i cipitina, a sirit de pe
cal i raznd a zis: Se poate si mor de amasa cipatini?
en piciorul pe cipitin5. O viperi iei atunci din pAinA i-I muc5
de picior. Cizu apoi bolnav i mari. Tot (poporul 11 deplinse, bocindu-se 1114 inruarmintari pe colina ce se numete cecovita. Monmantul siu se vede pina' in ziva de asnai i numete anoomintul lui
Oleg. i domnia sa a fost de 33 ami (912).
XXIV. Vra. jitorii.

Nu este nimio extraordinar, a pria farmece sA fato minuni, cuan

s'a intimplat subt donzoia lui Doan'tian. Un fermeeitor en numele
de Apollonius din Tyana 1) era celebru. El cutreera ararle i sakle
i ficea peste tot locul minuni driceti. Dela Roma a venit la Byzant i la rugimintea locuitorilor de acolo fiel" urmitoarele: a gonit
crin ora sumedenia de erpl 21 de scorpii aga fel cki oamenii nu mai
aveau niel o pagubi din partea lor. De ~menea, in adunirile no-

bililor a imblinzit furia uncir cai. Apoi a venit la Antiochia, la in.

I) Apollonius din Tyana, era un filosof grec. Pasajul privitor la minunile
lui Apollonius este reprodus de Miklosick, op. cit. dupla' Georgioa Hamartolos.

www.dacoromanica.ro

56

viitaAia locuttorilor antiocheni, cari adenoma de plaga scorpiilor i a

tintarilor. A ficut o seerpiei de metal, a ingropat-o in pimint i a

ridicat o midi e,oloani de marmeal deasupra i porunci oamenilor
si ineargi prin ora' ca o trestle in mini 1 ai strige, agitnd trestia:
aOraul este flail Ontari. i astfel dispiru. aeorpiile I *avail din
oral. L'ati intrebat i in privinta cutreanurilor cari amenintau cetatea. El gasping i scrise pe-o tibliti aceste vorba: 4Vai de tine
ora' nefericit, ved suferi de multe cutremare i te va cuprinde focal.
Te va plinge fluviul tu route pe malurile sale. Despre .ae,esta
a opus i marele Anastagie din Theepolis: tFarmecele lui Apollonios

Ii produc pink' i astzi efectul lor in anramite localititi, fa prin

gonirea unor amunite quradrupede eau psiri, cari pot erica mului, fie oprind cursul neregulat al apelor, fie inliturind relele cari
pot si strice i ei Bickel pagubi oamenilor. Gici nu name& in timpul
sale, diavolii fac prin el aceste luarari i altele la fel, ci, fae i
&pi moartea sa, petrecind la mormit' utul sin, fie& Id minim& in nu-

mele gin, spre a inela pe sarmanii oameni, aplecati pentra astfel

ae !norm& diavolet&. Ce si mai vorbesc de aceia cari execut faptole magice [ale lui ManKhon] 1). Acesta era aa de priceput in arta

ci i bitea joe necontenit de Apollonios spunind ci el

nu este in posesinnea aderviratei intelepciuni filosofice. 1E1 ar fi
trebuit, zicea el, ai faci munai eu vorba, ca mine, eeeace voia, i
si nu intrebuinteze niel un mijloc material. Toate acestea ins se
fac priai vointa in& Dummezeo. i prin putezea diavolului, pentruca
prin ace.asta al se puni la incercarre credinta adevirafi, awl' ea este
tare, neclintit5 in Domnul i nu se lasi imujelati de .d.um.anii ,cei rii
prin miracole mineinoase i prin uneltiaile Satanei i card aunt robi fi
slujitori ai riutitii. Pe lingi ,aceasta, unii, au fieut profertji chin.
numele Dommilui ca Balaam 1 Saul i Kaiphas i au gonit

ca Iuda j fiii lui Skeva. C,ici harrul &win lucreazi adeseori chiar
prin mijlocirea unor persoane nedemne, spre a face binele. Balaam
In adevir era grain de amindoui, i de o vieat cinstiti i de credinta
,dreapti, i cu toate acestea gratia divini din grija pentru altii s'a
arltat in el. Tot astfel a fog i Pharaon, totui i s'a prezia cele viitoarre. Si Nabueadnesar a goat legoa, dar gi lui Ii s'a deaviluit, ceeace
avea e se intimple aMa dup5 multe generatiuni. i astfel se invede-

reazi ei multi ini, dei au sentimente duganane, sat gemnul lui

1) Manethon, mentiunea despre Manethon nu se gsegte in toate manuscrisele i nici in trackeerea lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro

57

Christas, fac oarecari minuni spre a &alela pe oaanenii ce nu inteleg

Muele. Aetfel au fost arraciul Simpa' i Menandros i alii, deepre cari
cu drept s'a spus: tNu v leai inelati de mbruni.

XXV. lgor (913).

Anul 6421. Igor hi incepe donmia drupa Oleg. In acelai tia%)
se urca pe tron Constantin 1), fiul lui Lean, gine.rele lui Roman3)
Drevlianii drupa moartea lui Oleg se despartira de Igor.
Anul 6422. Igor merse im.potriva Drevlianilor i dupg ce i-a In-

vine le-a impus un tribut mai mare decat Oleg. In acelai an., Simion din Bulgaria se duce spre Constantinopol, i dupg ce a incheiat
pacea, s'a inftors in tara ea (914).

XXVI. lgor. Prima invazie a Pecenegilor. Diferite razboaie.

Expedifia in contra Constantinopolului. Focul grecasc (915).

Anul 6423 Pecenegii navalirg pentru Intiai dala in tara ruseasca, i dupg ce ata incheiat pace ou Igar, s'au dus la Dunire. In
acest timp veni Simian. pustii Thracia; Grecil trimiserg dupa Pecenegi. Pecenegii sosind, au fvait sa attace pe Simion, dar intre comanclantii greci se isca o neintelegere. Cind Peoenegii au vazut,
acetia se ceartg intre ei, s'au intors aoas. Bulgarii insa atacara pe
Gaeci i-i sdrobira.
Simion cucan i Odren 8), are mai inafinte se numea Orestias, du,pi

fiul lui Agaanemnon, care saldando:se In trei fluvii s'a inegnatoit

de pe boda sa. De aceea a nuanit oraul dupa inunde sau; mai t'irziu impratul Adrian il reinoi
numi dupg numele eAu, Adriian;
noi basa 11 numim Odren.

Anul 6424, 6425, 6426, 6427, 6428. Romano e ajunge imparat

In Grecia; Igor jasa se lupia impotriva Pecenegilor.
Ami 6429, 6430, 6431, 6432, 6433, 6434, 6435, 6435, 5437. Simean porni impotriva Tarigradului i pustii Thracia i Macedonia,

apoi cu mari forte i plin de trufe ajume inaintea Tarigradului 1

959).

Constantin, este impliratul Constantin al VII, Porphyrogenitus (912

Roman, este Romanos impirat in Byzant (920-944), supranuanit Lecapenos. Pe vremea aceasta pe tronul dele Constantinopol eran mai multi im-

pirati in soda timp.

3)0dren, cetatea Adrianopol, numiti odinioari Orestias.

www.dacoromanica.ro

58

incheiind pape cu. impiratul Romanos, se intoarse acasi (921-929).

Anal 6438, 6439, 6440, 6441, 6442. Ungurii merseri pentru intiiagi dati in contra Tarigradului i pustiiri Thraeia intreagi. Romanos insi incheia pace cu Ungurii.
Anul 6443, 6444, 6445, 6446, 6447, 6448, 6449: Igor porni in
contra Grecilor. i Bulgarii trimiseri veste impiratillui c Rugii
inainteazi in contra Tarigradului cu. 10.000 coribil. Acegtia plecari
traversind marea, incepuris pustiasci l3ithynia i s devasteze *-

mil %Aula pini la Heraclea i Paphlagonia i jefuiri intreaga regiune dela Nicomedia gi diduri foc la toti mniii golfului. Dintre
ami pe cari II luau prizonieri, pe unii ji spinzurau, pe altil Ii puneau ea /inti i achian in ei, pe alta Ii prindeau, le legan miinile
la spate gi le bacan, cuie in cap. Miura pradi focului mai multebiserici anule gi mnetiiri gi an ars &ate gi luari nu putinii pradi pe
ambele coaste ale portului. Cnd insi s'a iniors arm.aita din Orient,
Pantherios Domeccieos 1) Cu 40.000 oameni, Phocas patriciul 2) cu
Macedonenii, Theodaros Stratelates 8) en Thracii gi impreani en ei
ilugtri, impresurari din toate pirtile pe Rugi. Atunci Rugli
tinuri sfat gi mersecri inarmati impotriva Grefiilar. i s'a n'As' cut
intre ei o lupa amarnici gi Grecii invinseri cu mare greutate. Rugii
insi se intoareerti apre sari la drujina 4) lor, se imbarcari noaptea
pe coribii gi fugir. Theophanes msA Ii intimpini de, pe chelandiile 8) sale ou foc gi incepu sA arunce prin tuburi foc asupra vaselor
rusegti: a roa atunci un spectaeol grozav. Cnd Rugii vizuri
rile, se afruncaal 'in mare spre a tse salva cu inotul gi astfel coi ce
supravietuiri se intoarseri in patria lor. Ctind au ajuns in tara lor,
fiecare povestea la ai oil de cele intimplate gi de focal vaselor lar.
Cree...1i au la si fulgere, cum sunt cele din cer gi aruncindn-le asupra

noastri, ne-au dat foc gi de aoeea 2111 ilaan putut Invinge. Dupi ce
lgor s'a intors acasA, incepo aZi stringi o aroma mare gi trimise la
Varee chineolo de mare gi
agtigi impotriva Grecilor, pe cari
voia

atace din nou (935-941).

Domestioos, era o demnitate la cunea byzantini.

Patrician, era un titlu de noblehl.
Strvitelat, era un general la curtes byzantinii.
Drujina, era curtea, adecti mita principelui formatii din boieri i slujitorii, de obioeiu cei mai nobili frtmtaai ai ara Drujina (dela drug, tovar5)
era compusti numai din oameni liberi i, in expeditii, lua parte la beneficii.
Drujina la inceput era formad numai din clemente scandinave.
Che/andie era corabia de rizboin greeeasci.

www.dacoromanica.ro

-59
Anul 6450. Simian porni impotri a Groatilor gi a fost biruit
de Croati; el muri lsind pe fiul sin Petra ea piincipe peste Bulgari (942). In acest an ii se niseu lui Igor un fiu, numit Sviatoskv.
XXVII. Expedifie nours impotriva Constantinopolului. Supunerea
Grecilor. Noul tratat (943).
Anul 6451. Unguaii pornirg din non asupila Constantinapolului.
Dupg ce au ineheiat pace ou Romance, s'au intors in tara kn.
Anul 6452. Igor 'hi strinse o armati mim.eroasi de Varegi, Rugi,
Poliani, Sloveni, Krilviei, Tciivercigi-gi eigtigi pe Pecenegi, luind dela

impotriva &redlor, voina

ei ostatiei gi a port& In eorbii gi.
ei se rizbune. and au aflat despre aceasta loeuitorii din Korsual),
trimiseri la Romanos spunindu-i: tVin Rugii; corgbii nenumgrate;
Cu vasele lor au aooperit marea. i Bulgarii Ii adusexi aceastg veste
zickiHd: tVin Rargii i i-au cigtigat pentru ei gi pe Pecetnegi. Auzind aceasta impgratul, a trimis la Igor pe cei mai de seamg nobili
ai sgi agrgindu-l: tNu inainta mai departe, a ia tributul pe care
primea Oleg; voi mai mi aeon tribut. De agigderea a trimis
Pecenegilor rnitgauri gi mult aux. Cana Igor a ajuns la Dungre;, gi-a
convocat drujina gi se puse si se sfituisci i.i argtg, ceeace zisese
impiratul. Atunci drujina lui Igor spuse: tDaeg impgratul vorbegtv
astfel, ce s woim mai mult, cit.& wane fill 'de luptg primim aux,
argint i mkts' uri? Cici cine poate si gtie, cine va invinge, noi sau

uite, noi nu mergem pe

ei ? Cine i-a luat marea ea aliat?
uscat, oi peste adincurile mgrii gi moartea ne ameninti pe top.
Igor le-a dat aseultare gi a poru.neit Pecenegilor si pustieaeci Bulgaria; iar el lug dela Creci aux gi mgaisuri, ehiax gi pentru soldatii
egi, se intoarse gi ajunse la Kiev (944).
Anul 6453. Romanos, Constantin gi Stefan 2) au trimia soli
la Igor apre a reinoi vechiul tratat. i Igor, dupg ce s'a inteles cu
ei in privinta picii, gi-a trianis oamenii &Ai la Romanos gi Romanos
gi-a convoeat pe nobili gi pe demnitarii s?ii. i s'au introdus
Rugi gi le-a poruneit si grginseg gi si serie pe pergament cele doug
conventii.

Copia tratatului de prietinie care ea incheiat intre impiratul

Romanos gi Constantin gi Stephanos, doannitori iubitori de Christos
(945):
Kornai eau Cherson, veche colonic greceascil din Crimea.
5tefan, Stephanos, loxpirat byzansisi, tovarig de domnie ea impiratul
Romanos.

www.dacoromanica.ro

60 --Noi, soli i. negustori, din partea paporuini Rugdior: Ivor, triVuiefast, trimisu/
_2nisul marelui principe rue Igor i solia
lui Sviatoelav, al fittlui lui Igor; Iskuaev, trimisul principeeed Olga;

trimisul lui Igor, nopotul lui Igor; Uleb, trimisul lui Vladielav; &mica; trimisul PeredsLwei; Sichbern, trimiaul Sfandrei,
:sotia lui Uleb; Prasten, trimisul lui Turd; Libiar, trimisul lui East;
trimisul lui Sfirk, Prasten, trimisal lui Akun, nopotul lui
Igor; Kary, triMisul lui Tudek; Kargev, trimisul lui Tudor; Egri,

trimisul lui Erlisk; Voigt, trimisul lui Voiko; Istr, trimisul lui
_Amino:1; Praeten, trianisul lui Bern; latviag, trimieul lui Cunar;
trimisul lui Aldan; Kol, trimisul lui Klek; Stengi, trimisul lui
Eton; Sfirka...; Alvad, trimigul lui Gttdy; Frudi, tairnisul lui Tulb;
Mutur, trimisul lui Uta. Negustorii: Adun, Adulb, Ingivlad, Uleb,
Frutan, Gornto] Kuci, Emig, Turbrid, Fursten, Bruny, Roald, Gu-

nastr, Frasiten, Ingold Turbern, Mony, Ruatld, Sven, Stir, Aldan,

Apubkar, Sven, Vuzlov i Sinko Borici, trimis de Igor, de
..marele principe rus i de toate cipeteniile 1 de intreg poporul
rusegti. i ni s'a poruncit 'de acetia s reinoim vechia pace care
..a fost nimiciti de multi ani de diavolul care urite binele i iubete
-vrajba i sA mntArim prietenia dintre Creel i Bull.
Marele nostru, principe Igor i principii i hoierii sAi.1 intrezul popor rus ne-au trimis la Romanos i Constantin i Stephan, mari
impirati greoi, sA incheigm paoe chiar cu impitratii i ou intreaga

boarime i Cu intregul pop or grec pentru toate vremurile cat va

striluti soarele gi ya fi Mama. i daci din paatea Ruilor se va gindi
-cineva sA sfarme aceasti prietenie, toll cili au primit botezul

-primeasci pedeapsa dela Dumnezen, atotputernicul i osind.a in

viena amagta i in oea viitoare; toti insi cari nu aunt boteni, si
nu-i ajute Dumnezeu san Perun; scuturile lor proprii sA nu-i pro.
teagi, sA cazi de propriile lor sAbii, de propriile lor sigeti i de alte
arme i sA ajungi robi in aceasti vieati i in cea viitoare.
Mamie principe rus i boierii sAi pot sA trimeati in Grecia la
-prea putemioii impirati greeeti coribii cite vow voi au soli gi cu.
megustori. Dupi cum s'a stabilit pentru eu, edil aveau un eigil de
aur, negustorii insi de argint; acuma insi principele rostra a decie
si trianeati un document 1) la impiratul vostru. Cei trim* de ei
lie ca soli fie ca negustori, sA aduei documentul in care sri stea
.zscris: atitea coribii am trimis; i astfol vom ti, eA vin cu intentie
1) Document, o serisoare intirit eu peootie.

www.dacoromanica.ro

61

liCati vreane vin fira document, ni se vor preda, ca

neal' de scurt i srt-i pazim, pang ce principele nostru este pus in
cunogtinfti d.espre aceasta. Daca insa ei nu se supun gi opun rezistesta, au si fie om.oriti gi in privinta mortii lor nu se va face reclamatiune din partea principelui vostru; iar daca fug gi vin in Rusia, vom serie prindpelui vostru gi el va proceda fa ta de ei, cum va_
gasi ou cale.
DacARngii vin la noi fari mirfuri, ei nu vor primi intretinerea

lunara rsincipele rue va da ordin trimigilor eAi i Rugilor ce vin

aci Si nu feel' mrir'o paguba in satele i in tare noastra. i daca sosesc
aci, ei vor local la Sfantul Mamas; apoi maiestatea ea impariali va
trimite pe cineva care sa-i inregistreze i atunci vor primi ei subsidiile lor lurnare, sag subsidiile rpentru soli i negustorii intretinerea lunara, mai intai ed din oragul Kiev, &poi cei din Cernigovgi Pereiaslavl gi din alte cetati. 5i ei aru. sa intre in oete're pe
anumita' poarti cu un agent al imparatului, neinarmati, in cete de
cite 50 de oameni,
vaza de regotul loa., dup.& ou.m le este interesal gi apoi sA piece. i agentul maiestatii imperiale Ii va probeja-

i daai vr'un Rus eau vreun G,rec face vr'un farm, el va indrepta
lucrurile. Rugii oari van in oral nu vow faee nido fapta rea, gi nu
vow putea cumpara pavoloci mai mult decal de 50 zlotii. i cine
cumpara pavoloci trebuie
arate agentului inip5rIteac, care
va sigila
va predab i daci Rugil pleaca de ad, vor primi dela
noi merindea, de care au nevoie pe drum, g ceca ce trebuie pentru
corabie, du.p5 cunt s'a stabilit mai inaintel i astfel sA piece sanatogi

In, tare lor. La Sfntul Mam.as n'au voie sA ramana in timp de

Lana.

Daci un rob fuge din Rusia gi daca vine in tare maiestatii

sale imperiale ca sa-1 gseasca, eau daroa fuge dela Stantul Mamas,
gi cleft Oak, sil fie prim. Daca insa nu e gasit, atunci Rugii cregtinii
vor depune juramant diva legea lor, iar cei nectregtini dupii datina
lor,
atunci vor primi dela noi (petal salt, dapa cuan s'a stabilit
mai sus, doi pavoloci pentru un sclav.
Daca icineva din oamenii maiestatii sale imperiale i daca cineva din cetatea voastra sau din alte cetat.i fuge la noi sau un Belay
de al nostru fuge la voi i aduce oeva, trebuie predat inapoi i dacii
ceeace a luat cu sine se gasegte neatins, ert se retina pentru el doi
zloti.

Daca vr'until dintre RI* incearca sA ja ceva dela oamenii maiestatii sale imperiale, cine va face aceasta, va fi aspru pedepsit;

www.dacoromanica.ro

62

daci a luat eve, va phil indoit &cat fatce. Dad aceasta o face un
Gree unui Rus, va primi aceeagi pedeapsi ea i acela.
Daci s'ar inrampla ea un Rus si fure cave dela un Grec sau un
Grec dela un Rus, se senvine nu numal s dea luorul inapoi, dar i
valoarea lui. Daeil luerul furat se va dovedi ei a fost vndu.t, atunci

si pliteaeci pretul indoit gi si fie pedepsit dupil legea greeeasci gi

dupi datina gi legea /weasel.
Deck' Rugii aduc prizonieri cregtini din /era noastri, atunci
daci este un. tfinir eau o fat/. adulti li se va da 10 zloti gi 11 va
primi; awl e de vfirstil anijlocie se va da 8 zloti gi va primi; daci

este un bitrin eau un eopil se va da pentru el 5 zloti.

Daci se giseso Rugi la Greei servind ea robi, deck' ei vor fi prizonieri, Rugii pot
riscumpere; daci i-a cumpirat un Glee, atunci
are sil jure eZa ja pretul ce l-a pltit pentru. el.

Despre tare Koreunilor. Cate cetilti mint in aceasti tiara, nu-i

va fi ingiduit principelui rus si poarte rizboiu in ae,este regiusni, gi
tara aceasta nu are si vi fie voui supusi. Apoi, daci prineipele rus
ne re cere soldati, Ii vom da Altia, de eiti va avea nevoie.
pe deasupra. Deck' Rugii gisese in vr'o localitate vr'o galeri
greceasei aruncati de furtunA, nu-i vor face niel un neajums. Deck*
cineva va t lua ceva de pe ea, emu va lua vr'un om in robe, ori il va
moil', va fi pedepsit dupil legea ruseasci gi greceasel.

Daci RAH intilnese oameni din Korsun pescuind la gurile

Dniprului, si nu le foci niel un riu.
Rugilor si nu le fie ingIduit si iemeze la gurile Dniprului,
In Beloberejie 1), niel ehiar la Sfintbul Elevtherie, ci, daci vine
toamna, al se intoarei in Rusia.
pe deasupra: Dami Bulgarii cei Negri 2) vin eA puatiasa
/ara Chersonezului, pretindem dela principii rugi sA mi le permiti
si faci vr'o pagubli in tar/.
Data se intampli ea vr'o criimA si fie fieuti de Grecii supugi
maiestitii sale imperiale, tatundi voi si n'asveti dreptul, le a-i pedepsi, ei vor fi pedepaiti potrivit eu fapta lor la porunea
sale impiratului nostru.
Daei un Cregtin ucide vetin Rus eau vr'im Rus pe vr'un Creg-tin, iutunci ueigagul sA fie'prins de rndele celui uds gi si fie omorit.
Beloberejie, o regime la gura Dniprului.
Bulgarii cei Negri locuiau n regiunea fluviului Volga gi degi erau de
Ateeeagi origine ou 13ulgarii dela Dunire, erau

www.dacoromanica.ro

63

Daca acigaul scapi i fuge, atunci, daci are avere, radele celui
uci li v'a lua averea. Daca asasinul nu are awere gi scapa, atunci

sa fie ciutat, pn este gsit; .daci va fi gasit, si fie omorit

Daci un Rus lovegte cu eipada sau cu lancea sau 'Cu veo altri
arma pe un Grec sau tut Grec pe un Rus, atunci peutru meat delict
s plateascil &pi legea ruseasca cinci funti de argint. Daci el nu
are niel o avere, attmci Ii se va vinde tot ce are gi chinr hainele cu
ranl umblal se vor laa; in Mail de aceagta, sa jure potrivit legii
sale, ea nu posednimio, i atun.ci Si' fie lagat liber.
Dacrt maiestatea noastra imperial vi va cere soldati impotriva
dittmanilor .notri fi va serie marelui vostru principe, atunci elli va
Inmute artatia, cti, vom voi noi; gi din aceasta celelalte ri vor recuncagte ce prietenie exista liare Greci i intre Rui.
Acest tratat 1-am serie pe douti (pergamente; unul se gseftei la

Mniestatea imperiali a noastri, care poarti o cruce gi numele nogtra boor* eelilalt la ILrianiii votri gi negustorii votri. i plecnd
ca trimitii maiegtatii gale impixatului nogtru, il vor duce la marele
principe rus Igor i la oatnenii ei. Acettia au sa primeasca documental gi s jure c vor observa co adevgrat toate cele ce am conmenit i am fixat in acest document, pe card eimat puse num.ele
.noastre.

noi toti citi guntem. botezati anilurat in biserica sfntului

In bigerica catedral i pe granta cruce i pe acest document ci
vom tinea tot ce s'a consemnat gi ca nu vom calm niinic. Cine ins
.din partea noastra, fie principe fie altoineva, botezat sau nebotezat
va eilc.a aceasta, c nn-d. ajute Dumnezeu gi c ajungi rob in weasel
viegi gi in oea viitoare gi s piar de proptriile sale wallet.

lar Ruii nebotezati vor depune scuturile lor gi suiiile lor

goale i tarmetle lor de brat i alto =me gi vor jura e.' tot 'cieea ce st

eerie in acest documont va fi tinut de Igor i de toti boierii i de

celalalt popor din tara ruseasca, in toate timpurile i rdeapururea.
Dwelt Ins cineva din principii eau larbatii ami, fie oregtini sau
necretini, calca iceeace eta seria In acest document, aoela s piarrt
de propriile sale acme i, el fie blistrtmat de Dumnezeu i de Perun,
fiincloa i-a cilcat jurimintul.
Deci s triasc marele principe Igor ca si pistreze aceasti

prietenie dcreapti, ca si nu fie nimisiti, cat soarele ma lumina gi

Jumes va exista, in vremurile de acura i in cele viitoare.
Trimiii lui Igor venira tu
greci la Igor gi-tl informara
de Idt ce gisese impiratul Romance. Atunci Igor chemiind la sine
www.dacoromanica.ro

64

pe trimiii greci le spine : Spuneti-mi ce insircinare v'a dat impine-a

ratul vostau. i trimiii impiriteti ea'spunseril:
impiratul: el tine si fie pace i dragoste, s aibi cu principele rus
pace prietenie; gi trimiii Ili au depus jurimint in miinile

piratului nostru. i ne-a trimis pe noi ea ei idepunam jurinant in

fata ta i a! oamenilor ti. i Igor le figidui c va face aceasta.
In dimineata urmitoare Igor chemi pe trimiti i se duse pe colina,
wade era statua lui. Perun: aci clepuseri armele i seaturile 1 podoabele lor de aur, i Igor 1 oamenii ai jurar, cici Ruii erau unii.
dar Ruilor eretini li s'a luat jurimintul in biserica Sfin-

tul Bie, care este lingi Ruciaj 1) la sfirilhal Pasyncei Besada 2)

cca aceasta era oatedrala, fiindei multi Veregi i Chazari erau cretini. Dupice Igor a ine.heiat pace eu Grecii, a concediat pe trimii;
dupi ce i-a diruit cu blnuiri i robi i ice,awi, le-a dat drumul. Solii

se intoarseri la imprat 1 1-au informat de tot ce le spnsese Igor,

1 de prietinia sa pentru Greci.
Igor incepu si domneasci la Kiev, pistrind pacea ca toate popoarele. Dar cind veni toamna, puse gAnd ru Drevlianilor, cirora

voia g le ja un tribut mal mare.

XXVIII. Razboiul lui Igor impotriva Drevlianilor.

Anul 6453. In acest an Drujina se adresi lui Igor cu vorbele:aSlujitorii lui Svenald 8) taunt Inaba:L(3E4 ca arme i. cu vestminte, lar

noi suntem goi. Vino cu noi, principe, ca el le impunem tribut i

atunci vei ciltiga i tu i noi. i Igor le dete ascultare. Porni
tara Drevlianilor pentru tribut i se gindi s obtini un tribut mai
inane dei cit oel de anai inainte. Intrebuintind forti, el i oamenii
sii, au luat tributul i s'au intors indirit in cetatea lor. Pe dud se
intorceau spre casi, el se gin& in sine gi spuse Drujinei sale: IDuceti-vi au tributul aca, iar en am si fac o noul expeditie. Iti trimise Drujina acasi, lar el insui en putini insotitori s'a intors indirit, voind mai multi pradi. Cind. Drevlianii anziri cl el iarilgi
se intoarce, se efituirril cu principele ion Mal, zicinduti: Cand input
prinde obiceiul sI meargi la turmi, el ia una cite una ttoati turma,
dad i nu este omorit. Ata i Cu acesta, dad i nu-1 omorim, pe toti, ne

va pripidi. i trianiseri la el i'i. spuseri: De ce vii din non?

Ruda j eau Pociaiaa, afluent al Dniprului.
Pasyncei Beseda, localitabe lingi Kiev.
Svenald, voevod in Kiev.

www.dacoromanica.ro

65

Ti-am plitit dear tot tributubo. Igor insi nu voi si-i asculte. Atunei
Drevlianii iegiri din oetatea Iskorosten.1) i =mill pe Igor i pe
Drujina sa, cci erau putini. Si Igor a fost inmormntat i mormintul eau se vede in cetatea Iskorosten, din regiunea
pink' in ziva de astizi.
XXIX. Olga i, Sviatoslav. Olga omoarg pe solii Drevlianilor (945)

Olga Ins eri la Kiev impreuni Cu fiul ei, tinirtd. Sviatoslav.

Guvernorul su era Asm,ud 2) 1, voevod era Svenald, tait1 lui Metia.

Drevlianii ii ziseri: Pe pritaccipele rus 1-am ucis, Si dm pe

sotia sa, Olga, de sotle prdneipelui nostru. Mal, 1 Cu Sviatoslav
yarn face ce vom voit. Si Drevlianii trimiseri pe oamenii lor i mai
de seam, 20 la nusnr, inteo corabie la Olga. Si
cu corabia ping la Bovicev. Pe vtremea acea a,pa curgea pe ling muntii
Kievului i in Podal nu locuiau oameni, ci numai pe nluui. Forfreata Kievului era unde este actun Gordiarta 2) i curtea lui Nikifor;

palatul Eprineipelui era in for areati uncle esta acum casa lui Vorotislav i a lui Civain. Totui piata de pisiri era afari din cefituie;
i

tot in afari de cetituie era i o a doua curte princiari,

uncle este acum casa Tui Domesticos, in apropietrea

Maicii Domnului, deasupra muntelui 'rearm') cici acolo era un tcrem de Isiattr. Olga a fost anuntat ci au, sosit Dravlianii. Si Olga ii
chemi la ea i le spuse: tAu sosit oaspeti buni. Si Drevlianil
tAin sosit, prineipesi>>. $i Olga le zioe: tSpusteti-mi de ce
ati venit?. Atunei rispunszri Drevlianii tNe-a trimis tara Drevliagriindu-ne astfel : Am ueis pe birbatul tau, fiinde birbatul
flu era pridalnie i ripitor ca um. lup ; priii.cipii notri lus sunt buni
1 tara Drevlianilor este infloritoare; ia in cAsitorie pe principele
nostru Mal. Cki prineipele Drevliassilor se cherna Mal. Olga le
rispunse: Cuyintarea voastr
place; pe birbatul meu n'asn
mai pot reinvia; pe voi ins vreau s v einstese mine inaintes oammilor mei. Totui mum dueeti-vi /a corabia voastri i aezati-vi
cut ineredere in ea. Dimineat voiu trimite dupi voi; atunci sA spnneti: tnoi, nu mergem cilare, dar nu mergem niel pia jos: Dueeti-ne
In corabie i vA ver lua in corabie. $i i-a lisat in corabia lor. Atunei
Olga porunei s'a- se sape pe terem in afar de fortireat o groapi
lskorosten, oras in tara Drevlianilon
Asmud poartil inune scandinav.
Gordiata, o casa in Kiev.
Terem, curte, locuinti.
5

www.dacoromanica.ro

66

mare 1 adinei. i a doua zi dimineata trimise Olga, eziind in Terem,

dapi oaspeti. i veniri la ei gi ziseri: Olga vi chearni la o mare

chiste. lar ei rispunseri: Noi nu vemm ni.ci &Akre, niel in cirute
i niel pe jos; duce0.-ne in caralyie. Kievenii replicari: Va trebui
si o facem: prineipele nostru a fost o(morit i principesa noastri
%%lea s ja de birbat pe principele voetru. i i-au dus in corabie.
lar aceia steteau in hainele lor cu cute largi, impodobiti cu agrafe
mari i plini de ingmfare. i au foet dui la curtea Olgii. $i cnd
au ajuns acolo, i-au aruncat in groapi cu corabie OU. tOt. i Olga se
apleci spre ei i ziee: Vi priettte aceasti onoare? lar ei rspunseri:
dat ordin si
aPentru noi este mai rea decit moartea lui Igor.
fie acoperiti cu pimant de vii i au foot acoperiti cu pimiut.
Olga trimise la Drevliani si le spuie: Daci in realitate
vre# si mi aveti, truniteji.mi oamenii cei mai de searni pentru ca
si pot si via eu mare chute la principele vostru; altfel Kievenii
n'au eA ani lase si Flee. Cand au anzit aceasta Drevlianii, au ales
pe cei mai distini brbati cari crmuiau taro lor i i-au trimis la ea.
Sosind Drevlionii, Olga a dat ordin sA li se pregiteasci o baie i
spuse: Dupi ce ve# fi luat baia, venip la mine. S'a fincilzit bine
bait, Drevlianii intrat* in ea i incepuri si se spate. Apoi s'au
totii in ea.
inchis uile i s'a dat foc la baie, arznd
ha, vreau eA viu la
s'a trionis la Dreviiani
voi; pregiititi o mare canfitare de 1:lied') in oraul ande (a fosa omoa-it
brbatul meu, pentru ea si piing deasupra marmntului lui i lei

azianjez un ospit inortual pentru birbatul mea. Cand au auza

acelosta au ladunat foarte multi miere i au. fiert-o. Olga insi lui o
mica' parte din drujina ea i se duse In grabi acolo, merge la mormnt i plnse dupi brbatul ei. i porunci oamenilor ei sA ridice
o mare movil de mormnf i dupg ce a fost ridicatA, dete ordin
ineeapi ospitul martuar. i se arzari Drevlianii la binturi i Olga
parunci oainenilor sAi 814 serveasci. Drevlianii intrehartt pe Olga:
Unde sunt tovariii notri pe cari i i-am trimis ea Si te aduci pe
tine? Ea rispunse: El vin d.upi mine cu drujina birbatului men.
Dupri ce( Drevlianii se imbrlarri, puse pe oa.menii sAi sA bea in cin-

sfea lar; apoi ea insii pleci and ordin drujinei

cinci milt. Olga insri se intoaree la Kiev
aTmat in contra eelorlaltl Drevliani.

micelireasei.
pregiti o

11 Hied, o bkuturil Octal din miere. Acest mied Il intidnim oi la populatiunile romaniee din Pannonia in timpul lui Attila. Cf. Priskos Panites, Frag.
hist. gr. IV p. 83

www.dacoromanica.ro

-- 67 -Inceputul domniei lui Sviatoslav.

XXX. Olga pornete In contra Drevlittnilor i le arde cetatea (956).

Anul 6454. Olga 1 fiul ei Sviatoslav stranseri nenumirati sold.*

viteji i porniri in contra Or' -Drevlianilor i Drevlianii le
inainte, lar davit ce &inhale armate statue& fati in fati, Sviatoslav
amuncat lancea impotriva Drevlianilor i lancea accasta trecu
printre urechile calului i lovi picioarele animalului; cad. Stviatoslav
nu era deat un copil. Atunci Svenald i Asanud ziseri: Principele

a 'Meerut lupta! Noi, drujina, s urmim pe principe. i biruiri

pe Drevliarni. Drevlianii fugiri i se inchiseri In cetitile lor. Olga
insii se duse in grabi au fiul ei &pre caatea Iskoroeten, mide Ii fu3ese omorit birbatul i impresuri catatea im,preuni eu fiul ea. Drev-

lianii se inchiseri in cetate 1 se apirau vitejete din cetate, cici

tiau c ei le omoriseri pe principe, i ce i-ar fi ateptat, daci s'ar
fi predat. Si Olga a stat un an intreg 1 n'a putut si cuprindi cetataa. Atunci se gandi la o picileali i trimise in ora' si se spunli:
-Ce mai .alteptati voi? Toate cetitile voastre mi e'au eupus i eau
*obligat la tribut i ele hi lucreaza acum ogoarele i plimanturile,
iar voi vrati mai bine si muriti de forme de cat si vi obligati la
plata unui tribut. Dreviiianii rispunscri: Ti-am da bucuros tribu-tul, dar tu vrei at te rrizbuni pentru birhatul Cau. Olga le zise:
aNeareptatea ficuti hirbatului meu am rizbunavo deja, cand voi
ai:venit la Kiev pentru intaiai dati i pentru a doua oari, iar a
treia oari cand am ficut serbamea funebri in cinstea lui; acum nu
mai vreau si MI rizbun, ci m m.ultumesc cu un mic tribut i dupi
ce ma. voiu i impicat ou voi, vreau s plac de ad. Atunci Drav.
limil o intrebari: Ce vreai dela noi? Ti-am da bucuros miere i
blinnri. Ea le ale:pause: Acum n'aveti nici mieme nici blinuri; dar
eu car cam mai putin dela voi: dati-mi din ficaare curte tmai pocrum.bei i trei vrbii, cei nu vreau &a vi inapt= un tribut prea greu, cmu
five.% birbatul aneu, ci numai aceasta o pretind eu dela voi. Drev-

lianii se bucumari i stransarI de fiecare curte trai porumbei i trei

vrbii i cu umilintra le trimiseri la Olga. Olga insi le grii: Fiindci
v'ati supus mie i fiului meu, intoarceti-vi in ora acum, iar au
maim dimineati voiu si plea de la oraul vostru i s mi duc acasi.
Dravlianii erau veseli i e'au Intor In cetate, i spuseri acestea oamenilor lor i poporul din ora a fost cuprins de o mare bucurie.

www.dacoromanica.ro

68

Atunci Olga dIdu fiecgruia dintre soldatii s1, unora cite un porumbel, altora cLe o vrabie. i a pus s se lege de fiecare porumbel gi VTRbie pucioasi aprinsg, s o imbrace intee nxicg buctatt de piinzi i si
lege cu un fir. Cfind veni seam, Olga dete ordin soldatilor s deja dru-

mul porumbeilor gi vrhiilor. Porumbeii i vrbiile sburari in cuiburile lor, cei dinti in cotetele de porumbei, vrgbii1e sub acopenguri. i egtfd. incepurg sg arzg cotetele de porumbei gi hambare1e cut

provizii gi tumurile gi gopurile, gi n'a rimas nici o curte, unde

nu arzg, i focul nu se iputea stinge, fiincleg deodatg incepu art arzg_
In toate curtile. Oamenii fugiri din ora*, iar Olga porunci trupelor
sale sg-i ja ca prizonieri. i dupg ce a cucerit cetatei incendiat a

luat pe bgtrinii cettii ca prizonieri gi din restul multimii pe unii

Ii omori, pe altii j dete in robie ofiterilor si, iar altora lisndu-i
in vieatg le impuse sg pliteascg tribut. i le-a impus un greu tribut.
Doug treimi din tribut furg trimise la Kiev, iar o treime la Vysegorod 4), 5ci Vysegorodul era onagu1 Olgii. i Olga stalhftu cu fit&
ei i cu drujina tara Drevlianilor stabilind legi i fixind imposite.

Aci se yid i acu.m curtile sale de vngtoare gi de peseuit. Si in urmi

se intoarse cu fiul ei Sviatoslav in cetatea Kiev, mide rimase un
intreg.
Aim' 6544. Olga se d.use la Novgorod gi institui la Mata 2) pogoste 5) i impuneri de impozite gi la Luga 4) dgrile anuale gi 4ributu1. i locurile ei do vingtoare se glsesc in toat tara precurn i borride i locurile gi pogostele gi saniie ei se Vd gi astzi la Pskov gi

piettle de prins pasgri de pe Dnipru ca gi de pe Desna gi pang in

5). Si cluipg ce a fIcut toateziva de astgzi mai exist sa"ul ei
scestea, s'a intons la Kiev au fiul ei gi trat ca el in dragoste materna(947).

XXXI. Botezul Olgei.

Anul 6456, 6457, 6458, 6459, 6460, 6461, 6462, 6463. Olga
piecu spre Grecia gi ajunse la Constantinopol. Pe atunci era impIrat
la Constantinopol Constantin, fiul lui Leon i Olga se duse la el. Si
vgzand-o foarte frumoasa ca fig-urg gi foarte inteleaptg, impgratul a.
admirat-o pentru inteligenta ei gi duip ce s'a intretinitt cru ea
Vysegorod, o cetate la Nord de Kiev.
Msta. un fluviu in regitmea Slovenilor nordici.
Pogoste, circumscriptie rural pentru porceperea impozitului.
Luga, o cetate yi un fluviu lng golful Finlandei.
Oljici, sat pe Desna.

www.dacoromanica.ro

69

.Tu eti vrednicg fig domneti impreuni cu mine in aoeasti cetate.

_Ea care intelesese aceasta, spuse impgratului: cEu mint pigni;

-daci vrei si mi botez, boteazi-mg tu instill.; altfel n'a,m a m" boaez. i impiratul impreuni cu patriarchul o botezi. Dupg ce s'a
luminat, s'a bucurat cu sufletul i cu trupul. i patriarchul i proeti tu intre femeile ruse, cici ai
Tovidui eredinta i-i zise:
dobndit lumina 1 gonit intunericul. Pe tine te vor binectavinta fiii

Eiusiei pni in ultima generatie a nepotilor

apoi Ii dete

cuwbotintele d'espae rindniala bisericii, deEpre ruggeinne, despre post,

Alespre milostenie i despre curitenia trupeasci. Iar ea stitea cu

capul aplecat i ca un burete care suge apa, primea ea invititura,
.apoi inghenunchig indntea patriarchului i zise: Prin rugicium)a
ta, pasea cinstite pirin.te, fi-mis scap din ispita celui
prim
botez Ii se dete nuanele de Elena. Dupil cum s'a numit i fosta impiriteas, mama lui Constantin ce! Mare. i patriarchul o binecuvinti i o lisi si piece. Dupg ce priani botezul, impratul o chemi
la sine i-i zise: (Vreau si te iau de sotie. Ea inei Ii replici: Cum
-vroi tu si mA iei de soVe, ctA vreane tu m'ai botezat i m'ai numit

fiica ta ? Intre cretini nu este acest obiceiu i tu insuti o tii aceasta. Atunci impiraul zise: Tu m'ai inelat, Olga. i i-a dat
daruri: aur, argint, pavoloci i vase de diferite feluri i-i date
thumul numind-o fiica sa. Fiindci acum voia sA piece acasi, se duse
la patriarch, Ii emu binecuy'aas Aare pentru familia sa i-i grgi: ePoportal meu i fiul meu sum pigini; dare-ar Dumnezeu sA fiu ferit
de orice
patriarchul zise: 4cCopil credincios, in Christos te-ai

botezat, in Christos te-ai imbricat. Christos te va pizi, precun a

pzit pe Enoch in primele timpuri, pe ur.mi pe Noe in arci, pe
_Abraham de Abimelech, pe Lot de Sodomiti, pe Moese de Pharaon,
pe David de, Saul, pe cei trei tinerii de focul cuptorului, pe Daniel

fiarele slbatice: astfel te va pzi el i pe tine de cei rii i de

,cursele lor. Si patriarchul o binecuvanti i ea plecg in pace in tara
ei i ajunsa la Kiev. Aceasta da intmplat, aga precuan, in zilele lui
:Solomon, regina Ethiopiei a venit la Solomon ca fig asculte intelep.ciunea lui Solomon i ea vizu multi intelepciune i multe minuni :

tot astfel i fericita Olga a umblat duspi buna intelepciune a lui

Danmezeu; aceiea dupg intelepciunea omeneascg, aceasta limA dupi

intelepciunea dumnezeiasci. Cici cei ce cauti intelepciunea o vor

gsi: intelepciunea se gisefite maltea portilor caselor, ea strigi in
gura mare pe toate cAile. Ea este vestiti de pe zidurile cetitilor, de
la poarta certtii strigi ea cu trie, &id cti ani cei drepti vor iubi

www.dacoromanica.ro

70

Cici fericita Olga a ciutat, din copilitie, intelepciun.ea

care eate mai bung de cit once in aceasti lume fi ea a gisit o piatri.
nestimati, care este Christos. Cici zise Solomon: *Dorinta dreptcredinciofilor se intirefte in aufletul lor
4Apleaci-ti mima ta.
citre comoMila nelepcunii. Eu iubesc pe cei ce mi iubesc i cei
ce MIcant mri vow gisi. Doennul a zis: Cine vine la mine, pe acela_
eu nu-1 volu goad.
Deci Olga se ino.aree la Kiev, dupi cum am aixtintit fi impiratul

Grecilor a trimis la ea., spunindu-i: Ti-am dirruit frumoase darari,

iar tu mi-ai spus: dupi ce ni voiu fi intors in Rusia, ill voiu trimitemulte daruri: sclavi, mar, blinuri precum i trupe de ajuior. Olga.
cSpuneti#4: daca tu vei- ziminea
rispunse grand catre
mine in Pociaina atita vreane cat eu am fost la Constantinopol, iti
dan. Cu aceste vorbe ea dete drumul trimifilor. Olga tea cu fiul. ei
SviatoslaV fi a voit
convingia prianeasci botezul; el insi nu,
vol. gi nici micar s auzi vorbindu-se de &myna. Camd eineva voia
si se bdteze, el nu-1 impiedica, dar hi bitea joc de el. Cici pentru.
nearedinciogi credinta crediting este o nebunie. Cei ce umbli in intuneric nici nu o drat niel nu o primp fi nu cunosc slave lui Dumnezeu, cxci inimile lor sunt impietrite, rurechile ion aud cu greu, iar
ochiilor nu vid. Cd zice Solomon: eFaptele necredinciogilor aunt_
departe de ratiune; d v'am chemat i voi nu m'ati anzit; v'am citemat prin cuvinte fi. 'vol. nu m.'ati inteles, ci ati respins sfaturile mele
fi ati dispretuit mustririle mule. Cici ei au urit intelepciunea fi n'au
vroit s aibri frici de Dumnezeu, n'au voit si inteleagi sfaturile male
fi fi-au bitut joc de mustririle mele. De multe ori zicea Olga: tEu,.
fiul meu, am cunoscut pe Duinnezeu gi mi bucur, daci tu4 vel cunoafte, te vel .bucu.ra fir tu. El insi nu dedea ascultare la aceatea fi
zicea: Cuan pot en singar ei primesc o alti credint.i; drujina mea va
ride de mine. Ea insi Ii apunea: eDaci tu te botezi, t4i vor face ca
tine. El inert n'a ascultat de mama ea fi a triit dupi obiceiurile pieinefti fi n'a voit s gtie ci cine n'asculti de mama sa, ojunge in nevoie, cici este sexis, cl: Gel ce n'aeculti de tatil sin gi de mama sa,
si fie rpedepsit cu moartea. i chiar se supra importriva mamei
sale. Cici Solomon zirce: cCel ce invati pe eel. ri 10 face sigi intris.
tare; cel ce invinovitefte pe un om lipsit de Dumneseu, ifi calla el
singur-ocari, dci invinuirile celor lipaiti de Duannezeu sunt pcurtrtv
sine lovirtuxi. Nu invinoviti pe cei rii, perutru ca si uu te urasci. To.
tugi Olga ifi iubea pe fiul arm Sviartoslav, zicindu-i: tImplineasci-se
voia Domnului! Dad i Dtumnezeu vrea el aibi mil de neam,u1 me.0 fi

www.dacoromanica.ro

71

de tara ruseasci, atunci le va biga in millet gindul si se intone:it

spre Dunmezeu, dupi cum a flout mi. mine. 51 spunind acestea, se
ruga zi i noapte pentru fiul ei i pentru popdrul ei, educindu-i copilul pnli ce a crescut mare i s'a ficut birbat.

XXXII. Majoratul lui Sviatoslav. Razboalele sale (965-967).

Ailul 6464, 6465, 5466, 6467, 6468, 6469, 6470, 6471, 6472. Gaud

principele Sviatoslav ea flout mare i a ajuns brbat se puse si

oltringi multi soldati viteji, cat'ci el insuti era un viteaz i mergea
ea o pauten i in fruntea trupelor i a purtat m.ul:e rizboae. In expeditille sale el nu lua nici o trisuri i nici o oali (de fiert bucate);
canica nu o miinca fiut, ci canica de cal, de vinat i de viti o
subtiri, o frigea pe cgrbuni 1 aa o minca; nu avea nici cort,
ci intindea o pituri i la cipitiiu i punea o a. Tot aa ficeau 1
soldatii si, ea totii. 5i trimise in *lie striine spunind: Vreau si
parnesc impotriva voastri. 5i a plecat spre Oka i spre Volga i
a ajunci la Viatiei 1 a griit Viaticilor: CAA prtiti tribut? Ei
rispunserg: Plitim Chazacilor cite un iling de plug:o (965).
Anul 6473. Sviatoolav poni in contra Chazarilor. Auzind aceasta
Chazatrii porniri ou priucipele lar Kagan impotriva lui. 5i set Intlnir
i lup'ndu,se a invins Sviatoslav pe Chazari i le-a
cucetit cetatea lor Bela Vefa. 5i invinse 1 pe Jasi i pe ICasogi 2), i
se intoarse la Kiev (965).
Anul 6474. Sviatoslav invinse pe Viatiei i le impuse un tribut
(966).

Anul 6476. Pecenegii niviliri pen/tru intiia oarg in Rusia, iar

dupi 'ce eau luptat impreung, Sviattoslaiv a hiving pe Bulgari i le-a

cuprins 80 cetti pe Dunire. 5i dup cet a aezat acolo in Perciaun gavernator, a primit tribut dela Grecii (967).

/davit

Pecenegii asediazg Kievul. Intoarcerea lui Sviatoslav (968)

Anul 6496. Pecenegii nvlirI pentru intiiaoari in Rusia, lar

Sviatoslav e.ia la Pereiaslavet i Olga se incuse cu nepotili ei Iaropolk i Oleg 1 Vladimia, in cetatea Kiev. Pecenegii impresurari ce-

tales cu marl forte, arzind de jur imprejurul cetitii o multime neJasi, un popor 1a Nardul muntilor Caucas, probabil
Kasogi, un popor la Nord de Cauca.
Pereiaslavef, cetate la Gurile DuMril, aproape de Tulcea. Urmele ei
se reetsesc in satul Prislav.

www.dacoromanica.ro

72

nunarati, asa ci n'arrean patinta niel si bah* din cetate 'lid s trimeati veste; lar popocrul era sleit de foame si de sobe. Oamenii ce se

adunaseri de cealalti parte a Dniprului in coribii i steteau pe tirm,

nu putean si sjungi la Kiev, nimenea dintre ei, i nici si vie cineva
din cetate. Poportd din oras incepu si se tanguiasci si 5 zici: Nu se
giseste lmenes care si se daca* de cealalti parte a malului si si le

poati apune: daci mline nu porniti spre ora, vom trebui si ne

predim Pee,enegilor? $1 un Unir zi-se: Mi voiu duce eu. $i ei spuseri: Du-te! Aoesta iesi deci din oetate lin man* cu un friu, trecu

printre Pecenegi in fuga mare si strigi: N'a vizut nimenea calul

meu? eici el -tia limba pecenegi iei credeau ci este unul dintre
ai lor. Cind a ajuma la fluviu, Ii scoase haina, tse arunci in Dnipru si
incepu si Inoate. Cnd vizuri aoeasta Pecenegii, se repeziri asupra

lui, aruncari asupra lui eigeti, dar n'au putut si-i faca niimic. Cei
de dincolo de mal .cand vizuri acearsta, Ii iesiri intru intimpinare
intr'o corabie, 11 luari in corabie si-1 duseri la drujini. $ii el le
oamenii
spuso: Daci m'Ene dimineati nu yeti fi sub portile
se vor preda Pecenegilor. Atunci voivodul lor cu nucmele Pretici
ziee: aDimineat vom veni"C-u vasele, vom lua pe principesi si pe
copii perincipelni si,-i voni duce repede de partes noastri; daei
vom face aceasta, Sviatoslav va pune s fim omoriti. In dimineato
muna-toa:re, in zorii ziled9 se imbarcari in coribii, incepuri
mare sgomot din trompete, lar oamenii din cetate ridicari un strigit
puternic. Pecenegii crezuri atunci ci a sosit principele i fugiri in
%cate pirtile de la icetate. Atunci se &use Olga cu nepotii ei si cu
oamenii la coribii. Cind principele Peoenegilor a vgzukt aceasta, se
iotrebI: Cine a sosit? Aintaarse singur la voivodul Pretici
cela i fispunse: tOamenii depe oelilalt mal. $i prinepele PeceneOlor il intrebi: aEsti tu principele? Acela rispunse: Eu sunt voivodul siu si am venit cu avanga_rda, dar dupi mine vine maneta cu
principele si cu o mulfine nenumarati. i griise pe un ton ameninprietenul
Vitor. Atunci principele Pecenegilor zise lui Pretici:
intineeri mana, si princimeu. Acela rispunse: Asa si fiel..

pele Pecenegilocr didu lui Pretioi un cal, o sable i sigo/i; iar acesta II dridu aime, un seut i o spadil. 5i Pecenegii s'au retrae dela
oetate si din caliza Pecenegilor n'a fosteu putinti sil boa un cal apil
din Lybed 1). $i locuiorii din Kiev trimiserA la Sviatoslav s i se
spuni: Prinepe, tu cauti 156 striine si le aperi, iar tara ta proprie
1) Lybeci, este numele surorei lui Ku

i al unei ape ce curge prin Kiev.

www.dacoromanica.ro

73 -o napustegti, caci era cal pe aci ca Pecenegii si puna mana pe mama

ta gi pe copia tai. Daca tu nu vii s ne aperi, au ea vie din nou peste
noi. Nu-ti pare rau de movenirea ta parinteasca, gi de mama ta care
este iguana gi de copiii tai? Cand a auzit aceasta Sviatoslav, 8e urca
repede pe un cal gi cu drujina sa veni la Kiev, igi gruta pe mama sa
gi pe copii gi a deplans cele intimplate din partea Pecenegilor. Si
strangindu-gi armata, goni pe Pecenegi in atepa. Si astfel a fost pace.
XXXIV. Moartea Olgei (969).
Anul 6477. Sviatoslav zise anamei sale gi boierilor: Nu-mi place

.si traiesc in Kiev, ag Trea ea stau la Dunire, in Pereiaslavet acolo

este oentrul trii melle. Acolo se aduna' toate bogatiile: din Grecia
ara., pavoloci, vin i diferite fruete; din Boeinia i Ungaris argint
gi cai; din Rusia, blinuri ceara-gi niiere gi sclavi. Olga Ii gri :
-cTu vezi cii eu sunt bolnava; mide vreai sa te duci de ling5 mine ?
Dupi ce ma vei fi ingropat, du-te,
Cid se imbolnavise gi ii zise
voegti. i dupa trei zile Olga m,uri gi o plinse gi fiul ei, gi riepotiri ei gi toti oamenii, hocindu-se amar, gi o luari gi o ingropara in
locagul de ved. Ea oprise si i se faca ospat funerar; cici aves pe
ranga ea un preot gi acesta a ingropat pe felicita Olga.
Ea a fost antemergatoarea cregtinismului in Rusia, dupa cum
luceafarul este al soarelui, dupa cum aurora este al luminei zilei.
Ihipi cum luna lumineaza noaptea, tot astfel a stralucit gi ea in mijlocal unui popor p'gin, ea gi o platal nestimata in mijlocul gunoinlui, (316 popornl era in gunoiul picador, uefiind inca' curatat prin
sfairtul botez. Ea trisa s'a spalat in bala santa a botezului, s'a desbraeat de haina picatului omului de odinioara Adam gi a imbricat
pe noul Adam, care este Christos. Iar noi Ii vom apune: aBucura-te,
tu care ai adus Rucla la eunogtinta lui Duannezeu, cici noi suntera
Inceputul impacarii cu Dumnezeu. Ea este care cea dintai dintre
Rugi a intrat in mparatia cerului. Pe ea o socotesc fili Rusiei ca pe
o strabuna, caci dupa moartea ei s'a rugat la Duarmezeu pentru Rugi.
-Caci sufletele eelor clrepti un mor niciodata, dupi curm apune Solomon: De lauda eelui drept se bucura poporal, cAd amintirea sa
este nemuritoare, ea este cunoseuti de Dumnezeu gi de oarmeni. Ulte
cum o pretuese toti oamenii can vad stand neatinse ani de zile moagtele ei. Caci profetul a zis: Voi preamgki pe cei ce ma preamaresc.

do-vre acegitia a opus David: Cel drept ramine tuteo vecinica

pomenire, el nu se va teme de vorbele cele rele, mima sa este pregatita si nadijduiasoa in Dunmezeu, inima sa ea intarit gi ea nu se
www.dacoromanica.ro

74

clatira. Solo.mon hui zise: (cCei drepti friese pentru vecie i dcha.
Dumnezeu le vine risplata i dele Cel prea inalt paza. De aceea ei
var primi din mina Damnului uiupria mArfil i cununa frumusetii; ei se vor acoperi- cu &e-apta ea e cu bratul sAu se vor apira..
Cici el a apirat pe fericita Olga de dumanul sin 1 de uneltirilo
,

XXXV. Riizboae/e hui Sviatoslav w Grecii. Tratatul cu Grecii. (970)..

Anal 6478. Svitoslav aezi pe lampa& la Kiev i pe Oleg la

Drevliani. Intre timp Novgorodienii veniri si ceari un principe ziaDae,i nu veniti la noi, ne vom cinta un principe. Iar Sviachi'
tolav le rispunse: tDaci .ar voi mima& si vie cin.eva la voi. Iaropolk.
e Oleg refuzi si se (bici. i Dobrynia 1) zise: aCerevi pe Vladimir*
Era anume Vladimir fiul 11/11a1ugei1 intendenta Olgei, i care era

sork a lui Dobrynia. Tafia amindurora 'Mea era Malko din Lubeci.
Dobrynia era deel unchiul lui Vladimir i Novgorodienii zietri lui.
Sviatoslav: DA-ne pe Vladimir* Aeesta le /Tuse: cLueti-1. i Novgoroclienii luari pe Vladimir cu ei. Astfel se duse Vladimir en Do,
brynia, unchini sin, la Novgorod, iar Sviatoslav la Pereiaelavet.
XXXVI. Raboiul lui Sviatoslav cu Grccii. Tratatul (971).
Anul 6479. Svietoslav se duse epre PereJiasIaive

i Bulgarii se

inehiseri In cetate. i Bulgarii ieiri si se lupte, impotriva lui Sviatoslav e s'a dat o mare bACalie i Bulgaaii erau B5 uinvingA. Atunci
Sviatoslav zise soldatilor
ne este dat sA cidem ! sA luptim
vitejete, fratilor i tovarielor!. i epre saetera Sviiatoslav fu invinOlor i lui cetatea cu mal; zicand: fAceasta cate cetatea mea.
trimise la Greci spunanclu-le: Am si viu la voi sA enceres cetatea
voastri, precum am cacerit pe aceaeta. Iar Gaveta rispunseri: aNu
suntem in stare sA ne im,potrivim tie; primete in,s5 dela noi tribut,
chiar i pentru drujina ta spuneti-ne cli sunteti, ea si vi pral:ira,
de cap. Aceasta o spuneau Grecii ea si picileasell pe Rue,
aetlizi Greca eunt plini de iretenie. i Sviatoslav le Aspunse: SunDobrynia. unchiul lui Vladimir. In nurnele
vorba alai*
dobr, bun.
Malnaa, mama lui Vladimir. In numele ei se regNseste cuvintul ataviad, mic.

www.dacoromanica.ro

75

lean 20,000, i adause 10,000, did Rugii erau numai 10,000. $i Grecii-

inarmari 100,000 impotrilva lui Sviartoslav i nu-i deteri nici

tribut. $i Sviatoslav porni impotriva Greccilor, iar acetia porniri_
Impottiva Rutilor. Gaud Rtutii ii vizurrt se inspilimOutari grozav
multimea armatei. lar Sviatoslav le zise: aN'avern =fie si ne retntgem, de voie de nevoie, trebuie si ne luptim. Si nu facem
ruseti, ci a ne Tsim arici (mode. Daci vom ca nu tram da_
del niel o ruine. Numai clack' vom fugi va fi ruine de noi: si nu_
fugim, el al ne tinem tari. Voiu merge inaintea voastri, daci eu cad,
gilnditi-vi la voi. $i soldatii zieeri: aDaci va Cidea capul tin, vor
cidea Impreuni i capetele noastre. 5j Ruii incepuri lupta i s'a.
i Sviatoslav a ieit biruitor, iar Grecia o luari_
dato strajnici
la fugi. $i Sviatoslav porni spre Capitali, pustiind tara i distrugnd,_

cari au (rimas pustii ptri in rim de astia. Atunci impiratul convoci pe boierii ali la palat i le zise: Ce s &Cent, cici
lui nu putem sA i ne impotrivim? $i boierii 11 riepunseri:
daruri, si-1 ispitim, daci Ii place aurul i pavolocele. $i-i trimiseri aur i. pavoloace i. un om intelept ciruia '11 zise: Observi-i
daruxile i se duse la Sviatoolarvchili, privirea i gindul. El
$i Ii se spuse lui Sviatoslav ci au venit dela Greci cu. daruri. $i el
zise: antroduceti-i ad. Acetia venial, se inchinari inaintea lui: e
depuseri in farta Jul aurul i pawolocele. Sviatoslav, firti sti se uite'
aPistrati-le. Apoi se inla aces:e darori, porunci servittorilor
toarseri la implrat i impirartul convoci pe boieri. Tiriimidi griiri::
Am venit la el i am depus darurile, dar nu s'a uitat la ele, ci a poruncit si le pule la o parte. Atunci unul zise: Incearcil-1 inert daft
trimite-i arme. 11 ascultari pe acesta i-i trimiseri o sabie i altearme i i le use. El le primi, incepu si le laude, si set bucture de ele
multumi impiratului. Trimiii veniri din non la impirat gi-i povesti tot ce s'a intimplat. Atunci rtser boierii: cAcesta txebue si fie un
om fioros, film:lei nu vrea sA tie de bogitii, dar ja arme: ptitegte-r
tribut. $i impratul trimise la el, epunindu-i: aNu veni spre Capitali, ci prianette tcributul ce vei vrea; cici nu mai era departe deTarigrad. $1 i-a dat tribut; el primi IncA i pentru cei morti1/2 zicind:Trebuie
aibi famdia lor. $i a luat multe danni i s'a tutors ell
mare glorie la Pereiaslavet. Cind vizu acum ce midi era 'drujina sa,
i zise in sine. Daci ar veni p neatteptate, m'ar ortnori i pe mine Ili-

oamenii mei !. ad teizusteri multi in aceatga expeditie. $i ziserVreau si merg in Rusia i si string armati mai numexoas. $i
-trimis soli la impirat, la Docrostorum, cici acolo era impiratur,
www.dacoromanica.ro

76

grindu-i astfel: Vreau ea fac cu Cue pace si o prietenie statorpica. Cfind a auzit aocasta impiratul, s'a bucurat i i-a trimis daruri
mai trtari dreefitt mamie. Sviatoslav primi darurile i incepu Ea se
sfatuiascl cu drujina ea, spunfind: Daci nu incheiem ou impratul
pace i daci imparatul va afla, ce putini eu.ntem, var veni i ne VOT
impresura in cetate. Tar lara ruseasci este depan.e i Pecenegii aunt
In ritzboi ou noi si clue ne va ajuta? Sa faecim decil pace cu imparalul; cd vezi, el s'a obligat la tribut si aceasta s ne fie indmjims.
Daca nu ne var platri tribteul, atunci vom strange din Rusia din nou o
ammata mai numeroasti si vom porrti spre Tarigradv. Aceasta cuvintare placu drujinei si au trianis la imparat pe cei mai desloinici ofiAoestia vernira la Dorostorum si au fost anuntati imparatrului.
Imparaitul ii chama 11i dimineata urmtoare si le zibe: Sri vorbeasca-

trianisii rusi. Ei zisera: data ce spune princripele nastru: Vreau

triesc in prie:enie desavfirsita cu impratul Grecilar in tot timpul
viitoro. Imparatul se bucura si puse un scriitar s tranecrie pe pergament toate vorbele lui SvSartoslav. Atunci incepu trimis-ul ea spunk'

toate vorbele i scriitorul incepu s serie. El grai astfel:

Copiia tratatului de prietenie care s'a incheiat intre Sviatoslav,
mare prindpe al Rusiei si Svenald, seria de Thoophilos Syncellosl)
catr loan, nurnit Tzimiskes 2), imparatul Grecilor la Dorostorum,
in luna lui lulie, la a 14-a Indicatiune, in anal 6479 (971).
Eu, Sviatoslav, principe rus, dupa cum am jurat, intareao aoest
tratat cu jualminul mea: vreau s traesc lu pace gi intr'o prietenie
destivfirsita cu loan, marele imparat grec si cu BaeiLoss) sir cu Constantin, ihnpargi luminati de Dunmezeu si cu poporul vos mu intreg,
CILi precrum si toti Rusii cari aunt subt mine, boieri si ceilalti, panti la
sffirsitul liunii. Niel data nu ma voiu gfindi s atac tara voastr, nici
nu voiru strtmge ostiri sau alt popor sil conduc impotriva tarrii voastre
si impotriva acelora oari stau subt stapfininea greceasca si nici im,po-

triva regiunii dela Cons= gri cetatile sale si nici in contra tarii Butgarilor. Si daca alt oineva s'.acr gandi s atare tara voastra, atunci eu
voiu fi dusmanul aceluia si ma' voiu lupta al el. Diva' cum eu am
facia juramant imparatilor gee; si ou mine boierii si tati Ruii, asa
vom tinea conventia prezenta. Daca insa nu pastram cele mai sus
Theophilos Syncellos, secretar particular al impiratului.
loan Tzimiskes, impirat byzantin. Vezi Monografia

Drdstorui-

Silistra, p. 114.

Vasile-Basilios Il Bulgaroehtonul, impirat in Byzant (976-1025).

www.dacoromanica.ro

77

{mula/ate eu gi oei cari sunt ou mine gi cei cari sunt subt puterea mea,
a fim blastaman de Duannezeu, in oare oredem gi de Peru.n gi de Valos, zeul atnimalelor, i ne farcem galbeni ca aurul o s pierim de propille noastre arme. Consideran ca adevir cele ce am convenit astral_

gi -cele ce am seria pe acest pergament gi am sigilat ou

noastre.

Svbatoslav, dupa ce a incheiat pace cu Grecii, a plecat cu corabia pana la cataraotele Dniprului gi Svenald, voivodul tatalui
Ii zise: Principe, fa drumul calare ou ocol, .eaci la cataracte te pandese Pecenegii. El insa nu i-a d.at zscultare gi a metro In corabie. $i
locuitorii din Pereiaslaver trimisera 1a Pecenegi, sputnandu-le: Sviataslav vine in Rusia incareat eu multe bogarii gi cu nenumirata prada.
laata de la Greei, insorit dc purini tovaragi. Auzind acestea Pecenegii, ocupara cataractele gi cand ajunse Sviatoslav la cataracte, n'a_
putut sa le treaca. De aoeea, se opri petreou. iama la Bdoberejie.
$i incepu ea-i lipseasci alimentele i era o mare faamete, alga ea se
plateo pentru un cap de cal o jumatate ile grivni. $i Sviatosilaw trecu
lama aci. Ciad irisa sosi primivara.
In anul 6480, Sviatoslav porni opte cataracte. Acti fu ataca deKuria, principde Pecenegilor. $i au omorit pe Sviatoslav, i-au taiat_
capul gi din titvi Ii faca o cupi pe mire o garnisira cu metal gi din
care "aura. Svenald irisa ajmise la Kiev la Iaropolk. 5 anii domniei
lui Sviatoslav au fost in total 28 (972).
XXXVII. Domnia lui laropolk. Di/ente inteimpldri (973-977).
Anul 6431. Incepu'ad domniei lui Jaropalk.

Anul 6482, 6483. Fiul lui Svenald, mmiit Liut, era la vanatoare; el plecase anuane din Kiev gi urmarea fiarele prin Odiare.
Oleg Il vazu gi intreba: Cine este asta? li se raspunse ca este fiul
lui Sven.ald; se repezi calare spre el i-I ucise, cari gi el era la vanatoare. Din aceasta cauza se isca o ur cumplit in're Iaropolk gi Ole&
gi Svenald spunea meren lui Iaropolk: Pomegte impotriva fratelui
tau si ouprinde-i rara,
cici el vrea sa se razbune pentru fiul sala

(974-975).
Anul 6484, 6485. Iaropolk panni impotriva fratelui sau.
In rara Drevlianilor gi Oleg Iii iegi intru intampinare; gi se pregateau
de lupta gi calad lupta incepu intre c-le doui armate, Iaropolk birui
pe Oleg. Oleg fugi ou ostagii sai in oetatea ce se numea Va-adj.') gi
un pod conducea peste ganr spre poarta cetarii. Aci se inbulzira
1) Vrucii, cetate in regiunea Drevlianilor.

www.dacoromanica.ro

78

s'au unpin8 unii pe altii in groap i Oleg ozu de pe pod in pripastie gi cilzuril jos multi oameni gi cal iilOtrivirrt. Si Iaropolk Intel
oragrul lui Oleg i-.i lui asuprali donania. Ski a trimis s caute pe
fratele gm, i coi ce 1-au cutat nu 1-au gisit. Atunci gri un DrevHan: Am vzut rind, cum 1-au aruneat de pe pod. Atunci Iaropolk
trimise si cemeteze .dupi fratele siu. Si ecotic. ad cadavrele din groap
de dianineata panic' la amiazi, gisiri pe Oleg toemai in fund printre
caclawre. II scoarseri afari i-1 agezari pa un covor. Si sosind Jaropolk
plinse la capul lui gi zise lui Svenald: Uite, aceasta ai vrut. Si au
.ingropat pe Oleg in local acela in cetatea Vrucii, gi mormintul

se vede la Vracii pn la ziva de astzi. lair tara sa o lui asupri-gi

Jaropo/k. Sotia lui Jaropolk era grecoadni, care fusese

Tatl su Sviatoslav i-o adusese gi i-a dat-o de sotie lui Iaropolk

pentru fa-amuse/ea feti.i sale. Cind Vladimir a auzit la Novgarod ca
Jaropolk a om.orit pe fratele su Oleg, s'a teanut gi a fugit dincolo de
mare. laropolk insi 1i ariezi la Novgorod posadnicii1) ei i a ri_naafi singur atot stipinitor in Rusia (976-977).
_XXXVIII. Vladimir ia in ceisiltorie pe Rogneda. Domnia sa in Kiev.

Vieata sa. (978-988).

Anul 6486, 6487, 6488. Vladimir soar cu Veregii la Novgorod gi

se adresi posadnieilar lui Jaropolk: Duceti-vil la fratele meu i

spuneti-i: Vladimir pornette impo-riva ta, pregItete-te de luptl.
Si s'a stabilit la Novgorod. Si trimise la Rogvolod 2) in Pdlock

Vreau s dau de so* pe film ta. Acela intrebi pe fiica

sa: V.rei sil iai de birat pe Vladimir?. Ea aispunse: aNu vreau
descult pe fiul nei solave; pe Iaropolk ins da. Rogvolod vanise
de peste mare i-gi avea tara la Polock 1 Tury 2) la Turrov, dupi
care eau numit Turrovcii. Si slujitorii lu Vladimir se intoarseri i-i
spuseri toate ce zisese Rogneda, fiiea lui Rogvolod, principele dinPolock. Atunci Vladimir igi strinse o armati mare de Varegi i Sloveni
e Ciuii *1 Krivici gi pomi Impotriva lui Rogvolod. In timpul aceata
se ficea eisitoria Rogdedei au laropolk. Si Vladitmir veni la Polock,
-ucise pe Rog,volov i pe coi doi fil ai sai0, pe fiica lui Rogneda o lui
-de sotie. Si porni impotiriva lui Jaropolk. Si Vladimir veni la Kiev

cu o armata numeroasi gi Iaropolk neputand sa i se impotriveasci,

Posadnicii, erau inalti funcionan, repnezentind pe principe.
Rogvolod, principe vareg din Polock.
Tury, principe vareg din Turov, cetate Ifingi Pripet.

www.dacoromanica.ro

79

,se inchise cu oamenii sii i cu Blud 1) in Kiev. Vladimir se intiri

_prin ganturi, la Darogojici 2), gi intre Dorogojici gi intre Kapici 3) a
Ilea o groapi care se vede pini in zina de astizi. Vladimir trimise
prietenul
la Blud, valvod.ul lui Iaropolk gi-i spuse cu vicknie:
meu; deck' eu amor pe fraude meu, vreau si 'te am ca pe un pirinte
vei primi din partea mea o marecinste. Nu eu -am inceput si-mi

.omor fraiii, ei el gi numai de teami am pomit in contra Id, 5i

Blud spuse trimigilor lui Vladimir: tVoiu fi din loath' inima prietenul 'tau. O blestemati viclenie omeneasci ! Cum apune David:
Gel ce mininci piinea mea, mi-a intins cursi. CcHi acesta cu vielenie a intins curei principeiui au. i iarigi: cGu limbile lor au

ingelat. Judeci, Doamne, si cadi din gindurile lor; gonete-i penminiat, Doamne. i lariat
tru marea lor nelegiuire,
grAiegte acelagi David: tOamenii de einge gi de tridare nu vor ajunge la jumitatea drumului lor. Este urit efatul care sfituegte virsarea de singe. Sunt nebiuri acei oari, dupi ce au primit cinste gi
avere dela principii eau stipinii lor, se gindesc la pieirea priucipilor lor; aaegtia sunt mai rii dec.& diavolul. Astfel gi Blud gi-a tridat
pe principele siu, degi primise d.ela el multi erliste: acesta esti vitfovat de angele vrsat. Cici dupl ce Blud s'a inchis impreuni cu fifepolk a taimis cu viclenie impotriva lui de mai multe ori la Vladimir
vi-1 chemi si la cu asalt cetatea; gi el insugi ea ginclit si 'midi pe Iarropolk, insi nu i-a fost cu putiarti ei-I omoave din cauza locuitorilor

din cetare. Fiiindc Blud nugtia, in ce chip si-1 piardi, ee gindi la

viclenie
sfitui si (aci o legire din ora'. Plin de viclenie
spuse lui Vladimir: 4cLocuitorii din Kiev stau in legiturri cu Vladimir
spun: aAtaci cetatea
vain da in m.ini pe Iaropolk. Fugi
din cetate! i Iaropolk Ii dete ascultare, fugi gi se inchise in eetaitea

Rodnia, la gura fluviulni Ros. Vladimir insi intri in Kiev. $ru Iaropolk a fast asediat lu Rodnia, uncle domnea o mare foamete. Ping
ziva de asfizi mai existil
ca in Rodnia. i Blud
grii lui Jaropolk: tVezi ce de soldati are fratele tin? Nu vom putea
birurim; incheie pace cu fratele tiu. Aceasta insi o spunea din
viclenie impotriva lui. i Jampolk zise: f:Aga si fie. Deci Blud trianise lui Vladimir soli cari
cDorinta ta s'a implinit; voiu
aduce pe laropolk la tibe; pregitegte totul si-1 omori. Cind VlaBlud, voevod din Kiev.
Dorogojki, o localitate lng Dnipru, mai sus de Kiev.
Kapici, o leloalitate lng Dnipru, mai la Nord de Kiev.
Rodnia, cetate lng fluviul Roe, un afluent al Dniprului.

www.dacoromanica.ro

80

dimir a auzit aceasta, manse la curtea pirinteasel Terem, despre ste-

am varbit mal inainte i. s'a arzat cu oer.aii sii icu drujina sa. Si
Blud zise lui Jaropolk: Du-te la fratele tin i spune-i: Tot ce-mi

vei da, eu voia primi. lamplk plec acolo, insi Variajko 1)

zise: Nu te duce, pn:Incipe; au si te amoare; fugi la Pecenegi
vino incoace cu o armati. Dar nu l-a ascultat i Iaropolk veni la
Vladimir. Si cind intr pe ur, doi Varegi Il loviri cu sibale in
piept. Blud ne inchisese .uile, i n'a mai lisait pe nimeni din ai
sii si intre. Astfel piewi 'moplk. Variajko nsi Cam' a vizut ci Iaropolk a fast omotrit, fugi dela palat la Pecenegi i de mai mutte ori
s'a luptat alituri de Pece.negi in contra lui Vladimir. Aoesta nnmaiau greu putu si-1 atragi la Line, dupi ce i ficu un jurimint. Vladimir irnsi avu legituri cu sotia fratelui sin, cu grecoaica, care Ii era
cuarmati. Din aceasta
niscut Sviatopolk. De,ci dinteo
uriti iei fructe irrite. Mami sa a foot o ailugiwiti i a doua
avu legituri cu ea in afari de ,cisitowie. Sviatopolk era daci
fiul unei adultere. De aoeea tatil sin nici nu La iubit, cid el avea_
doi tat:, pe Jarapolk i pe Vladimir.
Atunci Vareg:i gralri citri Vladimir: Aceasti elate este a
noasnri, noi am cucewit-o; wean si avem pretul riscuinpiririi doul
grime de cap. Vladimir le spuse: Aqteptati o luni, ping ce string
bani pentru voi. Si au ateptat o lung intreagi i nu le-a dat
Atunci ziseri Varegii Ne-ai inelat; arati-ne drumul spre Grecia.
El le zise: Mergetixt. Si din mijlocul low aleee birbati buni, price-pati i iviteji i le-a distwibuit cetiti; ceilalti insi pornriii la Tarigrad, in Grecia. Si el trimise, ina'ntea lar, soli eari griiri jmpiratolui: Tali vin la tine Veregii, nu-i tinea in ora, cici se vow purta_
dupi cum s'a purtat gi ad;
in diferite pirti i nu lisa
pe nici unul si se intaarci aci. (978-980).
Si Vladimir incepu si domneasci singur in Kiev. Si widici mai

multi idoli pe colina din awl a palatului Terem: un Perun de

lemn, cu cap de argint i anustiti de aun; i. pe Chars, pe Dajbog
i Stn.:bog i pe Semargl ti pe zeita Moko. Si le-au adus jertfe, nu,
mindu-i zei, i-i aduseri aci pe fiii i ficele Ion
jertfiri diavolilor i pngiriri pimintul pn:n jertfele lor. i pimintul rusesc
aceasti colini era pingiriti de singe. Dar prea buuul Dumnezeu nu
wea moartea picitoilor. Pe aceasti movili se ridici acum biserica
Sfintului Vasile, dupi cum yam istonisi mai tirziu. Dar si ne intoarcem la povestirea noastri.
1) Variajko, un voivod 1 ha urepoik.

www.dacoromanica.ro

81

Vladimir arzi atunoi pe unchiul 8U Dobrynia in Novgorod,

Dobrynia veni la Novgorod gi ridici la Volchov un idol al lui
Perun; gi Novgarodienii il aduseri jertfe ca unui Dumnezeu.
Vladimir era invins de dragostea dup. feanai i sotiile sale au
foe% Rogneda, pe care o agezi la Lybed1), uncle este acum maul
Predslavino, i cu care a smut patru fii: Iziaelav, Mstislav, laroslav,
Vsevlad i cloui fdte; cu grecoaica pe Sviatopolk, Cu o cehi pe
Vygeslav, cu o alta pe Sviatoslav i Mstislav; i en o bulgroaici pe
Boris gi Gleb. Concubine a avut el 300 in Vyegorocl, 300 in Belgorod i. 20 In Berestav 8), in satul care se ehiami warn. Berestovojie. Nesiturindu-se Cu vieata desfeinati, a brat g1 feaneile altor
baajocorit gi fete marl Ciei era stricat ca Soloman. Sobirbati
lomon avea, cum se epune 700 fermi gi 300 concubine. Acesta era
intelept, totui la stirit a cilzut; cestilalt insi era Uri minte, i la
sfarit gi-a gisit mintuirea. Mare este Domnul gi mare este puterea
sa; intelupoirmea sa n'are sfirit. Cci nriti este adeanenire a femeilor,

dupi cuan a Epus deepre femei Solomon, dupi ce s'a

4:Nu
da asoultare unei feanei Tele, cici miere picuri de pe buzele fem.eei
stricate; citva timp ea iti indulcegte gitlejul, dar mai in urmi devine maii amari dealt fierea. Cine se alipete de ea 11 tirete priu
moarte in pripastie. Ea nu merge pe calea vietii, rtie1tori si nebunegti sunt paii ei. Astfel a griit Solomon despee femeile desfrinate, despre fenicia cea buni Ins el a zis: Ea este mat pretioasi
deeit o piatri neslimati; hrbatul ei se veselegte de ea. eici ea 'ii
face fericirea in intreaga lui vieati. Daei a gisit ln i in, cu miinile ei face lucru folosiroe. Ea este ca o corabie oare face neguetorie:

de departe stringe ea bogitii. Ea se scoali de noapte gi di easel

nincri i de lueru servitorilor. Daci a vizut un ogor,l-a gi cumpirat; din lworarea miniilor ei, a plantat viea; ea gi-a inane puternic
alele, gi gol-a

beatul pentru munci gi Laic ce bung este murroa.

Lumina ei mi se stinge toat noaptea. Mina ei se tntinde dupi lucruri folositoare i degEtele ei tin fusul. Miinile el se deschid pentru

sired gi di fructe .oelor insetati. Birbatul ei n'are si se ocupe de

casi, aril uncle ar fi el; toti ai ei var fi imbricati; pentru
ei, ea a neat doui feluri de haine, una vopsiti in row, gi alta de
purpuri. Birbatul ei se distinge la poarta cetitilor rii. Ea a testa
pituri gi le-a pus in vinzarre; gura gi-o deschide cu vorbe intelepte,
Lybed, un afluent al Dniprului.
Bredslavino, un sat pe Lybed, aproape de Kiev.
Vygegorod, Belgorod gi Berestov, orriele langil Kiev.
6

www.dacoromanica.ro

82

ea vorbegte ou limbo ea muna end trebuie. Ea s'a imbriicat cu putere i ou frumusete, drniciile ei i-au ridicat copia i i-au fcut
brirbatal ei a ludart-o. Cid feancea eumagle este bineeuvintatg; eg laude teanta de Duannezen. Dati-i din fructele buzelor ei
luerarea ea ea' o laude in,aintea partilar brbatului ei.
Anul 6489. Vladian:z merse in contra Legilor i le-a euprine

ctragele Peremysl 1), Cerven 2)i alte orate, cari png In ziva de
aetzi aparin Rusiei. Tot in acest an a invins gi pe Viatici gi le-a
impus un tribut de fe are plug, dupg cum noma -Letal srm (981)1
Anul 6490. Viaticii incepurg krizbniu; Vladimir pomi impotriva lor gi-i invinse pentru a doua oaai (982).
XXXIX. Saarificiile meneo& Istoria arad Vareg eregtin.
Anul 6491.

Vladimir porni impatriva Iatviagilor, invinse pe

gi le emprime tara. i dup ce se intoaree la Kiev adu3e

jextfe idolilor imprenta cu poporul su. i bitrnii i boierii ziseri:
srt tragem la sorti un biiat gi o fati; asupra cintila va egdea sortul
si-1 sacrificam zeilor. i era un Vareg ei curteia lui era acolo mide
este hise/ica Sfintei Maiei a Do.mtmlui ce a fost zidit de Vladimir.
Aceza Vareg venise din Grecia gi ficuse eunogtint cu. credinta ereglink'. i el avea tm fin frum.os ea infitigarre i ca suflet; diTat pierna
diavoaului asupra aceeluia a cizut sortul: cici diavolul n'a putut si
Tartviagi 8)

se retira si-'i arate puterea i tnirul era ea un epin in iniona ea.

&lana egati eg-1 prpgdeaseg att multimea. Trimigii veniri
la el
spuser: cSartul a cima pe fati tiu; cAd zei pe el 1-a alee;
deaceea il vom duce ca jecrtf zeilor. Veregul zise: cAtegtia nu *m'A
zei, ej buciti de leann; aelzi munir, ad, mame msA vor putrezi; egel
ei nici nu mininci nici nu beau, niei nu vorbesc; ei eunt ficuti. de
omului din lemn. Dar exista' un eingua. Dumnezeu, eiruia
einjesc Greca g. crtruia i se inching, carne a M'out cerul i pimintul
etelele i soarele g luna gi pe om tu i-a poruncit s triiacci pe

primanit. lar acegti zei, ce-au ficat? Ei intiti sunt film* Pe fiul mea
nu vreau sAA dan diavolilor. Trimigiii se duseri gi istorisiri acesbea
poporului. Acegtia !primera armele, se repeziri la el gi nimiciri din
toate p4iie olatele luii. Veregul inert era ca fiul siu in vestibul
li se ,adresar: DA-ne pe fiul tn ea 6541 jertfion zeilor. El rispunPeremysl, cetate pe fluviul Jan. Peremysl.
Cerven, cetate in Galiia.
latviagi, populatiune baltici apreape de Prusieni.

www.dacoromanica.ro

83

se: cDaci aceda sunt zei, pot sA trimeat pe vre'unul dintre zei
la pe fiul meu; deoe Il cdreti? Atunci incepursA abrigo, sparserl
podins de subt ei gi-i omortri i nimenea nu gtie, unde au fast ingropaid. Pe acea vreme oamenii n'avean minte i erau pigani. Diavolul s'a bucurat de aceasta gi nu gtia cA sfirgitul su era arproape.
Astfel se eilea el el irimioeasci porporui aregtin, dei chiar din aceste
tri avea ea fie gonit de sfnta cauce. acAci, se gandea in sine satana,
.aci es'e locagul meu, ad i n'au invitat apogtolii gi n'au proorooit 1;rooaucii, gi nu gfiea cA proorocul apune: aChiar gi pe eei cari nu sunt

poporul meu, Ii voiu nu.mi poporul men, lar de arpostoli s'a zis:
4Vorbele lor s'au rispandit in toatl tara gi ouvintele pia la marginea p5mntului. Cioir degi apostolii n'au fost ad cu trupul, r5sun
totugi invktura lor, ca trompetele, peale tot Plimiintul; in biserici
prin inv5t5tura lor biruim noi pe dugman i-1 c51c5ni ou picioarele
noastre, dup5 cum 1-au caloart acest tea cu fiul su gi au prima cu.nuna cereasel imprerun eu efinii mucenici gi cu c,ei drepti.
XL. Reizboaele lui Vladimir. D:scufii religioase

(984).

Anul 6492. Vladimir porni impdtriva Radimicilor. El avea pe

langa sine pe voiarodul Volcii Chvost gi Vladimir trimise pe Volcii
Chvost inaintea ea. Aces'a Ii intilni la raid Pegaeaua gi Volcii

Chvost invinse pe Radimici. Deaceea Rugii Igl biturti joc de Rta-spunandu-le: acCei de la Pesoana fugirI de o coada de lupl.
Rardfinici Thai eran din neamul Legilor; venind eau Mabilit ad gi
pl5teau tribut Rugilor; un povoz 2) adue pfina- In ziva de astazi.
Anul 6493. Vladimir porni cu uncbiul s5u Dobrynia pe
irnpotriva Bulgarrilor gi pe Torci 8) Ii duse pe 'meat cAlAn gi birui
rue Bulgari. Dobrynia zise Jul Vlaclim'r: Am vAzu.t-pe prizonieri gi
toti sunt cu cisme; acegtia n'au ea ne trimeat5 tribut; sA mergem
cts'am dugmarni incatati cu pai1e. i Vladimir inchei5 pace cu
gi
depus jurImant din ambele Prti. Si zise Buagaaii: cAtit
timp va linea pacea intre noi pin5 ce piratra va incepe sA inoate 2i
tameiul sA cadI la fund. Si Vladimir se' intoame la Kiev (985).
Anal 6494.

Bulgarii de legea mahomedanit veniri la el gi

Pweana, un afluent al fluviului Soz din tans Radimicilor.

Povoz, tribut ce se dedea principelui.
Torcii, popor de semintie turd, ea ti Torcmenii, Peoenegii, Poloveii.
'El triliau la fruntariile Rusiei chiovene. Porphyrogenitul numeste si pe Unguri
'tot Turci.

www.dacoromanica.ro

84

eti un principe inteleipt i priceput i totui nu cunotit.

Grede in legea noastrtt i cinstegte pe Mahomed.
Ii intrebi: Gum este legeta voastri. Ei rispunseri: Noi credem

spuseri:

Duannezeu, Mahommed ns ne invafi tiierea imprejux, s nu mincm carne de porc, si nu bem vin. Dupi lucrarte, zise el, se poate

In desfriu cu femele: Mahommed va da fieciruia 70 femei frumoase; din ele el alege .una frumoasi i toste frumusetile le ingramidegte asu.pra ei; aceasta devine sotia sa. Dar i aci se poate el da.
la tot desfriul. Gel ce este sirac in amasti lume va fi srac i in malalti. i o sumedenie de alte mincitmi pe cari mi-este rugine si lereproduc (986).
Vladimir i-a asoultat cci 1 pliceau femeile i el insugi era_
ascultat buouros; ceca ce nu-i ccrnvenea dedesfrinat, de aceea
loe era tiierea imprejur g retinerea dela carne de pare i dela once

biuturi. EL rispurse: Pentru Rani biutura este o plicere, tira ea

Papa ne-a:
nu putem fi. Apoi veniri Nerntii de la Roma i-i
spu,nem: Tara ta este ea tara noastri, dar credinta.
insircinat

voastra nu este ea a noastri; cuci credinta noastri este lumini; noi.

ne crugim lui Dumnezeu care a ficut cerul i. pimintul i stelole,
luna i itot ce are salare; zetii vogtri sunt inci de lemn. Vladimir
Cari eatnt poruncile voastre?. Ei rispunseri: A posa
dupi putere; darei cineva mininci i bea, toate aoestea sunt pe.ntru.
s'aya lui Duin.nezeu. a zis invititorul nostru Paula,. Vladimir zis&
atunci Neintilor: Plecati de aci, cici printii nogtri n'au adula.
aceasta. Cind au auzit ace asta Ovreii Ghazari, venial i griiri: aAim

auzit ci au venit Bulgari i oregtini,invitandu-te fiecare dintre

credinta 8a. Gregtinii cred in acela pe are noi 1-am ristiplit pe
cruce, noi ^Lusa credem in singuaul Dumnezeu al lui Abraham, al lui

Isaac 1 al lui Iacob. i Vladimia Ii intrebi: Cuan este legea

voastri? Ei rispunser: circumcizinnea, abtinerea dele carnea
porc i de iepure gri sed:lama sabbatului. El j irtrebi:
unde
este tara voastri? Ei rispunseri: in Ierusalim. Apoi Ii intrebi:.
Acolo locuiti voi acuan? Ei ziseri: Dirmaiezeu s'a miniat pe p-

rinij

i pentru piicatele ~are ne-a imrpaltiat pe tot

mintul i tara noastri a dat-o in mina cretinilOr. Atunci zise

Gum invitati voi pe altii, iar voi sunteti goniti de Dumnezeu. i.
imprgtiati de el? Daeli Dunmezeu v'ar fi iubit pe voi i legea voastri, nu v'ar fi imprigtiat prin Vri Straine. Ati voi voi ea ga nota 91
ni se intimple la fe!?.
In urmi
Grecii la Vladimir un filosof care grii ast-.
www.dacoromanica.ro

85

fel: Am aflat ci .au venit Bulgarii gi au volt si te inveite si primegti

credinta lor: credinta Jar inei pingiregte ceaul i pimAnuf; ei aunt
mai hlistimati decit f.c4i oamenii, au ajuma asemenea cu Sodoma
Goanora, asupra aurora Dumnezeu a lisat si cacti pietre de foc
i-a inghitit i cufundat subt pianint. Astfel Ii agieapti gi pe ei ziva
pieirei, eind va veni Dunmezeu si judece pe pian.int i ei piardi pe
fac nedreptate i sivirgesc grozivii: eid acegtia se spali
excrementele lor gi le bagi in gurli, gi le tree prin barbi invocind
pe .Mahommed. Tot astfel i femeile lor eivirgesc aceleagi criane

altele gi mai urite ciai gusti murdiria impreunirii bArba'.ului cu

femeia !. Cind a aflat aoeasta Vladimir, a scuipat pe piimant gi a
zis: Asta-i o seirbogenie. lar filosoful zise: Am mai aflat i despre
aceea el au sosit oameati dela Rama si V propowid,uiasci oredinta
lor. Credinta or este putin deosebit de credinta noastri. Ei se slujesc in serviciul lor divin de piine nedospiti, adici de azimi, pe care

Ihnnmezeu. nu le-a dat-o; mai muh chiar el a poruncit si se serveasei cu pane i aceasta a dat-o apostolilor i luind piinea a zis:
-Acesta este trUpuI m.eu care se fringe pentru voi. In acelagi fel a
luat el gi vinul gi a zis: Acesta este singele melt al legei celei noui
care se versa pentru voi i pentru m.ulti spre iertarea picatelor. Ei.

insi nu fac aga gi nu implinese adevirata credinti. Atunci Vladimir zise: ecAu veldt la mine jidovii gi au spus: Neantil gi Green erect
In aoela pe care noi 1-ani ristignit pe canee. Fil000ful 'riepunee:
.adevirat, noi oredem in acesaa; cici proroaii. lor .au prezis, ei Duanne,zeu se va nave, altii Inei ea' va fi crucificat gi ingropat gi a treia

zi se va scula gi se va inilta spre cer. Ei Inei an ucis pe acegti profeti, lar pe altii
maltratat. *i eind s'a implinit timpul proorocirei liar, s'a scoborit pe ,pimint gi a Meat si fie ristignit i inviind
ea suit la cer. El a agteptat 46 ani ca ei ei se ciiasci gi nit eau cit.
Atunci a trimis impotziva loa. pe Romani cari le-au diaimat ceatile
lar i i pe ei i-a imprigtiat peste lot pirnintul astfel slujeso
ri striine. Vladimir intrebi: De ce Dumnezeu s'a pogorit pe pimint gi ea supus la o aetfel de mumanicie?. Filosoful rispunse ziand: Dad i mreai ei aeculti, am si-ti istorisesc dela incepua, de ce
Dunmezeu ea pogorit pe pimint. Vladimr zise: <Nreau bucuros
35 await.

filosoful incepu ei griiasel astfel: La inceput, Dumnezeu

a flout cerul
zi. A doma zi a fIcutt uscatul

care este in mijlocul apelor; in aceeagi zi eau davit* apele: o

parte se litdici deasupra usoartului, oegaltA juin'itaite se retrase sat

www.dacoromanica.ro

86

uscat. In ziva a treia ficu marea gi. rurile j izvoarele i

rile; in sins a pattra soarele, luna i stele& gi Dumnez. eu impodobi
cerul. Clad a yield accosta ce! diuti blare ingeri, eel mai
din cesta ingerilor, se gin& in sine gi use: Vreau si mil ember pe
pintint e si pun atipinire pe pinaiint gi voiu fi.asemenea ea Dumvoiu ageza tronul meu pe norii dela miazi noapte. $i
nezeu
numai de eat Dumnezeu Il arunei din eer gri. dupi el cizuril, cei cari
i eran supugi, iceata a zeoea (de
Numele aceistui unetiritor
era Satanael gi in locul siu Duannezeu puse pe Mihail ca cel mak
Dutpa ce Satanael n'a isbutit in planurile sale gi &pi ce
pierdur slava de mai inainte, a foal. nuanit inimicul luth Dumnezeu.
In urtni, in ziva a clam:ea Duannezeu a ficut chitii i pegtii i tiritoarele i pAsArle inaripate. In ziva a gasea a flout Dumnezen. fiarele
gi ,dobitoacele i viermii pimanitului, el fieu gi pe-om. In ziva a
atprtea Duannezeu se odihni de luerurrile sale: aoesta oste Sabbatul..

$i Dumneieu wag paradisul in risirit in Edon gi cluse aci pe om.ul

pe care Il ficu. Si i-a dat vorie s minnce din rice poni in arfari
de unul singur, acela al cunoargerii binelui gi. raului. 5i Adam era
In paradis 1 prievea pe Dumnezeu
liuda, cind Il liudau i in.gerii. $i Dumnezeu trimise lui Adam un sorrm gi Adam adormi; gi
Dumnezeu lui lui Adam o coasti gi-i tiou o safe
o aduce lui
Adam in paradis gi Adam zise: Aceita este os din oasele mac
carne din carnea mea, gi a fagt munia fernee. $i Adam didu numeleani3nalelar gi pisirilar gi fiarelor gi viermilor, gi un inger Ii nuani gi
pe eti amindoi. $i Dumnezeu ficu si asculte de Adam fiarele gi dobitoacele gi el stipinea peste toatte gi ele Ii frail supuse. Cand diavolul vAsti cat de math einstegte Dumnezeu pe am, a ineeput s-1
pizmu6asci, s'a proficut inteun garpe gi a venit la Eva
spuse:
De ce nu mineati voi din pound, oare se gisete In mijloeul paradisuluri ?. $i feancea grAi atre garpe: Dumnezen a opus: Vol nu
trebuie &A mineati: cAd dae:a yeti mines, veti muri. Atunci garpele
grAi fccmeei: Nu veti muri, dar Dumnezeu gtie ea' in ziva in care.
veti mines din el, ochii vogni se vocr deschide gi voi veti fi ea Dumnezeu, ounoecind binele gi rAuh. $i femea vizu eA fructul era bunde mincat gi ea iuA gi minek" gi didu gi bkipastului ei gi mineari amandoi $i ochii lor s'au deschis gi vizutri el sunt gel gi din foi de
sinachin gi-au ficut gorturi. Atunci Dumnezeu zise: Blestemat
fie pimintul in luork. tale; in necaz al nthinioi in toate zilele
vietii tale. $ri Dumnezeu Damnul gri: Daci intindeti mina gi eulegeti fruetul arbarelui vietii, veti tri vecinic gi Dunmezeu DarnuaT

www.dacoromanica.ro

87

goui pe Adam din pandit!. Si ea agezat dincolo de parad s,

muncind pimfinful gi Satan ea bucurat de larietrimul
athfel ne-a iajuns prima adere gi ipedeapei amari: pierderea

ingeregti. Adam nisou pe Gain gi Ave!; Cain era muncitor de pimint. Ave! pUtor. Si Cain aferi lui Durnuezeu din fractele ampului
Dumnezeu nu primi darurile sale; Ave! Ii jertfi cel dinfai miel
niscuf i Dumnezeu priani d.arul lui Aval. Atunci Satan se, furigi in
guileful lui Cain gi impiru3e pe Cain ei om.oare pe Aval. Si Cain.v..se:
4Si mergum in efimp i Aval il asculti. i dupi ce eau gins s'a
dicat Cain gi a voit
omoacre i n'a gtiut, cum. 85-1 omoare. Atunci

la o piatri i lovetjte-I. Si a luat o piata 11-a

FM. Satan atre
omorit. i Dunmezeu zise citre Cain: linde este fratele in?. El
rispunse: Sunt eu pizitomul fratelui meu? Dumnezen zise: Sin-

vale fratelui tiu strigg. atre mine; vei geme gi vei, trerniiira toatfi
vieata ta. Adain gi Eva plinserg, iar iliavolul
hucurat gi a spus:
Uite pe ce] pe care La cinstiit Dumnezeu, eu am ficut ei cadi dela
Dumnezeu gi uite acum bam ficut si plingi. Si au plans amindi
dupil Ave! treizeci de ani gi cadavrul lui nu putrezea. Si nu se pricepea
doug

ingroape. Atunci la pocrunca luth Dumnezeu sosicri In shor

una dintre ele murind, cealalti flea o groapigi puse

pe cea moarti inliuntru, gi o ingropi. Cand au vizut aceasta Adam
gi Eva ficuri gi ei o groap gi higari pe Ave! in ea gi plngand 11
ingroparri. Cfind Adam era de 230 ani ngscu pe Seth gi doui fete:
gi Cain a luat pe una gi Seth pe cealalti. A13 fel se iumultiri oamenii
gi se lir pe pimant. Si ei nu cuncqteau pe creatorul lar gi erau desfrAnati i dati la tot felul de crime, omoruri gi patinki; oamenii trgiau
ca vitele. Singurul om drept in acest neam. era Noe; aoesta avu trei
fii: Stim, Ham gi Iaphet. Si Dunmezeu risa: Duhul meu nu va mai
rimnea deasupra acestor oameni, i zise: Am a pripidese ceea
ce am creiat, dala am 'pang la animale. i Dumnezeu Domnul
eitri Noe:
o ara lungi de 300 call, leg de 80 coti gi
de 30 cati, ccii Egiptenii Ii ziceau la sageng cat. MO ce arca a
fost construiti timp de o suti de ani, povesti Noe a are a vie un potop, dar era luat in ras. Dupi ce a fost gata arca, zise Domnul citre
Noe: Intri inluntru, tu gisotia ta gi fiii ti.i gi nurtatille tale; i ja
cu tine inliuntru ate o pereche din toate animalele gi din tate pgsirile e din toate reptilele. Si Noe le higi n1,untru, dupg cum
spus Munnezeu. Atunci Dumnezeu Mau si cad pe pimint un potop
gi Inghii toate vietitilet; arca insi plutea pe .api. Cand eau retras
apele, Noe a iegit Cu fiiciii gi cu satia ea; din ei ea iMmultit neamul
www.dacoromanica.ro

88
o.menLac pe pi.'mant. j oamenii au ajuns multi la numar i vorbeau

aidicam un turn pina la ,ce.r.

o singura hirnb i ziseri intre ei:
$i se apucari de zidit i eful lor era Nimrod. Atuna ase Dunmezeu:

Uite cum eau inmultit oaaneni i gandurile lor sunt pline de de.
eraciune. $i Dumakezeu veni i le incurca limbile in 72 limbi Eber
nsii a ramas eu limba lui Adam., ca-Ci el singur n'a luat parte la nebunia lar, zicand: Daca Dunmetzeu ax indemna pe oameni si zideasc un turn pang la oar, el insui Lax fi creat cu vorba ea, dupa
cum a facut cerul, pianantul, mama i towte cele vazute i neviztzte.
De aceea Eanba sa n'a fost schimbata. Din el se trag Ebreii.

Oamunii se impirtiri in aptezeci i doua de popoare i se

imprigaiari pe pimant 1 fieeare popor ii hart obiceinrile sale. ji
dupa invVatura diavolului aduceau ei jertfe pidurilor i izvoarelor
i florilor i nu cunoteau pe Dumnezeu. De la Ad.am pn la patop
surd 2242 ani, i d.ela potop pima la amestecul limbilor 529 ani. In
urma diavolul arunca pe oan-keni in picate i mai mari: ei se apucari si-i faci i4olii, unii de lemn, a1ii de mama', alpi de marmori
i altii de ear i de argint. $i se inchinau lar i-i &man pe fii gi
fiicele lor gi.4 omorau inaintea bar i intreg pimantul a foot pangirit. Autorul idoleriei a fost Seruch; cad el film idoli einstea oamanilor morti, dintre cari unii erau regi, alij eroi, alpi vrajitori,
altii fermi deefranate. Aceet Seruch a niscut pe Tharah, Tharaeh
insi a niseut trei fii: Abraham i Nahor i. Haran. Tharah Mau id.oli,

precum a fast obioinuit de tatil siu. Abraham insi, cand a ajuns

sA aibi minte, s'a uitat spre cer i vizu stelele i oerul i
In
adevir, aoela este Dunmezeu care a facut cerul i pimantul, lar twal
tneu a dus pe oamerei pe ci greite. $i Abraham gig: Am si pun
la inceroare pe zeii tatlui meu; i zise: acTati, de ce duei pe oameati pe eii greite, fieand
de lemn? Acela este Dumnezeu care
a fitful cerul i pimantul. $i Abraham luand foc, arse pe idoli in
templu. Cand a vizut Haman, fratele lui Abraham, a volt in glija
ea pentru idoli si-i &coati in grabi; a are IncA insui Haram i muri
inaintea tatlui eAu. Pang attmei alci odati un fin n'a murk inaintoa
ci tata inaintea fitului; do la el a inceput i fiii sA mow%
inaintea pirintilor lar.
$i Abraham pram lui Dumnezeu i Dumnezeu grAl lui Abra-

ham.: aMergi din casa taalui tiu in tare ce-ti voiu .arrita. $i din
tine am si fac un papar mare i neaanurile de pe pimant te vor bineenv anta. $i Abrahaan fieu ceea ce-i porunei Dumnezeu. $i Abraham lui pe nepotul siu Loth: eici Loth era cumnatul sAu i fiul
www.dacoromanica.ro

89

iratelai arm, ciei Abraham luase in ar'sgtorie pe fiica fratelui sits

Haran, pe Sara. 5i a vault in tara Canaanului lngi un etejar mare
Dumnezeu grili lui Abraham: aSemintiei tale i voiu da ea ae,easti
peg. 5i Abraham se inching lui Dunmezeu. Abraham era de 75 ami,
-can' a pleoat de la Haran, iarr Sara era stearpg: Bupratg de aceast
.sterilitate a ei, Sara zise catre Abraham: cDu-te la aclava mea. 5i

Sara lui pe Hagar 1 o date birbatului ei. 5i Abraham se ural cu

Hagar i Hagar rimase insircinarti i nisei' un fiu pe care 1-a nuanit
Isaac. 5i Duannezeu a poruneit lui Abraham si taie imprejur copillul

gi I-a fal imprejur in ziva a 8-a. Dumnezeu tinea la Abeahaiin i

la neamul lui i 1-a numit poparul siu. Dupi ce Isaac se flea mare,
iar Abraham trVAse 175 ani, muri i a fast ingropat. Cind Isaac era

-de 60 de ani, niscu doi fii, pe Esau i Iacob. Esau era rill, 'mob
lns drept. Iacob shah 7 ami la tmchiul aia pentru fiica acestuia mai
Epuse: la pe oea mai
aria, i Laban, unchiu1 eau, nu i-o date
mare. 5i-i date pe Lea, a mai mare, lar pentru a doua Ii gri: SW,
jeyte-mi mai departe 7 ani. 5i i-a eervit mai departe 7 ami pentru

Rahela. Astfel lug el pe cele doug surori ca sotii gi nscu cu ele

-8 copii: Ruben, Simeon, Levi, Jada, Isaohar i Sabulon, Iosif gi
miamin; gi au doug sclave avu el pe Dan, Naphtali, Gad gi Amer. $i
aceytia se trag Jiidovii. Cand Iacob a foot de 130 ani, se duselil

cu famillia sa, care numira 65 satiate, in Egipt; a triit in Egipt 17

ani i mari; gi semintia sa a stat in robie 400 de ani. Dupi acelti ani
neamul evreesc
gi s'a inanultit, i Egiptenii Ii asuprirri ou
-robia.

In acest limp se niecu printre Jidovi Moise. 5i vrijitorii egip-teni spuseri ,regelui: S'a nisout printre Evrei im copil, care va pierde

Egiptul. Atunci regale porunci numai decgt si fie aruncati in Nil

toi eopii nou nisouti ai E-vreilor. Mama lui Moise frig, fiindci se
temea de moartea lui, lug' pe copilag gi 11 puse intr'un cogulet, 11
Anse gi-1 agexi pe malu1 fluviului. In aceasti vreane fiica Faraonului
Termuthis veni s facg bae i zirind eopilagul plangind, 11

Ii se flea mili de el gi 11 n.umi Moisdgi.l lug cu sine: eici era un

copil frumos. 5i fiindc avea patru ani, il duse fiica faraonului la
tatil ei. and Farraonul vizu. pe Moise, Ii plicu oopilul; Moise insi,
cand Il imbritii, Ii arunci regelui eoroana de pe cap gi o &AWL
'Cnd a vizut aceasta un vrgjitor gri eitre rage: tO rage, nimieegte
pe acest eopil, cd ;loci nu-1 nianie.egli, el vi va pierde tot Egiptul.
51 regele nu-i didu ascultare, ci mai malt Inca dete ordin si nu mai
fie nimiciti copiii de Evrei. Dupi ce Moist& s'a flea mare, a ajuns
www.dacoromanica.ro

90
la o mare putere in casa Faraoarului. Cand ins veni un alt rege, nohile incepura ea-1 pazinutiasea. Moise, fiindca uciie pe un Egiptean

care rktise pe un Ewell, fugi din Egipt i veni in tara Milian. 5i

ciagtorinta pen pustin a fost invitat de ingerul Gabriel aespre cr-ea0:mica lumii i despre cei dintai oarneni i despre cele clef s'au in--

tiimplat in urma gi despre potop gi despre amesteed lionbilor

cati ani a trait Hectare; deasemenea 1-au invitat despre anersul
nuangrul stelelor, despre intinderea pamantului i despre intelepclime. In urmg Iii aparn Dumruezeu intr'un mArAcini i Ii zise Am
vazut inizetria poporului men din Egipt i m'am sc.oborit (din oer)
sig-1 map din ix/guile Egiptenilor i art-I scot din aceasta tali.. Tu
lusA dute la Faraon, regele Egiptului gi spune-i Libereazi pe Israel
pentru ea timp de trei zile sa adueg jertfa lui Dumnezeu. Datg regele egiptean nu va vrea si te aeculte, am 85-1 leyese cu tome mi-

nunile mole Cand a venit Moise, Faraomul mi i-a dat aseultare. i Dunmezeu trimise asupra Faraontului 10 plgi;
pr-facerea ,raurilor in sartge4, a doua broagte, a treia
a patra mug:tie de cal, a cirueea ciuma animalelor, a gasea hubs
ce awdeau, a gaptea grindini, a opta laceste, a noua intuneric de
trei zile, a zecea civana printre oamerii. De aceea au venit asupra lor
zeceiplggi, fiindea in demurs de mice &nit au inecat pa copiiii Evreilor. i pe eand era drama in Egipt, zise Farman lui Moise i fratelui
eau Aron: alecarli cat mai repede de ad.. Atunci Moise ad.ung poportal evreiese i plecg din Egipt. i Domnul Ii condu8e pe cale pain
pustiu apee Marea Rogie; 6 inairttea lor mergea noaptea o coloaul
de foc i ziva o coloang de nori. Cand Farnaonul auzi ca poporul fuge,

se puoa pe urrua lor

ingramadi la ;annul mAni. Cand yam a-

ceasta poporul evreesc, incept' sA murmurre impotriva lui Moise zicand: De ce ne-ai dus la moarte?. i Moise cheang pe Duannezen

Duirmezen grai: De toe ma strigi?. Lovegte cu toiagul tau in

mare. Moise Mau aga i apa se desparti in doug i fiii lui. Israel
intrara in mare. Cana a vzut ace.asta Farm:mu], se lua durpa ei, gi.

lui Israel trecuri ca pe meat. Dupi ce s'au utrcat pe firm, marea se

revarsi paste, Faroon gi peste armata sa. Caci Ihimnezeu isubea per
Israel. 5i pornirg d.ela mare trei zile prin pustiu gi ajunserg la Mara;
nei apa era amara gi poporul incepu sa ea/teat:ea impotriva lui Dumnezeu i Dumnezeu Ii arata un poni; Moise il baga in ap i apa s'a

indulcit. In urma car' tira iarragi impotriva lui noise gi Aron i zisera: Era mai bine penitru awl in Egipt runde aveam de mancat
cam. e, ceapa i pine dup.* voie. i Duonnezeu gral catre Moise: Am

www.dacoromanica.ro

91

auzit murnaurele fiilor lui Israel, i le-a dat ea mnnce manna. La

urmg le date o lege pe muntele Sinai. and Moise era d.us la Duannewt' pe munte, turrnarg un cap de vital i Ii se rugau ca unui Dunnnezeu: din aoetia Moise mart trei mii, i in urm mairmurarg din
non impotriva lui 1%0i-A 6 Aron, fiinde nu aveau apg. i Domnul
grgi catre Moise: Lovete eu toiagul in atincg. i el zise: Vom
&bin& apg i din aceasta stint:A. i Domnul se, minie pe Moise,
fiind.e.g se indoise de Dornnul. i el mi ajunee in tara tgIduitg, din
pricina murmurilocr lor; ci il conduse pe el la muntele Nebo i i-a
natal tara fgggduintii gi Moise muri acolo pe munte. i Iosua, fiul

lui Nun, lug conducerea. Acesta ajunse in tara figgduitti,

neamul Cananienilar ti In local lar arzg pe
Israel. Dula.
moartea lui Iosua, ajunse in locul su luida ea judeegtor i
judecgtoni au fost patrusprezece, in timpul egrora ei ii uitaserg
Dunmezeu care Ii scosese din Egitpt

incepur s slujeaseg

Dunmezeu se mina' pe ei i-i lgsg in prada strainifor. and incapean &I se &gam* arvea lar milg de ei; &and ii liheira, greeau
din nou, inchingndu-se la idoli. In urmg, lajunse judeditocr preotul

The i dupg atesta profetul Samuel. i poporul grgi lui Samuel:

DA-ne un rege. i Domnul se mina impotriva lui Israel rit arza
peste ei ea rage pa Saul. Intr'aceea Saul nu voi fig mearg5 in legea
Domnului i Domnul alese pe David i.-1 puse ea re.ge peste Israel i.

David plgeu lui Dumnezeu. Acesta este David aruia Dumnezeu

fig5duri cg din neamul sgu se va nate Dumnezeu. acesta ineepu
s prooroceaseg intruparea diving spin:111nd: Din trufpul mea te-am
ngscut inairnte de stoma
Aeesta a tproorocit patruzeci de
ani i a murit. i dupg el a proorocit fiul eau. Solomon care a zildit
lui Dunmezeu un templu gi-1 numi, Sfntul Sfintilor. El era intelept,

dar la start* a egzut in pleat: a domnit patra zeei de ani gi a murit. Dupg Solomon a dornnit fiul sgu Roboam; subt acesta imprgtia
ovreasc se imparti in dou: una la Ierusalim i alta la Samaria.
La Samaria donmi Ieroboam, servitorui lui Solomon eare tam

doug vaci de sur, pe una o araig in Bethel pe o coliug, pe alta la

Dan epunnd: lath' zeii tgi, Israel. i popoaul li se inching i uit
pe Dumnezeu. Chiar in Ierusalim ineepurg s u,ite pe Dumnezeu i
EC inchine lui Bal, adeeg zeului rgzboiului, care este Acres, i ui-

tar pe Duannezeul parintilor lor. Atunci Dumnezeu incepu s le

trimeata profeti. i perofetii incepurg sg-i mustre pentru neeredinta
lor gl pentru idolatria lor: ei ineg bleeping sg-i omuare profetii,
tibiae"' emu abgtuti de ei de la pgeat. Atunci Dumnezeu se mnii
www.dacoromanica.ro

92

ILI contra lui Israel i zise: Am 8a-i gonesc dela mine i sa chem
alte popoare cari ma asculta. Daca mai picatuesc, nu-mi voiu mai
aduce aminte de nedreptatile lor. Si a inceput s trimeati profeti,
zicand: Proorociti despre alungarea Ovreilor
despre chemarea
popoarelor.
Mai intai incepu ea prooroceasei Hosea, 0:cand: Am si fac
inceteze domnia casei lui Israel, voiu rupe atroul lui Israel. Nu voiu
mai avea mart de casa lui Israel, ci-1 voiu alunga 1 ma votiu desparti de el, zise Domnul, 1 vor avea sa ratioeasea printrre popoare.
Si Ieremia grai: Chiar daca ar eta inaintea mea Samuel i Mom,

nu voiu mai twee mill de ei. Si Ieremia apune

Aatfel zice
Domnul: data, am jurat pe -numele meu oel mare, ca de acum inainte
_numele meu nu va mai fi charnel de buzele Jidovilor. Ezechil a zis:
Aa graete domnul Adonai: Am ea v imp,ratiu pe voi 1 pe urmaii votri in toste vanturile, caci voi ati patat sanctuarul meu
toate crimele voastre; va voiu goni, i nu voiu mai avea mill' de voi.
Maleachi zioe: Aga griete Dommul: Eu nu vi mai plac pe voi, caci
din Risarit pink' In Apus numele meu va fi (davit intre popoare;
erice loe 8e aduce numelui men tamale i jertfa cucrata, cad mare
este nmnele men printre popoacre. Marele Isaia zise: lAa Fie:A
Dommd: Voiu In Linde mina mea in contra ta, i te voiu nimici 1 te
voiu impratia i. nu te voiu mai aduce inapoi. Si in alta parte grrti
celai: Am inceput ea' urisc sarbatorile voastre, i in.oeputul lunilar

voastre i nu mai tin la sabbatele voastre. Profetul Amos zise

Aseultati euvantul Doennului: eu incep un cantec de jale pentru
voi; casa lui Israel a cazut ii nu se va mai ridicai niel odata. Maleachi zise: Aga grai Domnul: Voiu trimite asupra voastra blestemul
voiu anatemiza cultul vostru i-1 voiu nimici i nu va mai fi in

mijlocul vostru. Si multi au proorocit ea ei var fi goni.

Acestor profeti Dunmezeu le-a poruncit sa prooroceasca deepre

chemarea altor popoare in locul lar. Jada a inceput

cheme,

griind astfel: data' ea o lege va iei dela mine i judecata mea este
luixnin pentru popoare. Dreptatea mea se apropie curand; mantuirea mea va veni ca o lumina i in bratul meu ii vor pune nadejdes
I:oven-de! Ieremia a zis: Astfel a Fait Domnul: Am sa dau o nouii
legatura oasei lui luda, punand. Legea in contiinta sa. Eu vcreau art
fiu Du.mnezeul lor i ei ea fie poporul mea. Isaia gait: Cele vechi
au treout, cele noui le vestesc; inainte de venirea lor, v'au fost vadite.
Cantati lui Dumnezeu un canteo nou; acelora oari mni gujesc li se

va da un nume nou care va fi binecuvantat pe intreg pamantul.

www.dacoromanica.ro

93

ragiciuni pentru toate popoarele._

Si. tot Isaia zise: Domnul va errata brawl &Au eel dint tuturor

Casa mea va fi numiti casi

poarelor i toate marginile pimntului ver vedes mantuirea dela

Dumnezeul nostril. David zioe: Liudati pe Domnul, toate popoarele, i
voi, toti oamenii.
Dar fiindci Dumnezeu a iubit pe oamenii eel noi, le-a spus:
Vreau ca eu insumi si in pogor la ei i si m arit oamenilor
carne i si sufir pentru picatele lui Adam. $i ei au inoeput s proo-

roceasei despre incarnatiunea lui Dumnezeu. Mai intaiu David a

zis: Domnul a grgit Domnului meu: acAteazi-te la dreapta mea,.
ping ce eu voi aseza pe dumanii tica scam la picioarele tale. $i
in alti parte zise: Demand grgi citre mine: Tu etai fiul meu,
te-tai nasout pe tine. Isaia zise: Nu un trimis i niei un sal, ci insui
Duannezeu a venit tag ne mintulasci. $i iarki: Un prune ni s'a nis-

cut, a cirui putere stetea in brawl au i se va numi marele sf Luiter ai ingerilar; macre este puterea sa i pacea sa un are sfixita.

data' o feoioar va concepe i va natte un fiu i nu.

nick sill va fi Immanuel. Mictha
Tu Bethleem, casa
Ephratha, tu eti mica' printre mile de Ovrei. Din tine va iei aeela
$i

care are sr: fie eel dintai printre prinaipii lui Israel; origina lui a fost
din zilele veciniciei. De aceeta nu o va pgrisi pin in ziva end eel ce
trebue si se n,asci se va nate i ceilalti frati aj si se vor intoarce la
ful lui Israel. Ieremias zise: dog Dumnezeul nostru i nimenea
tul nu va fi asemenea cu el. El a ggsit toate ciile tiinei, i le-a dat
lui lacob, servitorul sgu. In Willi s'a aritat pe pimant i a triit
oamenii. j jai*: El este om, cine va ghici ci el este Dumnezem? El
aneare ca un om. Zaharia a zis: Ei n'an ascultat pe fiul aneu, de aceea nrici eu nu-i voiu asculta pe ei, zice Domnul. $i Hosca a zis:
Aga grgette Domnul: Trupul meu vine dala ei.
Ei au proorocit i patiinile sale, griind, precum a spus Teak:

cO, vai de sufletul lor. ad au limit un plan urkt, cand au. griit: Si
legim pe eel (kept. $i iarrki a spus: Domnul a griit aa: Eu nn
vreau s mi impotrivesc i nici nu vorbeec in contrg. Spade, meu
mi l-au intins pentru. lovituri 1 otbrajii mei pentru palme i fata
mea nu mi-am inters-43 dala ocgri i scuipaturi. Iereanias a zis: cVeni.ti ei punem leann in painea sa 1 vieata ea si o tergean de pe pitmint. Moise a spur?, desprfer crucificarea lni: aDece s'au tutrburat popoarele? sale a zis: Ca un miel va fi dus la moarte. Esra a spus:.fie Domnul i-a infirm bratele i a mntuit Iea-usalimul.
$i au vorbit i despre invierea sa. David a zis: 4cRioECI-te Dum-

www.dacoromanica.ro

94

nezeule, judecli pamntul, ciei tu egti motenitorul intre toate popoarele. 5i iarrai: cDonmul e'a sculat ea dintr'un somn. 5i iarhit
sSi se se.oale Dunarsezeu ca dumanii ski si fie risipitl. 5i iargi:
AScoalg-te, Doamne Du.mnietzeiu men, mania ta s se ridice. Isaia a
zis: 4:Voi cari vg scobariti pe pgmint gi in umbra anortii, lumina va
straluci deasupra voastra. Zahaaia a epus: sPrin sangele leggturii
tale, tu ai fkut s'a iasa prizonierii din groapa, unde nu este aipa.
Multe s'au proarocit asupra lui i toate s'au implinit.
Vladimir spuse atunci: Gaud eau implinit aoestea i eau intamplat de fapt ori nu.mai au ea se intample?. El Taspunse spunandu-i: eroate acestea s'au intkuplat mai inainte, rind Dumnezeu
s'a intrupat. Dupa cum am spus-o adineaori, dupri oe Ovriii au omorit pe profeti i regii lor au calcat legea, Dumnezeu Ii dete prada
i pentru pacartele lor au fast dui in Asiria in salavie i an robit acolo
timp de aptezeci de ani. i In urma s'au intors in tara lor i n'au mai

avut regi, ci Ii stipanea preotii pan la strginul Trod, care domni

peste el..

Subt domnia acestuia, in anul 5500 a fost trimis Gabriel in Na.

zaret la fecioara IVIaria din semintia lui David si-i spunk': aucurgte prea fericita, Domnul este ca tine. 5i in arma acestui cuvant, ea
primi, in trupul ei cuvantul lui Dumnezeu niscu un fin, caruia
dete numele de Iisus. 5i iata, venir a magii din alsarit i ziserg: <din&
este regele nou nscut al Evreilor? Noi am vizut in risgrit steaua
-ea i am venit s i ne inchingan. and a auzit ace.asta regeie Irod,
ea inspaimantat i impreung cu el Antreg Ierusalimul. 5i el chema
pe oaanenii invatati in legi i pe batranii ,poparului i-i. inrxebi:
Linde s'a ngscut Christos?. 5i ei raspunsera: La Bethleem in Iu-

deia. and a auzit Irod aceasta, a tu'anis vestitori

Ucideli pe to evil pan la doi ani. Ei se duserg i ucisera pe copii.
Atunci Maria de teamgIi ascunse copilul; i Iosif i Maria ii luarg
copilul i fugira in Egipt i au ramas acolo pang la moartea lui
Trod. In Egipt ingexul Ii se arata lui Iosif graindu-i: /Scoala, ja
copdlul gi pe mama sa i pleaoa in Tara lui Israel. El pleca i se
aezi in Nazareth. Cgrad s'a ficut ma i exa in virsta de treizeci
de ani, inoepu sa foci miamni

propoviduiasca iaruparatia eerului.

alese doisprezece oameasi pe cari i nurni invafceii sk. 5i se

apuc s faca minuni maxi, ea invie pe anarti, s curete pe leprogi i
Sa facg s mearga ologii i s dea vedere orbilor gi multe ,alte mi-

num mari, dupi cum mai inainte preziseaeri clepre el profetii,

4:F1 a vindecat boalele noastre i

a luat asupra-i durerile

www.dacoromanica.ro

95

-noastre. Si a fost bot_zat de loan in Iordan gi a aritat oamenilor

celar noui aegenerarea.

napa ce ea botezat, iati ti s'au deschis cerarile gi duhul

chip de porumb s'a scoborit gi un glas se auzi spunand: aAcesta este

friul mea cel ubit, in care mi-am pus toati plicerea. Si trimiee pe
Invit'oei si predice mpra oerurilor gi pedirla pentru iertarea
paralelar. Si fiindei vrea si se implizleasci proorocia, se apuci cl
ineugi s prooroceasci, ei fiul omuhri trebuie ei sufere gi si fie datignit pe cruce i s invieze a treia zi. Pe cand el invita in templu,
preotii gi invititorii in legi se umpluri de psm i ciutari si-1 omoare gi-1 luari gi-1 duseri inaintea guvernalondui Pilat. Pilat cana
a aflat ei a fost judecat la moarte firi vini, a voit 64 slobezeasci.
Muno/ griiri citri el: Daci tu dai drumul acestuia, nu egti prietenul impiratului. Atarla Pilat ,porunci
ristigneasci. Ei hiera
pe Iisus, il duseaii pe m'antele Cipitinei 0-1 riatigniri. Si s'a M'out In-

tunee in toarti ora de la ora a gasea pini la a noua gi la ora noul

Esas igi dete suflutul. Miami cataperteasma bisericii se rupse in doui
gi multi morti se sculari gi le-a spus s Mire In paradis. II soollaricr5

de pe cruce, il puseri in mormant gi Jidovii perealuiri mormantul

ea peceti gi puseri paznici ziefuld: aAltfel nvceii lui Il VOT fura.

El insi s'a sculat a treia zi, gi se ariti apostolilor ci a inviat din

morti spunandu-le: uMergeti la bate popoarele gi invitati in tate
Oribe botezul in nurmele Tatilui, al Fiului gi al Sfa'ntului Duh! El
petrecu impreuni ea ei patruzeci de zile dupi inviere arit'andu-li-se
Dupa ce s'au Implinit cele patruzeci de zile, le-a poruracit si se
dad pe nountele Maslinilor gi acolo li s'a aritat binecuvintindu-i
-i grindu-le: tRimaneti In eetatea Ierusalimului pani ce eu vi voiu
trimite figiduiala tatlui meu. Si dupi ce spuse aceste vorbe el se
ini115 in cer. Ei Ii se inchinari e se intoarseri la Ieruealim gi au
rimas mereu In templu. Dupi ce s'au mplinii.t cinci zeci de zile,
Ihrhul sfint se pogori peste apostoli gi dupii,ce au primit darul sflntalui Duh, se risipiri pe tot pimantul, inv5V.ind gi botezancl ca apii.
Vladimir zise atunei: De ce s'a niscut din femee, gi a fost
wistignit pe porn gi botezat in .apli? Elli rispanse: De aceea filndci
la inceput neamul omenesc a cizut in picat printr'e femee, iar dia%miel prin Eva a Inelat pe Adam yi a pierdut el paradisul. Astfel s'a
r5zbunat Dumnezeu pe diavol: ,prin femee a venit diavolului bulla
/ui cidere, cici prin femee piercluse Adain paradiald. Din femee
ea intrupat deoi Dumneseu gi a poruncit credinciogilor art intre in
www.dacoromanica.ro

96

paradis. i ci a fccit crucificat pe pom, de aceea s'a ficut, fiindci dint

pom a mineat gi a pierdut paradisul; Duonnezeu din pom gi-a inceput suferintele pentru ea prin pom si fie birait dracul gi ca druptii
fits scipati prin pomul dititor de via. lar Irwin api s'a Meat regenerarea, fiindei Durnnezeu, in timpul lui Noe, deoarece picatele oa-

rnenilor se inmultiri, a trimis pe pimint potopul gi inghiti lumea

subt ape. De aceea Dumnezeu a zis: tFiindci prin api am pedepsit

pe oameni pentru picatele lor, vreau atom tot prin api8 curt
picatele oamenilor, prin regeneratrea cu apL Caul poporul Ovreilor
s'a purificat in mare de obiceiurile reie ate Egptenilor, fiindci dintru inceput apa a fost primul lucru ce a existat. Cici se spime: cDuhuit lui Dumnezeu plutegte deasupra apei, de soma se gi face mum
botezul ein a,p gi cu duhul dint. Intiiul exempla s'a ficut prin api,
aga pneumn La in.chipuit Gedeon. Gind ingerul a venit la el gi
poruncit s meargi in contra Midifafnitilar, grii (titre Domnul, punandu-1 la incercacre: 41Voiu pane Una mea pe arie, spunind: daci
pe irrtreg pimintul va fi roui i ling va fi uscati, voiu wade in el,.
gi s'a ficut aga. Aceasta insemneazi c striinii au fost usciciu.ne, iar
Ovreii lana, lar in urmi la popoarele striine a fost alum, adeci
tul botez, i la Ovrei usciciunea. i profetii au prezis c minoirea
se face prin mpg. Apostolii au invitat in lume credinta in Dumnezeu

noi Grecii am primit invititura lor: gi lumea intreagi crede in

invtura lor. Dumnezeu a hotirit o zi, in care el are si se pogokuvdin cer, s judece pe cei vii gi pe oei magi i s rispliteasci pe fiecare dupi faptele sale: pe cei drepti cu mpruia cerurilor, eu fru-rousetea negtearsi, ou bucurie farr, de davit gi cu vieati
pe cei picitogi cu chinurile de foc gi cu vermii ce nu adarm niciodati j cu chin Mil de sfirgit Chinurile vor fi pentru aceia cari nu
cred in Donmul Christos: cel ce nu se boteazi, acela are si arit
in foc.

dupi ce spuse aceste vorbe ariti lui Vladimir o pinzi pe

care era zugriviti judecata Domnului; la dreapta Ii aria' pe cei
dreppi cari merg veseli atare raiu, la stinga insi pe cei pctoi, cari
merg spre iad. Atunci Vladimir Riving gi zise: cFericiti cunt cei ce
runt la dreapta, dar vai de cei de la stinga. Atunci filosoful ziser
cDaci vreai s stai la dreapta, cu cei drepti, primegte botezul. Vladimir punindu-gi aceasta la inimi, a zis: tVomu. mai agtepta Zuci
Cad voia si cerceteze toate credintele. Dupi ce Vladimif i-a dat.

daruri bogate, i dete drumul cu mare cinste.

www.dacoromanica.ro

97

XLI. Trimiii lui Vladimir la Bulgari, Gerrnani i Greci (987).

Anul 6495. Vladimir ii stcrinse boierii i bitrinii cetritii 11e

zise: Au venit la mine Bulgarii i mi-au epus: Priznete legea

noastra. In urma veniri Nemtii
Madeira legea lor; &pi ei
Ovreii. In sfarit au venit Grecii, criticand toate religiile, liudand insg pe a lar, i ne-au vorbit indelung, i ne-au pavestit despre
creatiunea luznii despre tat istoricul lumii intregi. Ei varbeau cu.

minte, i e o minune i o plicere pentru cineva si-i ascolte; i ei

spun ea mai exista i o alta lame. Cel ce primete legea noastray
sustineau ei. acela se va scula cliar clack* a murit i va trai vecinici
dar clack' primete o att lege, va trebui In lutmea oealalta sa arza in
foc. Care este parerea voastri, 1 ce-aveti de &pus?. Boierii 1

trinii rgspunseri: Tu tii, principe, ca nimenea nu critici ce este

al siu, ci dimpairivi i-I larada. Dacg vreai s fil boninnt, ai
,nenil ti: trimifte-i sJ cerceteze diferitele cube 1 s vazg cum. instete fiecare pe Dumnezeu. Aceasti parere a fast aprobata i de
principe 1 de toata lumea. S'au ales zece barb* intelepti 1 luminati o li s'a spus: Mergeti mai intai la Bulgari i studiati credinta
lar. Ei plecari o dupi ce au ajuns, au vizut faptele lar cele urite
1 cultul lor din m.oechee; i apoi se instaamexaIn /erg. Atunci Vladimir la zise: aMergepi acuin la Nemti i observati-i in acela fel i
In urm.i duceti-vg la Greci. E plecaxi deci la Germani i dupg ce
ce au observat la ei slujba diving, se dusera la Constantinopol i
merserg la impgrat. Imparatul iii intreba de ce au venit, iacr ei i povestira tot ce s'a petrecut. Imparaul afland despre aceasta se bucura
Ili in ziva aceea fi incarcg cu onoruxi. A doua zi el trimise veste patriarchului,
Au sosit nite Ru1 cari si studieze credinta
noasfira pre.gatetrte deal biserioa i deemil o imbracg-ti odajdiile pon-.

tificale, pentruca sA vazi gloria Dumnezeului nostru. Atunci patriarchul 1i cherna clerul, celebra solemnitatile du,pa ritual, arse tamale i puse sa easune cantecele i coruxile. i, impgratul pleca au
Ruii la bisericg, i arza intr'un loe spatioe de unde sa poata vedea
totul; apoi le arati frumusetile bisericii, cintecele i slujba archiereilor, servioiul diaconilor i le explica oficiul divin "(947).
Plini de admiratiune, ei se minunara i laudara acest serviciu
al lor. Iar imparatii Vaelle i Constamtin chemindu-i le ziserg: Duceti-vg in tara voastrg i cu mari daruri e cu mare cinste le detera
drumul. Cind ajunserg in tare lor, principele convocA pe boieri i
pe batrini 1 le zise: tIati s'au inapoiat oamenii trimii de noi ; ea-i
7

www.dacoromanica.ro

98

ascultam ce au vizut. Si le zise: Spunet.i inaintea drujinei unde

ai fost ga oe.ai aflat. Ei ziserg: Am fost mai intgi la Bulgari i am
obeervat cuan se inching ei n templele lor, anume in moschee. Ei
atan in picioare neincingi; se apleacg, se ageazg, privesc in dreapt2
1111 stnga ca nebunii; niel o veselie nu e la i, ci trieitete i un
mime de nesufeet. Religia lor nu e bun. $i ne-am dus la Germani
i am Vmt de mai multe ori clebrgndati servicaul lor divin in
i n'ara vgzut nimic framos. 51, ne-am dus la Greci i ne-au
condus acolo unde ei se inching la Dunmezeul lor i nu mai ti.eam,
dacg ne ggsim in cer ari p pgmnt; cgci pe pimant nu se ggselte
niel o atare prLveligte, niel o atare frumusete. Nu suntem in stare
s vg povestim, dar un lucra stim cl acolo Dumnezeu locuefIe
mijlocul oaznenilor; gi slujba lor este mai minunati deat in oricare
alt tayg. Nu o si uiligm niciodatii frumusetea acemita, eici niel un
om cind a gustat odat un lucru dulce nu mai poate in unng el suparte amriciunea. De aceea noi nu mai putem tri aici. Atunci
boierii eispuisseig: Dad g
greacg ar fi fost rea, bunicgdta
Olga, care era cea mai inteleaptg dintre bate femeile, n'ar fi adopdeci, primim botezul! Ei eastat-o. Vladimir rilepunse:
punsecrg: alinde-ti va plcea.

aseitoria lui Vladimir.

XLII. Asedia' Khersonului.
crelting (988).

Doctrina

Anul 6496. Dupg ce a trecut un an, Vladimir pomi Cu armatit

ea in contra Khersenului, o cetate greceascg, iar Khersonienii se inchiser in cetate. Vladimir inag se arzil de cealaltg parte a oetgtii,
In golf, departe de cetate la o arunegturg de eggeatg. Locuitorii se
luptarg vitejete impotriva lui. Vladimir asedig oragul i poporul
fiand istovit, Vladimir trimise vorbg locuitorilor: Dad g nu vg predati voiu rgmnea ad, la nevoae, itrei ani. Ei nu se supusea,g. Atuncil

Vladimir igi arzg arm.ata in linie de bgtaie poranci si se fati

o ridicIturg de pgmnt ring la cetate. Si in vreme ce se fcea aceasta, locuitorii din Kherson ggurind pe de desupt zidurile
luau pmintul ingrgmgdit i-1 aran in mijlocul cetlii. Soldatii
/mg igi continuau lucrarea, ciar Vladimir persista inainte. Dar un
om din Khereon, cu numele Anastaeie, aruncg o egeatg pe care
serse: lludgrtul tgu, epre rgerit, se ggsesc nigte izvo are din care
apa ne vine prin nigte tuburi; sapi acolo gi vei putea intercepta
apa. Vladimir afignd acemita, privi spre cer i zise Daca mi se
www.dacoromanica.ro

99

Implinegte aceasta, ma voiu boteza. i numai decit dete ordin ea se

sape in direcna tuburilor i tia apa. Atrunci poporul istovit de sete

se preda. V1admir intra in ora* cu drujina sa. In urm, Vladimir

trimise soli la impirani Vanle i Congentin, spunandu-le: Am eucerit celebra voastrei cetate; am aflat crt voi even o soil nemaritati;
daci nu mi-o dati de sotie, tvoiu trata capitala voastri, precum am
tratat acesta cetate. Imparatii se intristari de aceasta veste i-i triznisera raepunsul urm'itor: Nu se cade ea nigte eretinii sa se cisato,rease/ tau paginii. Daca tu te botezi, vei putea sA capen cena ce
ceri i, pe ideasupira, Iii pLrAtia oe,rurilor i vei aves aceeai lege ca gi
zioi; dar daca nu te botezi, noi nu pu*.iern sa-ti dim pe sacra noastri.
Auzind aceasta Vladimir spuse delegatilor imparatilor: Spunen im-

pgratilor cA ma volu boteza; caci am cercetat religia voastra, imi

plac credinta voastil i riturile voastre de cari mi-au istorisit oamenii trimigi de mine. Imparatii auzind aceasta se bucurari i. deeisera pe sore lor, numiti Ana, pentru aceastg casgtorie i trirniseri
deputatiuni la Vladimir, spunindu-i: Boteaza-te 1 noi in vom trimite pe sore noastrg. lar Vladimir zise: Si venin cu sore voaetra,
sa in bocezati. Impiratii auzind aceasta trimisera pe soma loir impreung cu citiva preon i cu citiva demnitari. Ea lima nu vrea sri
plece: Si merg, ziee ea, ca in robie la pagini: mai bine vreau sa
mor aci. Fratii ski Ii spusera: Prin tine Dumnezeu va aduce poporul rusesc la pocginta i va scgpa imperial grecesc de un razboiu
crincen. Tu vezi ct riu a flout Rusia Grecilor, i ne va mai face
Inca, ,daca tu nu piad; i de able au hotarit-o. Atunci se urea in-Leo corabie, gi imbrat4a plingfind rudele i pleca pe mare. Cind
eosi la Kherson, Khersonienii i ieira intra intimpinare, o con&
sera in ora* i o agezarg in palat. Dar, din voia lui Dumnezent,
etra in acest timp bolnav de ochi i, lipsit de vedare, era inteo
mare nelinite gi nu tia ce tta faca. i fate de impirat trimitnd la
.el Ii zise: Daca vrei sa te vindeci de aceasta boalg, boteaza-te cit
mai repede; deck' nu, nu te vei vindeca. Vladimir, auzind aceaeta
zise: Daca aceasta se im,plinete, Dumniezeul cretinilor este in ad.evar un im.are Dumnezeu, i se lasa sa fie boinzat. Episcopal din Muir-

son, impreang cu preoni ,principesei, dupi ce a dat weasel veste

poporului, 1-a botezat i indati ce puse mina pe el, incepu numai de
cat sa yea Vladimir, vazindu-se deodati vindecat, laudg pe Dumnezeu, zicand: Acura numai am cunoseut eu pe adevgratul Dumnezeu. lar egad curtea sa vgzu aceasta, multi se bittezara. El a fust
botezat in biserica SfinOului Vasile. Biserica aceasta se gasete in

www.dacoromanica.ro

/00
Kherson, in mijlocul araplui, pe locul unde Khersonienii iin targul lor. Palatul lui Vladimir existg pan in ziva de astrtzi
*erica*, palatul fetii imparatului hug indiratul altarului. Dupg botezVladimir se cieatori cu principosa. Unii, rau cinformati, sustin ca el
s'a botezat la Kiev, alit la Vaal.lev, lar altii fauna. lar ean.(1 Vladimir a fost botezat la Kherson, preotii i-au explicat credinta creting,
vorbindu-i astfel: tNu te rasa ademenit de eretici, ci crede astfel zieand: Crez inteunul Dumnezeu, tatgl a tot tiitorul, fieatorul eeru-lui i al pamintului ,etc... 1 apoi: Crez intr'unul Dumnezeu, tatal,.

care nu este nascut, inteunul Fiu care este ngscut, intr'unul dint
Duh care pureede: trei filmic unite, intr'una singuri, deosebite ea
numar i persoane, nu ca divinitate; caci ea se separa fAr sg se iraparta i se unete fAr sg se amestece. Dumnezeu Tatgl nengscut este
vecinec, in ,paternitatea sa, /Ira inceput, principiul 1 cauza tuturorberwrilor, niai in virsta, fiandog nu este ngscut ca Fiul i Sf. Duh;

egci din el ea tilsoult Fiul inaintea tuturor veacurilar. Spiritul

dint purcede /Ira timp i fAr trup. El este tot impreung Tea,
i Spirit Elul este una ca Tali./ flea inceput, el nu se deosebefte deTeal i de Sf. Duh, &eat ca a fost ngscur. Duhul este dint: dia
natura sa el seaming ca tatl i cu Fini i el este. vecinic. Taal ate
paternitatea, Fiul filialitatea, Spiriul pureederea: caci niel Taal
nu trece in Fin sau in Spirit, nici Fiul in Tata san Spirit; niel Spiritul In Tata sa,u Fiu; 'bens:Ix-0e lor sunt neschimbate. Nu sunt trei
dumnezeiri; nu este decit un singur Dumnezeu, cAsi dumnezeirew
este una in trei persoane. Fini a venit prin. vointa Taalui i a Spiritului pentru mintuirea oantenilor, din sgnul Tatalui, fAr n sa-/.
pargseasca, pentru a se pogori, ea o siminta diving, in @gnu' curat
al unei fecioare; a primit apoi un trup ca vieatg, inzestrat cu. cuvint
i judecata i s'a prefacut in Dumnezeu intrupat. El s'a ngscut printeo minune farg ca fecioria unei. mame 81 sufere. El n'a suferit niei
turburare, niel achimbare, niel transformare, ci a rgmas ceea ce a
fost. El s'a prefacut in cesa ce nu era; el a primit chipul unui rob
adevarat rut in aparenta, asem.enta cu noi in toate, In afara de pacar
caci din vointa sa s'a nascut, din voting a flgmanzit, prin vointa sa

a ineetat, prin vointa aa a suferit, prin vointa sa s'a temut, prirt

vointa sa a murit cu adevgrat, i nu in apareng i toate suferintele
sale au fost naturale i adevgrate, omeneti. El s'a lgsat sa fie rl's'agnit
pe exuee; el a suferit moartea, de*Ii. era nevinovat. El al mviat ca trapul &Au, s'a ridecat in ceruri, farg sa fi vazut putreziciune. El ea a.-

czat la dreapta Tataului 1 va veni din nou cu glorie sa judece pewww.dacoromanica.ro

101

vii i pe morti. Cum el s'a Inlat cu trupul eau, va veni tot cu trupul
san. Pe lingi aceasta recunosc un sing= botez prin ap i prin
spirit; apropiindn-mi de prea sfinta impirtisanie, cred ci este adevilratul trup i adeviratul snge. Primese datimile Bisericii i cinstesc icoanele cele sfinte. Cinstese sfantul harm al mica i toate
precum i sfintele moaste i vasele sfinte. Cred de aseanenea
in cele apte soboare al sfintilor prini intre cad eel dintaiu a fost
la Nicea, format din trei sute aptezeci prinli, cari au blistimat pe

Arius i au propoviduit zredinta cea adevirati gi fr de prihani.

Al doilea a fost la Constantinopol; el a fost format "din o sutil ainci-

col de pirinti caiii au afurisit pe Maced.onius ce se impotrive.a

.dumnezeirei Sfintului Duli i au propovduit unitatea
Al treilea a avut loe la Ephes; el a fost format din doui sute de
printi. Ei au anattemizat pe Nestor gi au propoviduit sfintenka

Domnului. Al patrulea sobor a avut loe in Chalcedonia; el a

fost forma) din gase sute treizeci de print.i. Ei au anartfimizat pe
Eutychie e pe Dioscor j au propoviduit ca adeviratul Dumnezeu
i. ca adeviratul om pe Donmul nostril lisus-Chrieos. Al eincelea sobor a avut loe la Constantinopol; el era format din o suti aizaci e
cinci de prini. Ei au anatemizat pe Origen i Evagriu. Al aselea
sobor a avut loe la Constatatinopol; el era format din o surti apte
zeci de printi. Li au anateanizat pe Sergiu si Cyr. Al saptelea sober
a av-ut loe la Nicea; trei sute cinci zeoi de pirinti au blistimat pe
cei cari nu c!nstesc ieoanele.

Nu primi InVtura Latinilor; tiinta lor este plink' de greeli, crici ei in,r in biserici fr s ingenunche inaintea icoanclor.
Ei stau in picioare, se apleaci i dupi ce s'au apleeat trag o cruce
pe prtmint, o siruti i dupi oe s'au ridicat, se tin drept in sus. Ei
sirutil deci crucea aplecindu-se, In urmi o calcil in picioare. Dar,
apostolii n'au nvat aceasta, ci dupi obiceiul loe trebuie cA siruti
crucea care este sus, i trebuie de asemenea s eiruti gi icoanele; dal
-Luca, evanghelishil, le-fa zugrivit eel (Untii ei lesa trimis la Roma,

0, dupi cum ne invati Vasile, icoana amiritete chipul original.

In afaril de aceasta, ei nu.mese pimintul mama ion, deci, daci
mintul este mama Ion, cerul le este atunci tata; cici la inceput
Duannezeu a oreiat cerul i piinfintul. De aceea se zice: 4Tatil
nostru carde eti in ceruri! Deci daci, dupi pirerea Ion, pimintul
este o marni, de ce scuipati pe mama voastri? Voi, prin urmare,
la beep= o sirutati iapoi o murtrariti. Oditnioari Roananii ni
!skean asa; oi luau parte la toatte soboarele; ei veneau la ele dela
www.dacoromanica.ro

102

Roma 0. din toate diocesele. Astfel la primul sabor in contra luip

Arius, dela Nicea, Silviestru a trims din Roma episcopi i preopi;
Athanasie tritnise dela Alexandria; Mefraphan trimise dala Constantinopol; astfel el igi imbunitipeau credinta. La al doilea sobor,
Damasus veni din Roma, Timotheu din Alexandria, 1Vieletie dirk.
Antiochia, Cyrill din Ierusalim i (din Constantinopol) GrigorieTeologul. La al treilea sobor venir i Celestin din Roma, Cyrill
Alexandria, Juven,a1 din Ierusalim. La al pattulea, Leontie din,
Roma, Anatolia din Constantinopol, Juvenal din Ierusalim. La al
rincilea sobar, Vigil din Roma, Eutychis din Constanlinopol, Apollinarie din Alexandria, Domnin din Antiochia. La al aselea sobor
veniri Agathort din Roma, Georgie din Constantinopol, Theophan,
din Antiochia, Petra cAlugirul din Akxandria. La al gaptelea sobar,.
Adrian din Roma, Tarasius din Constantinapol, Politian din. Ale-xandria, Theodanet din Antiochia, Ilie din Ierusalim. Topi aceti
prelapi adunindu-se la un loe cu episcopii lor au formulat credinpa..
Dttpi al gaptelea sobor Petra cel Gingav veni la Roma cu alpii, puse-

mina pe scaunul dela Roma i strici credinpa, dupi ce se deslipide scunul din Ierusalim, din Alexandria, din Constantinopol gi
Antiochia. Ei turburari toati Italia, rispinclind diferite invita"turi. Ei nu mirturisesc o singuri confesiune de credinpi, ci
multe. Cici, printre preopi, unii slujesc neavind decit o singuri,
femee, alii avind gapte: ei se deos:b:tec unii de alpil in mal multeprivinpe. Nu te increde in invtura 16r. E1 iarti picatele pentrtr
bani, gi nimic nu este mai fin decit aceasta. Dumnezeu si te pizeasci de astfel de lucruri! (988).
XLIII. Distrugerea idolilor

Botewl poporului rus (988).

In urmi Vladimir, cu impiriteasa 1), cu Anastase gi cu preopii

din Kherson, tiau moagtele sfintului Clement i ale luir Phoebus, gsco-

larul su, precum 1 vasele sfinte i cicoanele cultului. Zidi o bise-

rici la Kherson pentru Sf. loan Botezitorul pe o ridicituri ce oficu In mijlocul oraului cu pimintul adunat din timpul asadiului
i aoaasti biserici se vede i astizi. Cin.d placa' de acolo lu cu sine
de asemenea doui statui de aram j patru cai de arami cari i acum_
mai existi inapoia Sfintei Maici a Domnulai; necunoscitorii le sa
cotesc de marmuri. Ca dar de nunti ,pentru principeei, el rest;tui,
1) Tarifa, impliniteasa, adecil sora impratului.

www.dacoromanica.ro

103

Khersonul Creellar gi se intoarse la Kiev. Gaud a aka's, a dat ardin

sg se doboare idolii. Pe unii i-a tgiat in bucati, pe altii 1-a aruneat
in foe. A poruncit ca Perun eg fie legat de coada unui cal gi sg fie
tarat de sus in jos de pe Baricev pan la Ruciai; gi puse doisprezece oameni ea eg-1 bati cu bastaane, nu doar c ar fi ereaut
lemma ar fi gm/it ceva, dar pentru ca sg-"a batg joc de demon.ul
care, subt aceastg formg, ingelase pe oameni gi pentru ca sg-1 pedepseascg pentru ingelaciunea sa. <Mare egti tu Doanme, gi minu-nate aunt faptele tale. Ieri era cinstit de oaan,eni, astazi iat5-1 batjocorit. 5i in vtreme ce-I tarau dealu,n.gul paraului Ruciai pan Ia.
Dnipru, pgganii pla'ngeau dupg el; cad nu primiserg cu totii shintul botez. i dupg ce 1-au tarit, 1-au aruneat in Dnipru. Iar Vladimir spuse servitorilor: 1Daci s'ar opri undeva, impingeti-1 de la
mal, pang ce va fi trecut de cataxacte, apoi lasa-l.
ficuril

cuan li e'a poruncit. Diva ce-1 likarg, el pluti pain cataracte

prundigul lui Peruin, nuan,e care Il poartg i astazi. RI llama' Vladimir puse sa. se raspandeasca in tot oragul anumul urnagjar: cOricine,
bogat eau sgrac, cergitor sau muncitor, nu va veni maine la fluviu
spre a se boteza, va &lam in disgratia mea. Auzind 'waste vorbe,
poporul veni cu bucmie,.veselindu-se i zicand: Dacg
aceasta
n'ar fi bung, n'ar fi imbrgtigat-o princihpele boierii.

doua zi Vladimir veni cu preotii principesei i eu eei din

Kherson la maluaile Dniprului gi se adung o sumedenie de oaaneni

intrg in apg; unii erau in apg pang la gat, altii pang la piept;
col mai tineai eran p.o Om; aliA Ii tinean copiii, adiu1ijii eran on

totul in apg gi preotii in picioare spuneau ruggciunile. i era o

mare bucure in oer gi pe Om:ant de a vedea atatea suflete mantuite. Tar diavolul gemand zioea: eNenoroeitul de mine, iatg-ma
gonit de ad; eu credeam .c6 m'ana stabilit aci, fiiindca apostolii n'au
propeveduit in aceste Iocuri gi poporul aeesta nu gtiea nimic despre
Dumnezeu; eu mA buturam de cultul ce mi se faclea gi acum iatg-mg

invins de oei negtintori, iar nu de apostoli, nu de martini; de act

inainte nu vom mai stgpani in aceastA tari.
Dupg ce poporul ea botezat, s'a tutors fiecar5 pe la casa sa.
Vladimir se bucurg cg a cunoscut pe Doninul, el i poporul sAn, igi
ridicg main& spre cer gi zise: (Dmmiezenle, cretatorul cerului gi al
pgmantului, prevegte spre poporul tau col nou gi fg-1 ca sit t,e

noascg ca pe adevarattil Dumnezeu, astfel preplan' au flout Odle

cregtine. Intriregte in el adeviirata gi neclintita credintg, fii-ani in
ajutar, Doaanne, impatriva dugmanului: inereziltor in tine gi In pu..
www.dacoromanica.ro

-- 104 terea ta, o de a putea si birui rautatea. Astfel grai i deee ordin
se cladeasca biserici i. s fie rldioate chiar in locurile unde s'atusera
idolii. El zidi biserica Sfntului Vacile pe muntele pe care se gasea
idolul lui Perun i al altora i uncle principele 1 poporul le aducea
jertfe. El porunci i se zideasca bisexioi in cetati i si se :arse pre-oil
sa invite tot poporul sa se boteze in toate oratele i in toate satele. Apoi porunci sa se mute oopii din faaniliile lade mi inalte
instruiasci in invatatura. Mamele aoestor copii plfingeau pen .

tru el, flindca ele inca nu erau destul de intarite In credinta lor;
ele plingeau pentru ei, ca pentru nite morti. Dar, prin aoeasta invataturri se implini in Rusia proorocia care spune: In acest tiinp
cei surzi vor auzi vocea Scripturei ti se va deslega limba oelor gingarvi. Caci poporul aoesta la inceput nu auzeu cuvintele Duhului
Sfant; dar Dumnczeu prin puterea sa i prin mila sa avu indurare,
cum apune profetul: tVoiu avea mili de cine voiu voi. Deci el avu
milk* de noi, dndu-ne botezul renaterii i al reinoirii sufletelti
prin indarairea diviiui, lar am pentru fap`ele noastre.
Bineouvantat sa fie Domnful limas Christos care iubeve papas
aele cele noui din tara ruseasca ti le bumineaza prin afintul botez.
De aceea neu cadean inaintea lui, spunand: Doamne lisuse Christoaee, pentru atitea bunatall pe cari noi picatotii le,am primit
tine ce-ti vom da in schimb? Noi mu suntem in stare si riepundem
In mod vrednic blnefacerilor tale; elci tu etti mare i faptele tale

sant minunate; slava ta n'are sfirit; lueririle tale le vom lauda

din neam in neam, opunind impreuna tu David: Veniti i v veseliti in Domnul, s strigam catre Domnul, mintuitorul nostru, al
merge= inaintea lui, cintind i mrlurisind cat de mare este, cit
de vecinica esto iubirea lui, cum ne-a scapat el de dumanii notri
adeca de idolii cei deerti. i vom mari apune impreuna cu David:
Cintati Domruului un cntec nou, cntati-i voi, tnate neamulle, cantali pe Don-mil, binecuvfintati numele siu; predicati zi de zi

tuirea lui; propoveduiti slava lui printre popoare, minunile sale

printre oarneni; ce malle ti davit este Domnul, cum slava hi n'are
sfirit.
Ce mare bucmie! Nu este numai un outlet ori doui cari au fost
naintuite, cci Domnul a zis: Ce bu.cuale este in oer, cand un sing=
pacatos se pocietem! Nu este nici unul i nici doi, ci o multime nenumirati care s'a traitors la Domnul, lu.minati de Sfintul looter. Cum

apune proorooul: tVoin varsa Twee voi spa curat gi voi vi veti
curati de idolii vottri 01 de pacatele voastre.
www.dacoromanica.ro

105

Un alt proorou a opus: Cine este, ea Dumakezeu eare iarti

picatele i nu pedepsegte gregellle? cici lui Ii place mila i-i intuarce fata sa spre noi; el se induri noi gi gregelile noastre le face
-si se piarzi in abis. Iar Sfintul Parul a spus: aratilor, noi ioti clan
botezat in Christos, ne-am botezat in moartea sa. Noi ne-am
ingropat ea el in moartea ea pain botez, perrtau ca, dupil cum Christos a inviat din morti in slava tatlui sin, tot astfel noi srk putem
intra in reinvierea vietii. Si mai departe: aucrurile cele vechi au
freourt, cele noi s'au anta; aman, mintuirea noastri este aproape:
moaptea a trecut, ziva s'a apropiat. Multumiti credintii principelui
nostru Vladimir, noi am cigtigat harul, de are suntem
prin care noi
.acurn ecipind de picar... gi ajungand slujitori ai
Domnului, voi ati dobindit fructul mintuirii. De aceea 8 slujim
-Domnalui, bucurinclu-ne de ea; eici David a zis: caujiti pe Domnul
,cu teami i bueurati-vri en cutremux. Deci ne ridicm glasul nostra
ektre Domrtul, zicind: Bineouvintat si fie Domnul are nu ne

pradi dintilor sii. Lata' a fost rupt gi noi am scipat din cursele
diavolului; i slava sa a pierit Cu zgomot i Domnul n'atine si fie
liadat de fiii Rusiei cari sirrbitoresc Treimea gi demonii sunt
fimati de camenii drept crediniciogi gi de feinelle drept credincioase

cari au primit botezul i poninta pentru ieatarea picatelor; un

nou popor crestin, ales al lui Ihunnezeu.
astfel a fost luminat i Vladimir gi fili sii g poporul sin;
dici el avea doisprezece
Vieeslav, Izioslav, Iaroslav, Sviatopolls
Vsevolod, Sviatoslaw, Mstislav, Boris, Gleb, Stanlislav, Pozvizd gi Su-

dislav. El asen pe Viceslav la Novgorod, pe Iziaslav la Polotek

pe Sviatoslav la Turov, pe laroslav la Rostov. Cind cel mai in vana,
Ticeslav, a murb la Novgorod, asezi pe Iaroslav la Novgorod, pe Bo-

ris la Rostov, pe Gleb la Murom, pe Sviatoslav la Drevliani, pe

Vsevolod la Vladimir 1), pe Mstislav la Tmutorakan 2) i zise

INu e bine ca in apropierea Kievului si fie aga de putine

centiy, de aceea el ridici centi intirite, pe Berma gi pe Vostr 5), pe
Trubeja4) si pe Sula 2) gi pe Stugna 0) gi aduni oameni harniol
Vladimir, cetate in Volynia, resedimi de principat.
Tenutorakan, cetare tngi marea de Azov, re,edinti de principa:, ast
Vostr, afinent in stinga Desnei.
Trubeja, afinen& in stinga Dniprului, in regiunea Pareiaslavlului.
Sula, afluent in stfinga Dniprului, in regiunea Severianilor.
Stugna, afluent in dreapta Dniprului.

www.dacoromanica.ro

106

printre Sloveni, Kriviei, Ciuzi, Viatici i Ii coloniza in ac,este

Ciici era in razboiu. Cu Pecenegii i se &opta cu ei gi Ii invinse.

Expedilia lui Vladimir in contra Pecenegilor.

Bielgorodului (991).

Fundarea

Anii 6497, 6498, 6499. In unnii Vladimir trgind In religa cretina', se gandi s zideasca o biserica de piatra pentru Sfinta Fecioara.
Trisnise deci s'a- se catite architecili in Grecia gi incepu zidirea. Dupi
ce biserica a fost terminata, el o impodobi cu icoane gi o incredinfii
lui Anastasie din Kheason gi alee prreoi din Kherson ca si slujeasei
In ea. $i o inzestra cu tot ce adusese din Kherson, cu icoane, cu vase
bisericegti i eu cruci (989-922).
Anul 6500. Vladimir funda oetaCea Belgorod gi o coloniza cti

locuitori din alte cetati, i aduse aci mult popor, cci linea mult
acemita cetate (991).

Reizboiul cu Pecenegii. Lupta dintre un Rus i un uriki

iiezeimintele i dtrniciile lui Vladimir (991-996).

peceneg.

Anul 6501. Vladimir panoli impotriva Croatilor gi dupa ce s'a

intors inclarat se pomenegte Cu Pecenegii de dinoolo de (riul) Sula.
Vladinir merge in contra lor i-i intalnege la Trubeja, linga un vad
unde este astazi Pereiaslavlul. Vladimir era de o parte ai riului, Pe-

cenegii de cealalta parte gi nici una din cele dona' armate nu indraznea s treaca peste fluviu. Princ:pele Peomegilor veni pina la
mal, cherna pe Vladimir
zise. Trimite pe unul dintre oamenii
tal gi eu voiu ti-imite pe unul dintre ai mei; ei se vor lupta impreuna gi daca al tau este biruitor, timp de trei ani nu voiu mai
puaita razboi cu tine; daca irisa va invinge al meu, atsmoi ne vom
lupta trei ad4i. j fiecare se intoarse la ai L Vladimir ducindu-sein tabra, trimise crainici zicand: INu e nimenea care sa vrea s'a.' se
lupia cu Pecenegii? i nn s'a gasit nimenea. A dona zi venira calad

Pecenegii, aduand pe omul br i nimenea dintre ai nogtri nu

prezenta. Vladimir incetpu si se mahneasca i trimise in toata armata. Un &Atan veni atunci lingi principe i Ii zise: Principe, eu
am un f iu mai mic, acasa; aoi am venit cu al/i patru gi el a ramas;,
din coparla sa nimenea n'a putut sa-1 birue. Litr'o zi Il certai, and
el tabacea o bucata de pide; atunci el se supara impotriva mea gi ctr
sale rupse pielea in buchi. Principele auzind aceasta se
www.dacoromanica.ro

107

bucur j trimise numai decit s oaute pe linar. 11 adufe la principw

i principele ii spuse tt. Elli rspunse: tPrincipe, eu nu gtiu, dacit
mA pot msura eu el; s fiu pus la inoerciare: tuu se gsete oum.va...

pe aci un taur mare i puternic? Se gsi un taur mare i puterniei dele porunel s-1 indrjeaci; s'a pus pe accest taur fiare roii..gi..
Ii dete ,drumul; animalul trecu pe lngil tnr (are id pringa 1 ii-

emulse *lea cu atta carne, oir putu linea cu m'na. Atuici Vladimir li zise: Tu poti s te lup0 ca aoeet Peceneg. A dona zi,
Pecanegil venir i incepuri sA strige: cN'avet.i niei un om? Iat al
nostru a venit. Vladimir d'idu.Q.c ordin soldatilor si s. se inarmeze

peste noapte i oei doe oanneni inaintari si se lupte. Peoenegii

trimise.ser pe al lor care era extraordinar de puternic i de grozav. Ornad lui Vladimir merse intru iii.mpinarea lui, lar Pecenegui.
vilzandu-1, ea puse pe ,ris, cci era de o etatur mic5. Se insur un
spalu intre cele dou armate. Ajung la piept i se incIerara. Rusul
strinse pePecene,g in bratele sale aa de tare, c-1 sufocI i-1 trai

Ruii inoepuri s' etrige, iar Peeenegii o luari la fug.

Ruii se iau dupil ei, fi masacrar' i-i gonif. Vladimir se bucuril,
zidi o aetate la ae,est vad i o numi Pereiaelavl, finde tnrul ii
gloria 1). Vladimir il ficu, pe 'al i pe tatl su, d.oi n'ad_
demnitari. A,poi Vladimir se intoaree la Kliew, bimultor i ca o mare

Anii 6502, 6503 i 6504. Vladimir, viznd biserica te,rminat,

Fe duse la ea e se ruga de Dumnezeu zicind: cDoanuie Dunmezeule,
privete din inltimea oecrului, uit-te spre noi i vino s vezi

ta i sfrete ceea ce a inceput dreapta ta; ca aceste popoare a

cror mimA ai luminat-o s te recunoasca- ca pe Dumnezeul cc:1
drept; privete biserlea ce Ii-am zidit, eu robul tAu nevrednic, in
cinstea Sfintei Fecioare care te-a nscut. Dac cineva se roag in
toste pIcatele, cu
aceast biseric,
angciunea i
indurarea sfintei tale mame. Si dupil ce s'a ruga, el gri astfel:
aDruesc acestei biserici a afintei Maici a lui Dumnezeu a zecea parte
din averea mea i din cettile mele. Apoi serse un blstm i-1

in biseric zicnd: cDac oineva calca acest jurmnt sil fie bliletmat. i aceast dijm o drui lui Anastasie din Kherson i in aceeai
1) Pereiaslavl, oras pe apa Trubeja. 1Nestor face alci o confnzie. Oragul

fost intemeiat la 993, ci este un ora' mai vechiu. Etimologia nu este probabili.
Cronicarul a intrcbuintat mai multe fragmente de cronici, unindu-le fin di&
vernilmnt, zice L. Leger, op. cit. p. 349.

www.dacoromanica.ro

108 feu o mare sirbare pentru boieri, pentru bitranii oraului

did(' multi pomani siracilor.
In urmi Pecenegii venial spre Vasilev e Vladimir iere
triva lor cu o mica' oadte i cind se intilnixi neputind si le ie piept,
fugi i se ascunse subt un pod i de abia a seipat de dum.ani.
Atunci Vladimir figidui si ridice la Vasilev o biserici a Sfintei
Schimbiri la faj
Preobejania
a Domnului, cici era ziva
Schimlairii la fati, cind a avut loe acest ciocnire. Scipind astfel
Vladimir, oridi o biserici i ficu o mare srbitoare. El fieu si se pregiteasei trei surte de misuri de flirted 1), pofti pe boicri, pe posadnid
e pe btrnii turturor oetitilor, o mare multime de popor i impirti
la siradi trei sute de grivne. Sirbitoarea tinn otpt zile i se intoarse
la Kiev in ziva Adormirii Sfintei Mrii i celebr aci o noui
toare, stringnd popor nenumirat. Vizand ci poporul sin s'a inlre-

tinat, s'a bucurat in trupul fi sufletul siu i In fiecare an celebra

-aceste sirbitori. Cici el linea la vorbele Scripturii:
zi auzi
cetindu-se in evanghelie: 4cFeriviti cei ce au mill, eici ei vor afla
aiurea (Vindeti aver& voastre 6 d.ati-le sraeilor
tNu adunati comori pe pimint, ande putreziciunea le strici i unde
botii be furi, ci s.rngeti comori in Cer, made niel rugina nu le
niel hotii nu le furiv; e David zice: tFericiit omul care are
inil e care dianeee. El auzi e pe Solomon care zice: tCel ce
sracilor, di lui Dumnezeu. Auzind acestea, el porunci tuturor sracilar i tuturor oelor lipaqi si vie la palatul iprincipelui i s ja tot
de ceea ce ar avea nevoe: s bea, s mininee i s ia bani din tezaural prineipelui. i mai didu inci unnitorul ordin, zicnd: aCeti
Lai

slabi i cei suferinzi nu pot veni pink' la ,palatul meu>>. Porunei dedi

si se aduci mai multe crute 01 s pule in ele, paine, carne, pete,

fructe diferite, apoi butoaie de mied i altele eat Kvas 2) (land ordin
si fije purt ate prin ora', informindu-se, uncle se gisesc bolnavi sau
sitaci neputincioe de a umbla; gi dete acestor nenorociti tot, de
eeea ce el aveau nervoie. In awl de aceasta, in fiecare siptimni,
jai ce ficea pentru aceei oameni: in fiece Duminici el le punea la
clispozitie sala cea mare a palatului, pentru un spit, la care veneau
ofiterii curlii, centurionii, decurionii .1 oamenii cei mai
&stifle, fie in fata printului, fie in lipsa sa; la acesa ospiit, era multi
crnirie de vite e de vnat; era de toate in mare behug. Dar, inteo
zi, dupi ce au but mai mult, acetia incepuri si murmure in conMied o buturii pregititi din miere.
Kvas, o biluturri popularil in Rusia. Ea era din filin fermentat in apii.

www.dacoromanica.ro

109

tra principelui zicnd: tNe trateazi riu, mancim Cu linguri

iar nu de argl!nt. Vladimir, auzind acesta vorbe, dete ordin ca
pentru drujina ea si se faca lingu_-4 de a.rgirtrt, zicand.: tCul sur gi

argint eu n'am s. gasesc o drujima, dar cu drujima mea eu voiu gisi

aur argint: dupa cum strImogul meu gi tatil meu au cloigat ata-argint ca drujina lor. Cci Vladimir linea la drujina sa; el se-sfatuia ca ea in privinta adminsririi trii, in privinta rizboaielor de intreprins gi asupra institutiunilor rii. i a trait in pace eu suveranii vecini, cu Boleslav al Legilor, cu tefan al Ungarei, ca 01drich al Boemiei; intre ei era pace
Vladimir traia in teama de Dumnezeu: totugi numirul
nior Torea, de aceea episcopii ziscri lui Vladimir: cNumarul talharilar sporegte, de ce nu-i pedepsegti? El le zise: Am teami de
pica. Elli raspanseri. Tu egti oranduit de Dumnezeu de a pedepsi

pe eei ri gi de a avea mili ea i buni. Trebuie ea pedepsegti petilhari, dar, dupi ce Ii vei fi convins de vinorvitia lor. Vladimir suprima atunai vira 2) gi incepu s pedepseasci pe hoti. lar episeopii gi
btrnii zisera: Rizboaiele noastre sunt numeroase, dala exista a-

vira, atunci ea ea serveasci spre a cumpara arme fi Cabo. Vladimir zise: Si 85 faca ag.. i a trait dupi prescriptiunile tatalui sitr
gi ale bunicului san (994-996).
XLVI. Nou razboitt ou Pecen20. Asediul Belgorodului.
O istorie minuntart (997).
Anul 6505. Vladimir se duse la Novgorod si-gi procure cavaleriaspre a se lupta impotriva Pecenegilar; cci rizboiul dainuia cu Indrjire gi firi intrerupere. Peeenegii losa aflnd cA prineipele lipsetite de acasi, veniri Fi sa stabiliri la Belgorod. Ei asediara cetatea; gi eira o foamete mare in ora, unde lui Vladimir nu-i era cuputinti s le dea vr'un ajutor; nu era armata, lar Pecenegii erau_.
foaate numerogi. Asediul oragului continua gi fiind o mare foamete
cei dinlauntru se e'rnsesi la un loe in vece 3) gi zisera: latA noi
innrim de foame gi n'avem niel un ajutor dela principe. Nu e mai
Vira era o compensare in bani pe care Vladimir a suprimat-o in &chitabul unor pedepse corporale. Pasagiul este obscur i contradictoriu. Daca- a su.

primas vira, nu se mai pone pretinde ca prin ea sil se cumpere arme si caiiVezi L. Leger, op. cit. p. 105.
Vece, adunarea cetliteni1or liberi.

www.dacoromanica.ro

110

13:ne ai murim mai de grabi? S ne predim Pecenegilor; Ei vor

Use in vieafi pe ealtiva dintre noi gi vor Mari pe unii; altfel vom
muri de foame cu to/ii. Aceasta a fast hotirirea lor. Dar, un oare
-care bitrin, care nu era din adunare, intrebi ce s'a hotirit i poporul spuse ea' a doua zi vor trebui si se tpredea in miinile Pecene.
g ilor. . Auzind aceasta, el trimise varbi bitranilor din ora: Am
aflat ei voi voi4i si vi predali Pecenegilor. Ei risptmseri: Popo.
rul nru paarte ai suparte foametea. El le ris2.: cAscultali-mg pe mine,
aminati predarea voastri limp de trei zile i Taceli ceeace v voiu
porund eu: Ei se invoirl
asculte bucuros. $i le zise: IA:Ai o

misuri de oviz, de grin sau de t5re. Ei se duseris eaute ce li s'a

&pus. Atunci el porunci femeilor si pregiteasci lichidul cu care se
face kisell 1)
porunci &I se sape un pub si pue acolo un butoiu i
Ee verse lichidul in acest butoiu. Apoi parunci ai se sape un al
dailea pu t gi bg inlnntru un al doil2a butoiu. Apoi porunci si se
,cautte mere. S'a adus un lukno 2) Cu miere ce se ,pistra in camera
principelui: o amesteci in api gi o vIrei in butoiul al dollea ce era
deasupra puwlui. A doua zi trimise o deputaliune la Pecenegi: oamenii din ora se duseri
giseascil gi le spuseri:
ostaticti,
dar si vie i dela voi in oragul nostru zece ingi, ca sg vaz'i ce se pe
trece. Pecenegii se bucurari, erezind c ei vor si se predea. luarg
ostaticii gi aleseri gi ei tpe cei mai cliatingi amen&
uniser In ora pentru ea si cercetese cele ce se petreceau. Si, ve-

nind in ora, paparul le zise: De ce v irosi purterile impotriva

noastri? Credep voi ai ne biruili? Chiar awl ati rimanea aci zece
ani, ce puteli ai ne faceli? Pimintul ne procuri hrana; d.aeg nu
o crede/i, venirli ai vecteti chiar eu ochil vogtri. $i el Ii conduseri

la putt:rile, rinde se gisea butoul gi luari mincarea eu un uleior

gi o firsarg in cldri gi o fierseri in fa/a lar. Apoi, duipi ce au
ficut kisel, veniri cu ei la al doilea pub lung' rniedul gi se apuearg si

minince. In urm mineari gi Pecenegii j minunindu.-se ziseri:

sPrincipiii nogtri nu cred aceasta, pink' nu gusti gi ei. Paporul
luind o cani de kisel o eani de mied le de-te Pecenegilor.
Aeegtia dupi ce s'au tutora spuseri la rgndul lor tot ce s'a
petrecut gi prineipii Peceuegi luari kiselul, Il tpuseri la foe sg fiarbi

gi rimaseri ulmili. Igi luarg astaticii, inapoiarg pe cei din oral ti

se intoarseri in lara lar (998).
Kizel, un fel de milucare ficutil din apure de viz.
Lukno, un vechiu vas rusese.

www.dacoromanica.ro

111

Moartea su (998-1015)XLVII. Sfaritul domniei lui Vladimir.

MoarNa tul Boris i a lui Gleb. (1015).
Sviatopolk.
Ana 6506, 6507 gi 6508. Muri Malfrid 1). Tot in acest an a
murit Rogneda, mama lui Iaroslav:
Anul 6509. Iziaslav, tatl lui Briacislav, fiul lui Vladimir, mu.ri.

Anii 6510-6511. Viseslav, fiul lui Iziaslav, nepotul lui

muri.
Anii 6516, 6517 i 6518. Aima, sotia lui Vladimir i fiica impratului, muri.
Anii 6520, 6521 i 6522. Cnd Iaroslav era la Novgorod, pltea
la Kiev un tribut anual de dou mii de grivne 2) i dedea o mie de
grivne grzilor sale dela Novgorod. Tot mita dedeau 1 posadnicii
din Novgorod. Iaroslav ni incet de a mai plti aceastil sum la
Kiev. Atunci Vladimir zise: tReparati oseaua 1 zidii podurile
ctii trola ad mearg in contra fiului su Iaroslav; leZazu bel* bolnav.
Arml 6523. Cnd Vladimir voi s'A plece impotriva lui Iaroslav,
Iaroslav trimise dine,olo de mare sil cheme pe Varegi, de frie& de
tat.51 siu. Dar Dumnezeu un filian diavolului aceast bueurie. In mo-

mentul cnd Vladimir cizu -bolnav, el avea lng sine pe fiul sin
13orie. Iar end Pecenegli pornir' in contra Rusiei: el trimise pe
Boris in contra lor, fiind el insui foarte bolnaw i muri de aceastrt
boal la 15 Iulie. Principele Vladimir muri la Berestovoie i ea
2801.1118 moartea sa, cxci Sviatopolk se gsea la Kiev. In timpul noptii,

s'a ficut intre don camere o gauri in mijlocul podinei 8) ; i-a invillit eorpul inteo cuvertur,
scoborit pe pMnt prin nite funii
i-1 puser pe o coraliie, apoi il duseri
ingroape in biseriea

Makii Domnului, pe care el insagi o zidise. and poporul a aflat

despre aceasta, o multime nenumrat s'a rspindit prin ora plan-

gandu-1, att bolera ca pe un aprtor .al rii, cit i srchnea

ca pe un protector i un bineficior al ei; apoi il puser intr'im
coriug de marmor i inmormfintai, au mari bocete, trupul prea
fericitului prinicipe.

El este ea un nou Constantin din marea Roma, care s'a convertit pe sine i pe ai si. Vladimir a fieut la fe! ea i. Constantin.
La inceput era e-L.19ring de patina mite. Mai tarziu s'a pocit, cura.
Malf rid, probabil otia lui Vladimir, fiul lui Sviatoslav.
Crivna, era o monet de o vadeare de zece eopeici antebelice.

Locuinta lui Vladimir pare a fi fost construitil pe nite

www.dacoromanica.ro

112

apune apostolul: Cana picatele se inmultesc, harul este mai bogat.-

Deci daca la inceput a plealtuit, une,ori, traind in netiinti, mai

tarziu totui i-a ispkit plicatele prin pocainta sa .1 pain poinenile sale, ma cum este saris: Te voiu judeca in tarea in care tevoiu gasi. De aeemenea, proorocul a grail: Eu sunt Dumnezeul

viu Adonai, i eu nu vreau moartea pitcatosului, ci sa se indreptei sa traiasca: cindcrciptati-v i reveniti pe calea cea 'Jana. Cici
multi oameni drepti, i traind clupa legea lui Dumnezeu, se intaro
din cales cea bunk' spre moarte i pier; i aljii, &End pe cai ratacite, via la cumintenie in ceasul mortii i se curat pain pocitinta,
duprt cum epune profetul: Cel diept nu ponte 081 mantuire in ziva
pacarnlui sau; daca spurt unui om drept: tu vei tea, sa se increadi
In dreptatea sa 1 daei face netdreptate, toata dreptatea Sa va fi uitati in nedreptatea ce a savarit i" va muri in aceasti nedreptate..
daca voiu spune unui om ru: tu vei pieni pentru totdeanna
data' revine de pe calen pe care merge i se conduce dupg dreptate
i ustitie, dael d inapoi ce a luat i ce a furat, toate picatele ce
cl a float vor fi uitate, indata ce va fu inceput; pentrucrt el (lac/
incepe sa tralasca in jusatie 1 dreptate, el va !trill in aceast justitie
i dreptate. Eu voiu judeca pe ficare dintre voi, dupa calk sale,
o casa a lui Israil. Deci, acest orn a murk in religia cea bung. El i-:t
spalat pacatelo prin pacinta, prin pomeni ,oari pretuesc mai malt
doe& ori ce lueru, caci este saris: En vreau pomana, lar nu victime; '0'16 pomana este mai bung deck once, ea e mai preens decilt
once. Ea ne duce chlar in cer, in 'aim:tea lui Dumnezeu, cum spuneIngerul care Cornelius: [ru.gaciunile tale i poinenile tale sunt pomenite inaintea lui ammezeu] 1).
E o mare minune cat mult bine a ficut el Rusiei prin botez.
cinstea potrivita cu hinele
Noi na ajuni data cretini,
pe care 1-am primit dela el. Daca el nu ne-ar fi botezat, noi am fi
acum in curseie crtavolului, in cari au pierit stramoii notri. Wei
noi am fi avut grije de el i daca ne-am fi rugat lui Dumnezen pentrtr
el in ceasul mortii sale, fail indoiala Dumnezeu, vzand zelul nostril
1-ar fi ingot in glorie: trebuie deci s ne rugm la Dumnezeu pentru el; caci pin el am otmoscut noi pe Dumnezeu. Darear Domnul
s fil raeplatit dupa inima ta i sa-ti implineasca toate rugaciunile
tale; de ti-ar &anti impartia cerului pe care tu o cauti, cartunit
1) Acest pasagiu nu se ggseste in toste manuscrisele i nici in traducerca
lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro

113

celor drepti, hrana i bueuxiile paradisului; o data te-ar face tovarrui eu. Abraham i cu ceilalti patriarehi dupa vorba lui Solomon:
and un om drept moare, nidejdea nu e perduta. Ruii ii amintese

de el, eand se gaindesc la inorellinarea lor. Ei 1ad pe, Dunmezeu

in xugaeiunile lar, in cantecile lar, in psalmii lor i elavese pe Dumnezen: poporul eel nou, luminat de sfantul d.uh, nidajdueltie in
marde Ihunnezeu, in Domnul nostril lisus Christos care are s dea
fiecaruia, dupi faiptele sale, o bucuria neltearea. Aceasta bueurie
o de air aves-o toti eretinii! (1015).
Sviatoipolk se stabili la Kiev dupi moartea tatalui sau i atrium

pe Kieveni i incepu ea le imparteasea kunti. Fi le primira, dar

mima lor nu era ea el, caei fratii lor eran eu Boris. Cand Boris se
inioreera cu armata Ira s fi intalnit pe Peoenegi, vestea c teal sau
a murit, a ajuns pana la el. El planse mult pe tatal eu, ciei
eau il iubea mai mul, de cat pe cei1alti.
Ajungand la Alta, se opri pe loc. Drujina tatalui sau Ii zise
Tu ai langa tine drujina tatidui tau i armata ea, du,te la Kiev
ocupa tronul tatahui tau. El insi rispunse: Departe de mine
aceasta, ea en s ridic mane impotriva fratelui nneu mai mare, eici,

dupa moartea tatalui meu, el si ocupe loeul. Armata auzind

aceste euvinto, Il pruisi i Boris rimase singur Cu eervitorii
Sviatopolk, plin de nedreptate, flea un plan vre-dnic de Cain, i tri=lee 8-i spuni lui Boris: Eu vreau ea traiese in prietenie eu tine
i sa-ti mrese aver& pe earl le al dda parintele nostru. El spuse
aceasta din videnie, cautand prilejul
piarza. Apoi Sviatapolk

se duse noaptea /a Visegrad. i cherna in Ulna pe Puta i pe alti

boieri din Viaegrad i le epuse: Imi sunteti voi devotati eu tot
sufletul? Puta ceila1 rispunseri: Suntem gata s murim pentru tine. Atunci el le zise: Nu spuneti nimie niminui dueeti-va i
omoriti pe fratde meu Boris. /-au fagiduit ea vor faoe aceasta indata-. Calci despre iastf el de oameni a spus Solomon: Ei aunt gala
si verse sange nevinovat, ei se prm la pandi impotriva sangelui ion;
ei ingramidese rul peste ran, ealea lor e calea ea:lore cari fac ne.
dreptate, caci ei j pierd sufletul prin nelegiuire. Trimiii ajunsera
de cu noapte la Alta i, apropiindu.ee, &twirl' pe fcrickul Boris cantand einfleeele dinninetii; cad Ii sosise vestea ca-1 vor omari. El se
ridiei 1 incepu si cante zicand: Doamne, de ce s'au inmultit numa-

rul vrajmatilar mei. Multi s'au ridioat impotriva mea. i apoi:

Sigerile tale au intrat In carnea mea. Eu sunt gata pentru lovituri
durerea mea este inaintea

apoi: Doainne aseulta

8

www.dacoromanica.ro

114

nea me:a gi nu merge in judeciti Cu sluga ta, cci niel un arn vin
nu va putea si se desvinovteasa inaintea ta, cci vrigmajul a urmilrit sufletal meu. Apoi, dupl ce a isprvdt cei pee psahni, ham.trimigii se apropiau sa-1 lovease, se puse sa cnte psahnul
vind
ziand: aTauri puternici m'au in.conjurat, gi adunarea celar ri m'a
imperesurat. Demme Dumnezeule, ndejdea mea este la tine. Seagi alobozegte-m de toli vrganagii. Apoi incepu s ante cancrnuI. Duprt ce gi-a sfargit rugaiunea de dimineaf, se puse sa e
roage, privind icoana care reprezenta pe Domnul gi zise: Doamne
Iisuse Christoase care te-ai laraat pe pianint, subt acest chip, pentm
bat in cuie
nantuirea noastri gi ai lsat de bunivoie
pe cruce, gi ai suferit patimi fpe.ntru pleatele noastre, fi-m s suport
gi eu aceasti patim a mea. Eu o primesc nu d.ela dugmanii mel, ei
t din aceasta un pacat. Apoi, duprt
dela fratele meu.: Doamme,
ce s'a ruga, s'a artmcat pe patulisu: gi ,atunci ucigagii se repeziri
ea fierele albaticei imprejurul cortu1ui lui gI itrpunsei pe Boris

cu lndile lor: seavitorul su azu deastrpri Jun gi a fost omoi, itt

acelagi tiiinp cu el. Boris Il inbea mult. Era un tnr, de ras ungari, ca numele de Georg-Z gi Boris il iubea mult. Ii (Muse in dar o

salbri de aur gi o pasta la eat and servea pe princi,pe. Ei omoriri

gi un mare numr deialti servitori. Neputind lua re,pede liai George

ealba ce o purta la gat, Ii trtiari capul gi d-up ce i-au luat salha,

l arunearl capul. De aceea in urma nu s'a mai recunoscut tru.pul
printre cadavre. Crinminalii, dup ce au ucis pe Boris, 1-au invlit

late pinzi de coat, 11 pus?r inteo arat i4 dusera incl respira'nd. Gaud nelegiuitul Svintopolk a aflat a el mai respiri ine, tridea lovitura de gr4e. Acegkita venir.
mise dei Varegi
zur a el este ina in vkia. Unul din ei scoase sabia gi-1 lovi in
Astfel muri p,rea fericitul Boris. El a primit cu oeil dremi
icununa Donmului nostril Betts Christos gi s'a dus lng Apostoli
Profeti, gi a a in'srat in corurile de martiri gi odihnegte in anul lui
Abraham, privind la bucuria negtears, antind eu ingerii gi bucurandu-se Cu cetele Sfintilor. Corpul su a fost adus in taing la Visegrad gi a fost ingropat in biserica Sfntului Vasile. lar
ski 11,dg* se duse.r ai &easel pe Sviatopolk, ca gi cand nu gtiau
ce ispravi mare ar fi feut, tielogii! Numeleiacestor criminali este:
Putga, Talet, Ielovici gi Liaglco, gi tatil lor este Satan.

Diavolii aidel de treburi fac lad pe pimint; cci diavolii

sunt trimigi ca eA fac ru gi ingerii binele; eici ingerul nu face
ru omuluji, ci se giindeete mereu la binele siu. El ajutZt pe totri
www.dacoromanica.ro

115

cretini i-i ocrotete impottiva diavolului, dumanul lor. Dar, de-

monii nu eauti decit riur, ei aunt pismul'ori ai omului, fiindai

il vid cinstit de Duzmiezeu 1 fiind pizmuitori ai omului, ei sunt
numai dec.& gata, atunci eand Dumnezeu Iii trimite ai faca[In acloar, Dumnezeu zise Cine va merge si piarzi pe Aehab?
Si un dem.on rispimse: Eu voiu merge ] 1). Omul riu insi (care se
indeletnicete si faci ru, e mai tiailos decai diavolul: aici diavolii

fug de Dumnezeu, jar omul ru n'are teami de Dumnezeu. i

rugine inaintea oamenilor. Diavolii au teami de caucea Domnului,
iar omul riu n'are teami de crucea cloannului. [De asemenea David
zice: Voi vorbiti cu dreptate; voi judecati ca dreptate, voi
oamanilor; dar in inimile voastre faceti nedreptiti; ininile voastre
fac si apese rnedreptatea pe pimant; oamenii aunt stricati la ieirea
din sala]iui mamei lor; ei sunt riaciti de la nagtere, spunand
ciuni; veninul lor este ea veninul anpetui 1) ].

Nelegiuitul Sviatopolk se gandi atunci in sine: Am ueis pe

Boris, cum a ueide i pe Gleb?. 5i concepu un gaud vrednic de
Cain. Trimise un sol vielean la Gleb, spunandupi: Vino iute
rintele nostru te chiami, eici este foarte bolnav. Gleb
numai decat pe un cal i pleci ca o mica drujini, fiindci era foarte
supus fata de tatil su. Cand Foal. la Volga, calul siu didu in campie
peste o groapi i-i fieu o mici fracturi la picioa% In ,urmi, Gleb
ajunse la Smolensk, de unde porni in zari gi fiindc oraul nu era
departe, lu o eorabie la Smiadin. In timpul acesta, Iaroslav afland
de la Predslava, fiica lui Vladimir, despre moartea taailu. su, trimise la Gleb, spun'andu-i: Nu te duce: tatil tiu a murit, bar fratele
till a fost ucis de Sviatopolk. Gleb auzind aceste vorbe izbuenti in

plansete i sughituri, plangand pe tata siu i mai mult inea pe

frakie su i incepu si se roage eu lacrilini, zicand: eNefericitul
de mine, Doamne, a vrea mai Line si fiu mort impreuni LU fratele
meu, decat ai triesc pe aceasti lu.me. Daci a fi vizut, d.ragi frat,
fata ta de Inge', a fi murit impreuni ea tine. De ce am rimas actinia
singur? Mule aunt vorbele ce-mi sputi.eai, frate prea scamp? Acum

.riam si mai aud sfaturile tale cele dulci. Daci tu ti-ai primit rs-plea daba Domnail, roagi-te pentru mine pentra ea ersuptuit aceasti

mucenicie. A vrea m.ai bine s mor ca tine &cat si triiesc in

1) Acest papa& nu este in toste mannscrisele si nu se gseste nici in traAucerca lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro

116

amasa lame pliarrt de ticlotie. In vreme ce se ruga unid, cut

lacrmile in ochi, sosia deodat trimitii lui Sviatopolk spre
ornad pe Gleb, ti acetti trirnii pueerl mine pe corabia lui Gleh
8coase.ri eabiile. Setvirtorii lui Gleb fur cuprinti de groazi. Una
din,tre trimiti, nemernicul Gariaser, ponmei s ucid indati pe Gleb.
Buctitarul lui G1eb, nugnit Torcin, lu un cutit
mime. Ca un
mielutel nevinovart, el se dadu ce jertr lui Dumnezeu., intr'un miras

ca o victimii gritoare. El primi ctilame ti inteina in cervizu pe fratele su att de dorit ti 8e bucur impreuni cu el de o,
bucurie negtears in dragostea lor frAtease,. O, ce frumoe este, cebine este, cand fratii rorgeec impreun. i ticlotii se intoareerk acesgr
cum zice David: tCei blStImati ar se in:oarc in Inferu.
apoi:

picatoti au tras sabia, ei au intins arcul lar epre a lovi pe cel

elab i 85.nee ti spre a lovi pe oamenii cari au inigni drept: sabia,

lar s intre in mima lor, arcurile lar sl se fring5, ti pctotii.

piar ti se imprttie ca fum.u1] 1). i apoi dup ce s'au intars,
epusei lui Sviartopolk: Ti-am implinit poruncile. La auzul aces-tora se umplu de ingmfare, nettiind ce spune David: De ce, prin-

cipe, etti mindru de riutatea ta? bamba ta toati ziva n'a unnritdecit nedrerptatea; [ca o lana' ascntit ea a ficut nurm.ai riu. Ti-a
p=cut rIutatea mai mult decit buntatea; tu opui mai mult miarviuni decit adewrul, /le ti-au plicut mai mult vorbele pline de im-gimiere ti limbe pilla de inteliciune; dar ti Durarle-7,m te va pr-pdi de sus pani joe ,te va sm.ulge din locuinta ta ti te va deerdicima de pe prmntul celar vii. De asemenea Solamon a epus: cVom

rada de peirea voes-tr ti m voiu bucura cand v va ajunge

Ei ver manca fria:alele &Afilar lar ti se var stura de nelegiuirea lar] ' )..

Web fu deci. omorit 6 aruncat pe mal intre doui trucnchiuri

de copec; apoi il ridicar ti-1 puseri ling fratele su Boris in bise-

rica Sfantului Vasile. Uniti cu trupurile lar ti mai mult inca in

sufletele Ior, ei nimia lng Regele Regilor intr'o bucurie nesfrgit,
intr'o atrlucire net'irbit, aducind poparului rusesc darucrile
tullid i celor cari vin, avind credirat, din alte tr. vindecare. Ei
dau putint de a merge oelor ologi, vedere celar orbi, sntate celar-

bolaavi, libertate celor robiti. Ei deschid temnitik prizonierrilor,.

mingiie pe cei oropsiti, mntuesc pe cei ce sunt in primejdie.

1) Acest posagiu nu se gise?te in toate manuscrisele i niei in tradueerea tul

Trautnsann.

www.dacoromanica.ro

117

sunt proteotorii Rusiei, lumini orbitoare pentru totcleauna i se

-koala la Domnul pesara compatriotii. ler. De aoeea, noi trelmie
liudam in mod vrednic e aceti doi mucenici ai lui Crist i sa-i
rugam cu rugaoiuni fierbinti ziend: cBacurati-va, mucenici ai lui
Christos, ecrotitorilai Rusiei, voi cari uutrati pe cei cari vin la voi
cu credinta i cu dragoste; buourati-va voi, locuitori iai cerurilor.
Voi a fost irkgeri, slagi insufletite de aceleai ginduri, frati plini
de acelai duh, de aceesag inima intocmai ca i sfintii, de aceea dati
mantuire tuturor celor toari Gafar. Buoura-v voi, Boris i Gleb, voi
plini de intelepciunea divina; ca dota parae, facesi ai taneasca din

izvoare opa datitoare de vieata i uurare celar credinciol. Bucu-

rati-va, voi oari ati clicat in picioare garpele el crud, cari v'ati
aratat incurajati de razele strilucitoare ca nigte feffi luminand toati

tara ruseasca. paliad tot intunerecul, aratindu-va lineo credinti

nestramutat. Bucurati-vi voi eari, rut.i dobndit un ochiu care nu
adoarme, o intima, patrausa de porancile Domnului i suflete binecuvntate pentru a faoe binele. Bucurati-va, fratilor, amndoit in
licagsul fericirii, in Iocuii4a Cendui, in slava care nu apune nici
odata i urde ali intrat pentru meniitele voastre. Bucurati-ta vOi
cari ati fost luminati de luanina Domuului. S:ribatand lumea intreaga, gonnd pe diavoli vindecand pe bolnavi, faclii stialucitoare,

vii proteguitori pe linga Dunmezeu, mereu luminati de flacara

muceniei neadormiti cari luminati sufletele credincioglor.
Voi ai fosa inaltati prin harul aducitor de lamina al Domnului. Voi
ati fost im.pirtagt,i de ioate frumusetile viepi cereti, de gloria i de
Imana paradisului, de lumina mintii, de buouria recunotintii. Bueurati-vi voi carvi dati Imana inimilor, goniti darerile i ehinurile,
vindecati suferintele cele mai grozave. Din piaturile sacre ale sin%cut o podoaba de punpura i domniti vecinic
gelui vostru, voi
C.hristos, rugandu-vi ,pentru popoarele cretine oele noui, pentru
compatriotii votri, cei pamantul rusesc a fost binecuvntat prin
sarkgele vostru; prin moaltele voastre depuse in biseric, voi
cu duhul vodtru cel sfint, i v rugati pentru popotrul vostru,
mueenici impreuni cu mucenicii. Bucurati-vi vol care prin suferintele voastre vai preificut in soare strlucitocr al Bisrieii. Rasaritul
se ilumineaza in cianea voastra, o mueenici.
sfele
strilucktoare cari v ridicati la aurora diminetii. Martiri credineloi ai lui Cbrist, o voi, sprijinitori ai notri, puneti pe pagan la
piicioarele principilor notri; rugati pe atotputernicul Dumnezeu ca

traim in unire i in sanatate. Apirati-ne de razboaie launtrice

www.dacoromanica.ro

118

e de apucaturile diavolului.
noua cari cantt" n 1 v5r1
cinstim, sa sarbatorim sarbitoarea voastra, lin toate veacurile pana.
la elaritul lurnii.
XLVILL laroslav din Novgorod in contra lai Sviatopolli (1015).

Nelegiuitul i blastAmatul Sviatopolk ucise in urma pe Sviatoalav, urmarindu-1 pana in muntii Carpati cand voi ea se rzfugieze
In Ungarria. i se gandeo in sine. Val marl pe toti fratii mei i_

voiu pune mina pe Rusia intreaga. Astfel se gandea el in irtgamfarea sa, netiind c Dumnezeu incredinteaza donania acetri car' uia
el o voete; ca pe imparati i pe tregi Ii aeazi Atotputernieul i le da
putere numai cand vrea. Dae un-popor este drept inaintea Doman-

lui, li (15, Itsi un rege sau un principe drept, iubind dreptatea i

echicatea, i hotaregte un earmuitor i un judeeator care sa imparteasea dreptatea. Cand intr'o lark' princi(pil sunt arepti, multe pacarte ji sunt iertate; cand insa principii stunt

i nedrepti, Duninc-

zeit face al apese asu.pra tarii mult ran, flindel principeie ii este
capul. Cacii Isaia a zis: Ei au pacatuit dala cap pana la picioare,
adeca de/a principe pang la poporul de jos. Nefericita este cetatea
in caret principele es*.e tank, plicandu-i s bea vin la sunetul de
muzica impretma cu consilierii sai oei tineri. Cad Dumnezeu
mite astfel de principi pentru picatele poporului i inlatual pe sfituitorii vechii i intelepti, cum zice Isaia: Dunuiezeu va ridica din
Ierusalim pe uriagul oel puternic, pe v:teaz, pe judocator, pe profet, pe bitranul cumptat, pe consilierul distins, pe anegteugaruI
cal activ, pe sluga ce.a inteleiapta. Voiu ageza de conducator un prin-

cipe tanir i obraznic ca s guverneze.

Nelegiuitul Sviatopolk inoepu sii domneasca in Kiev. El aduna
poporul 0 se apnea 65 imparta haine la unii, bani la *a i o mare.
parte din bogatiile tatalui sau. Dar laroslav nu :dime Inca despre
moartea tatalui &AU i avea pe lang sine multi Varegi. Aoegtia nu
se purtan bine cu Novgorodienii i cu femeile /or i Novgorodienii
revoltandu-se au ucis pe Vatregi in casa lui Poromon. laroslav gu.
prat veni la Rokom 1) , se stabili in palat 1 trimise la Novgorodieni,

spunandu-le. Pe acegttia n'am putinta sag mai .adue in vieata. si

chemand la sine pe oarnetnii cei mai de seam.a cari ucisera pe Varegi, Ii uciee prin vidente. Dar chiar in aceeagi noapte el primi un
1) Rokom, o lolcalitate 1ng Novgarod, lfingi laotd limen.

www.dacoromanica.ro

- 119 vestitor dela sora sa PreasIava din Kiev: tTatil tin a =wit; Sviatopolk s'a stabilit la Kiev, dupi ce a omorit pe Boris i d.up ce a trimis e (mute pe Gleb. Ferete-te de el. La aceasti ve.ste Iaroslav
Prime dupi tatil au 1 dupi drujina ea: X doua zi, aduni pe ceiIalti Novgorodieni i le zise: Scumpi drujini, Jeri e-am ucis i
astizi ml-ai fi de folos. Ji gitease lacrnitile i opuse a vece: tTatifl
meu a murit 1 Sviatopolk s'a emit pe troll la Kiev i-i. ucide fratii.
Novgorodienii spuseri: tPrincipe, dei fratii notni au fast ucii, noi

putem totui si nd luptin pentru. tine. Si Taroslav lui o mie de

Varegi i patruzeci de mii de alti solda ti i se duse in contra lui
Sviatopolk. Inchinindu-se 1uri Dumnezeu, zise: tNu eu am inceput
si oanor pe fratii
ci el; Dumnezeu si rIzbune singele fratilar
meci; cici el a virsat eingele nevinovat al dreptilor Boris i Glelt
Cine tie daci nu-mi va face la fel? Dar, judeci-mi, Doamne, in
dreptatea ta i rlatatea picitosului si aibi sfiri1. 5i pleci impotriva lui Sviatopolk. Cnd Sviatopolk auzi ci lamslav vine on armat
in contra sa, i adunla o armati de Rui i de Peoenegi
1ei in
cale la Liubeci, venind unul dinspre Dnipru, i. Iaroslav din cealaltil
parte.

XLIX laroslav se stabilete la Kiev. Boleslav merge impotriva lui.

(1016).

Anul 6524. larroslav porni in contra lui Sviatopoik. Se gisegu

fat in fat pe cele don.i maluri ale Duiprului, neindriznind ei

inceapi atacul nci unii niel ciLili. 51 au start unuI in fala
trei luni. Voivodul Sviartopolk mergnd calare dealungul malului, se puse si-i bati joc de Novgarodieni spunindu-le: Die ce zid.arilor ai venit cu acest schiop. V. voan pu.ne s ne zid4i i. (made
noastre. Novgorodien.ii auzind aceasta ziseri lui. Iaroslav.
vom trece 11111 i vom porni contra ion, ti cel ce nu va Irani ii vom
omori chiar noi. Incepuse tocmai s inghete i Sviatopolk ii avea

lagrul intre doui lacuri. Toati noaptea a chefuit cu drujina sa.

Iaroalav Ins i strinse pe a sa i ineepu ai meargi ca ea in zorii
zilei. iSe scoboattri la mal, d.eslegari

coribiile de pe firm

i pornir indati unii contra celarlalti

se ciocnizi. Lupia fu
le vie inteajuto:
grozawi i. Pecenegilor le-a fost cu neputinfa'
din cauza lacului. Im.pinseil pe Sviatopolk i drujina sa spre lac.
Aoetia inaintari pe ghiati, ghiata insi se rupee i Iaroelav incepu
www.dacoromanica.ro

120

si aibi preeidere. Vilzind &emu', Sviatopolk fuge i Iaroslav iese

invingitor.
Sviatqpolk se refugii la Lei i Iaroslav se stabili la Kiev pe
tronul pirintilor sii. Iarosla& din Novgorod avea atunci douizeci
gi opt de ani.
L.

Razboiul Cu Bolesion; (1018).

Anul 6525. Iarroslav vine la Kiev 1 un ineendiu arse blisericile (1017).

Anul 6526. Boleslay pomi cu Sviatopolk i cu Leii impotriva
lai laroslaw. Taroslaw adunind pe Rugi, pe Varegi i pe Sloveni se
due,e in contra lui Boleslav i Sviatopolk i sosete in Volhynia
aezarra talira pe cele doux maluri ale fluviului Bug. Iaroslav aves

pe ling sine pe educatorul alu ce-1 ereseuse, un voevod numit

Bru,dy, i se apnea s insulte pe Boleslav spunindu-i: Cu un drug
spintecim noi tic hurta ta cea marea. Crici Bolestav era
avem
mare i gras aga c abia se mai ticnea pe cal; dar era om curninte. Si
Boleslav zise drujinii sale: Daci nu simtiti ruine de aceasti crearil,
am di mg due si mor singar. Si se arimei impreuni cu calul alu in
flurvin i allrnata sa il wink*. Iaroslav insi n'avu rigaz si-i ageze
armata in Buie de bitaie i clad fu invins de Boleslay. Iazoslav
vr'o patru ingi se refugii la Novgorod i Boleslav veni la Kiev ea
Imparte drujircia mea in wage pentru
Sviatopolk. Si Boleslav
procure hrani i ocrdinul Ii se aduse la indeplinire.
ca
Iaroslav refugiindu-se la Novgorod, voia al seape dineolo de
raare. Dar posadnicul Kosniatin, fiul lui Dobrynia gi loeuitorii din
Novgorod efirimari coribiile lui Iaroalav, spunindu-i: Vrem inert
hiptirn cu Boleslay i cu Sviartopolk. De aceea, se apucari al stringi hani, cite patru kunii1) de cap, cite wee grivne de
statorste i cite optsprezeoe grivne de boer, i chemari pe Varegi
gi le diduri hani. Si Iaroslav ii strange o mare armarti. Boleslav era

la Kiev gi nelegiuitul Sviatopolk zise: Ucideti pe toti Leii

din ora. i ei neiseri pe Lei; atunai Boleslav fugi din
Kiev, due-and tezaurul lui Iaroslav i luind pe bolieri 1 pe cele
dou5 euroxi ale lui Iaroelav. 5i arzi ea paznie al tezaurului pe
1) Kune, o veche monedi ruseasca, la inceput inseinna blani de jder;
pecus, vit, banii se stringeau in natura.

ca i in latinete pecunia, bani, dela

www.dacoromanica.ro

121

Anastase, coi acesta Ii castigase increderea prin apuciturik sale.

lui multi loouitori ou el si ouprinse cetitile din tinntul de la Cervensk si se intoarse in para sa, iar Sviatopolk ineepu 8 domneasei
la Kiev. i Iaroslav se dame impotriva
se crefugii la Peoenegi (1018).
LI.

Continuarea rlizboiului (1020) .

Sviatopolk.

Sviatopolk si Sviatopolk

Infrcingerea i fuga lui

Anul 6527. Sviactopolk sosi cu Peeenegii in fruntea unei armate foarte puternice si Iaroslav isi stranse o armati numeroasi
pomi impotriva lui. la Alta. Iaroslav se opri In locul mude Boris
fusese ucis i ridicand mainile spre cer zise: 4:Sangele fratelui mea
strigi cItre tine Doamne; rizbuni sangele aceetui (kept, curn ai rizbunat sangele lui Abel aruncand asupra lui Cain gemete si groazi:
fi -tot astfel cu Sviatopolk. Dupi ce a Meat rugiciunea, zIse: araPar, desi voi sunteti ad de fati
trupul vostru, ajulatismi. prin
rugiciunile voastre impotriva acestai &smart, acestui ucigas, acestui ingamfat. Dupi aceasti ruelciune, aminidoi fratii porniri unul
impotriva celailalt i campiille dela Alta se umpluri de o

.raultime netsfarsiti de soldati de ambek pirti. Era bite Vineri, la risiiritul soarelui si a fotit o lupti grozavi preoum rea mai
fast pani atrunai in Rusia. Soldatii se luptau corp la corp si se mi-

ccrean; de trei ori incepari din nou blia fi sangele curgea

vale prin vigiuni. Spre seari Iaroslav iesi biruitor, iar Sviatopolk
fngi, i cuan fugea, diavolul veni la el. Oasele lui incecpuri si
slibeasei si nu putea ei se mai tie pe cal. Soldatiill puseri atund pe
o targi
duseri parti la Berestie 2), fugind cu ei. Cici le spunea:
4Fugill cu mine, di ci m urmirese. Atunci servitorii trimiseri
vazi daeli cineva Il urmireste; dar nu era nimenea oare
annireasci i contirmai si fugi cu el. El ingilbeni si, apoi, revenindu.-si
ne urankesc, fugiti. El am putea sta pc loc si fug,i
prin toati tara Lesilor, gonit de mania lui Duannezeu. i ajungand
inteun loe desetrt intre tara Lesilor s1 cea a Cehiror, i sfarsi viata
inteun chip jalnic. Firi indoiali, el fiind un om nedrefpt, judecata
lui Ihunnezeu a cilzut asupra capului
MIA' ce a pleoat din
atoeasa aum.e., a dat de china:rile mbar osanditi; aceasta o doveCervertsk, este regiunea dela Cerven.
Berestie, oraul de mai tirziu Brest-Litovsk.

www.dacoromanica.ro

122

dise i boala grozava care, l'ara mili, 1-a dus la moerte. lar, cktpa
moartea sa, a fofa dat chinurilor vecinice Mormantul sau se vede
inca i astazi intir'un &lea din care lese un mimos da nesuferit..
Aceasta este o invititura pe care Duranezeu a trimis-o priucipilor rui. Daca ei ar mai savari crime de acelai fel, si-i aducii
aminte c vor primi tot astfel de pedepse sau ehiar i mai mari,
daca, tiind ce s'a intamplat, mai s'aviniese entonad aa de imite. Cain
a fost pedepsit de apte ori, filndea a omorit .pe Abel, lar Lamach de
gaptereci de ori; e:1cl Cain mi tiea ea-1 agiteapta pedeapsa lui Dumnezeu, lair Laanech tiind ce peclealpsa a suferit bunicul eciu, a savar-

it rtotui un omor. Caci Lame.-1 zise celor dalia femei ale sale:
Am omorit un orn pentru nenorocirea mea 1 un tanar pentru
peirea mea. De aceea, mi-a fost data o pedeapsa repetata de aptezeci de mi, flindca am facuit aceasta en
Lannech
ucisese pe oei doi frati ai lui Enoch i le-a luat femeile. Iar Sviatopolk aoesta este un nou Abimelech ciare ca fiu al unei adultere 0.-41

omorit pe fratiii sai, pe fui lui Gedeon: tat astfel a fost i acesta...
Iaroslav se stabili la Kiev, unde s'a odilmit cu drujina sa, dupi ce
cu multa- sudaare ii caltigase victoria.
A.nul 6528. Iaroslav dobandi un fiu, caruia Ii dete numele de
Vladimir (1020).
Anal 6529. Briacislav, fiul lui Iziaslav, nepotul lui Vladimir,
merse impotriva Novgorodului, puse mana pe ace,asta cetate i luand

un mare ominar de Novgorodieni, impreuna eu averile lor, se inmame la Polock. i cand ajunse la lluvia Sudoma 1) Iacreelav,

din Kiev, Il intalni dupi apte zile. D invinse i duse pe Novgorodieni la Novgorod i Briacislav se refugia la Polock (1021).
Lupta lui Mstislav Cu Rededia (1022).

In 6530 Iaroslav vine la Berestie. In timpul laceaba Mstislav,

care era la Tmutarakan, porni in contra Kasogilor 2). Prineipele
Kasogilor, Rededia, la vestea aceasta, inainta impotriva lui. Cancl
cele doua armate se ga.'seau fata in fea, Rededia opuse lui Mstislav:

De ce ea piara cele aoua armate in /upta nocastra? SI ne hiptani

noi nine. Daca tu vei fi invingator, vei ha averile mele, fenicia
mea, eopiii niel 1 tara mea. Daca eu voiu fi invingatorul, vaiuTua
pe ale tale. Iar Mstislav zise: Aa ea De. i Rededia zise lui
I) Sudoma, un niu in gnv. Pskov.
2) Kasogii eran un popo r la Nordul Caucazului.

www.dacoromanica.ro

123

Motielav: SI nu ne luptim cu armele, ci s ne lurn la tranta.

incepuri si se lupte voinicegte gi se luptari multi vreme. Mstislav
incepu ai slibeasci, caci Rededia era mare gi puternic i Mai&lav

zise: 4;0 preacurat Maki a Domnului! Ajuta-ma. Daci il voin

birui, voiu clidi o !America in cinstea ta. Cu aceste vorbe I arunci
la (Raman; scoase cutitul gi-1 lovi in gat. Astfel piera Rededia. Mstis-

lav intra in tara lui, ii lui toate averik, femeia, eopii, gi impuse un
tribut Kasogilor. Apoi la intoarcerea sa la Tmutorakan puse teme-

lue unei biserici, pentru Santa Maica a Domnului gi o construiEa exist inci i astazi la Tmutorakan.
Anul 6531. Mstislav porni in contra lui laroslav ou Chazaxii
Kasogii (1023).
LI11. Raboaete eivile

(1024-1026).

Anul 6532. Pe cand laroslav era k Novgorod, Matidav vine

dela Tmutoraken la Kiev, unde lovuitoiii din Kiev nu-1 recunoscuri,
principe. Atunci el pleci la Cernigov, in vrem.e ce Iaroslav ate-tea la Novgorod. In acest an, se iviri nigte vrajitori la Suzdal 1). Ei
amoria' pe btrani prin gtiinta lor dzace,asci i prin influenta demonilor, zicand c ei am impedica recoltele. i a fost o mare turburare ti o mare foamete in taabe aceste tinuturi. Tot pop orul alerga
la Volga, la Bulgari, du/se gnu gi avu. Jaffa' el din ce s trisci. Iaroslay auzind vorbindu-se de acegti vrijitori, ee duse la Suzdal, inchise.
pe vrajitori, Ii risipi gi pe unii Ii pedepsi zicand: tDumnezeu trindte

peutru picatele noastre in fiecare tari foamete on ciuma oxi seceti, sau alta pedeapsa i omul nu gtie nimio In urm, Iaroslav se
intoaree la Novgorod.

Apoi Iaroslav trimise dineolo de mare dupi. Varegi. Iakuu

veni ein Varegii. Iakun era orb i purta un vegtanant leant in aur
gi veni la Iaroskar. Iaroslav veni cu. Iakuni impotriva lui Mstialav
Mstialav, la aceasa veste, merse In contra lui la Listven2). Mstislav
igi orandui seara ,airmata in linie de bitaie, puse pe Severieni in 1'4a
Varegilor i el se agezii la cele doua a_ripi cm drujina sa. Cand sosi
noaptea, se ivi intun.erecul cu fulgere, tunete i ploaie. i Mstislav
spuse .drujinei sale: <xSa mexgean mourn impotriva lor. i Mstislav
Iaxoslav porniri unul contra altuia. Severieni cari forman enSuzdal, faimoasil cetate in regiunea Rostovului, guv. Vladimir.
Listven, ()rat; in regiuma Cernigovidrui.

www.dacoromanica.ro

124

trul se repezira asupnt Varegilor. Va,regii incepura sa slibeasta,

luptind in contra Severienilor. Atunci Mstislav se repezi cu drujina
sa i se puse sa macelreasca pe Varegi. Lupia fu indarjita. La lumina fulgerilor se amesteca reflexul armelor. Furtuna era grozava,
lupta crancena i teribila. Iarodav viizandu.-se invins se refugia cu
Iakun principele Varegilor i Iaktm in fuga ea ii perdu haina
sutil cu aur. Iaroslav se duse atunei la Novgorod, lakun insa trecu
peste mare. A doua zi de dianineaVi Matislav privind cadavrele
Varegilor lui Iaroslav, ucii de Severieni, zise: Cine nu s'ar bucura
de aeeasta? Ad i zace un Severian, dincolo un Vareg, i drujina mea
spunk' lui Iaroslav: Stahleste neatinsa! i Msttislav trimise

lelte-te tu la Kiev; c.aci tu etti fratele mea mai mare i aceasta,

tara sa fie a mea. i Iaroslav nu indrizni sa mearga la Kiev, atat
timp cat nu incheiara o pace. i Mstislav se stabili la Cernigov, la.
rodav la Novgorod i oaanenii lui Iaroslav la Kiev. Tot in anul
acesta Ii se nascu lui Iarodav un al doilea fin, care se nuani Iziaslay.

Anii 6533, 6534. Iaroslav ii stranse o armata numaroasa, veni

la Kiev i facu pace ca fratele su Motislav la GarodeI1). i ei
laxa ruseasca diva cuasul Dniprului. laroslav ocupa mi mal,
Mstidav lu celalalt. Apoi sa puseai sa traiasca in unire, iubindu-se
ca fra/ii i razboiul acesta de famine incata i in tara domni o lungi

pace (1025-1026).
Anul 6535. Lui Iaroslav Ii se nisea un al treilea fiu i-i dadu
numele de Sviatoslav (1027).
Anal 6536. Un seman in forma de balaur apart' pe cem i a fog
vazut in toata regiune.a.
Anul 6537. A fost pace (1029).
Anal 6538. Iaroslav cueeri Belz 2), i i s'.a nascut al patrulea
copil pe care Il nuani Vsevlad. In .acest an Iaroslav porni in contra
Ciuzilor, ii invinse i funda fortireata Juaiev 8). Cam lin aeest

inual Boleslav cel Mare la Lei i .au fast mari turburazi in tara
Leilor. Popomul se rasvrlti, omori pe episcopi, pe preoti, pe domni
a fleut dezordini (1030).
Anul 6539. Iaroslav i Mstislav adunara o armati numeroasa,

se dusera la LeiJ, cuprinsera din 11011 cettile din Vara Cerven.

Gorod4, ora' in atintga Dniprului, aproape de Kiev.
Belz, ora

Galitia.

Juliet', ora in tara Ciuzilor, azi Dorpat.

www.dacoromanica.ro

125

imprtiri. Iarogi pustiial tara Legilor. Ei luarimulli Legi gi

*da& stabill pe prizonieri deatungul Rosuluii), ulule sunt i astazi.
Anul 6540, Iaroslav hampa ea zide.asci oetti dealungul Rosului (1032).
Anul 6541, Eustathie, fini lui Mstislav igi dete sufletul (1033).

LIV. Moartea lui Mstislav (1034-36).

Anii 6542, 6543 gi 6544. Mstislav ducindu-se la vanlitoare, cztv

bolnwv gi inuri. A fost inmormintat in biselica Mintuitorului

care el insugi o fundase. Subt el biserica a fost ridicat la nlimea c un om calare, intinzind mana, patea si o ajungi. MIstifilav
era voinic ea trup, rogeovan la falli; ave.a ochii mari, era viteaz inrzboiu, prietenos, tima la drujinea sa i dedea din belgug gi avere,
gi biuturi i hrani. Dup el ocupa' tara in intregime Iaanslav gi rImase singar stpAn pe tara ruseasci. laroslav se d.use la Novgorod gi
agezii aci pe fiul sin Vladimir gi ca episcop agezi pe Jidiata. In tirnpul acesta laroslav dobndi un fiu, pe care Il nunai Viaceslav. jaro-slav, pe cand se afIa la Novgorod, all c Pecenegii au asediat Kie -

vul. Luind o armat numeroas de Varegi gi de Sloveni veni la

Kiev gi intri in capitala sa, degi Peoenegii eran nermmrati. laroslav iegi din cetate
agez armata in linie de bItaie: agezandu-i
pe Varegi la mijloo, pe Kieveni la aripa dreapt gi pe Novgarodeni
la aripa stng. i se aranjar5 dinaintea ce:Ata. Peoenegii inaintari.

gi intilnir pe Rugi in localitatea, und este astizi Sfinta Sophia,

biserica metropolitan ruseasc, elci pe vremea aceea era un cmp
liber in afar de ora. i s'a produs lupta crincenii gi Iaroslav n'a

biruitor decit spre seari. Peoenegii fugiri in diferite prti gi nu

stieau unde fugeau. Unii in fuga lor se incoar in Setoml, adtii in
alte ape. Ceilalti au fugit Fi de atuncia nu s'au mai intors. In acest
an Iaroslav a bagat pe frateie alu Sudislav In inchisoare la Pskov,.
cgoi fusese aeuzit inaintea sa.
LX. laroslav. Gustul sera peana carte. Alezrunin.te religioase. (1037).

In anul 6545, Iaroslav zidi la Kiev un castel intrit, unde este

Posrta de Aur. El puse gi temelia bisericii metropolitane a Sfintei
adecI a Intelepciamii lui Dtunatezeu; apoi o alt biseric5 de
1) Ros, un Ansia la stiinge Dniprului.

www.dacoromanica.ro

126

plata% la Poarta de Aux, esa a Bunei Vestiri. [Inteleptul prineipe

Ieroslav a zidit Biserica
Vestiri la poart, pentruca oeftatea
efi se tincare totdeauna de santa Buna Vestire gi de rugciunea Maicii Domfaului gi a archanghelului Gabrie11)].
In urmi puse tetmelia mnstiaii Sfntului Gheorghe gi a Sfintei
Irme. i, subt domnia ea, retgia cregtin inoepu s se rspindeasci
s infloreasc in Rusia gi calugrii s se nnuileasc i s se inalte

ranstiaii. Lui Iaroslafv Ii plceau ageznrintek religioase, preotii

gi mai ales clugrii. El se indeletnicea cu ortile gi le oltea adeseori
zina i noaptea. El aduna multi soriitori i fcu. traducen i din grecegte
In limbfai gi @misal Jamen.
ecris gil multe crti gi adunat multe
crti prin cari credindogii sI se Instruiasa gi gliseascA plcere In invttura lui Dumnezeu. Cci, precum cind un om arri gi un altul seamni, alij strng reedita gi an In abund.enti alimene, tot astfel a fost
gi ca laroslav. Tatl san Vladimir lucra pmintul
pregti, adic se
lamina prin botez, Iaroslav, ful sau, arunci silminta in iniinfle eredinciogilor prin curvinzele Sfintei Scriptual iar noi, noi secerian, primind gtiinta din arti: Clei din gtiin/a din cirti dese un mame cagtlg:
crtilei ne edifica gif ne arat calen pocaunii Noi cigtigm din crti
"intelepciame i curmpltare; de sunt fluvii cari udi lumea intreagI;
suni izvoarele ineilepciiunii. Sunt crti de o adncim.e nemsurata.; ele gunt mangaierea in &mere; ele sunt frana cumptirii.
intelepciunea este un lucra mare, cum spune Solomon, lndnd-o:
(e.Eu, inplepciamea, dan sfat, minte gi paieepere. Eu sunt cea care In-

-v4 teama de Domnul; la mine se gsegte sfatal la mine e intelegerea.

la mine statornicia, la mine tara. Prin mine domnesc regii, prin
mine cei puternici seria
prin mine puternitii creso in forti
cucexitorii stApnesc pmntul. Eu cinbesc pie cei cari m iubesc;
.cei ce mil canta, mg Osase.
Dala voi cutarti cu sfirguintl intelepciunea in eact. veti
un maxe cigtig pentra solletul vostru. Caci cel ce citegte meren

acela St de vorbi cu Dumnezeu san cu efiniii. Cea ce cite*

ouvntrile proorocilor gi invtturile evaingeligtilor gi ale apostolilor
sfintilor printi, gisette pentru aufletu1 an un mane folos.
Deoi, Iafroslav, cuan am spus-o, iubea &Infle. El scnise un mare numr

gi le depuse in biserica Sfintei Sophil, pe care el insugi o fundase.

El o impodobi en icoane de pret., Je -aur gi de argint gi ou vase sacre.
1) Pa-metal acesta lipecite in anda manuscrise gi in traduterea lui
'Trata/nana.

www.dacoromanica.ro

127

In ea, in zile de sgi..bitoare, se cntau imnurik Domruului. El puse

tentelia si la alte biserici in orase si in trguri si arsezi preoti

sustinea din veniturile sale d'Ami ardin s invete polporul cuan a fost
pocruncile lui Dumnezeu si e cerceteze des biserioa. Cci un preot
tre,buie si invete meren pe popor, fiindci Duannezeu i-a dat aceast

inisiune. Si se miri numrul preotior si al crestinilor. Si Iaroslav

se hacina viznd numrul cel mare de biseriei si de crestini, lar
demonul era milmit, vizindu-se invins de nouii crestinxi.
Anuil 6546. Iaroslav merse impotriva Iatviagilor (1038).
Anul 6547. Biserica Sfintei Maici a Domnului, pe care o zidiae

Vladimir, tatil lui Iaroslav, a fost tamositi de metropolitail Theopeanptos (1039).

Anul 6548. Iaroslav fieu o expeditie in Lithu,ande (1040).

Anul 6549. Iaroalav ficu cu coral:rige o expeditie in contra Mazovicaailar (1041).
Anrul 6550. Vladimir, fiul lui Iaroslav, merme impotriva 'armilar

invinse: dar, caii din arrnata lu Vladimir marean: se emulgea

-pelea callar inca de vii, att de grozavi era aceast ciumA a cailor
(1042).

LVI. Expedifia nenorocita intpotriva Grecilor (1043).

.Anul 6551. Iaroelav trimise pe fiul siu Vladimir im.potriva

'Grecilor, dindu-i o 3amati foarte mane i numindu-i de voevod pe
Vysata, tata lui Jan. Vladimir porni spre Constantinopol ca coasi ajunser la Durare si dela Dinifre la Gonstantinopol. Si se
ridicg o furtuni inane cafre efirmi vasele Rusilox. Vntul efirimi
si pe .oel al principelui; pe ;m'esta Il primi, pe vasul sAn, loan, fiul lui
'Tvorimir, voivodul lui Iaroslav. Restul armatei lui Vladimir fu aruncat pe trm, in munir de sase mii de oameni Ei vruri si ea intoareg.
In Rusia si niminea din drujina principelui nu, meros ou el. Vysata
zise atunci: aEu san al merg cu voi. Si pargui corabia si se duse la
ei, spunind- aDaci aun si anai trIesc, este ca ei, dacg este si mor, e ea
drujina. Si plecarg spre Rusia. lar Gcrecii afland cl marea a risipit
pe Rusi, impgratul cu numele Monomachos, trimise contra Rusilor
pattrusprezeoe vase. Vladimir
drujina sa v5zindu-se armrivii, se
intuaaseri inapoti, nimiciirl vasele greeelti, apoi se inapoiari u ale
Inc in Rusia. Vysarta musa si znulti dintre aceia cari fuseser acuno*
pe Varan, fur prinsi i dusi la Constantinopol. Si la m,ulti Rusi li se
-capar' ochii. Trei ani in urmi, dup ce s'a incheint pacer, Vysata

www.dacoromanica.ro

128

a fost trimis in Rusia la Lacslav. In acest timp laroslaar dadu pe

sari ea lui Kazimir i Kazimir dele ea dar de nunta optsute de Rui
pe carsi Baleslav Ii Meuse pnizonieri, dupa ce invinsese pe laroslav..
Anul 6552. S'au desgropat corpurile ambilor principi Iaropolk

r Oleg, fiti lui Sviatoslaw: au fost botezate osemintele lor i au

(ost ingropate In biserica Sfintei Maki a Domnului. In !west an a
murit Briacislav, fiul lui Iziaelav, nepotul lui Vladimir, tatal lui
Vseslav i find s'an. Vsealav se urea pe Ulm. Acest Weslav vestige in,

lume prin descantece. Cand 11 nascu mama ea, el avea o raga pe

cap. VrAjitorii spusera mamei sale: <data o rang, leaga-o, si o poarte-

toaa vieata sa". Vseslav poarta i astAzi acesta rana; de aceea lui
nu-i place virsarea de singe (1044) 2).
Anul 6553. Vladimir zidi biserica Sfantei Sophii din Novgorod (1045).
Anul 6554. [Aoest an a fost cu totul linitit]. (1046) 3).
Anul 6555. Iaroslav se duse in contra Masovienilor i-i invinse;
ucise pe principele lor Moislav i-i supuse lui Kazimir (1047).

Anii 6556, 6557 i 6558. Principesa, sotia lui Iaroslav, muri

(1048-1050).
LVII. Istoricul nanstirii Pesterilor (1051).
Anul 6559. lamelav striingand pe episcopi, as,eza pe Hilarion
de metropolit al Rusiei, la Sfanta Sophia. Cu acest prilej vom spune
de ce manasfire_.a Pojterilor poarta west nume. De Duannezeu iubitermini principe Iaroslav ii plaoea Berestovojie 4) i biserica Sfintilar
Apostoli ce se gasea acolo i stranse .aci un mare numar de preoti
printre cari se gasea un amune Hilarion, om plin de virtuti, invatat
cumpatat. Acesta se ducea adeseori dela Betneerovojie langi Dnipro,
pe o colin, uncle este mum vechea manastire a Petertilor 0. se inchina aci; del erg ad o mare padure. El silpS o micil grota de doul
sagene 'de adanca; apoi venseia dela. Bereg:lovojie i canto ad ceasurf
Entree i se ruga de Dumnezeu In taina. In cele din urma, Dusnne,-

zeu inspira inima principelui care Il facu metropolit la Sfanta

Sophia ti aceasta grota !linage astfel goala. Catva timp In urma s'a
Kazimir, regele Poloniei (1034-1058).
Vseslav muri in 1101. Pasagiul ne di o dati imporeanti asupra vie(iivroniearului.

Pasagiul lipseste in uncle rnarruserise 5i in tradueerea lui Trautmann.

Bertovojie era o coaini lingi Kiev.

www.dacoromanica.ro

129

gicht un laic din amagul Lintloci, nuanit Anrtipa 1). Dumnezeu II inspir dorinta de a merge in clft. orie. El se duke la Sfntul Munte 2) ,

vizu mnstirile cari se gage= acolo, le examini cu grije gi a rmas

ineintat de starea c1ugireasc. Veni deci la una din aceste
tiri gi rugi pe egumen sa--1 efinteasel de ellugir. Egumenul Ii asdete numele de Anton. II instrui,
culti rugieinnea, 11 tunse
lnv vieata monaehali i-i wise: ilntoarce-te in Rusia. Cu. tine, va
fi bineenvntarea Sfintului Munte. Diai tine vor diegi o multime de
cilugiri. 11 binecuvinti gi-1 trim1se inapoi, spunindu4: iDu-te
in pace. Anton veni deci la Kiev gi se iambi unde avea s traiaseri
Si se &se la diferite mnstiri i. IIIU i-au plcut, cici nu o voia
Dumnezen. Se puse deei s cutreere vilei. muntii, cantina locul
pe vare i 1-ar arta Duannezeu i ahmse pe muntele nude Hilarion
sipase petera. Aces& loe i-a plieut i s'a stabilit aci. ii cu lacrimal in chi, incepu al se roage lui Dunmezeu, zieind: iDoamne,
intirete-m intr'acest le i si fie asupra acestui loe bincenvntarera
Sfintaini Munte i a egumenului ocre m'a tuns>>. i a incepurt
triasei In acest loe, rugind pe Dumnezeu i nemneind deck pine
uscati, toga* ziva, i Wald un pie de api,
petera i petrecindu-gi noaptea i ziva lucrind, veghind gi ruginclu.-se. Oaanenii
de bine aflari despre aceasta i. venial la el, aducindu-i de ce putea
aveslips i ajunse eelebru sub numele de marele Anton. Si veneau

oameni_i la el spre a-i cere binecuvintarea. Mai trziu, and muri

marele principe Iaroslav, find su Iziaslav 1u1 puterea i se stabili la

Kiev. Anton ajunsese vestit in tara ruseasei. Iziaslav aflnd cum

trie el, veni cu claujina sa
eear binecu.vintarea rugiciumile sale. Mamie Anton fu cunoscut i einstit de toat lumeat Doi
frasi venir la el; elli primi i le dick tunderea: eu. tim,pul fratii
se inmultiri la doisprezece i ei sipari o mare eripti i o biserici
chilii cari se vid Inca' i astzi in eripti subt vechia ministire. Fratii
stringndu-se la un /oc, Azaton le zise: data, fratilor, Dumnezeu v'a
adunalt, i voi aveti bineeuvintarea Sfintului Munte, cu care egumenul Sfintului Munte an'a tuns 1 eu v'am tuns pe voi. Asupra
voastr SI fie died binecu,vintarea lui D-zeu 1i a Stintului Muni ea..
Si le zise:
fir de mine; am si vi dau un egumen, iar eu
insumi vain merge singur &pre acel inmate. Cci eu m'am obignuit

din tinettetea mea si trliieso in singurMarte. Si puse peste ei un

Nume1e este nesigur; Trautmann op. cit. nu.1 indieii.
Muntek Athos.
9

www.dacoromanica.ro

130

egumen, numit Varlaam ti el plea' pe munte iji giusri o petteri,

awe este subt noua mnsth i aci i termini vim/a sa, triind in
evlavie, flirt si iias timp .de ani indelungqi. MoagIele sale repanFratii &Si c1ugri, ti eguinenul argil altizeazi acolo
tunesa in petteri. i cind nunairul fcratilor se mili in cripti ti rand
nu 2nai puturiB locuiasci alai, se gandini s clideasci o ministire
dar de petteri. i egurnenwl ti fratii venitr si giseasci pe Anton
ziseri: aPtirinte, munirul fratilor s'a inmultit ti nu mai putem
s mai stim in cripti. Daca hard. lui Dumnezeu ti rugiciunile tale
nemar fi favorabile, noi am zidi o mici hisemici in afari de cripti.
Anton le dadu voie. Ei inchinarri inaintea lui gi zidiir deasupra
peoerii o mici bisericuii in eindtea Adormirii Maicii Domnului.
Dusmnezeu iniaepu, prin rugiciunile Maidi Domnului, si inmulleasci
numinul cilugirilar. i frat,ii /finial un sfat cu egumenul, cu

gindul si zideasei o ministine. Ei ciutari pe Anton ti-i ziseri:

aPirinte, numirul fra/ilor sporette gi noi am vrea ai zidim o ministine. Amon se buouri de aceasta ti zise: Dumnezeu si fie binecu.vintat ti rugiciunea Maicii lui Dumnezeu ti a Pirintilor Sfintului
Munte si fin cu voi. Spunind laceasta, trim'se pe until
fra.ti la
principele Iziaslarv, zicandu-i: aPrincipe, Dumnezeu a sporit minarul fratilor ti locul este mic: diruette-ne colina ce este d.easupra
petteriii. Iiiaslav, aumind aceasta, s'a bucurat ti a trimis pe mud dintre oamenii ali etpre a le da colina. Atunci eginnenul ti fratii pusesa
fundamenta runei maid biserici ti ineunjunari mintistirea au uluci
ti au ridicat ad un mare numtir de chilli, terminas bismica, o impodobisri ca icoane

dete numele de Ministinea Pealteardor, fitiaacti

la inceput clugril locuiau intr'o petteri, ti din aceasti vre.me a

fost numi M'Anistinesa Pettertilor. Minisvirea a fost deai
inceputi eu. binecuvintarea Sfintului Munte. Cind a foot tarminati, Varlaam land egumen, Iziaslav ridic mkristirea Sfintului
Durnitra ti nurni pe Varlaam ca egumen al ministirii Stintului Dumitru, cioi el voia ai fool aoesasti ministire mai striluaisti cleat
ministirea pegterii in baza hogtiilor ce el i-a hrsit. ad multe
ministiri au fast fundate de cree., de boieri ti de oarnenii bog*, dar
ele nu an laitita miieiie ea acelea cari au fast fundate cu laarimi, cu
post, en rugiciuni gi cu nesomn. Anton n'avea nidi aur, niel argint ti
gi-a fundat manistirea cu lacrimi, eu post, oum am opus. Cara deci

Varlaam ea dus la Sfintul Dumitru, frapi linuri fiat, se &sera' si

gilseasei de Anton ti-i zisetri: Di-ne un egumen. El le opuse: cPe
cine voii voiv? Ei zioinmseri1: Pe soda pe careil vrea Dumnezeu i

www.dacoromanica.ro

131

cu tine. El le etpuse: Cine este printre voi mai mare ea Theodosio.

El este asoultitor, modest i umil. Si fie eguanenul voatru. Fratii
bucumaii gri se bachillera' dinaintea staretului i agezairi pe Theaocie ea egumen peste fratii cari erau In numir 'de d.ouizeci. Theodosie ajungind superiorul ministirii, iri In abstinenti, postind
.ragindu-se eu laerimi In ochi. Apoi se puse si adune un marre numix de frati go. exime pini la o gafa' de cilugiri. In urmi se aplica
stabileasci "miele vietii eilugregti. Se gisen, pe vreanea aceea
icalugir din manis' (0.rea Studitilor care venine (Din Grecia en me-

zropolitul Gheorghe. La el eiuti oled rqgulamentul mnstiirii Stafiindoi se gs' ea la el, Il copiara' i-1 introduseri in miniszirea ea: cun si se faci eintecele imnurilor religioase, inehiniciuoile, eitirile, tinuta in bieerici, ordinea sirviciului, felul de a se ageza
la mas, erma se hrineasci in fieoare zi, totul era regulat. Theotoste gisind intreg ama regullament Iii introduse in ankiiairea sa.
dela aceasti ministire s'au imprumutt toate regulamentele eelorlalte mnstiri, deaceea ministirea Peterilor este considyerati ca
cea mai veche din toate. Theodoaie rimase apoi in ministire, du=eind o viati plinde viril*, urrnind regulele vieii monaehale
primind pe toti ci veneau la el. Veaiii i eu si-1 gisesc, sirac i nevrednic eervitor, i el m'a primit la vareta de atitesprezece ani. Eu
deci am serie i am poveatit in ce an a inoeput ministirea i dece ea
se nu.mete a Peterilor. Despre viata hui Theodosie mns vana, vorbi

znai tirziu.

In anul 6560 a murit Vladimir, fiul col mai marre al lui la.roslav, 1a Novgorod i a fost inmormintat In biserioa Sfintei Sophii,
pecare insugi o zidise (1052).

Anul 6561. Un fin Iise alisan lui Vsevlad kiln impteasa 1)

greaci i ii se dote numele de Vladimir (1053).
LVIII. Moardea lui laroslav (1054).

In anul 6562 a murit marele prineipe rus Iaroslav i, insinte

de armarte, didu stataril fillor ei, spuninclu-le: Iati, Mor, eu Idee
'Mire voi, cci sunteti frati niseuti din
din acensa lume;
seelai tata i aceeagi mam. Daci v veti iubi intre voi, Dumnezeu
va fi cu. voi i el vi va supune vea.' pe vrimagi gi veti trii in pace,

Dar daci veti tri in uri, in cearti gi in vrgmie, veti pieri voi
1) Tarifa.

www.dacoromanica.ro

132

ve/i pierde ;ara printilor vogitri i a strimoilor votri, pe

care au chtigat-o cu mult ncaz. Tr.ii, d.eci, in pace, ascultind untd
de cetilalt. Eu las "cipitala mea din Kiev lui Iziaslav, cel mai mare
dintre voi, fiul meu. 1 fratele voetru.: ascultali-1 precurn m'ati ascultat pe mine, dtci el va iinea locul zneu. Lui Sviatoslav Ii diruesc
Cemigovul, lui Veevlad Parelaslavlul, [lui Igor Vladianirul] 1), lui
Viaceslav Smolenskul. Astfel imp5rti el intre ei cetAtile, aprindu.4 de
a intra in teiitoriul fratilor i de a se despoia unul pe altul. i zise

lui Iziaelav: 4:Dtalei veunul ar vrea *IA feel r.0 fratelni Eau, Lima
pe cel care este atacat. Astfel recomandi el fillor si, si se iiubeasci
intre ei. Rind slhirt, eizu rn, holnav, cind ajunse la Vygegorod.
Izimalav era atunci la Novgorod, Sviatoslav la Vladimir, Vsevlad era

l'inga" tea sau, ca'ci teal su 11 iu.bea mai milt cleat pe toll fratii
avea totdeauna linga sine. In urmi J aroslaw 1i dal.% viea/a.
Igi ddu sufletul SmbtA, la 20 Fehrttarie, prima Sambilii din postal
mare, In ziva afintului. Theodor. Vaevlad lu corpul tatA1ui an, 11
puse pe o corahie 0.4 duse la Kiev. Paeolii Ii ninitari cinteoele inda-

tinate i poporul Il &pause. E inchise intr'un cociug de marmori,

In biserica Sfintei Sophii. Vsevlad i tot poporui '11 planseri. Iaroslay

trii in total apte zeci i gase de ani.

LIX. Raboaiele impotriva Torcilor i Polovcilor (1055).

Inceputul domniei lui Iziaslav la Kiev. In anul 6563 Iziaslav
veni sA ee stabileasci la Kiev, Sviatoelav la Cernigov, Vsevlad
Pereiaelavl, Igor la Vladimir, Viaceslav la Smoleinsk. In aceet an
Vsevlad m.erse in timpul denzil apre Voin 2) contra Turrcilar
invinse. in raciest en Eau yeah cu. Polavicid gwi VsevlaAl incheii pace

cu ei, dar ei nu se intoareefi, de undo au venit.

Anul 6564, 6565. Viam_eslav, fiul lui Iaroslav, muri la Smolensk
gi a foet agezat Igor la Smolensk, dup5 ce a pkialt Vladimirul (1056

1057).
Anul 6566 Iziaelav invinse pe Galinzi 2) (1658).
Anul 6567. Iziaelav, Sviatoslav gi Vsevlad pusera- in libertate pe
lunching lor (Sudialav) 1) ; care era in inchisoare de doCizeci i patru

dc ani, dupg ce i-au aunt jurImintul. 5i el s'a fIcut alueir (1059)..

Lipseste in unele manuserise i in tmdueerea lui Trautmann.
Voin, localitate in aprapiere de Pereiaslavl.
Galinzi, populaiiune balder', inrudili on Prusienii.

www.dacoromanica.ro

133

Anul 6568. Igor, fiul lui laroslav muri. Tot in acest an Iziaslav,
Sviatoslav i Vsevlad stransera o armatil colosala gi pornimi

ca corabiile, cu nenumarate trape impotriva Torcilor. Afland despre

aceasta, Torcii de frica o luara la fuel gi nu eau mai futons de loc.
Unii muxir fugind, fiind lovii de mania lui Dumnezeu, lar
pierifi de frig, altii de foame, ail de cium,X ei dejudecata lui Dumnezeu. i astfel settpi Dumnezeu pe cregtini de pagani (1060).
Anul 6569 Poloyal venir sa atace Rusia pentru intaiagi data.
Vsevlad porni imtpotriya loe, la 2 din luna lui Februarie i inoepu
lupia cu ei. Ei invinsera pe Vsedad, Ii jefuira tara i plecara. Aceasta a foot intaia infaingere ce o suferi Rusia din ,partfea pagatailor
acestora, a acestora dugmani
Sokal (1061).

nelegiulti. Principele loe se n-uanea.

Anul 6570-6571. Sudislav, fratele lui Iaroslav, muri gi a foit

inmormintat in bioerica Sfantului Gheorghe. In aceot an, timp de
cinei zile, Volkhovul curse la Novgorod inapol i aceasta a fost o
rea prevestire, caci patru .ani dupa aceasta Veedav arse cetatea
41062-1063).
LX. Sviatoslcw. Prevestirt (1064).

Anu1 6572. Roodslay, fiul lui Vladimir, nepotul lui laroday,

fugi la Tmutorakan gi impreuna cu el fugial Porei gi Vygata, fiul
Jul Ostromir, voevodul din Novgorod. Ajungand la Tmutorakan
alungi de fatal pe Gleb gi se agez in locul eau.

And 6573. Sviatoslav se duse la Tmutorakan impotriva lui

Rostiday. Rostislav se retrase din orag, nu doar ca ar fi ayut frica
de el, ci fibula nu voia s la armele impotriva unchiului eau. Sviatoday vean around la Tmutortakan, ageza din nou pe fiul sau Gleb
se intoarse acasA. Totugi Roodslay se intoarse Inca data inapoi,
goni pe Club care se dure si caute pe tatal sau gi Ros6slav se stabili la Tmutorakan. In aceet an Weslay incepu razboiul.
In &mesa vreane un warm apart" in llama, o oboa enonni ale
carei raze erau ca de singe. Ea apirea seara diva apusal soare1ui
gi a foot vazutta- gaipte zile. Aceaota era o prevestire uril, cAci dupa
acest tim.p, au fost numarome razboaie interne gi invazii de pagani

In tara ruseasca: caci aceasta stea, ca strilucirea lei sangeranda, insemna virsare de gauge.
Cam in .aceasta vretme un copil monol.ru a fost aruncat in
Setoml. Nilte pesoari 11 trasera din apa cu, laturile lor. 11 priviram

www.dacoromanica.ro

134

pron aeara, apoi 11 aruncari in api. El avea pig& genitak la fatl:.

ruginea nu ne las s povestim mai multe Inainte de aceasti vremer
a fost tocmai o schimbare in some, care nu dedea 1umin deck ca.
luna. Cei nepricoputi pretindeau c soarele ar fi fost mama. Astiel
de fenomene nu sunt semne de bine.
Tot astfel odinioar, in tim,pul lui Antiochus, s'a intimplat_
deodati la Ieruaalim ca. timp de patruzeci de zile, ea se v,azi
tot oragul, in aer, cavaleri inarmati, imbrIoati In aur, i esaadroane,
lovindult armele; ele anuntau invazia lui Antioehus in Ierusalim.

In urnri, in timpul lui Nero, tot in aceat leruaalim, s'a vizut

etea, in frami de lancie, deasupra cettii; ea anunta razboiul cu.
Ramanii. De asam,enea, ia fost subt iMpiratul Iustinian1); o stea se
vzu in Occident, rispindind raze. A fost numit Strilucitoarea

ea aUlluci doulizeci de zile; in urm, au foet stele earl s'au

eat de Beare p'ana' dimineat,a gi tuturora li se pima c stelae cad
soarele strluei atunei firi, de raze: aceasta era o prevestire.
de ;turburiri, de boak, de moarte intre oameni. i iargi suba impratul Mamicius2) iwt ce s'a irriamplat: 0 fame Miamiun copil montarn, fr oehi. i (IA maini. Salele sale se dart-ran intr'o coma de
pegte. S'a nIscut gi un c'Ene care avaa peel pioioare. Se nscur in
Africa dei copii: unul avnd patru picioare, altul avnd ,dmi capele. Mai trziu in vrem,ea lui Constantin Itoonoclastul a), Vol 114

Leon, s'au vzut pe cer o inipare de stele cari cideau pe, pmint.
Cine le-a vz-tut, a ,crezut, c este sfrgitul lumii i au fost in aermari turbuwri gi in Stria au fost mari ,outremure. S'a (cut In pmnt o else:1meg de trei mile i din pimant a iagtt un monstru, o
catirdi care vorbea cu voce de an i vestea invazia piginilar; ceca
ce s'a gi mntmpla findc Saracinii,4) invadari Palestina. Glut
semnele ceregti ce arat cerul, stelele i soarele, pskile etc. nu
vesteac nici un bine, ci toldeauna ru: ele ammt,5 rzboiul, foam:tea sau moartea (1065).
LXL Kotopan la Rostislav (1066).

Anul 6574. Pe and Rostielav se gsea la Tmutorakav i primea

tribut de la Kasogi gi de la site popoare, Grecili avnd tenan de el,.
]) lustinion I, impirat byzantin (517,565).
Mauricius, Implinat byzantin (582-602).
Constantin, impirat byzantin (741-775).
Saracini, Arabi'.

www.dacoromanica.ro

135

trimiseri cu vielealle un Kornpan 1). Adepta se duse ea dea de Ros-

tislav, Ii ctig increderea gi. Rostoslaw 11 trata Cu einste. Inteuna

din zile pe eind Roetislav bea eu drujina ea, Kotopenul Ii zise :
(Prinaipe, vreau si beau in onoarea ta. Cera* li zise: Be. Bita
deei jumtate din cup gi dete ceolahli jumtate s o bea principele,
duplee gi-a bgat degetul in cup
el avea subt unghie o otrav.
ucigItoare
apoi o date principelui, find moartea aoestuia' dup
opt zile. Dup (ce principele a but, Kotopanul plec la Korsun
vesti ci In cutare zi Rostislav awea si moar- : ceace s'a i infimplat.
Locuitorti din Korsun morirA cu pietai pe aceet Kotapan. Rosnt.
elav era un om viteaz in lupte, bine fieut i frumos la fati, plisa da
nulA fala de egraci. El muri in luna lui Februarie, a treia si, gi a fost
ingropat in biserica Maicii Domn.ului.

LXII. Reizboaiele interne (1067).

Anu1 6575. Vseelaw, fiul lui Briacislav, principe de Polock, /ncelpu din nou rzboiul fi cuprinsa Novgorodul. Atizad icei trei fii ai
mil laroelaw: Iziaslaw, Sviatoalaw, Vsevlad, i unir* armatele i merser impor.lriva hui Vseelaw, 4(41 era o jara grea. Ajunseri la Minsk 1)
gL locuitorii din Minsk se fortificar' in cetate. Fraii au.prinelea
treicual pe oameni prin vrful &iba, luari pe fernei gi pe copii

in rabie gi se &ser spre Netmiga S). Vseslav merse in contra lor,

gi cele doug armate se inialniwg la Nemiga, la 3 Martie fi dei zapada adea in abundent totugi, se atacar. Bltaia fu singeroas
pierir multi oameni: Iziaslav, Sviatoslav gi Vsevlad furi biruitori
gi Vseslav selp cu fuga. Mai trziu, la 10 Iunie, Iziaslav, Sviatoslav
gi Vsevlad, 11rutnd erucea, spuseri lui Vseslav: Vino la noi, nu-ti
vom faca niel nu riu. El d'idu crezmkit jurxtantului 1or treuri
Dnipru/ pe o corabie. Cnd hatea in cortad silu, Iziaelav puse nana pe
el, cilcndu-gi jurmintul i Vecalaw fu aslel prins la Ora 4) langi
Smolenak. Iziaslav duse pe Vseslav la Kiev, i-1 arruma in inchisoare
pe el i pe coi doi fii, ai
Kotopan, mare demnitar la curtea din Byzanz.
Minsk, ora* in vechiul principat Polock.
Nemiga, un niu in apropiare de Minsk.
Orpt, ora' hingi Dnipru, in regiunea Smolensk.

www.dacoromanica.ro

136

Invazia Polovcilor

Rejlexii (1068).

Anul 6576. Strinii invadari Rusia. Era o multime de Polovei;

Iziaslav, Sviatoslav gi Vsevlad anerseri in contra lor la Alta. i cand
a inoptar.; se luari la lupti. DunnPacu pearl' paaatele noastre
serve pe aceti pigani in con're noastr. Prineiipii Rusiei fugiri i

Polovcii rmaser Invingtori. Ciei Dumnezen, cand se manic trimite 'dugmani strini in :contra unei iri, pentruca oamenil
si se iatrioarci din non spre Doming; rizboiul civil insi este starcici Dumnezeu nu voette nenaroeirea,
nit de
ci binele oamcnalor. Diavolul insi se bucur de nenorocire, de ()mar,
de virsare de sange.E1 este acela care atat cesturile, geloziile, ura
mitre frati j calomnia. Dac o nativa:te pieituece, Dumnezeu o pedepsete cu moartea, cu foametea, ea invazia piganilor, ou seceta, Cu
lieustele i cu alte pedepse, pani ce ne pociim i triim cu,m voete
Dumnezeu. Cad el a spus pain profetul &au.: lIntoarceti-vi citre
mine din toat inima voastri, in post i in laarimis. awl lucram astfel, toate picatele noastre ne vor fi iertate. Dar noi ate intoarcem
spre riu,
incatare ca poroii in mocirla picatelor
noastre i rimanem in staaea asta. De asemenea, el ne spune pain
profetul sin: Am linteles ce tare egti tu i vum gatul I 4u este de fer,
de aesea am oprit plottia, am udat un camp i n'am udat pe un altul;
eu am fiout si se mum pimantul, eu am fiourt sA suferiti de arit.,
v'am acoperit de &finite pede,pse i totutli voi nu Vati inters la mine.
De acteea am lovit viile voastre, i smochinil votri, i padurile voas-

tre, zi,ce Domnul, dar n'asn putut si starpese nedreptitile voastre.

Am trimis impotriva voastri diferite baala i moartea oea grozav.
Eu mi-am aritat mania mea asupra turmelor voastre i totui voi nu
v'ati intors, ci ati spus nucm,ai: Si avem curaj. Cand d,eci vi yeti situxa de nedrepttile voastre? Coi voi v'arti ,abittut din calea mea,
zioe Domnul, i pe multi ati amigit De aiderea, voiu fi eu un martot gribit fati de aug.manii mei, contra celar desfranati, contra weelora cari ichiami in deert nun:ele meu, contra acelora cari re/in
plata elugilor, in contra ace:loam cazii asurpresc pe viduve i pe t orfani

i contra acalora cari impart ran dreptatea. De ce nu v'eti retinut

dela picatele voaatre, de ce ati. &gloat legea mea, in loc si o piziti?
Veniti inapoi la mine i eu voi veni la voi, zioe Donmul. VA voiu
deschibde raurile oerului 1 voiu abate dela voi mania mea, ca si
aveti prisos in toate luerurile, i nu voiu mai distruge viile voastre i
campiile voastre. Dar voi m'ati blistamat eu vorbele voastre zicand:

www.dacoromanica.ro

137

Este un om desea-t, cal ce slujeste lui Dumnezeu. De aceea ei m cinetesc din buze, dar inianile lor count departe de mine, zice Domnul.
Pentru aceasta, nu dobandim..aceea ice cerem. Cici. se va irutampla, zice
el, ca atunci and voi, picitosilor, mi yeti cherna, eu nu vi voiu asculta. Voi rn veti ciuta si nu mi veti gasi, fiindc n'ati vcrut s mergevi in calca mea. Pentru ac,easta icerul se inchide si am se deschide de

grinding in loc de
cat pentru nenarocirea voastri,
ploaie; sau nand si se distrugi ceceristal de ger i si se usuce pimantul din cauza picatelor noastre. Dar, daci ne pociim de necirep:itile noastre, atunsi el me d, ca la copil., tot ce Ii cereal.. El ne va da
roua de seari si de climinear. Harabarele you're se vor umplea de
gran, pivnitele vor fi pline de strugari si de misline. i eu am s'A
despigabieisc de ,anil, eind grill a fogt mancat de 'gouge, d3 gindael
de omizi. Puterre,a mea e naare, puterea pe care am trimis-o in contra
voastri, zice Domatul, Atottii oral. Cand auzim waste vorbe, tue vom
nizui spre bine. S citaim dreptatea, ei scipim pe cei asupriti, si ne
nici injurie pentru inpociim si si nu dim, in schimbul binelui,
jurie, ci si ne aliipian de Drannezen prin dragoste, post si lacrimi. Si
ne splm toate ;picatele rboastre in plinset. Si nu ne nuaniin cres'ini

numai cu vorba si tagind ea pgnii. Cici nu triim owe ca piganii,

Ciai and cineva se intalneste
eand creciem hi puterea
cu un clugr, eu un mistret san cu un pore, el se intaarse inapoi; asta
nu inseamni ci esti pigan? Inaemneazi ci urmix. n invturile diavolului, rind nrmim astfel de prejudecgti. Alii cred in 9thrinuturi
cari aunt spre sanitatea eapului. A.stf el diavolul se arati in aceste
obiceiuri j in .altele, indepIrt'ndu-ne de Duannezeu prin tot felul de
uneltiri, ian trampeile si bufonii, cu style si cu Rusalik I). Cici vedem
looalurile de pricere ale poporului asa de ingrim.idite ci nu incape,
spre a ,privi spectacolele nigeocite de diavol, in vreme ce hisericile
Amin goale gi cand vine ceasul clujbett se gisesc putini credinciosi
In biserici. Si de .aceea ne asteapti din partea lui Dumnezeu tot fe.
lul de pletlepse gi dusmanii cad asupra noastri ca pedeapsi pentra
picatele ce avem. Dar si revenim la povestirea noastri.
Cana Iziaslav a fugit cu Vseviad la Kiev si Sviatoslav la, Cernigov, Kiovenii se intoarseri si ei la Kiev, se strinseri in Virg gli trimiceri
spuni principelui: ((UM.; Polovcii au nivilit in tari ;
principe, cal si arme eg ne batem ci ei. Iziaslav nu didu ascultare acestei rugi. Atunci poporul incepu s murmure contra voe1) Rusalii, cf. Romanica, p. 21.

www.dacoromanica.ro

138

vodului Koeniaciko, din vece2) se urca pe colina' gi ajunse in casa

lui Kosniaciko i negisindu-1, s'a oprit in falaz ourrti lui Briacislav,,
zicnd: cHaideti si liberim pe prietenii nogtri din inchisoare.
impirtiri in douil partido: jumtate mease la inchisoare 0 alta
trecu podul 0 se use la palatul principelui. Iziaslav stetea ou dru-.
jina sa in vestibul gi de jos se puseri la cearti cu principele. Cum
principal& privea printFo mica fereastr i drujina aa era cu el bnpreuni, Tuky, fratele lui Ciudin, zise lui Iziaslav: 4Vezi tu, prindind apu.cipe, furia poporului, trimite si pizeasci pe Veleslav.
t'ea a,cestea, cealalti Jumtate din papar se intoreea dela inchisoare,
ale clis' poni ea le desohise. i drujina zise principe/ui: Are el'
fie jiu; trimite s cante pe Vscelav; si-1 atragi prin viclenie lngi
fere,astri, gi si-1 ampare iou sabia. Principele nu voi s a-uzi de
aceasta. Poporul se duse strignd citre inchisoarea lui Vseslav. Iziaslav vizind ac,easta, se refugia din palatul eAu u Vsevlad. Poporul
scoase pe Vseslav din inchisoare la 15 Septemvrie 0-1 agezi in palatul

principelui. Apoi jefui palatul, puse mina pe o imensi cautitate

de aurr, largint, bani i blinuai. Iziaelav fugi la Legii.

In urmi Polovcii jefuiri Rusia. Sviatoelav era la Cernigov.

Pe cnd Polovcii devastan tinuturile Cernigovului, Svianslav
strazu3e o miel drujini 0 se duse in contra lor spre Snovsk 2). Polovcii vizand armata venind se azaezari in linic de btale. Sviatnslav observnd marele lor nuanAr, zise drrujinei sale eSi ne repezim in

contra lor; nui ne este cu putinti sA scip.im de ei. Diduri pinteui

cailor i Sviatoslav iegi invingitor cu 3000 de oa.meni: Polovcii eran
12.000; unii furi ucigh, alii se incoar in Snov 8). Si principtele lor
fu ficut prizonier la 1 Novembre. Astfel Sviatoslav se intoarse victorice in cetatea sa Cernigov.
Vseelav se stabili la Kiev. Dar Dumnzezeu a ficut &tamiz sa se

vazi puterea
cid Iziaslav, dupi ce a sirutat crucea, a fcut
pc Vseslav prizonier. De ao6ea. Dumnezeu a adus pe pigani. Apoi,
In effirgit, d'anta cruce a hotrit: cici in ziva Jnlrii crucii, Vseplay sise, suspinand: 0 cauce afina, filindeA m'am inoreztet in tine,

scapi-mi din aceasti prilpastie. Dumnezeu a aritat deci puterea

cruzcii, ca o invitituri pentru Rusia, ca nimenea pe viitor, dupi ce
a sirutat erueea si nu-gi mai calce jurimintul. Cici daca cineva
calcii, el va fi pedepsit ad jos, iar in viata viitoare el va fi pedepsit
Veoe, adunarea eetitendor liberi
Snovsk un orar In regiunea Cernigovului.
Snov, afluent al Detutei

www.dacoromanica.ro

139

pentru vecinicie. Cici puterea crueii este mares. Prin puterea (ruca".
Dumnezeu ajuti pe prineipi s chtige victoria in rizboihm. Credincioii eari se inarmeazi eu crucea suart Invingtorii dumanilor

lor. Cancela scapi indati din primejdie pe acei cari o chiam.1' ca,
gi drEavolii n'au teaani de ea de cruce. Daci diavoJii ispitesc pe cineva, un Benin a cruel& este de ajuns spre
Vseslav rimase apt luni la Kiev.

goni.

XIV. Rrizboaiele interne (1069).

Anul 6577. Iziaslav merse ou Boleslav in contra 'ni. Vseslav._
Vseslav le iei im.potriva i ajuuse la Belgorad. Calad a sosit noaptea,
asounzandu.-se do Kieveni, se furii dela Belgorod la Polock. A doua

si, vizind poporul c principele a fugit, sla intors la Kiev, ficu

ad o veoe i. tritnitserl dupI Sviatoslav i Vsevlad zicand: stlriu am
ficat cand am alungat pe principele nostru. lata' acum e1 InarmeazI

pe Levi impatriva noastri. Vernifl deci in casa pirintelui voetruDaca' nu vreti aceasta, nu ne rimine de cal si dm foc oettii noastre
i cA plecim. in Grecia. $1 Sviatoslav le sise: 4:Vom trimite duph
frarele nostru i daci vine impatriva voastri cu Leii, pentru ca

vi nimiceasci, vom lua armele impotriva lui i nu vom risa si

distrugi ,cetatea pirintelui noatru. Dala vrea pacen, el vie ou a
micA drujini. Locuitorii Kievului se bucurari. Sviatoslav atunci i
Ysevlad trimiseri la Iziaslav spunindu-i: iVseslav a fugit dinaintea

ta; nu aduce pe Lei la Kiev, fiindci tu nu mai ai dulmani in cetatea aeeasta. Daci insi tu minina in manita ta, daca' distrugi cetatea, si ci ci noi voan plinge dupi cetatea tatilui nostru. Iziaslav
auzind aceasta pArAn armata leeasci i inainti ca Boleslav, neavind pe ranga' el decit putini Levi i trimise inainte pe fiul
Mstislav la Kiev. Mstislav venind a rama si piara' pe aceia dintre
locuitori cari d.a.-duseri drumul lui Vseslav, in numir de apte zesci,

.1 puse si le crepe ochii la ceilalti. Si a pus si mai fie omoriti

nevinovati, ara' si fi ficut niel o eereetare. Cand Iziaslav
ajume in ora', popoa-ul alergi cu umuinA inaintea lui i Kievenii
prianiri pe prineipele lor. Iziaslav s restabili pe tronul sin la 2_
Mai. Si puse pe Lei lin cantonamentea Ii neise inteascums i Boleslav

se intoame la Le i,liv tara sa. Iziaslav transporta' traga pe colina'.

El goal pie Vseslav din Polo& i atabla aci pe lid san Sviatopolk,
dup'l ce a fugit Vseslav.
www.dacoromanica.ro

140
Anal 6578.

Lui Vsevlad iti. se ns' cu un fiu; a fast nuanit Ras-

tislav. In acest an s'a pus temelia bisericii Sfarttdui Mihail in

nstirea lui Vsevlad (la Vydobici) 1) (1070).
LXV. Istoria vrajitorilor
Anul 6579. Polovcii se luptaril

(10711

in junta Ro d lovitului 2) 0. Neja-

tinului. In ae,est an, Vseilav .alungi pe Sviatopolk din Palo& In

acest an Iarapolk invinse pe Veestatv linga Golotlek 3).

In acest timp veni un vrjitor inspirat de diavol. El veni la

Kiev i zise: Mi s'au arialat 5 zei i mi-au grit aa: Spune oameni-

lor: Peste einci ani Dniprul hi va schimba inapoi cured,

trile

hl vox schimba locul, Grecia va lua load Itusiei, Rusia al Greciei

toate Aerate tri i Vor sehimba locul>>. Oamenii simpli orezurI; credincioii risera 1 ziserl: (Diavolul hi bate joe de tine
ca 61 te piarda. i aa s'a i intimplat, clei intr'o naapte el dispIrui f rA ea se Cie ce s'a fricat cu el. Gici diavolii and inhata
pe
om, il due la ru i-i bat joc de el. Ei Il aruncii in prIpastia
dulp ce 1-an invitat eA vorbeasel vorba lor. "Vant cita eiteva
invtAmiinte i fapte de ale diavolului.
Flindei era data' smell in Tara Itostovului, doi vrit-jitori din Taro.

slavl se artar, ziend Noi tim bine ce impedici behugul. Si se

du.seri la Volga i .ajtmgnd inteo pogosta numita pe cele mai
Aceasta impedici mocha grnlui, aceasta a miese femei,
rei, aceea a petelui, ace,esa a blnurilar. Locui:orii le aduser deei
pe sturorile lor, pe mamele lor, pe fetmeile lor. In orbisea lor le tiiari
bratele i le 'nail granl i pettde i blnturile i omoririi astfel multe

femei i le luar averile. Anoi veniri la Beloozero i erau Magi ei

vreo trei sute de persoane. In timpul acesta, se inampl ea loan, fiul
lui Vyatc s vie din partea lui. Sviataslav sA siring impozitele.
Locuitorii din Belaco3ro Ii spusetri cA doi vrjitori amorlser mai
multe fietmei la Volga et ItaSelcsna4) i cii au venit, acum la ei. loan
anti latanci sA vazi ai cuit supteli sunt ei i vizind cA sunt ai principelui su, trimise la cei ce erau en ea,
aDati-ne pe
aceti vrjitori, eei ei aunt supuii principelui men. Dar n'a fast
Lipses2te in cele mal multe ananuscrise.

Rostovtif, ora' in regiunea Rosului, lang Iocalitatea Nejatin.

Golotick, ora g in regiunea Polock.
5eksna, afltterit al Volgei.

www.dacoromanica.ro

141

ascultat, Atunck loan s'a due el inaugi fir arme o serd nrii
ziserri: Nu te duice fir arme, au sa te atace. El porunei atunci
slugilor sale si la armele gi eran. doisprezece la nunifir. i, intalniri pe acegti oameni intfo pidure. Ei s'ai . orancluit in Brae, de
bitaie, spre a i se opune. loan inaiati opre ei ea o secure. Trei dintre acegti oameni inaintari spre Rl, spunan,du-i: tau vezi bine ca
mergi /a moarte. Nu mai inainta. El ordon s loveasca o merge
spre ceilalti. Se repezi spre ei. Unul dintre oceia aavarli asupra lei
*loan o secure. Ioan se feri de secure, lovi pe dugman cu arma sa
micellreasca. Ei fugira ins atunci in pidure i
i porunei
acolo omorira pe preotul care insolia .p Ioan. loan veni in ora'
la Beloozero gi spuse locuitariOar: Daca DIU prim:tell pe vrijitorii

acegtia, n'am ea plec dela voi timp de un an. Locuitorii mersera

atunci
prima' gill odusera la loan. Acesta j intrebi: De ce
ati fcut s pima atatea persoane? Ei rispunseri: Eran pereoane
can impecficau hrana .Faefuldn-i si moar, behugul va veni. Daea
vreai, vom scoate in prezenta ta gran, pegte gi site lucruri. loan le
zise: De sigur voi niini. C6ci. Dumnezeu a creiat pe om din trani; el este format din ease gi viine gi singe gi ahoeva nu e nimio
In el; el nu gtie nliniic, sci numai Dumnezeu singur le gtintor>>.Eii Irma'

zisera: 1$tim noi cum a foot oreiat omul. El Ii intrebi: Cum?

Ei raspunseri: I}urinnezeu se scilda inteo baie; Bind asudat se

ferse cu un mototol de paie, apoi Il arunci din oer pe pimant.

Sabana incepu cearta cu. Dunmezen, cine sa faci un om din acest

mototol de paie. Diavolul rim pe om gi Dunmezen Ii dete un

suflet. De aceea, eand omul moare, corpul sn intia in pi.mant 1
sufletul alu in oer. loan le zise: Voi eunteti flr. indoial in stpanirea demonului. In ce zeu credeti voi? Ei raspunseri: In Antichrist. El zise: Uncle este el? Ei raspunserI: El locuegte in
Iad. loan ii intreb: Cine este acest Z B11 care igi are locagul
Iad? Acolo e locagul
Dumnezeu e in oer, agezat pe
tron inconjurat de ineri cari stau inaintea lui cu team, neputani
ai ae trite la el. A fost aruncat din eeata Ingerir, acela pe care
numiti voi Antieluist, a fost aruncat din cauza put-aril sale gi zace
in Iad pang in ceasul eand Durrinezeu va veni din cer, pentru ca
Inca' uge gi al-1 arunce in focul cel veninic
slujitorii si gi
cu cei cari cred in el. Cat pentru voi, voi aman.doi yeti fi dati chinurilor de mine in oceasta vieat gi veti suferi gi in ceialalta. Ei
rspunsera: Zeii ne apune el tu nu ne poli face nimic. El le ziee:
Zeii vogtri mint mineinogi. Ei rspunaera MA trebuie sI ne duwww.dacoromanica.ro

142

.ccan la Sviatoslav; cat ,despre tine, tu nu ne poli face nimio loan

dete ordin si fie bat* gi s li se emulgi barrba. Dupi ce am fost

bitu# i li s'a smuls barba cu totul, loan i intretbi: Ce v spun
zeii vogtri? Ei rispunser: Si ne prezentim lui Sviatoslav. loan
porunci ea' le bage un c5lug in guri i s-i lege de o ciruti
trimise inaihte intr'o corabie gi el Ii urma. Cand fur la gura Seksnei

Joan Ii intrebi: Ce v spun zeii vogtri. Ei rispunsera: aZeii ne

spun di tu nu ne vei lsa cu viealA. loan le fispunse In aceasta,
zell v'au spus adevXrul. Ei replicar: D ac ne dai d.rumul, mult
bine te va ajunge. Dael nu, vei avea multX supIrare gi mult Tau. El
le rspumase: Daci v. liberez, atunci Duarmezeu an1 va pedepsi;
dacZa voiu face BA pier-4i, el in va rispriti. Si loan zise luntragilor:
fi ucis vr'o rudk?
Este cineva dintre voi eiruia acegti oameni

Ei fspunseri: Mie mi-a ucie pe mama, mie pe sorn-mea, mie o

radix.. El le zise: RAzbunati pe ai vogtai. Ei Ii prinseri, Ii omoriri
spinzu.rail de un stejar gi astfel rgzburnarea lui Dumnezeu ciza
asupra lar, cum o m.eritau. Pe &and loan se intorcea acasi, noaprtea

urmarcare, un ure se acIfirase de stejar, se puse sX le roail cadavrele 111 devora. Astfel perie, pain deanomil ikr, ei cari cunogteau
pentru ceilalli gi nu-1 cunogteau pentru ei ingigi. Cici daci

ar fi gtiut, n'ar fi venit In locul unde au fost pringi. i cind au

atunci
fost arestati, cum au purtut sA spuni: Noi nu vom
Diapiard? Aga este inspirra4ia
cand loan se gndea
-volii nu cunosc gandurile.-oamenilor. Ei dan numai ginduri oaanenilor, fgri sA cunoascI ea nii tainele lar. Singur Du.nmezeu cuinoegte gndurile oamenilor. Diavolii ineX nu grtiu nimic, cAci sunt
ncputinciegi i orbi.
Vom mai apune acum cite ceva d.espre manifestarile lor
despre uneltirile lor. Cam in aceeagi vreane, s'a intimplat ca un Novgorodian sA se cluca in /ara Cisi2iibor i eA piece 1a un valjitor
faca' prevestiri. Acesta, dupi obiceiul *Au, se puse si cheane fpe diavoli in casa sa. Novgorodiranul era ragezart pe prag. Vrijitorul atelea culcat i diavolul il ehinuia. Vrijfe:orul se aidicX gi irise Novgoro-

dianului: aZeii nogtri nu indizaiesc sX ving, fiindel tu ai asupra

un lucru de care ei au frici. El Ii aduse amintecA avea asupra
ea o mum, iegi dar gi o atr' nX in dark' din cask% Atuncri se apucI

si cheme din nou pe diavoli. Diavolii,

if zirseri de ce
a venit? Apoi el intrebI pfei demon: De ceaitufricA de cee,a ce
port asupra mea. El riispunse: Este semnul lui Duannezeu din
scer, de care zeii nogtri au teamI. El 11
Cine aunt zeli
www.dacoromanica.ro

143

votri? Unde triiesc ei? In ind, rispunse el. Ei sunt aragri, intraripati, cu coat% gi se ridic cite odat pink' la ex, aacultn. d de

zeii vogtri, ciici zeii vogtri aunt in cer. Cind veunul dintre voi
anoare, el Il ja in cer, elm" ins unul dintre ai nogtri inoare, noi 11
ducem la zeii nogtri din lawn. Ccj asa se face: picitosii Bunt in
iad, unde Ii asteapti chinuri vecinime; i drepti din contri rmin in

ter si triiese cu
Astfel este puterea d.eanunilor, frum.usetea lor, neputiot lar!
Astfel ei duc lin rtIoire pe oameni, porimcindu-le sa propoviduiascl

vedeni.ile lor cari se arat la cei a elirar credinfi stibegte; el li se

arat unora in somn, ahora in halocanatiuni i fac minuni prin
aceste invtiminte drioesti. i, mai ales, prin femei ii fae ei vriijitoriile lar diabolice. Cci dintru ineepot diavolul pe femee e ispitit,
apoi ea ispati pe brbat i in decursul veacurilor femeile au fer-

mecat m.ult prin vrji, prin venin i prin alte apuegtuai diavolicesti. Dar si bgrbatii necredincioi s-ant .vizitati de diavol, cuan s'a
vizot aieeasta odinioari In tim,pul apostolilar. Era unu1 numit Simon,
care prin virjitorii, rime Si vorbeasel ciinii cu voce de om, gi chiar

el se preticea and bitrin cind tinr. El schimba chiar gi pe din,

dindu-le un chip nou gi aces aceasta prin arta sa neItoare. Jannes

gi Jambres ficuri prin valji minuni in contra lui Moire, dar n'au
putut rezista lui Moise. De asemenea Kunop fieu minuni prin arta
sa diabolic. El mergea chiar pe ap gi fcu gi ahe inijauni, impins
de dean.on pentru nenorocirea sa Ili a celorlalti.

Un vrjitor s'a artat gi in timpul lui Gleb la Novgorod. El

vorbea oamenilor gi cuta s treaci drept un zeu. i, a inelat pe
multi oameni, aproape tot amp', cad epunea: tEu gtiu tot.
blstama legea cregaini, zicind: cVoiu trece peste Volkhov in fata
luanii intregi. i gt foot in own o mare zairivi. Tot" predeau in el
ti vote:a &Ili compare episcop-ul. Epiecopol luii crucea, nibrc odij-

dille preoteti si zise: Cine crede in vrjitar ail se duck' dup eL

Cei ce au credin.t si vie (kph' cruce,. i convoinl s'a impirtit in
doua grupe: Principele Gleb cu drujina ea trecu la episcop gi tot
poporul urm pe vrjitor. i au fost maai turburri prinnie ei. Gleb
luind o secure subt being se dure s giseasei pe vrijitor gi-i spuse:
45tii tu ce se va intimpla mane si .astzi pink- de sear? El zis:
tiu tot>>. i Gleb Ii spuse:
deci ce se va intimpla astizi?
El zise: aVoiu face mari minuni. Gleb scoase securea gi-1 contort.
El czu mort i poporul se im,prgtii. Astfel el pieri, trup i suflet,
fiindel se diduse in puterea diavolului.
www.dacoromanica.ro

144 -Translafiginea sfinfilor Boris i Gleb (1072).

Anul 6580. Sfintii martiri Boris gi G1e1 AU foat strimutati. Se

adunar atuncil fui 1ui Iaroslav, Iziadav, Sviatos1av, Vsevlad. Apoi

metropolitu1 de atunci Gheorghe, episcopii Petre din Pereiaslavl,

Michail din Juriev, Theodoide, egumenul mnstirii Pegtendar, Sofroule, egumenul dela Sfntul Michail, German, egumienul mneguaneni. Fcuri o sirbitoare ji
gif toti
o ceremonie salema-1.X, apoi depuseri pe efinti hateo noui biserici,
fundat de hiaslav care mai exist, i astzi. Mau inti Iziaslav, Sviatoslay, Vsevlad luari pe Boris inteun sieriu de lema gi-1 duser pe
umerii lor. In frunte m.ergeau elugri eari puirtau in mainill'clii.
Dupi ei diaconii ca cdelnieie, apoi preatii, in urmi episcopii ji
metropolitul gi in sauvit principii purtand sacniul. Dupi ce 1-au
adus in noua biserica, cleschieeri sicriul ji biserica se uinplu de un
miros cu hura mireasm. Vizind aceasta, liudari pe Dumnezeu.

Metropolitul fu alpino de groazi, fiindci el n'avea decat putini

credinti in acegti sfinti. El czu cu fata la pmnt, oernd iertare.
Se sirutari moagtele lui Boris ji se depuseri apoi intr'un simia de
*tel. Apoi, a fan luat Gleb din sicriu1 de piatri, a fost pus inteo
enrabie ji 1-au tras cu. fin-dile. Cana ea ajuns la poa-rta bisericii, si-

criul se opri ji nu mai inainti. S'a dat porunci poporu/ui si spuni:

fije-ti
intrar. A fost ingropat la 2 Mai (1072).
Diva ce ea cintat Rturghia, toti fratii m'animal impreuni, fiecare
cu boieriisi, bite mare dragoste. In tim.pul acesta Ciudin era comandamit al Vygegorod ti. Lazar geful hisericii. Apoi se imprigtiar
ji se intoarseri acas.

Discordia dintre fiii lui laroslav (1073).

An.ul 6581. Diavolul atit vrajb intre fiii lui Iaroslav. Cana
aceast vrajbi se isci intre ei, Sviatoslav se uni. cu Vsevlad impotrilva /fui zialiiy. Iziaslav prsi Kievul ji Sviato.s1av cu Vsevlad se
dueerna Kiev: la 22 Martie, ei se linstalarilin pa1atul Berestevojie,
infringnd ordinele tatilui lor. Sviatoslav a fost pricina pleciri fratela/ siu din cauza licomiei sale. El ingle% pe Veevlad, spunindu-i:
tUite Iziaslav uneltegte in contra noastri cu. Vseelav. Daci nu-i o
luin inainte, el ne va goni. i atila astfe1 pe Vsevlad in contra
lui Iziaslav. Iziaslav se duce la Legi cu cofia a, ducand cu ei multe
bogitii. El avea nideijde in bogitiile sale cele mari ji zicea: Am
www.dacoromanica.ro

145

si gisesc acolo o armativ. Totui Leii ii luari totul i-1

Sviiattoslav se stabili la Kiev, gonind pe fratele su, tretand peste
mantle tatilui su, i. mai mult peste celo ale lni Dunmezeu.
este un mare pica si calci poruneile pirintelui tu. Tat aced.

lui Han invadari In tam lui Seth i dupi pat= sute de ani furl
pedepsiti. de Dumnezeu. Cci Evieil se tin de rasa lui Seth, cari
dupi ce au distrus poporul din Canaan, cuceriri motenirea lor i
tara lor. In urmi i Esau calci poruneile tatlui sin i fu omorIt,
cici este ru de a incilca bunurile altuia. Tot in &wet an a fast fundati biserica m8itstiirii Petesilor de egumenul Theadosie i de episcopul Michail, metropolittul din Kiev, Gheorghe fiind attnici In Grecia i domnind la Kiev Sviatoslav.
LXVIII. Moartea lui Theodosie. Panegiricul sau. Istorieul
makastirii Peterdor (1074).

Anul 6582. Theodosie, eg-umenul mnstirii Peterilor a murit.

Vom spune citeva vorbe despre moarrtea sa.

Aoest Theodasie avea obiceiul, cnd venea timpul postului

mare, in seara de Dumineca brinzii, al e5rute pe toti fratii &pi dalin
al-1 invite eum trobuie al potreaci aceani vreme, tru.gindu-se, zi i noapte, j pizindu.-se de gtmduri necurate i de ispitele
demonului. Cci deanonii, zicea el, insufli cilugirilor gandumi i
pofte mite, aprinzindu-le imaginatia i pain aceasta Ii impedici din
rugiciunile lor. Cana astfel de ginduri de abat, trelauie al le' Inlsenmul crucii.
turj
*Doamne lisuge Cbriztoase, Dinnnezeul nostru, ai mill dei noi, amin. In afari de aceasta trebuie si te
abtii de a minca mult: alci biutura. i mncarea peste misurA prod.uc gandurri urrite. j cnd se prod= gindurile
picatul
settle. De aceea, zioea el, cilugirul ca al rezista striduintelor i
diavolilor, trebuie si se pizeaso.i de ldnevire, de somn, indelungat, si fie exact la cintiaile biserioii, la invititura preotilor,
la cetirea. soripturilor i mai presus de toate se =vine. unui
de a avea pe buz,e psaltirea lui David, i a respin.ge prin ei mumelile ce lo hispir deanonul. Dar, inarinte de toate, zioea el, trebuie
dragostea deaproapelui, iar cei tineri &I aseulte de bitrini cu umilinti gi. ou supunere. Cei htrni trebuie si aitbi pentru cei
dragosto i si le {lea invit..turi i. si le fie prin ei inii exempla
de cumpitare, de munci i modestie. Ei trebuiie si invete pe tineri
aa si petreaci postul. Cei, zicea el, Dumnezeu

la
www.dacoromanica.ro

146

ne-a dat patruzeci de zile si ne euritim sufletul nostru. Este c.

dijmi a anului pltit lui Dumnezeu. In adevir inteun an aunt
and lui. Duannezeu .a zecea zi ea
avem postul de patxuzeci de zile. In aeeste zile se euriti
sufletul, apoi, in urmi, el sirbitorette Invierea Domnului se bueuri in Dumnezeu. Timpul piresimilor euriti sufletul oanului.
postul a fost dintru incepu4 mpus lui Ad.aan: el conte In a nn
minca din fructul unui pom. Moise postind patruzeci de zile, se
fcu vrednic 8 primeasci legea pe muntele Sinai, i a vizut slava
lui Dumnezeu. Prin post a niscut mama ea pe Samuel. Postind Nimania Domnului. Pain post Daniel ajunse vrednie
nivitiff
sore, tagzeci. ti einci de zile

de mari minuni i Ilie ptrin post a fost ridie.at in cex la masa rereasci. Brin post cei trei oameni tineri stinseri puterea focului.
Insuti Domnul a postit patruzeci de zile, aritandu-ne astfel timpul postirii. Prin post Apostolic' au distrus Invitimintele diavolului. Prin post pirintii nottri s'au preficur in luminile lumii, lumini cari straucese Inci i dupti moarrea ion; ei ne-an dat exem$ul marilor lucriri ti a unel mari cumpitiii ea Anton cel mare,
ca Euthymie ti Saya j aii pirinti pe eatri no, fralii, Ii imitim..
Vorbind model, el imbrititi pe frati unul dupi altul, sirutindu-i pe
nume, poi jell din ministire neluind deck putin pme. Apoi
intri In petteri, inchise poarta, o acopen i eu pimint ti n'a mai vorbit niminuia. Cana avea nevoie mare de veun lucau indispensabil
spunea eiteva vorbe pe o ferestruici i, numai Simbita i Dumineca; in celelalte zile el triia intr'un post sever ti In rugiciune.
venia la ministire nuana Vineri in ajunul Sfintului
aceaaa este ziva eind se termini pozillul de patruzeci de zille, care
ineepe in prima Luni durpi siptimina Sfintulucii Theodor, ti se termini Vinerea in ajunul Sfautului Lazir. In siptimana Sfinti se
ajuneazi in ciu.stea Patimilor Domnului.
Theodosie veni deci, siruti pe frail dupi obieeiul siu i petxecu eta el Dumineca Floriilor. i calla sosi ziva oca mare a Invieril Domnului, el o celebri sirbitorette dupi obiceiul siu ti ciao
bolnav. El stitu bolnav cinci zile, apoi seacra porunei 81%1 duel in
curter. Fratii Il puseri pe o tare" i4 usen i in (ata biseaicii. El
porunei atunci si fie ehemati tot" fratii; sunari clopotul ti se steinseri cu totii. El le spuse atunei: eirintilar t1 fratilor i fiilor: Iati.
,en vi pirisesc. Dumnezeu mi-a aritat, In ticmpul postului, atone&
rand mi gieeaan in peoarri ert trebuie si pirisesc aceast lume.
Te cine voiti voi s atezati ca egumen In fruntea voastri, pentru ca
www.dacoromanica.ro

147

ei-i clau bineeuvintarea mea?. Ei ii zieeri: Tu egti fatal nostru

al tuturora. Pie cel pe care_tu-1 vei allege va fi pgrintele nostru.
egumenul nostru fi noi ne vom supine ca gi tie. Taal nostru. TheoNepali i alegeti-vi pe cine veti voi, in afarri de
doeche zise
Dei doi frail Nieolae gi Ignat: alegeti dela eel mai bitrin, pink' la
eel mai tinir. Ei se supuseri gi se retraseri opre bisexici. Si dupi
4ce s'au efituit impireuni, ei trimiseri doi frati zicind: Acela pe
43are 11 va allege Dumnezeu i efinta ta rugieiune, pe aeela care-ti
place, pe acela numegte-ni-1. Theodoetie le rispunse: tDaci voi vreti
si paimiti dela mine un egumen, eu va vau da unul, nu dupti Trola
mea, ei dupi porunea lui Dunmezeu. Si le-ta desert/mat pe paeotul
Iacob. Acesta nu le plieuri fratilor i ziSeri: tEl na (ast tuns aei ')
Ciei Iacob venise dela Letet 1) eu fratele siu Paul. Si ei se puseri
11 cum% pie Stefan, servitoral 8) care era atunei eievul lui Theodomie zieind: El a resent auk mina ta, el te-a slujit, da-ni-1 pe el.

'heodosie le zi6e: tEu v'am desemnat pe Iaeob, &pi porunea lui

D-zeu, gi voi1 vreti sA aveti un egumen dupi voia voastri. $i aseultAnd de dorinta lor, le dete pe Stefan ea egumen, gi el bineeuvanti

pe Stefan ziaind: Rule, eu 1i. incitedintez aceasti minas' tire, pizettte-o au grije; pizegte ceca ce eu afli dobinclit. Nu schimba
regulele mnAstirii, ci fi totul dupi legea i regula
Apoi fratia 11 luari, 11 duseri in chiha sa gi-1 agezatri pe
patul siu. A gasea zi el eiza aAu bolnav. Sviatoslav veni si-1 vazi
impreuni cu fiul siu Gleb i clupi ce se agerari lingi el, Theodomie le zise: tEu MA due de pe aceasti fume i eu incredintez omega-

ministire oarotirij tale, in caz ci s'ar ivi vr'o netreguli. Eu dau

titlul de egumen lid Stefan, nu ingidui ea sti i se foci riu. Principe-1e 11 imbritigi, ii fAgAdii si ocroteasci ministirea i-I pirisi. Si,
cnd sosi ziwa a gaptea, Theodosie, devenind din ce in ce mai slab,
vhemi pie St.efan gi pe fratii sAi gi se puse si le vorbeasei cru mode
cuvinte: tDupi plecarea mea din aceasti lume, daci '83n fost plicut
lui Dumnezeu 1 ml va primi, i min:a-Area va incepe el se (lsmite

si se uniple din eie in ce mai mult: atunci si stiti ei Dumnezeu

-m'a primit Daei, &pa' moartea mea, eilugirii i veintiturile vor fi
scizut din ministire. atunei si gtiti el n'am fost plicut inatintea
Jai Dumnezeu. Astfel vorbi el, lar fratii plingeau, ziand: tPirinte,
roagi-te lui Dumnezeu pentru noi, did gtim Duannezeu nu va
N'a fost fAcut IcAlugAr.

Leto, localitate tng fluviul Alta.

CrAstinicul.

www.dacoromanica.ro

148

arunca dala sine lucrarea ta. Preotii petrecura aceasti noapte hin&
el i cnd sosi ziva a opta, a dona Simbata d.upi Pati, la a dona

oarra din zi i dadu sufletul in muinile Domnului, a treia zi din

luna Mai, 'jadea unsprezeoea indicatiune (1074). Fratii il planser% lar Theodosie paruncise ea si fie ingrapat in cripta in catre a
implinit un mare nu.mar de lucri1r. zicind: Ingropati-mi corpul in

timpul noptii. Astfel se gi fcu. Cand sosi seara, fratii luandu.i

carpa 11 depuserg in cripta, gi Il conclusera ad ea inuiturri i cu faclii,
raducind laude Domnuluti nostru Iisus Chzistas.

5tefan administra de ad inainte mangstirea 1 turma binecuvi/Ilota pe care o adunase Theodosie. Agtfel de caluggri strglucesc

in Rusia ea facliile: eran oameni cara stieau unii sa tina un post

sever, altii sa vegheze nedormiti,aJii s se roage in genzinchi,
si posteascg o zi intreagg sau chiar dona zile incontauu, alflj traiau
nurmai cu opa i pme, allii cu zarzavart crud sau fiert. Ei 9e iubeau
intre ei. Cei mal tineri eran smeriti inaintea calor mai bgtrini si un

indaizneau ai vorbeascg in t'ata lar dect cu ~ninfa i supunere.

Cei hgtrni erau
plini de &agoste pentru cei tmai tineri; ei
Ii indreptan si-i mnggiau ca pe copiii loa. iubiti. Dacg vr'un &ate
cadea in gregalg, ei Il mnggeau i imprtgran cu treci sau patru insi
pocginta unuia singur, in mare dragaste: lit de mare era iubirea i
cuanpgtarea care doma& printre ei. Daca vr'un frate iegza din mi-

nastire, se mihneau grozav top, i trimeteau dutpa e/ si-1 aduce"

indirat la mnistire, apoi ai cluecan sa caza in genunchi inaintea
egumenului, il rugaru i primeau din non pe frac cu hucurie in
zugazs' tire. Astfel era dragastea lor, postul lar, cumptarea lor. Volu

aminti printre ei citiva oameni in adevgr minunati.

Cci dintii, preotuil Damian, era eloa de ounipNtat 1i infrinat
ca- n'a gustar decit palme fi api pan la moartea ea. and se aduzca
la manisaire vr'un bolnav de vr'o boalg oarecare, sau vetawi am suferiad de vr'o nenarocire, ventea sa ggseasca pe preafericitul Theodo-

sie; el dedea o,rdin. acestui Damian sa se roage pentru bolnav. Indata lee se spuneau ruggclunile si el era uns ten o anumita alifie,
bolnavul se. tmduia. Odat, pe cind Damian era bolnav, i gata
sa moza, un inger subt chipul lui Theodosie, veni ranga patul san
i-i fgdui impr5tia oerului, ca igsplattt pentru lucrarile sale. Apoi
veini Theodosie cu fra ail i se apzara in jurul Jul. In mijlocul
agoniei sale el privi pa egumen 1 sise: tNu, uita, egumene, ceca ce
mi-al flgIduit asta noapte. Macrele Theodosie pricepu ei el avasese o viziune gi-i zise: tFrate Damiene, ceda ce ti-am figaduit, se
www.dacoromanica.ro

149

va implini. Apoi Damian ii inchise ochii i-i debe sufletul

lui Dumnezeu. Egumenul i fratii inmormantari corIn

pul sin.
Era ad un ah frac, ou nu.mele Icremia catre fbi aducea afminta
de incregtinarea Rusiei. Du.mnezeu Il diluiste cu un dar, acela de a
prezice viitorul. i, cand veden vr'un frate absorbit de gand.urile
sab, 11 lua la o parte i-1 invita cuna si se fereasci de diavol. Daci
veun frate se gandea Sa piriseasci manistirea, candil vedea, se duma

la el, Il ~Ara pentru plamul fan itl M'angla. De cae ori vestea
cuiva, vr'un lucru bun sau jan, vorbele stareiului se implineau tots
deauna.
Era aci i un alt staret cu numele Matheiu. El avoa darul ederii dULJJe. data* cand se gisea in biseaic la locul Sau, ii ridie
ochii i privind pe frati ,cari cantau din ambele pari, vizu un diavol
subt chipul unui Le care purta in haina ea cu eare era imbricat flori
cnu.mito lepok 1) ; el taiecea pe langi fratri, lua floai dela brnl

i le arunca asupra lor. Daca floarea ee ,acita de veunul din fratii

cari cntau, nu rimanea 'n'ah timp i g.andul lui se turbura, i luand
vr'un Iperetext, ieea din biserici, se duma in chilia sa i se culca i
nu se intorcea la biscrici inaint3 de a ea fi isprivit cantirile. Daca
floarea cidea peste vr'un calugar i nm se agita de el, rimanee nemicat, pana ce se granean cantecele utreriei
atunai num.ai, el
pleca In chilla sa.
Eratele vizand laceaste epuse fratilor sii. In urini jata ce vilzu:
De obicaiu cand acest clave/ .asoulta utrenia i d.up ce fratii si Barind se retrigeau in chiliile lor inainte de !aurora, bitranul ielea
obiceiu cel din unni din biserici. Odati dupi ce iei, se aezi si se

-odihneasci subt clopotnit, Sad obilia ea era departe de bieerici.

Atunci vizu el o ceati de oaaneni vesiind dele poar ii ridijt ochii
i vizu un om oare cilirea pe un porc i altii cad mergeau
Staretul intrebi: Un& mergeti voi? ii drama carie era pe porc
rspunee: aMergein eA ciutim pe Mihail. Tolbekovici 2). %reptil ficu

sem.nul cruch i se &se in chilla sa. Cand sosi aurora i dupi ce

da deteptat staretul, alee servitorului
cDu-te i intreabi
daca- Mihall este in chilla se. i i s'a spus: Adineaori, indati dupi
utrenie, el a sirit peste gard. i bitranul spuse vedenia sa legaLepok, dup unii ar fi gui, vscul. dupi allii Arctium lappa, acaiu, ce
se acalli de haine gi de prul animalelor.
Mihail Tolbekovici era un cillugr din aceeagi mgniatire.

www.dacoromanica.ro

150

menului i fratilocr. In tini.pul &cantil staret a murit Theodosie ir

,;.tefan ajunge egumen i d.upi lelan, Nikon, pe eind nc mai talas
acest staret. Odati ciad el era la utretnie, el 'lidia' oeldi voind si se-

uite la eguinenul Nienn i vizu un migar in locul egumeamlui

fnielese ci egumenul incl n.0 se anulase'. Acest bitrin mai avu ialte vedenii de acest fel i muri in ministire la m'in& bittrineIe.
Mai era ac un cilugir numit Isaac. Pe cind trlia inca in luan&
o iegil de laic, el era bogat, cid era negador, niscut la Toropet 1).
El se hotiri si se faca elugAr i ii mpr1 averea, intre s..razi
apoi e use si giseasei pe marele Anton in groti, rugin.du-1 si-1 faci cilugir. Anton il primi, Il imbrki in hain.a eilugdreasci i-i dele num,ele de Isaac; cioi in lume el se numise Cerny-

Deei el se imbrici cu eimara pocinii. Apoi porunei

pere un tap, Ii jupui pielea, apoi o puse peste eim.aa

cum-

i aceasti piale proaspiti se uscti pe el i se incbise in pegteri, intec.

micA chille de pa'ru eoti. Aci, rifa' ineetaxe, se ruga lui Dumnezeu ca
lacrimi in. ochi. Ca hrani toati ziva n'airea dock o bucitici de pkine(duma gi
i nu hea deat puinA apti. Era marele Antonia care

i-a trecea printeo miei ferestruici, unde se putea introduce mina;

astfel i prirmea el hrana. El a faca atomista timp de aVe ami ndiein&

de loe la lamina'. El n,u se eulca nici micar pe enaste, ci dormea pu-

stind pe un sciunag. hitr'o seari, dupi obieeiul siu, se pose in

genumolii, cntind pealmit pini la miezul noptii i cind se obosi,
se aezi pe soaunul sin. Dar cum era ,aozat, stingind lumina, &odati o lumini la fel cu a soarelui, lumiA petera, liict sA orbeaseS
(Wha omului. i doi tineri frumoi ap irucni inaintea lui: ochii lor striluceau ca soarele
Isaac, acesta cate Christos; cazi inaintex

lui i inchini-i-te. El ins nu bigi de seami. ci este opera diavolului,

faca semnul crucii, naintAi se inchini inaintea diavolului ea inaintea lui Christos.
Diavolii, atimci staigari: Isaac tu egti al nostru! FiL Il duein chille, Il pun si cazi i se agezari i tei in jurul lui. Ei umpleau
intrarea In peteri. 5i unid dintre demoni, care luase numele
de Christ, zise:
flautele, tobele i sualele i cintati penrtru ea.
Isaac si inceapi si joace inaintea noastri. i ei ficuri si risune
tele, tobele i sualele il se apucari si-i bata joc de bisrin i dupi ce
1-au obosit Il l'Asao% pe jumitate mort i plecark dupi ce i-au bitut
joc de el. A doua zi, eind se ivi aurora i era ora de mancare, Antom
1) Toropet, un ora g poate In guvern. Pskov.

www.dacoromanica.ro

151

vine dupiobiceiul sau la ce1u1 i zise:tDumnezeu s'a te bineouvinteze,

parinte Isaac! Lar Isaac ramase mut gi surd. 5i Anton zise: 4:Uite ci a
murit. i trimise la mi'nistire si cante pe Theodosie gi pe fratii sai.
dupg ce au deschis intrarea care era zidl patrunseri Inlauntru,
Mara, socotind eil era mort, Ii dusera 14 agezari inaintea pegtetril.
tunci observara' ea era IncA in vieatg. i egumenulTheodosie zise: Asta
fapta diavolului. 51-1 puserg pe un pat gi. Anton il ingriji. In vremea aceasta, Iziaslav reveni din tara Legilor. El era suparat pe A,nton,
din cauza lui Vseed.av. i Sviiatoslav in timpul noptil puse al4 dual pe

Anton la Cernigov. Anton vine la Carnigov gi colina Boldiny 1) 'a

placa, scobi o peterg gi se stabili in ea. Mingstirea Malcii Dotmnului
de pe colina d.ela Boldiny, mai exista inca gi astazi. Theodosie aflind
c Anton a plecat la Cernigov, veni 1 insugi cu fratii sAi, lua
ingrili: ea era aga de alibit de cap
Isaac, 11 pude in chilla sa
1 de sutil.% ca nu putea niel si se intoarog, nici di se ridice, flici si
se ageze pe scaun, ci era culcat pe o parte, gi fle,ea subt el; urina
1 exerementele sale ricura viermi suht riniEle sale. Theodosie cu propriele-i mivJi il spala
imbrica. El 11 Ingriji timp de doi ani.
sru minunat gi miraoulos, el a rimas acegti doi armi fara si guste niel
pine niti apg gi nid mm fel de hrani, niel un (el de frutcri. 5h nuvorbea
niel o vorlril, ci ramase &fi ani sund gi m'u& Theodosie se ruga pientra

el i cites asupra lui rugciuni ziva gi noaptea. lin sfirgt, in anul

al treilea incepu ea vorbesca, sA auza, sa se tie pe picioarele sale,
ea un copil, j sA mearga. Dar la bisetrica nu se ducea. Trebuia ea
sil-1 mine Cu ciJagi l'au invatat putin cite puttin gi in sfirgit a apuoat
sa mearga in sufragerie, unde il agezau la o parte, punanidu-i babas

piinea. El nu o lua dect daca i-o ounea in mina. Theodosie zise

atunci: tPuneti piinea inaintea lui gi nu i-o mai puneti in mina;
si mame el inatib>. A stat o saptrnaing intreaga nemincat. Incetvl

cu incetul observa ca arel paine gi o Mina. Astfel Theodosie 1-a

segpat din cursele diavolului. 51 Isaac capita euraj gi tri intr'o
severa cumpatare. Cind Theodosie a muriit gi Itefan i-a luat locul,
Isaac zise: Tu
ingelar, diavole, iota cind mA gaseam in chilla
Mea singurartieg. Acum nu mal vreau &a ma mall inchiz in petera mea
ci vreau si te birru.eso ducindu-mi la mangstire. 51 baraca o oainage

de parainta gi deasupra ei artmdi o haina groasa

se lapuci
faca lucran i de nehun: ajuta pe buatari, ferbea mancarea elugirilor, mierra la utrenie inaintea tutu,ror fratilor gi. 'latea grav gi ne1) Bokliny, colini Eingi Cernigov,

www.dacoromanica.ro

152

migcat. Cind venea lama i erau geruri piad. el nu avea dedil opinci
giurite aa ci picioaxele sale inghetate mergeau pe piatr i rau-i
mica picioarele prin ce nu se sfnea eantecul utreniei. Dupi utre-

nie se duma la buatirie, pregitea focal, apa i lemurle i in urral

numuiri. veneau ceilalti frati bucitari. Un anumit frate bacitar, numit de asemenea i el Isaac, spuse rAzarld lui Isaac: 4cVezi, uite colo
un corb negra, du-te i pricaded. El sz inchini inaintea lui, se duse
sA prinz. corbul i-1 .aduse In falla tuturor bucatarilor: ei se ingroziri i sp118eTi aceana egumenului 1 celorlalti frati. }Mili incepua
cinstesasc, dar el, nreglorind glor:u omeneasci, se puse si faci
nebunii i sA joace l'esta cand egumenului, cand fratilor, cncl
aga cii uneori manca i bitaie. 5i se puse si alerge pri.n Jume,
ficaud e nebunul. Apoi se stabili in cripta unde triase Anton (ciici

Anton murise). 5i el intrunee pe llingi sine t:neri gi-i imbrica

haina monacal, ceea ce Ii aclueca hitaie cnd din partea egamenului

Nikon cind din partea pirintilor acostar bieti. El indura finte acestea, gafen:m bati, goliciune gi frig ziva i noaptea. Intr'o noapte
aprinse o 844 in camera ceta miel din cripti. Soba incilzit care era
veche, crepi i flacira iei prin crepituri. Neavind cu ce si stingI
focal, igi puse picioarele goale pe flarcial, lsi acolo pini se strinse
flaca.= i in urrni iegi. Se mai povestesc despre el inca' multe lucrad,
al arar maator eu insumi am fost cite odati. Astfel birui el puterik
diavolului, ea pe nite multe. El n'avea riei o frici de grozivide
gik de artrile locr, edel ohicim.uia si zis: aVoi m'ati ingelat odati
In peteril, fiirulci atunci nu cunogteam cinvele vorastre gi raetatea voastr, acum tusa, cilla am peniru mine pe Docinnul lisas
Chrigtos gi pe Dumnezeul m.eu rugiciamile lui Theodosie, pirintele
nostru, nidijducoc si vi inving in numele lui Christ. CAd adeseori
diavolii 11 persecutau gi-i ziceau: tau egti al nostrul Tu te-ai inchinat stipanului nostru gi noui. El rispundea: 4rStpinul vostru e
Antichrist, i voi, voi stukteti draci. Si ficea pe fata sa semnul cru.cii
gi ei dispireau; alte ori ei venera lingi el noaptea, speriindu-1 prias.

vedenii, ficandul si vazi o ceati mame eu ave i lopeti. Ei ziceau:

acSi facem si se surpe aceasti pegteri i
ingropim ad. Alta
ziceau: tScapile, Isaac, ei vor si te ingroape. El le raspundea:
<Madi vol ati fi oameni, voi a veni in ziva mare; dar voi maltea
intunerec, voi veniti In intunerec, gi intundicul vA cuprirde din
nou. El noca cruce gi ei dispireau. Alti dati ei Il ingrozeau subt
chipul unui urs; alte ori aubt cel al imei fiare silbatioe sau a umd
liou, sau a unui garpe, gi veneau tirindu-se spre el. Alteori se prefri.

www.dacoromanica.ro

ceau in broate, pacreci sau reptile. Totue nu puteiau si-1 far:11 nimio. i
Ii zieeau: cIssac, tu ne-ai ?Laving. Intr'o zi le rgspunse: cVoi m'ati in-

vins altdatg subt forma lui Christ i a ingerir de oaai voi nu sunteti vcrednicri i acum voi v argtati sub forma voastrg adevgratg: fiare
sglbatice, dobitoace, gerpi, reptile, iar ouam sunteti, write i respiuggtoare la vedere. si atunei ei dispgrucrg i din west timp nu-1
mai ispitirg. Cum spunea el insui: cEu am purtat aceastg lupta timp

rliaseg o vieatg nlaj austerg, piatrand abstinenta, postul i veghia. Trgind astfel el ajimse la capitul
zilelor sale. Cgzu bolnav in petera ea. 11 duserg bolnav la mingstire;
a opta zi adormi in Domnul. Egumenul loan i fratii si 11 puseri
lui
in ooriug i-1 inmarmintarg. Astfel erau
i
se
magi
lui
Dum.Theodosie. Dupg moarte ej strgluceso ca fgcliile

de trei ad. In urmg se aputae

nezeu pentru frapi lor cari aunt ad. i pentra fratii laici i pentru
binetficgtorii mngstirii. i fratii due i tagazi o viali piing de virtuti, trgind in conum, in cinteoe, ruggciune i supunere, in cinstea
lui Du.mnezeu atot puternieul, ocrotili de rugiciunile lui Theodosie,
a cgrui &Ante s fie in vecii vecilocr, amin.
LXIX. Spill germatti la Sviatoslav (1075).

Anul 6583. Biserica mngstirii Pegterilor a fost continuat de

egumenul 5-tefan pe temeliile de mai hackle; cai temeliile erau puse

de Theodosie i ea a fast reluatg pe aceleai vintelii de *fan,

terminattil du.pA trei ad, la 11 Iulie. In acest an soseoc soli Ger.maniei la Sviatoslav. Sviatoslav le arata cu mndrie boggiiile sale.;
vgzand aceastg masg nenumgreg de aur, ar.gint gj pavoloci, ei ziserg:
aToate aoesben nu slujesc la nimio; sunt lucrari moarte, oamenii voiniei valoreazg mai mult; cci oamenii taunt cei cami procual toate
aceste bogii i incg 1 mai maxi. Tot astfel Ezechias, iegele
ac laudg inaintea solilor regelui Assyriei i toate acele bogglia an
fost dine la Bcbylon. De asemenea, dupg moartea lui Sviatoelav toate
.aceste lumuri furg imprgtiate in toate pgrtileL
A.nu1 6584. Vladimir, fiul lui Vsevlad i Oleg, fiul lui Sviatoclay, nverserg sg de.a ajutoz Legilor in contra Gehilor. In ae,est an
muri Sviatoslav, fiul lui Iarodav, la 27 Deoemvrie, fgeindu-i opera/le de un ulcer i 11 inmormintarg la Ceanigov in biserica
tuitorului. Dupg el Vsevlad se urcg pe tren la 1 Ianuarie I In acest

www.dacoromanica.ro

154

an se niscu lui Vladimir un fiu Mstislav, nepotul lui Vsevladl

(1076).1).
Anul 6585. Iziaslav declar rizboiu fiind in a1ian Cu Leii.
Vsevlad morse contra lui. Boris se stabili la Cernigov, a patra zi din

luna Mai; el domni opt zile aci i fugi la Tmutorakan la Rom.an;

Vsevlad morse icontra fratelui su Iziaslav in Volhynia i ineheiaril
pace. i Iziaslav vezzi s se stabilease la Kiev la 15 IuBe. Oleg, fiul
Aui Sviatoslav, era aitunei la Veevlad, la Ceamigov (1077)..
LXX.

Raboiul in contra Polovcilor.

Moartea luj

Izia.slav (1078).

Anul 6586. Oleg, fiul lui Sviatoslav, se refugi la Tmutorakan,,

lugind de Vsevlad, la 10 luna lui April. In area an Gileb, fiul lui

Sviatoslav, fu omarit la Zavolocie. Glev era mike fatil de graci,
binevoitor fati de strini. zelos fati de biserici, aprins in credinta
ea, plcut i frumos la vedere. I-au ingropat corpul la Cernigov in
dosul bisericii Mantuitorului, la 23 Iulie. Pe cand Sviatopolk, fiul
lui Iziaslav, domni in locul su la Novgorod, in. Iaropolk la Vyego-

rod i Vladimir la Smolensk, Oleg i Boris aduser pe pgani in

contra firii ruseti e se duser in contra lui Vseivlad eu Poloycii.
Vsevlad ponni in contralor la Solip. 2) i Polovcii batur pie Rui

un mare numr dintre ei fu.r5 omoriti in aceast hapt. Periai aci

kan Jiroslavici i Tuky, fratele lui Ciindin, Pozei gi muli1 aJii, la
25 August. Oleg i Boris ing intrari in Cernigov ea birui:ori i ("Acura

malt ru. Rusiei, virsand sange cretinesc, singe pe care Ehminezeu il va rsImma asupau lor: cd ei vor rspunde de moartea sufletelor cregitine. Vsevlad se duse s aseasca pe fratele su Iziaslav la.
Kiev: se imbrtiari i ezuril impreuna i Vsevlad povesti tot ce se
petrecuse. Iziaslav Ii zise: Fiarte, nu te supra!
vzut ce mi s'a.
intinxplat? La ino3put, nu m'au gonit? Nu mi-au jefuit Emerge?
a doua oar, dei n'azn fcut nci un ru, nu m'ati alungat, voi, fratii

zrzei? N'ani rtcit ea un surghiunit in Li strine? Mi s'au luat

bunurile mele, dei n'am flout nicci un eru. Astzi, frate, s nu ne
intristm! Daci trebuie s avean vr'o motenire din tiara rusease:4,
noi vom avea-o impreun; clack' voan trebui s o perdem, o vom
perde impreung. Imi voiu expune vieata pentru. tine El mangaia
pe Vsevlad cu aceste cuvinte i porunci numai decit s-i string&
1) Acest pasagiu nu se gseste in toste manuscrisele i nici in traducerea lui Trautmann.
2) Soji;a, un pirtm, in ;ara Radimicilor.

www.dacoromanica.ro

155

luptatorii dela mi mai tineri pang la cei mai hitrani. i Iziaslavmerse cu fiul su Iaropolk 6 Vsevlad cu Vladimir, fiul eu, gi se dusera in contra Cernigovatm gi locuitorii din aoeast5 cetate f;
sera in infiWiturile loe. Oleg it:ma gi Baria tau, erau in aceast oetate.
Locuitorii nedeschizand-o, asediatorii inaintari spre cetate. Vladimir

inaint spre poarta orientali, cuprinse poarta dinspre partea dela

Stwijen 1), ocup5 partea exterioar a cetitii

dete foo. Popowul se

refugia in interiarul onagului. Iziaslav gi Vsedad afland c Oleggi Boris se indreaptil impotriva lor, le-au luat inainte gi iegiri din
cetato in contra lui 01eg. Oleg zise lui Boris: oxSX nu mergem impo-

triva lor, Oici nu suntem in stare ai tinemlpiept la pa tru pnincipi;

dar al trimitem soli la unchii nogtri. Boris Ii zise: aVezi cum ount
eu de preeitit, le voiu rezista la tolio>. i el se mandrea Uri sX gtie
oti Dumnezeu este impotriva celor ingamfait gi dl iubegte pe oei
pentru ca eel puternic sa nu se mai fileascri nu puterea sa.
MerserI dei unii impotriva ce1orla10 gi se intalniei langX un. sat
In campia dela Nejarta2). Gaud cele douX armate ajunser fati In fati,

s'a dat o lupti cranceni. Mai inaiu fu omarit Boris, fiul lui Viaceslay, acela care se ingamfase alta. Iziaslav as gsea in mijlocul
fanteriei. Deodata Ins un soldat se repezi
cu o laude In
spate; astfel pleri Iziaslav, fjul lui. Iaroslav. i cuan lupta continua,
Oleg fugi ou o mici drujing gi de abia puta sAEta refuglezo la Tmutorakan. Principele Iziadlav fu ucis la 3 Oeomvaie. Corpul i 1-au
ridicat gi a fast dus pe o c,orabie a fost depus in fna Gorodetnlui a) . Toati oetatea Kievului iegj inainte,a lui, se puse carpul lui pie

un catafalc, prectii gi clugrii Il conduseal in cetate cu canteoe

cantecele nu se puteau auzi in mijlocul plansetelor gi gemetelor, old
tot oragul Kiev Il deplangea. Iaropolk mergea ndivtul lui plangand impreunk- cu toatX drujina
tat, tu n'ai teat fAr suferinte in aceada lame. Tu ai suferit multe ociiri din partea poporului tAu gi a fratilor tAl gi jatA eA ai Omit Tu ai murit, nu de mana
fratelui tAu, ci expunandull viata pentra fratele tXu>>. Ii duseri carpul in biserioa Maicii Domnului, uncle fu depus inteun sicrin demarmora. Iziaslav avea o infiligare fru.moasX, era mane de staturir
moravuxi blande. El ura nedreptatea gi clu.bea justi.tia. El era
lipsit de viclenie gi de preficitorie, era binevoitor i. nu dede;
In achimbul flultni. La cate excese nu s'au dat locuitorii din Kiev
1) Strijen, un rilu Rugg. Cernigov.
2). Nejata, un sat nu departe de Cernigov.

3) Gorodet, e o looalitate Hag Kiev. Cuvintul este un diminutiv al luiGorod, grad. De ad vine gi numele de Gratz=Gradacz, loe indirit..

www.dacoromanica.ro

156

in contra lui! Ei il goniri, ii jefuiri casa mi totumi pentra rin el nu-i

risprirti cu ru Daci cineva v epune: tAcest ciliu a filout sii 'Atari
acei cari liberari pe 'Wesley din inchisoare: nu este el care a ricut
aceasta, ei fiul siu. Apoi oei doi frali ai Si Il goniri mi el se dusk
cla ad in exil, in tari stirinA. COnd insi a foot restabilit pe tron
cnd Veevlad invins veni la el, el nu-i opuse: cCOte role nu in'ai
fiicut s fader?. El nu-1 rsplti pentru riu Cu ru,
repus pe trozicandu-i: 4Frate1 tu mi-a arita dragostea ta; tu
nul meu mi m'ai recunosout ca mai bitrOn; eu voiu uita bueuroa
viochia ta nedreprate, tu egti fraitele meta, eu sunt al tau mi-mi voiu
expune vi.eata pentru tine. 5i aga a mi amt. El rf a opus: Ce riu
mi-ai ficut! mi acum IIi voiu face mi ea la randul men. El nu zise:
tAceasta nu mi privelle. Ci el impirtimi intristarea fratelui su, mi-i
arati o mare dragoste, implinind vorbele apostolului: aMingaiati
pe eel in:ristati. In adevir, daei el a comis vr'o gnemali in aceasti

lume, ea Ii va fi iertati. Cici el si-a pierdut viata pentru fratele

gin, nu Fenian ca si aibi mai multi putere, eau mai multi were, ci
pent= a repara rid ere s'a fient fratelui siu. El este dintre aceia,
de card Domnul a zis: acJertfiti-vi viata peartru cea a prietenilor gomtri. Solomon a zis: aratii In nenorooire se ,ajuti unul pe 11110, ciei
iubirea este mai tare d.ecit once. De asemenea, loan a opus: 1Dumnezeu este iubire. Cine triiegte in iubire, triiemte in Duannezeu mi
Dumnezeu triiemte in el. Iubirea ne-a ficut s dobOndim momtenirea
sa in zuna judecitii g't no face si fim aci jos aratfel ca Dumnezeu la-

me. In iu.bire nu este teami. Adevireta iubire inlittur; teama, eici

teama aduce chin. Cel ce are teami nu este desiVirmit in iubire.
Da;e14eiineva apune: cEu iubese pe Duannezeu, dar '11.50e per fratele

este un minoinos. Cini eel care nu iubemte pe fratele siu pe

care 11 vede, cum ar putea si iubeasei pe Dumnezen pe care nu-1
-vede? Ereste acela care ne-a spus: cCel ce iubemte pe Dumnezeu iabemte pe frariele situ. Oka total se desivOrmemte prin iubire. Chiar
picatele se mterg. Din iubire Du.mnezeu ea scoborit pe 'Amain g a
fost ristignit pentru noi picitomii. El a luat ploatele noastre mi a
fost ristignit pe cruce e ne-a diruit emcee sa gpre a ne ajuta si a ne
apira impotriva utrii diavolului. Prin iabire mucenicii mi-au virsat
sOngele lor, prin iubriine acest principe mi-a virsat pe al eau, pentru
fratele eu, implinind. porunea Domnului.
Inceputn1 domniei lui Vsevlad la Kiev. Vsevlad se stabili la
Kiev pe tronul tatilni su mi al fratelui siu donmi peste intreaga
'Mule. El stabili pe fiel siu Vladimir la Cemigov gi Iaropolk la Via421imir dandu-i pe deaeupra Turovul.

www.dacoromanica.ro

157

LXXI. Rilzboaiele civile. Moartea lui Iziaslav (1079--1080).

Anul 6587. Ramal' veni cu Polovcii la fluviul Voin 1). Vsevlad

se stabili la Pereiaslavl i ficu pace cu Polovvii i Roman se intoarse
inapoi Cu Poloveii i Polovcii il uciseri la 2 August. $i rimgitele
acestui fin al la Sviatoslav, nepotul lui Iaroslav, zac in aceste
turi. Chazacrii prinserg pe Oleg 1-1 duseri pe mare la Constantinopol. Vsevlad %mg pe Ratibor ca posadnic la Tmutorakan (1079).
Anul 6588. Torcii din Pereiaslavl intrarg in Rusia. Vsevlad tri-

mise in contra lor pe fiul 8ia Vladimir. Vladimir mema in contra

lor i-i invinse (1080).
Anul 6589. David, fin/. lui Igor, fugi cu Volodar, fiul lui Ros-

tislav la 18 Maiu. Ei venia la Tmutorakan, prinserg pe Ratibor 1

se stabilirg la Tmutorakan (1081).
Anul 6590. Osen, principele Polovcikr, muri (1682).
Anul 6591. 011eg vine din Grecia la Tmatorakan, prime pe
Davil i Volodar, fiul lui Rostielav, i se stabili la Tmunarakan El
fact./ s piar Chazanii cari puseseri la cale moartea fratelui sAu i
se declara chiar in contra lui i dete drumul lui David i Volodar (1083).
A.uul 6592. Iaropolk veni la Vsevlad la Pati. In acest tbnp cei
d.oi fii ai lui Rostislav fagirg dela Iarropolk, apoi se intoarseri 1.1-1
gonirg. Vsevlad trimise pe fiul sin Vladimir, care alungi pe fili lui
Rostislav i stabili pe Iaronolk la Vladimir. In acest an David prinse
pe Greci in Oleia 1) i le lui toati ~arca. Vsevlad trimise al-1
cante, il ficu si vie la el i-i dete Dorogobujul 2) (1084).
Anul 6593. /aropalk voi ci mearg in contra lui Vsev/ad, dand
aseultare unor ru sfituitori. Vsevlad afland despre ac.easta, trimise
In contra Lui pe fiul sin Vladimir; Iaropolk lisa pe mama ea i drujina aa la Luck 8) g fugi la Lei. Vladimir veni la Luck i locuitorii
acestei ectili se preclara. Vladimir sliabiII artunci pe David la Vladimir in locul lui laropolk, lui pe mama sa, femeia sa i drujina ea
la Kiev
lui avenas (1085).
Anul 6594. [Vsevlad puse temelie bisericii Sfantului Andmi. a
Prea elantului merropolit Ivan. Lingl aceasti 'lisonjea zidi o niki:1sYoin, fluviu in reginnea Pereiaslavlulni.
1) 01e0,a, oras Urna Dniprn, azi Olegky.
Doro gobujul, oras in Volynia.
Luck, ora g in Volynia.

www.dacoromanica.ro

158

/ire, unde fiiioa sa se film calugariti. Ea Eie numea Ianka. Ea strnse

mai multe calugarite

tri au ele 4110' regulele monahale

(1086)] 1).

LXXII. Diferite evenimente (1087-1088).

Iaropolk se intoarse dela Lei i incheirt pache ou

Vladimir se 1ntoarse la Gernigov tl laropolk se stabili la Vladimir.
Cateva zile in urm el se d.use la Zvenigorod 2) Inatinte de a ajunge
In eetate, el fu =is de un ticalos numit Neradet, care fusese inspiaat
de diavo/ 1 sfatuit de 4:mm4mi ri. Principele Iaropolk Aetna atezat
In trksura ea, Neradet care era lei-damn ucise cu o lovitual de sable,
la 22 Noembre. Iaropolk se ridicrt, amuck' departe sabia i striga eu
vac** pruternica: Ah, mizerabile, tu m'ai omorit. Ticlosuil Nerade;
se refugia la Prem.ysl la Rurik. Servitorii lui Iaropolk, Radko, Von-

kina ql znai multi altii 11 pusera pe un cal inaintea lor i-1 duseril
la Vladimir i de aci la Kiev. Dreptcredinciosul principe Vsevlad
ieqi inainte cu fNii si Vladimir i Roadslaw, ti. toti hoierij i prate
fericitul metrepolit Ioan, eu cklugarii i icu preotli ti eu loi locuitorii din Kiev, 11 deplansera i-1 Insotira cu psalmi i einteoe pan la
mn'astirea Sfn.tului Dumitru. Ii lama carpul i-1 arzara ca onoruri intr'un cowing de marinora in biserioa Sfntului Apostal Petra
pe care el insui ineepuse sa o zideaseil, la 5 Deoembrie.
El suferise mult, dei nevinovat, fusese gonit de fratii
despoist, In d'artlit nitwit de o m'ina criminal, el inerita in
adevar paoea i repausul weirdo. C.aci west prea fericit prinuipe
Iaropolk era blind i modest. El iube4a pe fralid. s.i i pe saracik, pla-

tea din averea sa dijmra fincare an pentru fericea Maica a Domnului i se ruga mereu zicand.: cDoamne Iisuse Christoase, primete
-rugaciunea mom, druetteomi o moarte ea icea pe care fratil mei Boris

i Gleb an primit-o de o 'liana straina. O deck' a putea si-mi spa

toate panagiele mete In sangele meu i sa soap de delextriclunea acestei

lumi plink' de turbutrari 1 de eurede diavolului. Domnul in bunatatea ea n'a respins de loe aoeste zugaciuni. El 1-a flout parta al
aceeitor bununi, pe cari niel un ochiu, nu le-a vazut, pe earl niei o
urechia mi lea auzit i pe cari Duirmezen le-a pregatit pentru aceda
eari il iubeee.
4) Acest pasagiu nu este in toate manuscrisele gi niel In traducerea
Trautmann.

1) Zvenigorod. ora' limgI Nistru, circ. Tarnopol.

www.dacoromanica.ro

159

Anul 6595. [In. acest an Vsevlad se duse la Premysl] 1).

An,u1 6596. Biserica Sfantului Michail din minis' tirea lui Vse-vlad, fu timositi de metropolitul loan gi episcopii Luca gi hola e

Ivan. In aoest moment Lazir era egomen al acestei ministiri. In

acest an Sviatopolk varied. Novgorodul i mease s domneasci la Turov. In acest an mu,ri Nikon egumenul ministirii Pegterilor. In aced
an Bulgarii cu,prinseri Mutromul (1088).

Di/ente evenimente (1088-1090).

Anul 6597. Biserica Maiicii Domnului, din ministirea Pegterilor,

a lui Theodosie, a foot tirnoeliti de metropolitul loan N. de Lu.ca,

epi000p din Belgarod, de Isaia, episoop de Rostov g' de Ivan, episcop

de Cernigov gi de Anton egumen in Juriev, subt domnia prea evlavioeului principe Vsevlad, domn peste tara ruseasei, gi a filler si
Vladimir gi Rostiilav, voevodul a o mie de oameni din Kiev flied
Jan gi loan egumen. In acest an 311111i loan, metropolitul. loan era
.ounosoktor in c4i i Iiwturi, indurItor ou sracii i viduvele,
prietenos pentru cei bogati ca gi pentru cei siraci, smerit gi blind,
bun orator, folosindu-se bine de artile sfinte spre a aningiia pe
oei in intristare. Unul ea el 1111 s'a mai vizut inaintea sa in Rusia;
gi nu se va mai veden in urmi. In aoest an Ianka se duse in Greda;
ea era iba lui Vsevlad, de care s'a wait mai sus.
Anul 6598. Ianka aduse ea sine pe Meeropollitul loan, un eunue;
_poporul viz8ndu4 zicea: tIati un mart ne-a soeit! El m,ai irai be&

un an i muri. Era un om. Uri instructie, dar simplu gi Amer. In

acest an s'a timosit bieerica Sfintului Michail dela Pereiaslavl de
Ephrem metropolitul acestei biserici pe cane el insugi a zidit-o
.care era foarte mare. El a impodobit-o cu podoabe bogate: o miri
e infrumuseti in difeaite chipuri gi a diruit-o ou vaze bisericegti.
Attest Ephrean in aoegti ani ridici mai male edition, termini biserioa
Sfintului Mihail, fundi o biserici la poarta cettil in cinstea Stintului anuoenic Theodor, apoi o alta in cinstea eliartului Andrei, lingii
poarta aragului gi zidi bid de piatil, ceeace nu s'a mai vizut in Rusia, o imprejmuire de piatri in jurul bisericii Sfintului gi intrunns-setil oragul Pereaslavlului cu edificii biserioegti gi ate edificii.
1) Lipseote din unele manuscrise pi din traducerea lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro

160

LXXIV. Descoperirea relicviilor sfetritu4ui Theodosie (1091).

Anul 6599. Eguinenul i c1ugrii inur consfltuire ziethid:

gNu e bine ca printele nostru Theodosie s zacg in afail de mgnag. tire i die biserici; ctici l este aoela.care a pus temelie bisericii
i a adunat pe ciluglri. Dupa ce au tinut sfat, poruncirti al se pregateasci un loo, urde sAtre depung oasele sale. Trei zile inainte de
Adormirea Maicii Domnului, egumenul &to ordin sA se gape
acolo nude zac triimgitele pilmnteitti ale pgrintelui nostru Theodo-

sie, i, eu, pIcitosul, am fog, din ordinul sau, primal martor, la

aceea ce am el vi spun; eu nu numai 1-am auzit spunind, cii chiar
Pu insumi 'am adus-o la indeplinire. Egumenul veni s5 mg ilseascl
i-mi zise: Halda in petera lui Theodosiez. Eu mersei eunci cu
egumenul i nimenea nu stiea nimba despre aceasta. Privirgm unde
trebuia ea se sape i inseumargm locul unde trebula fig se gape, line'.
intraire. Atunci egumenul 1mb zise: fNu apune a,ceasta la nimenea

dintre frati; ea nimeni el nu grtie nimic, dar la pe cine vreati ca

eI te ajute. In ziva aceea am pregItit gape pearlia sgpat: i Marti
seara la crepuscul, am lira cu mine doi frati fgr ca al tie cineva
oeva, ne dusergm la peterg i incepurm al sgpgm, flupg ce eu am
clntat psalmii Dupice m'am obosit, am pus ga gape un alt frate
am sIpat pini la mie,zul noppi. Ne-am obositt i n'am ggsit nimic
i am inceput a Ina- suplra, temandu-ne a fi slpat algturea. Am pus
din non mina pe sap i m'am pus al sap cu nIdejde, in vreme ce
tovailul meu se odilmea inaintea criptei j imi sise: eSung clop.
tul. In awe moment am dat de relicviile lui Theodosie; i alud
acela imi spuse: Sung. clopotul, eu Ii raspunsei: Ea am ajuma /a
case. Dar cind le-am atins, m'a cuprins fries i am inceput al strig:
gDoarnne, ai mill de mine. In west moment edeau pe scaunele lor
in mingstire doi frati. Ei privetau apile eript spionind momentul
cind egumenul i citiva frati ar duce in secret relicviile. In momentul and clorpotul incepu el same, ei amincloh vgzurg trei coloane
niste curcubee stillu.citoare cari veneau el. se aeze pe biserica unde
Theodosie trebui,a al fie inmormntat. In acelagi timp, stefan care a
fast in urml egumen IA care pe vremea aceea era episcop, vgzu dela
mlngsrtirea sa peste amp o mare luming deasupra caiptei. El crezu
el atunci 11 transportam pe Theodosie, cgci aceasta Ii se comunicase In ziva precedentg. i fiinclel s'a su,pgrat el s'a transportat
el, se urea' pe un cal i alergl in gralig, lugnd en el pe Clement, pe
care 11 aezafte ca egtnnen dupg el i amndoi mergnd ',hurl o mare

www.dacoromanica.ro

161

strlucire i,taprapiindu-se, vzar muitil lumin deasupra criptei

riind au ajuns la peter, nu mai vzur nimic i intrar in criptil,
wide noi eram aezati 1n acose owe. Dufp ce le-am d.esgropat
trimisei el spun eguraenului: Vino, s le ridicm>>. Egumenul veni
fin doi fnati a &E. Am. mrit groapa; ne-am ecoborit i am vizut.
Membrele ine nu se deefcueer i prul su era incl in
cap. Au lost strnse inteo manta, i au fost &cease din peter. A
doua zi se adunar episeopii Ephrean din Parelaslavl, t.efan din

Vladimir, Ivan din Cernigov, Marin din Juriev 1 egumenii dela

toaste m'xistirile 1 elugrii lor i cu oredincioi; luar rmhitele
lui Theodosie cu fmie i cu luantmri i le-au depus in biserie,

auk arcada din dreapta, Joi la 14 August, la ora unu din zi, in al
patnusprezecelea an aiindicatiunii. i s'a prmmit aceasti si srbtorete.

lar acuan volt' spune in cleva cuvinte cum s'a implinit o prezicere a lui Theodostie. In timipul cand tria i, fiitnd egumen, pistorea

twine de clugrti pe care Dumnezeu Ii o incredinpase avea grije

de sufletele nu numati ale clugrilor, dar 1. de ale laicilor, vcghnd

la mantutirea br i m.aci ales la mntuirea fiilor ali duhovnicel

mingiind ori mustrnd pe cei cart veneau la el. Erau uni la caxii i el
se drama cite odat, dndu-le hinecuivintarea sa. Dar inteo
venise la loan i la femeia sa Maria; 'old Ii ittbe.a mult, fiwndc ei triau
dupii poruncile lui Thunnezeu 1 se iubeau intre eli. El se puse
inyete despry pom.ana snacilor, deepre imprtia cerarilor, la cari
vow ajunge eel drepti, despre pedeapsa pcI`ockilor cari vor ajange in

chinurik liaduiki 1 deepre ceasul mortii. Cum, ea imprejurarea

aceasta, el vorbea i de ingroparea corpurilor, feaneia lui loan
zise: Cine giie unde mi va ingropan Theodosie Ii zise: In adevr acolo unde eu voi fi inm.otrankutat, acolo ve repanza
Aceasfla s'a i niinit, cci optsprezece axil diva' moartea egumenului, in acest an muri i femeea lui loan, numiti Maria, la 16 August
i clugrili venirl el ante ckuteeele obicinuite, o dusera i o ingropara. in sr(nta bisetric a Malcil Domnului, in fata mormafaului
Theodosie, la elngat. Theodosib fu ingropat la 14 1i ea la 16.
Astfel eet implini prezicerea pea feriaitului nostru pirinte
Theodosie, ace& pastor bun, care a tiut el pstoreasel one, duhovniceirti, pin de buntate i intelepciune, veghindmles i ocanttindu-le,
rugndu-se pentru turma came iia foot inarediutat, pentru crotini,
percru Rusia, pentru care acum, &IVA' ice ai prsit aceast luane,
tu te rogi pentru popoarele credincioase, pentru rolarii ti aari prf11

www.dacoromanica.ro

162

vind cosciugul tau, i aduc aminte de invatitura ta i de cumprtare.a

ta, liudand pe Duannezeu. Cat pentru mine, pack-tosul, servi"orul
invatrucelul tau, eu ara tiu cuan sa lana mai cu vrednicib vieata ta
cumpitarea ta. De aceea nu voiu spune decat cateva cuvinte. Bucu-

ri-te, parinte al nostru i invatatorule al nostru, Theodoeie, tu ai

urit sgomotul huna, tu ai iubit t'adarce, tu ai iubit pe Dumnezeu in
paca, in vireata ta aliaga...masca, tu ai unit in tina bate darurile lui
Dumnezeu, tu te ai ridicart prin post, tu al urit patimile i plcerile
trupeoi. Tu ai alungat frumusetile i placerile /untii spre a aloa
pe urmele printilor, al caror gnd era indreptat spre cer, intrecaudu-te cu eir 1 ridicandu-te p.rin amerenie, gaeinduli bucuria ta in
Scripturi. Bucurr5-:e, tu care te-ai IntArit prin nadejde, pentru hunarile de veci, tu cara ai omorit poftela trupegti carri sunt izvar
fapte

rele; tu ai salpa din cursele i uneltirrile diavolului; tu te odihneti cu cei drepti, primind rasplarta perita.'" iohinurile [tale. Tu ai
ajuns motenitorul
urmnd invata'atra loe i moravurrile

lor i infrnarea lar, implinind legile loe. Dar mal alee tu ai voit
sa traiga t'upa pilla memela Theodosie 1), intrecandu.-te cu el in
moravarile sale, in vicata sa, inrcum.patarea sa, inaintand in fiecare zi
catre perfectiune, indreptind spre Dumnezeu rugaciunile obicinuite,
infra mima cu huna mireasma, ca o jertfa de recunotinti. Invingnd
plicerile diavolalui, ale acestai stapan al veacalui, tu al birult lovitu-

rile sale, tu te-ai impotrivit ingamfalelor lui planuri; tu te-al intarit

ptin puterea crack, en o credinta de neinvirns i cu ajutorul lui Dumnezeu. Roaga-te pern'au mine, prea cinstite parinte, parara ca i eu
sa fin scipat din cursele diavolului i scapa-nul de clumanul oel rau
prin rugacitmile tale.
In aeast ,an a fost un semn in soarre, cA parea ca-ar fi vrut si
dispara. N'a mai rimas decat o mica parte din el i semana ca luna,
la 21 Maiu, la ceasul al doilea din zl.
In aa:st an Vsevlartl, fiind 1a vnatoare lAngA Vygegorod, pe
cand intindea laturile i gonacii strigau, a cazut din cer un balaur
mere. Toati hunea s'.a ingrozit. In acest znoment pmntul bubui
i multi auzirat acest sgomat.

In aeast lan se atila la Rustov un vrjitbr, oare mu.ri n semi

timp.

1) Theodosie, unul dintre printii bisericii cretine.

www.dacoromanica.ro

163

LXXV. Minunile dela Polock (1092).

Anal 6600. In anul aceda a (ost la Polock o atinare extraorditaxi% Se auzeau noaptea gemete i sgomate in stradi: diavolii alergan
ea oainenii ii cind cinema )iee.a de acusa ca s vazi ce e, era lovit deodati de un ,diavol invizibil fi marean oameniii de aceete lovituai i ni-

meni nu mai indriznia s iasi din locuinta sa. Apoi diavolii incepuri
se arate ziva marre clilri. Pe ei nu-i vedeau, dar se vedeau copit ele
callar lor i ei lovean gi pe oarneni crin Polock i
cei din impreju-

rimi. Stse sptmea: aUite mortii omoari pe locuitotii din Polock.

.Areste artiri incepuri la Driuck 1). Carn in acelai t3imp apini un
-semi pe cer. Un mere cero s'a vizut in anijlocud cerului. In aceet an
a fost o aetfel de seeeti ci pianintul se aprinse i multe piduri de
pin i, chiar lacuri neepuir s airdi. Au fost multe semne in ,cer
i Poloveki fieuri rizboiu in bate p.rile. Eil cuprinsecri trei cetti Pesocen 2), Perevoloka 3) ti Priluk 4) i puetiiri multe sate pe
cele doui maluri ale Dniprului. In aceet an Polovcii se luptari ea
Letii, cu Vasilko, fiul lui RostislAw. Tot in acest an muri Rurik (jul lui

Rastislav. In acest itimp multi oameni muriri de diferite boale i

e vindeau sicrie spuneau: Dela Sf. Filiip 5) pini la Piresimi
am vindut 7000 sirrie. Dar, taceste rele eran pricinnite de p1aatele noastre,
picatele mimare i neclraptitile noastre ea inmulTiesa De aceea ne-a 'm'AA Damnezeu, fiindci el n'ea si ne faca si
ne pociim ,i si ne faci 01 ne lisim de picarte i de uri i de alte
fare urite da diavolului.
.001

LXXVI_Moartea lui Vsevlad.

Pmstiirile Polovcilor.
Reflectii (1093).

Anul 6601. In .anul intii al inclicatirunii a murit marele prittlui Iaroslav, nepotul lui Vladimir, la 13 Aprilie
-i fu ingrapat la 14 Aprilie, in zina de Joia efinti. El fu ingrapat in
marea bisarici a Sfintei Sophii. Acest rprincipe eviavios Vsevlad a
iubit pe Dumnezeu din tineretea sa. El iubea dreptatea, ajuta pe 01cipe Wev1ad,

Driuck, ora g in regiunea Krivicilor, circ. Mohilev.

Pesocen ora g in regiunea Pereiaslavlului.
Perevoloka ora 5 in regiunea Pereiaslavlului.
Priluk orar in regiunea Pereiadavlului.
11 Octomvrie.

www.dacoromanica.ro

164

raci, dedea cinete epiecopilor i preuatilor. El iubea mai preens da

toate pe cfilugri i le dedea de ceeaceej aveau lips. El se rqinea.

dela exoese de biuturi i de la petreceai. lar tail slug imbea

spunea: xFiul mou! fiul mea! fii bin.ecuantat. Eu aux vorbindu-se

de dulceala ta i m bucur vizind ei tu etti o mingiere a bitranelelar mele. Dacil Duannezeu i ingiduire si ajungi la (putero, dupi_
urmibid legea, iwr nu pain vialenti, cand Dunmezeu te va_

ridica din aceasti Lune, stu vei repausa lingi mine in mormintul
ea te iubesc mai malt decit toti fraiii tii>>. i cuvintele tathui eau s'au impliiniit, cand, in stirtit, dupi toti fratii
a domnit pe tranul tauhui eiu. Pe eind donmia la Kiev, avu griji
mai maxi doe& atanci, and donmia la Pereiaslavl, cci in timpul

Men,

dcunniei sale la Kiev, el arvu griji dIn mama nepotilor sii cari Il neli-

nitteau ca si le dea moii, cerind un.ul aceasta, cullalt cealalti.

El Ii mpca, dindu-le. La aceste griji se adiugari boalele, apoi
true_lea. Si atunei el inoepu si iubeasa societateta tinerilor i-i &einclepirtari dela drurne in sfatul slu. Ei il atraseri pe cM rele
jina ea. Poporul nu mai primi dreptate dela principe, judecitorii

pusuri ei jefuiasci i si vinzi pe oameni. Si el, in mijlocal sufe

rinvlor sale, nu tia nimio din taate aoestea. Ajungind foarte bolruav, el trimise dupi fiul sill Vladimir la Cemigov. Vladimir veld_
i vziindu-1 foarte bolnav, plnee. Cei doi fii ai sii, Vladimir i_
Rostielarv, eel tnir, emu tatezati 15244 el ti an' d sosi ceasul, el muri
In linitto i ticere 1 se (luau ei se uneasoi eu printii eil, &pi ce a_
domnit eincisprezece ani la Kiev. un an la Pereiaelavl i un ara la
Cernigov. Vladimir 1 fratele siu Rostislav 11 ingropari
Apoi episeopii, egumenii, clugrii, preopi, boierii i poparul se atiunarg
duecri corpul in antece abinuite i 1-au ingrapat in biserica.
Sfintei Sophiii, cuan am spus mai HUE.

Vladimir, atimei, inoepu ei se gindeasei, ziand: aDaci

atez pe tranrul talmi mea, voila avea s mi lupt Cu Sviatopolk,
tronul apartiamee la ineeput tartilui &An. i gandindu-re astfel, el -riwise eti cauta pe Sviartopolk la Turov i se duee d in:uti la Cernigovti Rostis/av se duee la Pereitaclavl, i, elupi ce au trecut Pattile i
duipil ice a treent i eiptimina Pattilor, la 24 April, Sviatapolk veni
la Kiev. Locuitarii din Kiev ietiri inaintda lui, Il salutaxi i-1 pri-

ou bucurie. El se atexa pe tronul tatlui su i al unchiului

siu. In acest tirnp Poloveii veniri ei ataca Rusia. Afrand c Vsevlad
a murit, ei trimiser delega0 la Sviatopolk ca ei trasteze aroma. Sviatopolk, fri si ja avizu.1 drujinii mai numeroase a tatilui su i un-

www.dacoromanica.ro

165

chiului sau, a cerut sfatul numai al acelora cari veniszr cu el, puse
mana pe delegati i-i anima in inchisoare. Polovcii venira atunci
mere normar L asediara' cetatea Torcesk 1). Sviadopolk dete drumul
delegatilor polovci voind sit &iba' pace. Polovsii nu voira de loe pace
gi se raspandira in tara, jefuind-o. Sviatopolk ii &transe armata sa
ea sa se ducli iu contra lar. i oamenii eel mai ourninti Ii spusera:
Nu-i ataca, tu n'ai clec: o arnsata mica. El rAvunse: Eu am opt
sute de tincri, cari se pot mas' ura cu ej. AJii, mai mitin cumin te,
incepura s-i apuna: Du-th principe. Inteleptii raspunser: Clan.
daca ni avea opt mil de oameni, n'ar fi prea multi; rzboiul a s'Aracit laca noastra; au fost var' rduti locuitorii; trimite i cena ajutor
Alela fratele tau Vladimir. Sviatopolk dandu-le ascultame trimise

mara' ajutor dela fratele sal" Vladimir. Atunci Vladimir Ii aduna

arraata i trimise sa-i %mina fratelui su Rostislav la Pereiaslavl sa dea

ajuma. lui Sviatopolk. Cand Vladimir ajunse la Kiev, s'au strans la

Sfantul Mihail i incepura sa se certe i sa se invrajbaascli; mai apoi
se aplanara certurile lar, 'asara la o parte toate vr nitbifle,i rreconeiliidu-se, s'animara intre ei cruce/a. Fiindea insa Polovcii pusleau.
tara inteloptii zisera: De ce va certati intza voi, cata vreme paganii
pustiesc tara rusetaaca? Afacerile voastre vi le yeti regula anai
ziu, acum mergeti inaintea paganilor, oferiti-le pace, ori faceti cu
ei rAzboiu. Vladimir voia pacea; Sviatopolk voia rzboinl.
topolk, Vladimir i Rostislav se duser la Trtpol 2) i ajunserii la
S'ugna. Atunci Sviatopolk i Vladimir ii Rostilarv convocara la efat
drujina, voind si lacea' peste fluviu. i incepura sit delibereze. Vladimir zise: (Situatia e printejdioasa; si ramanem inaintca fluvinlui
i ea incheiem pace cu eci. i inteleptii lan i ceilalti se ciprina la
gweastil parere. Kievenilor nu le-a placut aceasta parere i ziser:
Nol vrean A ne batem, ea trece= peste rau. Aceas'a. preme enru

preadere i trecura peste Stugna. Dar apa era foarts creecu'a in

anzet tianp. Sviatopolk ta-unci i Vladimir i Rostislav ii aranduir.

trupeie i inaintara. Svatopolk mi la dreapta, Vladimir la stanga,

liostialav la centra. Dupi ce au depaglit Trepolul 'rectora peste
intritari. Polovcii sosira atunci irnpotriva 102; preved* de arcaii
lor. Soldatii netri se stabilira in inijlocul intariturilor, infipeora
stengurile ri arcaii ieira din intarituri. Polovcii ajunsera
Torcesk, ora' in regiunea Kievului.
Trepad, o cetate in regiunea Kievului.

www.dacoromanica.ro

166

infipserI eteagurile, atacari mai intai pe Sviatopalk i-i impraltiara

corpul eau de armata. Sviatopolk se maritime eu emergf.e, dar armata
sa neputnd emporia atacurile dutmanilor, fugi. Sviatopolk fugi eel

din urma. Apoi ei a'acara pe Vladimir i s'a dat o lupta oranoeni.

Vladimir fugi de asemenea cu Rostielav i ou armata ea. Ei fugiri
spre raul Stugna i Vladimir it treou pe un vad impreuna cu Rostislav. Rostislav era sa se Thom in ochii lui Vladimir. Acestia voind
si ealveze pe fra'ele sfiu, era eat pe wit ea se ;niece i el. Rostiolav,
rut lui Vsevlad se ineei. Vladimir treou fluviul cu o mica drujina,
eaci multi dinrtre soldatii ski i dintre boierii &AI pieriaera. Dup.& ce
au trecut Dniprul, el deplaust: pe fratele su i .drujima sa 1 pled' la

Gernigov foarte trist. Sviatopolk fugi la T4-pol i se inchiee aci,

tmde rimase pang eeara i naaptea aosi la Kiev. Polovcia vizand
aceasta se riopandiraIn tara, puetiira toll& i altii meraera in contra
Torceskului. Aceasta nenorocire se in fampla in ziva nltrili Dom.nuiui nostru Iisus Ghrietos, la 26 Mai. A foot cantat Rogtislaw g a fast

gash in rat". A fast ridicat i dus la Keev. II deplanse malna ea, it

deplmse tot poporul pentru tineretea sa. Episcopii,
calugarii
se adunara, i cntand cntece olitnuite, it ingropari in biseriea
Sfintei Sophii, langa tiara sau. Polovcii asediara Toreeakul, dar locuitari din aoest ore rezistar apiirandu-se cu energie, ucisora
un mare numar de dumani. Atunci Polovcii blocara eetatea, o lipsir
de apa i asediartiti icideau istoviti de, foame j sete. Locuitarii din
Torcesk trimiseril amide la Sviartorpolk opunandu-i: Daca nu ne triflhij
noi ne predam. Sviatopolk atunci le ttimise. Dar era
imposibil de a le introduce in cetate din cauza multimii durtmanilor.
Polovaili rimaseri supt zidurile cotatii noura saptamani. Apoi se im-

partir in (Iona grape, unii ramasera si se lupte sub cetate, ceilatti

plecara spre Kiev, puatiind tara in:re Kiev i Vytegarod.. Sviatopolk

se duse atunci spre raid Jelan. Amble armate se intalniri i a foot

o lupta ettratniei. Soldatii nowt' fugiri in fatal strainilor i azurra
riniti inaintea inimiicAlor i multi dintre ei perira, numar' ul mortilor a foot mai mare ca la Trepol. Aceasta infrangere a fast la 23
A doua zi, 24, sarbitoaera sfintilar Boris i Gleb, .au fost multe

lariiiiii trieteiet in ora, din cauza greatatii picatelor noaotre i a

inutimii nedre,ptiitilor noadre. Gci Dumnezeu a irimis pe pagani
aeupra noastr4, nu doari ca el i-ar iubi, ci epre a ne pedepai ea sa
ne faca e parieim faptele noaetre cele rele. De aceea, el ne pewww.dacoromanica.ro

167

depsegte prin invazii de pigini, (cici ej aunt biciul lui Duninezeu),

pentru ea si ne cumintrim gi s prsim calle cele tele. De aceea,
Durnnczeu ne trimite necazuri in zile de sirbitori, cum s'a intimplat
anul acesta; cAci in ziva nllrili Domnului s'a ivit primul dezastru
dela Trepol, iar l doilea ea intimplat In zirua sirbitorii efintilor

Boris i Bleb care esite o noui sirbiloare in Rusia. Cum apune

profetul. Voiu schimba srboirile voastre in lacrimi j cantecele
voastre In gemete. Cici numeroase laciriirni s'au virsat in tiara noasill. Satele noastre ample noasire au fost ,pastiite gi noi tre-

buit s fugim dinaintea v.rIgannului. Cici astfel a zis profetul:

(Voi veti eldea inaintea d.umanilor votri. Cei ce vi wise, vor
infringe nerutinarea ingilmfirii voastre i tiria voastr va fi detwati;
sabia dugananului vi va face si pieri*. Tara voaeriiii va fi un deert i deartti palatele voastre. CAd voi sunteti rAi i tic1oi i ea

In mama mea peste minvri voiu merga impotriva voastri. Astfel

vorbete Domnul Dumn;ezeful lui Israil. Aceiti fii rii ai lui Ismail au

ais satele noastre i goproanele atoas ire i esa mai mare parte din
bisericile noastre. Nimeni s mi se mi:Lre, cAd acolo undie sunt multe
picate, acolo gi pedespea este la fel. De aoeea, Virile au foot supuse,

de aceea manila lui Dumne&n. s'a intins, deaceea pimintul a fost

pustit; unii au fost dugi in frobie, altii au foot
exputi
eizbungaii, suferind o anoarte amaril; ald trenuirri privind victimele,
altii mor de foame gi da Bete. Nu este decit o amenintare, &cat o
pedeapsi, poporul este lovit de rini nenumirate, de difewite necazwri, de chinuri grozave. Crettiniii sunt legati i clcati In picioare;
expugi la frig i rAni i, eem ce este mai grozav, mai inspiimin-

titor, este ci asupra poporului ereoin a c:azut aceaati grozivenie,

acest dezastru, acest necaz. Este drept i cuviincios ca noi
astfel pedepsitil, pentra ea si eredem In adevir ci aceasta este o
pedeapei. Noi am mefritat sA fim predati, in miinile unei natii
natinnei celei mai nelegiuite din lum.ea intreagi. SA spunean acum
en vocea
Tu eti drept, Doarime, i judecitile tale.sunt drepte.
SA apunem Cu &eel tilliar: Ceca ce ni s'a intimplat este drept i noi

am primit pretil faiptelor noastre. Si spunem cu by: Ceeace a

plicut lui Dumnezeu ea implicit; numele lui Dumnezeu si fie in
ved binecurvintam'. Astfel cotropiti de strini, chinuiti de ei, sA recunoattem pe Donmul pe care noi 1-am mniait. Sliviti de el, noi nu
I-am slivit. Cijnstiti, noi rm 1-am cinatit. Gnisacrati noi n'am inteles
consacrarea noaseri. Riscumpirati, noi nu i-ean slujit bine. Niseuti,

noi n'am cinstit pe pirintele nostril. Noi am picituit i noi suntem

www.dacoromanica.ro

168

pedesiti. Noi sufecrim penram ceea ce noi am flout; toate oragele, toate

satele aunt pustite. Noi cutreerOm empiile, unde Ate= odinioarti

hergheliile de cai, cirezi/e de oi gi de boi; Rouni le vedem pirsite;
cimpurik acoperi'e de itarb5 au ,ajuns ricalgul fiarelocr iilbatice. Cu
toate accatea, noi ne punern niclejdea noastri in mila lui Duannezeu,
cici este un stipin bun i plin de nil eel ce ne pedepsegte. El nu s'a

purtat cu noi potrivit en nedreptitile noastra, el nal ne-a pedepsit

clupO piloarele noactre. Astfel a orezut de coviinti acest bun stOpin
ne pedepseasci, fr sii tie socoteala de numeroasele noastre pi-cate. Aceasta a fieut-o Dornnul. El a ridicat pe cei 03 cizuseal, el a
iertat pe Adam de rrOdellegea sa, el ne-a druit o baie de ouritcnie,
el gi-a vOrsat singele pentru noi. Clind ne-a vOzut c triim In ne-

dreptate, el a de.31i4uit in contra noastril acesrt rzboiu, aceasti

unritlire, tpentru ca, ele voie, de nevoie, noi s eisian pliir i
treagO anila in vieala viitoare; eaci sofletul pedepsit ad jos, N a
gisi in vieata viitoare tot felul de mili gi indoleire a necazurilor,
61'6 Domnul nu ne padepsegte de doui ori. 0, netearsi dragoste a
lui Thunnezeu penult om, cind ne vede intorcandu-ne pocOiti spre
el. 0, ce nemOrOnifi dragoste pentru. noi! Cu vointi noi am cilcat
porunale lui i acum earferim
firri
o voim. Dar si gtim Ei
suferian cu vointi. Uncle mai inainte era intristame, amnia totul cede
plin de lacrimal; nude a fost mai inainte auspine, acuan pe toate egle
nu. sun`, &cat tplinsete pentru cei omoriti -de nelegituitii Polovci.
Acegtia pustiirrO multe localititi; in wink' ei veniri la Torcosk, luari
pe locuitotri prin foamete, aa c cd se preclarri dugmanilor. Polovcii
dupi ce au cuprins oragul, i-au dat foc i i-au impirtit pe locuitori

gi i-au dim In corturile lor, pe la pOr'satii lor gi pe la rodele lor.

Multi cretini au fost pringi, chinuiti, inghelati de frig, coplegiti de
foame, de Derte i de mizerie, cu fata pardi, cu pielea inegrit, goi,
ej merseri in tOri strOide, la popoare slbatioe, mergand desculti,
avan.d elpini in pia:oarele lor. Ei igi vorbeau unii altora pain lacaimi,
zicind: Eu aunt din aeeastO cetate i un altul eu stunt din aced
sat. Astfel ei se intrebau unii pe altii piitn lacrami, spunindu-i ori-

ginea, suspinind i ridicinclu-i chit spre eel Prea ah care cunoate tainele viitorului.

Nimenea si nu indrizneasci si spuni el Dunmezeu ne uritte,

crici el pe nimenea nu iubegte atita ca pe noi. Cine 1-a einatit atata,
cat el xre-a slOvit i ne-a ridinot? Nisnenea. De aceea, el el-a intors
care noi mania sta, cu atat mai anul`, fiincle noi am fost cinstiti mai

inuit decit ceilalti, cii noi am sivirgt mai multe pieate decit
www.dacoromanica.ro

169

eeilalti;
noi, mal luminati decat altii i eunoseind yola
Donmulu noatrru, 1-am diepretuit. Spre a ne indrepta noi suwent
pe,dopeiti mai mult de eat altil. Pentru mine, pieitosul, eu supr
ad-sea pe Dumanezeu i, petuesc adesea ti in toale
In acest lan a murrit Rostislav, fiul luiMstislav, nepotol lui Iziaslav, la 1 Octomvrie, ti a fogt ingropat la 16 Novembrie in biserioa
TMaicii Donmului, nuniti a Dijmelor.

LXXVII. Pustirile Polavcilor (1094).

Anul 6602. Sviatopolk incheie pace cu Polovcii. i a luat ca

sotie pe fiira lui Tugorkan, principele Poloveilor. In acest an, Oleg
veni cu Polovol din Tmutorakan la Cirnigov. Vladimir se in.chise
In eetate. Oleg veni sub zidurile ceti, arse imprejuzimile, incendil
bit,ericile ti ministiirde. Vladimir incheii pace cu Oleg gi se duse

si se stabileasei In rctedinta tartgui siu la Pereiaslavl ti Oleg se

duse in cetatea tatilui sAu. Polovoii inoeipuri sA jefuiasei imprejun-ul
Cernitgovului. Oleg nu-i ImpedicA, cici ebiar elli chemase.

Astfel, pentru a treia oari, Oleg aduse pe pigini in Rusia.

lorta-i-ar Dumnezen aceet pica; cAci pierir multi crettini,

furi tasnici in robie, altii furi imprittiati in tri etriine. In acegt

an lioustele nipidiri in tara ruseasei, la 26 August, mancari toati
iarba i multe booate ti mt s'a auzit niciodati vorbindu-se in Rusia
de un astfel de flagel ea cel pe cafre noi 1-am vizut ou ochii nottai,
pentru picatele noastre. In acest an muri iepisoopul din Vladimir
tef an, la 27 April, la 6 oro din noapte. Inainte fusese egumen
-

aninistiriA Petterilor.

LXXVIII. Pustiirile Polavcilor. ItIar i Kytan (1095).

Anul 6603. Poloveii merseri in contra Grecilor cu Devgenevici
crepe
nusliri Grecia. Impratul prime pe Devgenevici ti puse

olili. In aoest an, Polovcii Itlar ti Kytan veni1rA sA giseasci pe

Vladimir ca sA faci pace. ltlar se duse in cetatea Pereiaslavl ti Kytan
rimase in infinita intr'ritrurilor cu armata sa. Vladimir dete lui Kytan

-pe fiul sin Sviatoslav ea ostatic ti Jitar rimase in eetate eu o drujini aleasi. In acest an, Slaviata vsnis3 de la Kiev la Vladimir din
partea lui Sviatopolk pentru o ianumiti afacere. i tovaritii lui Ratibor incepuri si complotez3 ou prinoipele Vladimir ca si piara
trupa lui Itlar..Vladimir. hui se opunea la aceasta, spunind: cCum.
www.dacoromanica.ro

170

putea s fac aceasta, catii vreme m'arn legat cu ei prin jurimnt.

Dnujina ea Ins Ii rispunse: cPrincipe, in aceasta nu este nici un
pleat. Etumnezon ni ia pus in miiule noastre. Pentru ce ei fac meren jurianinte ti, diva' aceea tlistrug tara ruseaseil i varsi firil meetare sfinge cregitinesc? Vladimir le dete asoultare i cliDar In acea
noapte. trimise pe Slaviata cu o mici clrujini ti cu Torei in mijlocul

Ei liberar mai intii pe Sviatoslav, apoi omoriril pe

Kytan ti
idrujina. Era kite Simbiti seara i in aceasti
noapte Itlar se odilmea cat drujina sa in palatul lui Ratibor ti nu
ttia ce s'a petrecut cu Kytan. A doua zi, Dumineci, la ceasul utreniei,

Ratibor i inarmi ofiterii i porunci si se faci foc in sala de haie.

Apoi Vladimir trimilse pe servitorul sin B(iaidiuk la oamenii lui War
ti Bi,aidiuk le spuse: aPrincipele Vladimir vi cheami ziend: cDupi
cc v yeti fi mbroaii in camera de haie i veji fli dejunat la Rati-

bar, sii veniti la mine. Si Itlar zise: cAta sil fie. Cnd intrari in
camera', Ii incui; apoi s'a suit pe coperiL i ficuri o deschizituri.
Atunci Olbeg Ratiboalci mii arcul, arunci o sigeati i lovii pe, Itlair

in incim. Ei Ii ontorifi toati druptia. Astfctl War i sfrti trist

vicala impreuni cu drujirta sa, in prima Dumineei din piresimi,
Ja ara unu in 24 Febru,ar:e. Await& Sviatopolk ti Vladimir trimiscril

la Oleg, poruncindu-i sii meargil cu ti in contra Polovcilor. Oleg

promise si meargi ti porni, dar pe o altil cale. Sviatopolk ti Vladimir ajunseri la tabira dutmanilor, o luari, pr:nseri aninuale ti cal,
servitori ti-i dusetri. in /lava low. i incevuri si fie supirati
pe Oleg, flindei nu veatise en ei in contra piginilor. i Sviatopolk
Vladimir trimiseri la Ole,g si-i spuni: Tu afai venit cu noi impotriva dugmanilor, cari au pustilit rara ruseasci, totuti tu ai in milnouii, cici este
t-tile tale pe fiul lui Itlar. Omoari-1 sau
dutmanul nostru ti dugananul frii noastre. Oleg nu-i asculti ti o UleA

mare se isc intre ei.

In anul acesta Polovaii venir impotriva Jurievului ti rimaseni
toat vara in jurul eeti ti era si o cucereasc. Sviatopolk
sil faci pace. Poloveii atunci trecuri Rosul. Locuitorii din Jati se kluseri la Kiev. Sviatopolk ordon
ztijew
se zideasel

o cetate pe colina dela Vytecii) o numi &pi numele su Sviatopolci gi porunci qiscopuiuij Maain de a se stabili ad on locuitorii din Juriev, precum gi cu eel din Sakov 2) ti din alte cetti.
2) Vyteci, o colinii1ng Dnipru.
2) Sakev, orag in regiunea Pereiadaviului.

www.dacoromanica.ro

171

Polovcii arseri Jurievul pirisit. La sfritul acesini an, David Sviatoelavici se .duse de la Novgorod la Smolensk. Loeuitorii din Novgo-

rod e duseri la Rostov si caute pe Mstialav, fiul lui

i Il &meal la, Novgorod i ziseri lui David: aNu veni la noi.
David, dupi ce a venit, s'a intors la Smolensk i se stabili la Smolensk i Ms'islav se stabili la Novgorod. In acest timp Iziaslav, fiul
lid Vladimir, veni dela Kursk 1) la Murom. Locuitorii din Murom
primiri ca principe i el ficu prizonier pe fposadnicul lui Oleg. In
aceat an, venial locustele la 28 August i aooperir tot pimantul. Era
ingrozitor BA te uiti la ele. Ele se indreptar spre miazinoapte min&And iecrburile i meiurile.

LXXIX. Noi invazii de Polovci. Polovcii inakitea Kievului. (1096)

Anul 6604. Sviatopolk i Vladimir trimiseri s i se spuni lui

Oleg: Vino la Kiev; si aie sfituim in privinta Irii ruseti in prezenta episcopilor, egumenilor, ofiter:lor, printilor notri, a Gamenilor din cetate, pentru ea s fim in stare si apirim Rusia in contra
pignilor. Oleg avu o idee nertorociti 1 rispunse in termeni ingmfati : Nu se code ca episcopfi sau egume.nii sau amerdea 2) si m

i nu voi si vini lng fratii sii, dnd ascidtare unor ri sfituitori. Sviatopolk i Vladimir Iii ziseri: Vezi, ita mi merg,i cu noi
In contra pigndlor, tu nu iai de loe parte la sfaturile noastre; dar ai
intentii unte in contra noastr i vcreai s ajuiti pe pigini; Duninezeu insi va fi judealtorul nostril. kunci Sviatopolk i Vladimir mersera' in contra mii Oleg la Cernigov. Oleg inei fugi din Cernigov,
Simbti la 3 Main. Sviatopolk e Vladimir Il urmiriri. Oleg fugi
la Starodub i se inchise aci. Sviatopolk i Vladimir 11 asediar i in
ceta Asedliatii se aprari eu energie, totui rtatea fu luati prin.
asalt. i an fost multi riniti de ambele pIrti i lupta fu crinceni.
Asediul durase treizeci i trei de zile i asediatorii incepur sA slid.ece.

beasci. Oleg iei din cetate oertind pace i-i o acordar zicand: Du-te

1 gsete pe fratele till David i veniti la Kiev, unde este tronul

pArliniilor notri!i al bunicilor notri, cici Kierul este cea mai veche

cetate din tari. Acolo se cade si ne adunim spm a face pace. Oleg
promise cA va face astfel i sirutari crucea.
In cest timp Boniak veni cu Polovcii subt zidurile
Kursk, ora' in centrul Rusiei, lang fluviul Sem.
Smerdea eran tranii liberi.

www.dacoromanica.ro

172

Intr'o Dumineci seara i pust'i imprejuriznile Kievului i dete foc

Beresevoie, palatului pnincipelui. In acelai timp, Kuria pusla ea
Polovcii tara dela Pere6aslavl i arse Ustia 2), la 24 Martie. Oleg iei
din Starodub 2) i veni la Smolensk, &a- locuitorii din Smolensk nu-1

priznir ca principe gi se duce la Riazan 3). Sviatopolk i Vladimir

venir acasi. In aceeai lunO Tugorkan, socrul lui Sviatopolk, merse
in contra Pereiaslavlului, la 13 Maiu, se stabili inaintea oraplui 1
locuitorii din Perelaslavl se inchiserO in octave. Svi:atopolk i Vladimir mersewi in contra lui din partea de dincoace de Dnipru gi ajunsera la Zarub 4), irocuri acolo nutria i Polovicii nu bInuirii sosirea
lor, cci Dunmezen ocratea pe Rui. i oda' li canduiti in linie de bitaie, inaintarg spre cetate. Locuitorii, vOzOndu-i, se bucurael i mer(erg inaintea lar, dar Polovcii se aezari lin linie de bitaie de cealaltO ptarte a Trubejei. Sviatopolk i Vladimir trecuri printeun vaa
Trubeja i se indreptari spre Polovai. Vladimir voila tocmai si-*i
stew drujina ea pentru lupt. Ei ns nu-I asoultaal, ci dand pinteni
callor se repezirl in contra inimicilor. Polovcii viizand aceasta, fu.
giri soldatii nogtrii. h urmiriri i-i omoairii. Dunutezeu aie-a eelpat in aceasti zi dinteo mare prianejdie, la 19 lane. StrOinii furl inprincipele lor Tugorkan ucis, Imprenni ca fiul &Ott i cu alti
piincipi. Multi dintre dumanii notri au oizut acolo. A dona zi a
fost gsi Tugorkan uds. Sviatopolk hui Inorpul soorului i inimicului su, 11 duse la Kiev i-1 ingropO in Borestovaie intre oseaua
care duce la Berestovoie i cea care duce la mix 'ilistire.
La 20 din acoastO lun, Vi.nnri la ora unu, nelegiuitul i
sok roe ascuas i 'vim aril de veste sub'. zidu.rile
Boniuk,
Kievului ten Polovcii i era cat pe aci al' in:we in cetate. Ei arser imprejuaimile oraogului, apoi se intoarseri impotriva mangstiwilor 1
ddur foc mnstirii SfOntului 5tefan i satelor j Germaneciului.
i venir pink' la mnstirea Peterilor uncle noi ne odilmeam in

chiliile noastre dupi slujba de dimineatO. i strigazi imprejurul

i infipseri data' drapele Inaintea partilor
in vreme ce milli din Ire noi fugeau din ministire i altii se ascundeau prin podurile bisericii. Fiii neleguiti ai lui lamail sparser:I
portile Mngstirii i pristrunsera In chilii, spargind uile i luand tot
Ustia, loealitate nu departe de PereiaaavI.
Starodub, un era in tara Cernigovului.
Riazaa cetate pe trmul fluviului Oka.
Zarub,' ora g in dreapta Dniprului, in fain revireirii Trubejei.

www.dacoromanica.ro

173

ce gseau in chilli. Atpoi mama' case Sfintel nowe're ocrotitoarre,

a Maicii lui Dutmnezeu, pitruneer in biseriic i ansera partile
earl se gsesc etpre miazzi i miazinoapte i intrar In capel, undeeete mormantul lui Theodosie, luari icoanele, areer ugile 0-6 biitaxi jot de Duannezeu gi de eredinta noastri. Dumnezeu
amoeba, &lei pcatele lar gi nedrept4ile low nu .ajunseri la calm.
Aetfel ei ziceau: Uncle este Dumnezeul vostru? S-i manlulasca
gi s-i swipe de noi! i spuneaut i alte ocri btandu-gi jac de
efintele itcoane necinetin(Iu-le i neg'iind c Dunmezeu pedepsegte
pe elujitorii ei prin iinva,zii i rzboaie, pentru ea ei ei se ourele ca
a-urul pria proba foculug. Cci eregtinii, numai prin trecerea prin
multe suferii4e i nenorociri, ajum.g in Imp ciia cerului ace i
pgfini defaimItori au in aceasti hume bucu,rie gi boglie i in cealala bane, ei vor merge loai diavolul in foe gi in chinutri vecinice._

Atunci ei arseal Ktrasnyi Dvor1), fundat de cutemicul principe

Vsevlad pe mun'ele Vydobici 2). Blestmatii. Polovci Il nimiclica
total prin foc. De acme noi, imitand pe profetul David, strigm.:
Doaamie Duannezeule,
asernenea unc mate, ea focul inaintea
vantului care arde padurile, urmAregte-i in mania ta; umple-le low
fat& de ruginey. Cci ei au jefuit gi au, ara locagul tin eel &fan; precum manstirea Maicii tale gi i relicvle aluiiorior VAL Gicj acegti
nelegiuiti ill ci lui Ismail desInuii pentru pierderea cregtinilorau om.owit en atimele pe unii; dintre fratii nogtri.

Ei au pima din degertul Etrivului ) ca ei m.eargI epre risarit.

miazzi. Dela ei an venit pawl semin/ii; Torkmanii gi Pecinegji,
Torcii i Malta. Melhodim.4) epune ei dintre popoarele lar, opt au_
fugit cand le-a btut Gcaeon, opt dintre a...este popaare au fugit in
degert i patru au foot macerrite. AiIii spun c ei aunt fill lui AmonDar nu este aga; cai fiii lui Moab aunt Khvallaii 5) gi filii lui Aman,.
sunt Bulgarii, totugi Sawmill descind din leantail, din Sara gi de
noi sunr.em
aceea gi-au dat numele de Saraceni, ceca cet vrea
nscuti din Sara. Der& Khvalisii gi Bulgarii s'au nscut din fiieele lui
Loth, earl c,oncepuri cu pr:catele lor. De cecear rasa loe este neonKrasnyi Door, palatul rosiu din Kiev.
Yydobici, o collars 1ng Kiev, pe Dnipru.
Etriv, un de4ert de care vorbeoe Methodios din Patara.

Methodios din Patara, in Ciicia, autorul unei c4i de oracole,

la effirsitul sec. 111-a J. (Ir. vezi Migne, Patrol. gr. XVIII.
Khavalisii, probabil un popor turco-tatar, care a dispirut repede.

www.dacoromanica.ro

174

rata. i Ism.ail niscu doisprezece fii, din cari provin Torkmenii 1), Pe.

cenegii, Tora, Gumanii, adoci Poloveii, cari vin din stepi i in

urmi din aseste opt triburi vor iei la isfiritul luanii oamenii nocacari sunt inohki in monte de Alemandru. din Macedonia 2).
LXXXI Popoarele necurate.

ani

Vreau si vi povestese ce am auzit, spunindu-se acum patru

Giuriata Rogovici din Novgorod imi povesd atunci cele ce

urmeazi: Trimieeeem pe servAoruf meu la Peoerieni, un popor care

plitete tribut Novgorodenilor. Servitorul meu se dusse i placa In

urmi la Jugrieni 3). Jugrieni este numele unaul popor eu o limbi

eare se mirginete, cu Samoezii 4) in tinuturile Nordului. Jugr/ienii spuseri atunci servirtorultti men: Am fost mar:orii unei minuni extraordinare, de care nu mai auziserian vorbindu.-se. Sula
acuna trei ani ci s'a intamplait ace,asti mi/mune. Sunt ni'e monti cari
imprejmuesc un golf de mare ti se inalti pini la cer. In aceet munte
se aud strigite grozave, zgomot de vaca de oameni cari oameni seobese muntek pentru a iei ti in aoest anularte e tiiati o mica deschizi-

turi i eu varbesc prin aoeasa deschiliOuri: Nu, se poate intelege

limba lor, ims5 arati Cu degetul fierul i fac semne cru mafia& lor
pentru ea si ceari fietr. i &d'Id li se di fier, un cutit Sa71 am top or,
d In schimb blinuri. Este o patea ce conduce la aceti munti, dar
-ea nu e practicabili din caliza pripistlilar, a zipezilor ir a pid.urilor. De amen, noi niel nu patean si aiungean la acest .popor. De altfel
el este departe spre Nord:e. i eu spunei lui Giurlata: o:Aloe/Ida sunt
popoarele inchise de Akxandru Macedon de Caine vorbete Merthodiu

din Patara: Alexandru Macedon veni lin tirile Orientului pe lirmul

unei mri, in tara numit tara Soarelui i vizu ad i popoare necurate

din rasa lui Japhet. 51 a vizot murrdiria lor. Locuitorii

scrnivii,tintari, mute, pisici, gerpi. Ei nu ingropau cadavrele, ci
le mincau, ca i fertuii avortati, i tot (elul de animale ale/mirarte.
Alexandru vznd aoeasta se temo ei nu se inan-ul.te,asci i si pangireasci pimintul. El Ii alungi in tirile Nondului, spre murntii
Torkrnenii, un popor turt, la Est de marea Caspici, inruditi de aproape
-eu Turca, Peoenegii i Polovcii.
Aci urmeazi Inedlatura lui Vladimir Monomachul.

higrienii, un popor de rasil finicii in Nordestul Rusiei.

Samoiezii, un popor in Estul Rusiei.

www.dacoromanica.ro

175

inalti; si, din porunca lui Duannezeu se ridicari muntii na1i impre-

jurul lor neriminind de cit o gaurri de doispreze coi. Apoi se

dici o poarti de arami care fu ciptusiti cu un metal ce nu se topete, pereru ca si nu poati nici si o ia nid si o arzi; togei acest
metal are insusiwea da a nu fi nici ars de foc, niel epart de few. Deci,
In ultimele zile, cele opt triburi iesiri din deortu.1 Etrivului si natiunile murdare cari eamt in rmuntii. Nowdului iesiri de ad din porunca lui Dumnezeu. Dar reviu la lucruwile de mai inainre, de cari
am vorbit.
LXX.XI. Reizboaele

Detsi (Meg figiduiee si se duci si g5seaaci pe fraftele su David

la Smolensk si si' .revie cu fratele ski la Kiev epre a se intilni impreuni, el insi nu voi si faca apeaste, ci se duse la Smolensk i
stringindu-si o armar merse in contra Muromului. La Murom isi
avea reedinta atunci Iziaslav, fiul lui Vladimir. Cind Iziaslav afl
ci Oleg mergo contra Muromului trimise s cante trupe la Suzdal
Ros'ov, la Beloozerro si aduni o atrm,ff,5 numeroasg. i Oleg trimise
soli la Iziaslav, epunandu-i: 4cDu-te la Rostov, acolo este volosteal)

tlui tiu; aceasti voloste e a mea, i vreau si mi stabfilesc in ea i

incheiu o intelegere cu tal tan. Cci el m'a gonit din cetatea
meu ; ori tu nici ad nu vreai si-mfi dai pinea mea? Iziaelav n'emula
de aceste varbe, bizuindu-se pe numeroasa ea .armati.Oleg se intemeia

pe .dreptul sin i avea dre,ptate in aceast privint. i porni cu armata sa in contra cetitii. i Iziaslafv isi orindui pe a sa in cimpia
dinaintea cetitii. Oleg se duce atunci in contra lui cu armata ea si
amndoi ajunseri 1'45 in fati. Lupta a fost teribili. Iziaelav, fiul lui
Vladimir, nepotul lui Vsevlad pieri la 6 Septemviie. Restul armatei
fugi, unii lin pidure alta in cetate. Oleg intri inliuntru si fu recunoscut de locuitari ica principe. Au rridicat apoi corpul lui Iziaslav s1-1
depuseri in ministirea Sfintului Mntuitor, de unde II duser la Novgorod si-1 ingropari in biserica Sfinte,i Sophii In partea stang. Oleg

clnpi ce a cuprina ~atea, lu pe locuilorii din Rostov, din Beloozero si din Suzclal ca prizcmieri, Ii legi in fiare si anerse in grabi in
contra Suzdalulrui. i cnd ajunse inaintea cet4ii Suzdal, aceaeta se
predi. Oleg &pi ce a pacificat aceasti +cetate, bigi In inchisoare pe
cativa boonitori, goni pe cefilalti si le lu averile. Se duce apoi la Ros.
1) Volope, regiune administrativii.

www.dacoromanica.ro

176

tov i locuitorii din Rostov Ii se predari ti el cuprinse toati tara dela.

Murom ti Rostov, stabili posadnici In cetati ti primi tributuri. Mstislav din Novgorod Ii trimise soli, spunandu-k: Intoarce-te de la Suzdal la Murom ti nu te &Wain in proprietatea altuia. Cat despre mine,,
eu voiu merge ou drujina mea sa rog pe tatil men ti te voiu
cu el, dei tu ai ucis pe fratele meu; aceasta nu e de mirare, fiindcil in
razboiu regii pier intoemai ca ti oeilalti oameni. Oleg nu voi s auza
aceste vorbe, ci se gandea ea ouprinda cu puterea ti Novgorodul. Si
Oleg trimise pe fratele situ Iarodav cu avangarda ti el insuti rimase
In npia de la Rostov. Atunci Vstidav tinu sfan ca loculitocrii din
Novgorod i eti trimisera inainte pe Dobrynia Ragailovici 1) au aitumgarda i Dobrynia prime mai intai pe eel cad plateau tribut lui
Oleg. Jaroalav afland ca Dobrynia i-a facut prizonieri (ei e,rau atunci
la Medvedioa2) ca avantgarda fugi chiar in aceasta noapte la Oleg ti-i
spuse ca are si soseasca Mstislav i ca avangarzile au fost prinse. El
se duse atunci la Roslov i Mstislav ajtmse la Volga. li s'a opus ca
Oleg s'a intors la.Rostov, el se la dupa el. Oleg sosi atunci la Suzdal
afland c Mstislav 11 urmarette, dele ordin sa ineendieze oratn1
Suzdal. Si nu rimase aci de east clidirea cminisarii Patterilor ti biseriea Sfantului Dimitrie pe care o daruise Ephrem ou mai multe sate.
Oleg fugi la Murom, Mstislav sosi la Suzdal, ti in vre,me ce se gasea
acti, trimise sa roage pe Oleg gri faca pace, spunandu-i: Eu sunt mai
linar decat tine, trimite un sol sa intalneasca pe tatal meu, da-mi
Inapoi drujina pe care nti-ai luat-o i eu am ea te asoult in toate. Si
Oleg trimise sa-i spuna aceasta, oferinduA pasea din viclenie ti
tislav sa lasA Si fie prins in capoani i lag sit i se imprittie drujina
sa pi-in sate. Sosise sapmana postului Sfilitului Theodor i se apropia Simbata Sfantului Theodor. Pe cand Mstislav era la mask', all
Oleg este la Kliazma; el sosise aci pe neatteptate. Caci. Mslislav avail&

inoredere in el nu pusese sentinele. Dar Dumnezeu ttie cum sa pazease:a de curse pe aredinciotii sait Oleg se stabilise' pe Kliazma 3),

socatind. ca Mst,slav temandu-se de el, va fugi. Dar drujina lui

Mstislav soai chiar in acea zi i ziva urm.atoare sosira looui-orii dela
Novgorod, dela Rostov ti Beloozero. Mstislav se ateza inaintea oraoranduit armata In linie de hataie. Dar, niel unul
d.up cle

niei aim' nu ataca, ci ramasara patra zile unul in fata oelailalt.

Dobrynia Raguilovici, un voevod al principelui Mstislav.
Medvedica, afluent In stings Volgii.

Kliazma, afluent al fluviului Oka.

www.dacoromanica.ro

177

Mstislav primi gtirea c tatil su Ii trimite pe fratele su Viaceslav

cu Po1ovci. Viaceslav sosi Joia ce urmeazi siptimina postului
tului Theodor gi Vineri Oleg ineepu si-gi arAnduiasci Jimia de bitaie
inaintea oragfului.Msitislav merse in contra lui cu locuitorii din Rosby i Novgorod. i Malislav dadu drapelu1 lui Vladimir unui Polovc, numit Kunui 1), ii dete linfanteria si-1 agezi la ,atr1pa dreapri.

Kunui ataci cu infanteria ea, dupi ce a desfigura liTapelul 1ui

Vladimir gi Oleg viztind steagul lui Vladimir se ingrozi. Spaima
Il cuprinse gi pe el i armata sa. Cele doui &mate se incinseri la
luptii, Oleg impotriva lui Mstislav gi Jarosbx in contra lui Viaceelav.
Matislav trecu cu Novgorodeni Pejarul 2) fi puse si descalece i la
Kolokga s'a dat o luvii aingeroag. i Mstislav incepu si fie invin-

gitor. Oleg vizind ci steagul lui Vladimir inainteag

venea g-i

cada' in spate, fugi ingrozit gi Mstie1av iegi biruitor. Oleg fugi la Murom i inchise pe Iaroolav la Murom apoi el insugi se duse la Riazan.

Mstislav sosi inaintea Murromului i incheii pace ou locnitorii din

aceasti cetate, apoi luand pe oamenii din Ros ov i Suzdal morse
si ummIreasci pe Oleg la Riazan. Oleg atunci fugi din Riazan
venind Mstislav, incheia pace u locuaorii din Riaman g a luat pe
aceia dintre ai gi pie cari Okg Ii bigase in inchisoare. Si trimise si
spuni hti Oleg: acNu fugi, ci trimite de roaga pe fratii tii si nu to
despoaie de pimantul suceso 1 eu voiu merge si rog pe tata meu
pentru lineo. Oleg promise ci va facet aCeasta. Mstislarv se intoarse
attunci la Suzdal. De ad se duse la Novgorod, multumiti. rugcitmilor
Sffintultti episoop Nikita. $i faptele se petrecuri citne sfargitul anu-

lui 6604, pe la mij1ocul indicatitmii a patra.

LXXXIL Istoria lui Vasilko (1096-1097).

Anul 6605. Sviatopolk, VlacEmir, David Igorovioi gi Vasilko
Rostislavici gi David Sviatoslavici gi fratele sia Oleg se intalniri la
Liubeci spre a incheia pace.a gi-gi ziseri: De ce si ruinim tara n.oastri

ruseaseI prin certele dintre noi. Palomea pustieec tara in diferite chipuri gi se bucuri vizindu,ne luptind unii inspotriva ceSi ne ultima dar acum ca un singur om gi sA aprim tara
ruseasci. Fie oare
pistrzme mogtenirea sa pirinteasoi: Sviatopolk Kievul in locul lui Iziaslav, Vladimir (Pereiaslavlul) in loco!
Kunui, un Cuman.

Pejar, un rikuk lng Ko1olge, care era un afluent al Kliaznei.

12

www.dacoromanica.ro

-- 178 -lui Vsevlad, David g Oleg partea lor in loeul lui Sviatoslav i, ea erilali pastreze de asemenea cetitile pe cari Vsevlad li le-a cliruit.

Vladimir a fan dat lui David, cat penYtu fuji lui Rostislav, Premygl a fost diruit lui Volodar, Terebovlul 1) Juil Vasalko) 5i ca
acestea se invoira srutand crucea. Dazi vreunul, zisera, se aridica'

impotriva altuia, vom fi cu totii in contra lui i de aseanccaea i

sfanta cruce. 5i zisera cu to/ii: Crucea i toata Rusia ea fie, in contra oelui ce ar calca aceasta. 5i se, imbratiara i se dusera pe acasi.

5i Sviatupolok veni cu David la Kiev i tot poporul s'a bucurat. Singar diavolul s'a intristat de aceasti concordie. 5i Sotana
se vari in mima unor oarneni i ei zisera lui David, fiul lui Igor:
Vladimir s'a unit cu Vasilko in contra lui Sviatopolk i contra ta.
David aplecandu-i urechea la aces'e vorbe mincinoase, incepu
vorbeasea impottiva lui Vasilko, spunand lui Sviatopolk: Cine a ucis

pe fratele tau. Jaropolk? Acum el face complot impotriva mea i

impotriva ta i se unete cu Vladimir. Paste-!i capul. Sviatopolk
fu turbuzat de aceasta, i zise: De este asta adevarat ori nu, eu nu
riu. Sviatopolk nefiind ce era in realitate, sise lui David: Daci
spui adevarul, Dumnezeu sa te auza! daca- graeti din pismil, Diminezeu te va pedgpsi. Sviatopolk se intrisli de fratele &Au i de sine

ince,pu ea se gandeasei: Aeeasta ,ar putea sit' fie deci adevirat

5i a crezut pe David. Astfel David ingela pe Sviatopolk i incepura
ai faca planuri im,potriva lui Vasilko. 5i niciVasilko nici Vladimir
nu tieau nimic de toate a,cestea. 5i David incepu ail spuie Dac:s- noi

mi punem mina pe Vasilko, flu n'ai sa mai ramai piiincipe la Kiev,

nici eu la Vladimir. 5i Sviatopolk li dere .aseultare. 5i la 4 Noemvrie
Vasilko veni i se dose la Vydobyci, merse la minastire iaa roage pe
Sfantul Mihail, lui masa i-i stabrtli tabOra la Rudioa 2). Cand sosi
seara, el intri in tabara sa. A doua zi dimineata Sviatopolk veni la el
i-i apuse: Nu pleca inainte de ziva mea. Vasilko refuzi, zicand:
Nu te pot iatepta, are sil fie rzboiu la mine aCaS5. 51 David

trimise vorha: aNu pleca, frate, nu refusa until frate mai mare oeti
care. Vasilko n'a vrut sil faca aceasta i niel sa-1 asculte. Atunei Da-

vid sise lui Sviatupolk: eVezi tu, el nu One socoteala de tine, dei
emu!, in mainile tale. Daci se duce acum in volostea sa, vei veidea

nu are si-yi cuprinza cetatile tale dela Turov el dela Pinsk 8)i aire
Tambov!, un orag in tara Cervenilor, voevodatul Tarnopol.

Rudica, in apropiare de Kiev.

Pinsk, ora1ng riul Pina.

www.dacoromanica.ro

179

cetati. Miami ai sa-ti aduci aminte de vorbele mele. Pottete-1 (led

aciun, prinde-1 i di-1 pe mana mea. Sviatopolk Il aoculta, trimi'se

sa caune pe Vasilko i si-i epuni: Fiindel ta nu vreal ai attepti,

pang la ziva mea, vino acum si te imbrititez i ne vom intalni amandoi cu David. Vasilko Ii fgdui ai vin, netiind de ,cfuroa ce-i
inthalea David. Vasilko se urea pe un cal i pleci calare. Unul din-

tre servitori Ii observa

zioe: Principe nu pleca. Ei vor sa te
prinda. Vasilko nu-1 asculta, zicandu-i Cum sa voiasca ei sa ma
prindi? Ei au sarutat erucea cu mine zicand: Daca Cineva se pune
In contra ,altuia, toti ceilaltii cracea ofanta vor fi impotriva
Spunand iastfel, el face cram i zise: Faci-se voia Domnului. $i
el veni in fruntea unei drujine mici la curtea principelui. Si Sviatopolk iei inaintea lui i mnitrar in odaie. David intr i el i se arzari pe scaune. Sviatopolk incept ai spuie: Ritual de ziva mea.
Vabilko zise: Nu pot ramanea, Irate draga. Am ti porancit soldatilor mei sa pkce. David etetea pe scam filra sa spunk' nimica. Si
Sviatopolk sise: Atunei, draga frate, otai la masi cu noi. Vasilko
Tagadui sa stea. Sviatopolk zise: Stall pe scaun ad i amandoi, eu ma

duc i voiu si viz de magi. Si el pleci ki David rimase ca Vasilko.

Si Vasilko incepa si vorbeasei .ou David. $i David, nici nu raspun.dea nici nu-1 auzea. Cad ii era teami i viclenia lui i apisa pe inima. David, dupi ce statu pe soaun cateva momente, zise: Unde e
fratele meu ? I ea opus: El este in veetibul. David se ridici i'i
ziee:
duc si-1 cant, otai aci pe ocaun, frate. David se &curl i

ieii Meta 0e keti inchise pe Vasilko, la 5 Noem.brk. I se puse

catuti duble, i-1 atezara sentinele in timpul noptii. A doua zi Sviatopolk convoca' pe boieri i pe locuitorii din Kiev i le aminti ceca
ce David i-a spus: Vaehlko a weals pe fratele tau i el a complotat
impotriva ta cu Vladimir i vor 85 te omoare i sa-ti ia cetatile.
Boierii i poporul zisera: E treaba ta, principe, el vnhezi asupra

vietii tale. Daci David a opus admiral, si fie pedepsit Vasilko:

clack' David a mintit, el si fie pedepsit de Dunmezeu i sa rispundi
inaintea lui Dumnezeu pentra minciuna sa. Egumenii aflari ce s'a
petrecut i incepura si marl Kil Sviatopolk iertare pentru Vasilko.
$i Sviatopolk le zise: David e cel ce a voit. David fiind informat
de ceca ce se intampla, insista si i se crepe ochii lui Vasilko. Daca

tu nu faci aceasta i daca Ii dai drumul, nici tu nici eu nu vom

domni. Sviatopolk voia si-1 libereze, dar David nu voila fiin.dci se

temea de el. Si in acea noapte il conduoera la Belgorod. Aceasta

www.dacoromanica.ro

180

este o mica cetate, la zeee versta departe de Kiev. II duseri legat

intr'o cru, Il seoboriri din cartita' vi-1 brtgarA intr'o mic
Dupa ce Vasilko fu agezat jos, a vzut el u:atie Torki ascutindu-*i cucrape ochii gi che2ni pe Dumnezeu cu.
titul gi a inteles c vrea

multe lacrimi gi eu. geme:e. Atunci ~ira' trnnigii lui Sviatopolk gi

ai lui David Snovid Izeoevici, eful grajdurilor lui Sviatopolk gi Dumitxu, geful grajdfurilor lui David gi Incepuri si intima' uzi covor gi
dupi ce 1-a intins, prinserri pe Vasilko voind s-1 tranteascri jos. Dar
el se lupta cu pute,re gi nu fur in siare sa--1 culce. mitrar altii, Il fas--

turnar jos, il legar, luari o scandur dela sobi i-i o puserl.

pe pept. Snovid gi Dumitru s'agezari la piecioarele sale, de cele douri..

pirti gi na puteau s5-1 tina. Atunoi intrari alti doi oameni gi luar&
de la o sobil o a doua scanduri, se atezar' deasupra ei ga o apsarl eti

atila putere ci pieVul M Vasilko trosni. Apoi apira un Tork numit

Ber,ndi cioban al lui Sviatopolk: el linea un outit gi voi s lovea.iert
ochiul lui Vasilko, dar nu isbuti i-1 rni in fat. V.asilko poart
pana' in ziva de astrizi aeeast rana. Apoi Ii infipse din nou culata
In ochiu gi-i smfulse pupila, Il lovi in urmil in celilalt ochiu gi-i ecoasegi eealal pupii. Vasilko era ca mort. II luar gi-1 purer pe un CO

vor intr'o cru, ca un cadavru, gi-1 duseal la Vladimir. In timpul

drumului se oprirl dupi e trecur podul d.ela Zdvijden1) in targ,
scoasora lui Vasilko amaga plin de s'auge gi o deter femeei unui
papi ea- o Tele. Dupi ce a splat-o, i-a pus-o din nou, in vreme ceei manean. i sotia popii planee, eici el era ca un mort. El Ii auzi

sughiturile gi intrebi: Linde sunt eu?. Ii s'a spus In cetatem.

revenir. VeZdvijden. El ceru ap gi iea dat. A Mut-o gi vieata
nindu-gi in simtiri Igl pipi amaga gi zise: De ce rui.ati scos-o?-

A fi voit s'a mor gi sra apar inaintea lui Dunmezen In aceast cmage-

iplina de &auge. Dup ce au ispravit cu, masa, plecar in graba pe

un gecr mare. Cica pe atunci era luna Graden 2). In ziva a pelea ajun-

ser la Vladimir gi David vera ca ei, ea un vntor tare a prima o

prad gi-1 inchise in palatul lui Vakei gi-1 de le in paza a treizeci de
oameni gi ac ofitecri, Ulan gi Kolciko.
Vlad:mir e:4nd a aflat e lui Va-41k Ii s'a crepat cha, s'a ingrozit, plansn. cu bobote gi zise: Nu s'a Aiivirit nici odat o fapt
Wat de urit in Rusia, niei in timpul strmogilor nogtri nici in timspun lui David gi
pul printilor nogtri. i trimise numai decit
Zdvijden, un oral 'filtre Kiev pi Vladimir.
Gruden, Noemvrie.

www.dacoromanica.ro

181

Oleg, oei doi fii ai lui Sviatoslav: Veniti la Coro del spre a indrepta
nenorocirea ce s'a intm,plat in Rucia i intre noi oari siniem frati,
frand..fi sabia a fost arancati intre noi. Dae noi nu repariim aceast
fapti urit, wi ru i anai mare se va ivi intre noi j fan ele va incepe

bu ucidi pe fratele aiu, Ruda va plied i dumanii norri Polovcii

vor veni ai puni mina pe noi. David i Oleg auzind aceasia se iniristari grozav i pliuiieerui, zicind: aAa ceva nu s'e mai in' r'mplat in

familia noastri.

ettrinseri numai deck arnaatele lor 1 se du-

-seri la Gorodee, in vreane oe Vladimir era Cu rannata ea intr'o pird.ure.

Atunei Vladimir, Oleg i David trimise,ri pe oamenii lor la Sviato-

-polk spunindu-i: De ce ai sivrit tu aceasti crimi in tara ruaeasci? De ce ai raruneat sabia in anijlocul nostru? De ce ei orbit pe
fratele tau? Dac.5 ti-a fieut vr'un riu, trebuia si-I acuzi nainea noastri. Dupi ce i-rai fi dovedit vina puteai si-1 pedepsefi. Amin, epune-ne noui pentru ce greali 1-ai maltratat as fel? Sviatopolk zise:
David Igorovici mi-a
Vasilko a urcis pe fratele tiu Iaropolk,
-vrea si te ucidi i 'pe tine gi ai pue mine pe oraele tale, Turov, Pinsk,
Derestie i Pogonina4 i c a karat, el 41 Vladimir, ei Vladimir are si
se stabileasci la Kiev 6 Vasilko la Vladimir. Eu a trebuit, fir voia
mea, si-mi apir reapul. Da altfel, nu eu, ci David 1-a orbit i La luat

la el. Atunei oamenli lui Vladimir, ai lui David i ai lui Oleg

ziseri: 1cNu te desvinoviti rdeclarind ci David La (rbit. Nu intr'un
ora de. al lui David, ci in al tau a fost el lipsit de vcdere. Cu acede
vorbe ei se deepirtiri. A doua zi voiau, Vladimir, David 1 Oleg
treaci Dniprul spre a se -duce inpotriva lui Svittopolk i Sviato-

polk vru si fuga din Kiev. Locuitorii din Kiev nu-i dieluri voie, ci
trimiseri pe viduva lui Vsevlad i pe meropolitul Nicolae la
cu vorba: Noi te rugim, principe, pe tine i pe frar.li tui, si
-nu pustitii tara ruseasci. Cci, daci voi v apucati de faceti rzboi
intre voi, pginili se vor buoura i vor navali in aceast tari emeriti
prin munea 1 vitejia printilor votri i a strimoilor vo4tri. Aprirind tara ruseaeci, ei au cueerit i alte tki i voi voii acum s dati
de mal tara ruseasci. Vdtuva lui \Teemlad i metropolitul veniali la

Vladimir, Il rugari i-i impirtir rugiciunea prin care locuitotii

din Kiev se indatorau si ineheie pace sloe a-i apfira lara ruseasci i

a faze rizboiu Cu pamnii. Vladimir auzind amasta planse i zise:

E adevirat; printii i srmoii notri au aprunt tara ruseraeci 1
noi vrean si o minim. i el primi favorabil rugkiunea
2) Pogorina, o regiune 1ng riul Goryn, afluent al Pripetului.

www.dacoromanica.ro

182

pesei, cici el o venera ca pie' o mami, din eauza tatilui siu. alai el
fusese foarte Mbit de tatil su nici pe cand era in vieal nici dupi
moartea sa, el nu facet nimio in contra vcinii sale. De aeeea el aseulti pe principesa ea pe o mania% El ascul a pe mitropolit, cici el
cinstea clerul i nu-i refuzi oererea. Vladimir era de fapt un principe urnan. El juke, pe arretropoliti, pe episcopi di pe egurneni. El
tuliea me& presus de toate pe cilugiri 1, eind acevie veneau s-1
vazi, le didea si bea i si millilitre ea la copii sii. Dace'. vedea pe
veunul eZi se imbatt eau ea' face veo necuvitituti, el nu-1 osande-a,

ha cu dragoste 0-1 mingiia. Dar e revenim la subiectul nostru.

Principesa clu.pi ce a fost la Vladimir, veni la Kiev 0 aria' lui
Sviatopolk i locuitorilor din Kiev tat ce s'a zis 0 ci va fi pace.
incepted'
trimeuti unul altuia delegati. 0 se inleleseri si spuie
lui SvCatopolk: Daci este David care a fieut &mesa nenorocire, tu
Sviatopolk, mergi 'n contra lui, prinde-1 gonete-l. Sviatopolk
insirein eu .aceasti al acme, sirtrtari entree i incheiari pace.

Dar, in vreme ce Vesilko era la Vladimir, in locul care am

spus, in apropierea presimior, ma gseam, i eu acolo. Inteo noapte

principele David trimisa Si mi cante. Eu viu; drujina era aezati

in jurul eAu. MA puse: si gem i-mi zise: Vasilko a vorbit in aceasti

noapte lui Ulan 0 lui Kolcia i a zis: And ei Sviatopolk 0 Vladimir stunt pe vale si se duel in contra lui David: Dae David m'ar
asculta, or (putteia trirnite un om la Vlaidiim spre a-1 face si se intoar.
ei din da-urn, cici tiu ci a spire ea* ar pArAsi expedilia. Du-te deck cu
aceti dosi oameni, Vaslile, de gisete pe Vasilko, omonicrnul Su, 0

spune-i: Daei tu vreai sA trirnili unul din oamentii tAl6 daci

se intoarce Inaipoi, i voiu da eertatea eare vei vrea, Vsevoloji),.
ep(1l 2) sauPereanile). MA d.usei deci sA gisesc pe Vasilko i rapor'ai

tot ce a spus David. El rispunse: Eu n'arm spus aceasta, claw am

mare nIdejde in Dumneaeu. Voiu trimita la Vladimir A-1 rog
nu verse &Inge din cauza mea. Un lueru m mill: e ci David imi
una din cetitile sale. Cat despre Terebovl, ea 1ml arpartine, acucm 1
In veci. Aceasta in adevr s'a i intimplat, cci a fost pus de indati
In stAprirea posesiunritlor sale. Mie lineA imi zise; Du-te, gisegtte, pe
David 0 spune-i si-mi expedieze pe Kulmei, vre.au si-1 trimit la Vladimir. David nu se invoi, ei mi triMise din non, zicandu-mi Kulmei
Vsevoloj, ora in Volynia.

5epol, ora' in Volynia.

Perensil, ora' in Volynia.

www.dacoromanica.ro

183

nu e ad. i Vaisilko imi zise: tStai un moment. El parund servito.

rului siu si ias, se agezi lingi mine i-mi zise: sAflu ci David vrea
dea Legilor. Nu s'a siturast el de singele meu, mai vrea Ina
ai del sature dandu-mi lor? Eu am fkut Legilor mult riu gi aveam

gndul si le moi fac inci mai mult i sii rizbun tara rug. Daci el
mi di in mna Legilor, eu n'am rteami de moarte. Dar iii voiu spune

adevirul: Duannezeu va fi wit de-sigur sii mii pedepseasei de ingtunfarea inca. Cnd mi ea adus vesea cii Berendicii I), Pecenegii gi
Tamil vin impotriva mea, mi-am zis in mine: Gnd var sosi Berendicii, Pecenegii i Torcii, win apune fratelui mea VoWar gi David:
cei mail timen soldati din drujina vaastri gi voi nivii, beti
veseliti-vi. Si ma mai gandeam buck-. In timpul ierniii voiu nivili
In tara Legilor gi pink' in timpul veriii vain lua in stapinire tara legeasca i voiu rizbruna Rusia. In urnti voiam ea' invadez in tara Bub.
garilor dela Dunare
supun. In di rgirt e fi rugat pe Sviatapolk
gi Vladimir si mi lace ea merg con'ra Polovcilor. Voiu merge, mi
gindii eu, contra Polovoilar, sii cigtig glorie eau si-mi jertfesc vieata
pentru tara ruseasci. Eu un aveam in minte niel un plan, nici contra
lui Sviatopolk, niel cozetra lui David. Jur pe Dumonezeu gi pe judecata

lui de sus, cii nu m'am glut& de loe si fac veun riu fratilar mei:
dar, din calm nginfir mele, Dumnezeu m'a umilit i m'a injosit.
Ciad sosi ziva de Pagti, David vent sii cuprinzi volostea lui
Vasilko. Sti Volodar, Trade lui Vasflko, Ii intilni la Busk 2) gi David

nu indrizni si dea lupta cu Volodar, fratale lui Vasilko gi el se incbise in Buck 0. Volodar asedil aceasti cetate. i Volodar incepu
spunk': Tu ai ficut ria ti tu nu te ciegti; amintegteli cite crime, ai
sivargit. David incepu atunci si anima vina asupra lui Sviatopalk,
sEu am ficut aceasta? A foot intr'o cetate a mea? Eu lusuimi mii temeam si nu oni poinzi i si nu mi faci ea pitesc la fel.

Eu a track si indeplinesc ceca ce el a hotkit; cici exam in miinilor lor. Volodar zise: siDumnezeu numai tie ce a foot. Amin, libereazi pe fratele meal i eu voiu incheia pace ca lima. David se
bucuri, trimise si caute pe Vasilko, il dote in mil na firateluit siu gi
incheii pace gi se duce fieicare In treaba ea. Vasilko se stabili la Terebovl gi David se intoarse la Vladimir. Cind sosi primiviara Volodar gi Vasilko merseri impottriva lui David gi ajunseri inaintea

Vstavaloj gi David se inchise in Vladimir. Ei mediari VseBerendicii, popor nomad de nisi turcii, tributari Rutilor. Ei dispar
eurtind din istorie.
Busk, ora g in Volynia, voivodatul Tarnopol.

www.dacoromanica.ro

184.volojul, lusai seawall cetate ou asalt i-i deteri foe. Vasilko porunci

si omoare pe locuitorii cacti fugeau. El i satis(icu rizbunarea su

asupra unor novinovati i virsi singe nevinovart. In urani merse in
contra Vladimirului. David se inehise in VladimLtr. Ei blocari cetatea gi trimisoril espun lueuitorilor din Vladimir: Noi n'am veuit
In contra cetpii voastre, "lid contra voastri, ci contra d.ugmanilor
Tuauak, Lazir i Vauile, eici ei aunt cei eari au sfituit pe David gi
1-au pus si faci riul pe care 1-au neat. Dazi vreti sA vA bateti pentru
ei, noi suntem gata si ne batera, daci nu, dati-ne in miini pe dumanii notri. Locuitorii anzind aceasta se adunari i spuseri lui David: Libereazi-i pe accsti oameni, noi nu 'le batem pentru ei; uoi
putean sA are batem pentru tine, lar mi pentru ei. Daei tu nu-i
noi vom ,deschide portile cetApi. Gindegte-te atunei tu insuti la seiperea ta. El a fast gait
pred.ea. Dar atunei David zise: Ei nu
taunt aci, cAes Ii trimisose la Luck. COnd ell au sosit la Luck, Turiak
fugi la Kiev; Lazir gi Vasile se intoarseri la Turiisk. Cind poporul
a aflat cA ei erau la Turilisk 1), incepu sAerlrige in contra lull David eu

vorbele: Brea pe oei ce iii cere, altfel ne predim noi. David trimise sA caute pe Vasile i Lazir gi-i predi. S'a inchelat pacen Du211k1.4361, gi a dour& zi dimineata, au fogt spinzurati Vacile gti Lazir.

Oaanenii lui Vasilko if ciuruiri de sigef... Apoi ridicari asediul

Aceasta a fost a doua rizlmmarre a lui Vaailko, rizbunare pe
care riu a fieut cA gi-a
Ar fi fost mai lene sii lase aeeasta
grija lui Duirunzeu; si lase in eareina lui, cum ziee profetul: En
mi voiu rizbuna fati de inimiei sill 1 de oei earl -n urIse. Ciei el
rizhimi *Angela fiilor
gi face si cazi rizbunarea sa &supra inimicilor i.asurpra celor cari il uriec. Gina asediatorii au pleoart, el
deefieu pe oei spinzurati gi-i ingropi.
Sviatopolk, promitand sii goneasei pe David, merse in contra
Berestiei, la Legi. Cind David a aflat despre aceasta, se duSe la Le0
sil mark' ajutorul lut.) Vladislav. Legii figiduiri de al ajuta gi primiril dela el einci z ei de grivne de aun zie-Lid: Vino eu noi la Berestie, eiici Sviatopolk no poftegte la o intrevedere. Acolo te vorn
Impiica cu Sviatopolk. David, asoult'indu-i, se duce la Beresee en
Vladislav. Sviatonolk era in eetate gi Legii pe Bug. Sviatopolk se intelesese eu Legii gi lea dart mari daruri p:ntru ea ei4i dea in mini pe
David. Si Vladislav zice lui David: Sviatoslav nu m'a accultat, intoaree-te aeasi. $i David se duse la Vladimir. $i Sviatopolk
1) Turiisk, cetate in Volynia.

www.dacoromanica.ro

185

legando-se cu Letii se duse in contra Pinskului, trimitand eati

stranga ~ata. El inaintri pana la Dorogobuj, unde ifi %capta armarte ea. Apoi se use in ami Ira lui David pana eubt zidurile aatatii;

David se inchise aci, agtepand ajutorul Leilor. Cad Ii spusesern:

Daca prineipii rui vin in contna ta, noi vom veni in ajutorul tau.
Si ei Il ing.elara, primind aux ti dela David g &da Sviatopolk. Sviatopolk incunjura mutua i rimase inaintea lui timp de gapte saptamaui. David incepu sa-1 roage: aLasa-ma si iles din orap. Sviatopolk eoneiniti la aceasta i enrular' croma. D.wrid iei din ora* i se
duse la Cerven. Sviatopolk intra in ora, in Simba)" a afina gi David
fugi la Lei. SvUtopolk, 42.10 ce a gonit pe David, se puse si faca

planuri in contra lui Volodar i Vasilko, spurand: Aceasta este

-valotea tatalui mea i al frat!alui meu. i porni in contra lar. Calad

Volodar 6 VasiIko au auz't aceste vorbe, plecara 6 ei in contra lui,

luand cu ei crucea pe care o sarutase i sisase: Eu am venit in con:ra
lui David. dar vrcau sa am pace 1 prietenie au voi. Si Sviatopollc
i calca' acest juramant, bisuindu-se pe numarul tropelor cale. Si se
.ciocnira in campia de la Rojxta 9. Cand cele dota partida se incaenarra, Vasilko ridicA crucea zicand: data rueca pe care tu ai sara-tat-o. Tu mi-ai rapit deja ochi', acum vreai sa-mi rapegti i vieata:
crucea laceasta sa fie liare noi!. Si lupta inclepu. Trupele se incieTara gi multi oameni evlavioti vizura o cruce, care se ridica deasupra
armatais /ni Vasilko. Lopta a f ost terililA. Multi oameni cazura de
ambele pri. Sviatopolk vizand aprinderea luptei, fugi la Vladimir.
Volador gi Vasilka invingatori se oprima zicand, Ne ajunge, si stilm
in fruntawiLle noastre. Si nu mai mersera mal (1p arte. Sviatopolk
fugi la Vladimir. El avea cu el pe cei doi fil ai sAi gi pe aai doi (ii ai
lui Iaropolk 1 pe Sviatoga 2), fliul lui David Svialloslarvici gi resta'
drujinei sale. Sviatopolk stabili la Vladimir pe fiul san 1VIstielav pe
eare el il avuee cu o concubina gi trimise pe Iaroslav n 'Ungarn:a apio,
a chama pe Unguri in contra lui Valadar i el insugi se use la Kiev.
Atunci Iarroslav, fiul lui Sviwtopolk veni cu Unguaii. Cu el era regale
Koloman 8) i doi episcopi gi se oprira ranga Premygl, dealungul Viagrului 4) i Volchdar se inchise In catarle. Cam in acest timp, David

sosi dela Legi, Ii Mea femea la Volodar gi se duse el insui la Polovci. Boniak
Abulia David ea intoarse gi se dusera
Rojna, o esimpie in Galitia.
Sviatopa, diminutiv deja Sviatoe1av.,
Koloman, regele Ungariei (1095,-1114).

Viagr, afluent in dreapta Samului, azi Wiar.

www.dacoromanica.ro

186

premia in contra Ungurilor. In &nitral lor ei se oprit si treael

noaptea. La miezul noptii Boniak ae acula, pirsi aamata ti se puse
s'a urbe ca un lup. Un lup ii raspunse i mai multi lupi incepura si
urle. Boniak revine atunci i zise lui David: Maine vom invinge pe
Unguri. A doua zi Boniac iti orandui rarmata In linie de bataie.
David avea o cana de solciati, Boniak trei ente. El Ii ateza in trei
coloaner i pleea in contra Ungurilor. i in avangarda puse pe Altunapa 1) ca cincizeci de oameni. Incredingt steagul lui David i-gi
imparti trapa se in dona parti, punand cincizeci de oameni la fie

carie aripa. Unguaii se ~zara in mai multe grupe. Ei eran in numar de 100.000. Altunopa ataca prima grupa i dula ce l n'en un
prim asalt se retrase dinaintea Ungurilor. Ungurii Il urmarixa i
In inaintarea lor dcpatira pe Boniak. Boniak ataca atunci pe Unguri dela srpate. Ahunopa se intoarse ti rat dadu voie i Ungurilor sa
se intoarca. Aztfel el omori un anare numar, dintre ei. i Boniak ii ataoelari pe Unguri pliatz'andu-i intoamai ca un toim catre untar' ete
ciorile. Ungurii fugirA, multi se incoara in Viagr, alpi in San. Fu-

gind dealungul Sanului, ei caderau unul peste altul. Timp de dota

zile invingatorii Ii urmar-rira mito:alar' indu-i. Aci a tost mol:11 epis-

copul lar Kupan impreuni cu mai multi Bederi. Se apune o au

pierit 40.000.

Iaroslav fugi la Levi i ra.junse la Beretie. David inaI ouprin.

Cervenul, eosi repede i fcil prizoniexi pe oazand Suteiska 2)

menii din Vladimir. Mstislav se inchise in cetate ca o garnizoani,

caci el rarve.a eu el locuitari din Pinsk, din Berestie, din Vygotev 3).
David inconjura cetatea e o supuse la mai multe asalturi. Odati, el
a inaintat ,pana aubt poaata certatii. Dar loeuitoriii aruncau siageti,
cari cadera.' mai dese ca ploaia. Mstislav in momentul cand urcat pe

ziduri ee pregatea sa traga, fu atino de o sgeata printr'o ruptura a

cbirasei sale, subl subsuoara. L-au scos dar i peste noapte muri.
Moartea n'a fost Muta eunoscut trei zile, ilutea partna a'a anuntat in
adunare. Oamenii ziceau: tUite a murit principele, daca au ne preepue
cian', Sviatopolk ne va face sa pierim cu
Ei trimisera
lui Sviatorpolk: fFiral tau e anort ti noi, noi motean istoviti de foame.
Daca tu nu vii, poporul se va preda, nemai putand suporta foamea.

Altunopa, principe al Cumwiilor.

Suteiska, un ora' in apropiere de Cerven pi de Vladimir.
Vygwv, ora g in Volynia.

www.dacoromanica.ro

187

Sviatopolk trimise pe Putiata 1), voevod.ul siu. Pu:jata sosi cu o armat5 la Luck, la Sviatoga, fitul luji David. Si oaanenii lui David erau
la Sviatota, Cci Sviatoga jurase lui
Daca Sviatopolk vine
impotriva ta,
voin apune. Sviatota ins1 n'a rima aceasta, ci el
puse mana pe oaanenii lui David ti merse chiar el in contra lui David.
Purtiata sosira la cinci August, pe cind armata lui DaiSvikratoa
vid asedia cetatea, gi David igi fficea siesta; ei czur aaupra lor gi
incepur1
masaereze. Asediatii ietirl din cetate i ineepur1.
armarta 1ui David. Si David fugi iinpretmi eu Mstislav,
tul 6ll. Sviatota ti Putiata ltuarI certatea i stiabilir aci pe Vacile ca
poaadnic al lui Sviartopolk. i Sviatotat se duse la Luek i Pu:lata la
Kiev. David fugit la Polovoi 1 Boniak Ii ineoli. David gi Boniak
merser in contra lui Svitatoa, la Luck, asediar pe Sviatota in cetate

incheiari pace. Sviatota ieti din cetate i ee duse s &casa petat11 s'Iu la Cernigov. David insii cuprinse Lackul, i de aci se duse
la Vladimir. Atund posadnicul Basile fugi din Retwe i David cuprime Vladimirul i se stabili
Dup dm axil, principii Sviatopolk, Vladimir, David i Oleg

Iinur o adunare i invitar i pe David lgorovici ti-i d'idstirI nu

ci Dorngolmjul, unde el i muri, Sviatopolk ouprinse
Vladimirul i ataba ad pe fiul siu Iaroslav.
Negocien i hure principi (1098-1100).

Anul 6606. Vladimir, David i Oleg merserri in contra lui

Sviatopolk. Ei se opriri la Gorodet i incheiar1 pace, cuan am apusin axml precedent [In acest an Vladimir zidi o hiseriott de piatri in
cinstea Sfintei Maid a lui Duannezeu in palmad principelui la Pereiaslavl. In aceat am Vladimir Monomachul 2) funda o 0G-tate pe
INtr 8) (1098)14)].

Anal 6607. Sviatopalk maree in contra lui David la Vladimir

1 gotni pe David, la Lei. In adell
an Unguaiii furi 13.1ti4i la Peremy1 [In aoest an apgru un genial detasupra Vladianirului in luna lui
S'au vAzut doul cercuri gi in aoeste dou1 cercuri, ca doi sOrri
Pallasa, voivodul lui Sviatopolk.
Vladimir Monornachul, fiul lui Vsevlad, fiul lui Iaroslav, ware principe de Kiev (1113-1125), niscut la 1053.

asir, afluent al Desnei, gavera. Cernigov.

Acest pasagiu nu se gilsegte In toate manusc.riaele i nici In tradircereEt
lui Trautinann.

www.dacoromanica.ro

188

pni la ora a gasea. 5i noaptea s'a vizut ca trei steagari luminoase

pani la aurari 1) In acest an Moislav, hui lui. Sviatopolk, fu omorit
la Vladimir la 12 lunie (1099).
Anul 6608, Mst slav fugi de David pe mare, la 10 larde. Tot in
acest an placea fu ineheiati intre fratii Sviatopolk., David, Vladimir
gl Oleg la Uvetici 2). La 30 aceeagi luni, se adunar' in aceasti
tate (rata Sviatopolk, David, Oleg, Vladimir; David Igorovici veni
la ei i le opuse: De ce areati fcut si viu?
Cui i-am ficut

eu vr'un riu?. Si Vladimir Ii rspunse: Tu ne-ai trimis si spunem: Fraior, eu vreau s viu i ai mi plng de nedreptitile ce mi
s'au ficut. Iati-te. Tu egti arzat pe acelagi covor, ea i fratii tii
de ce nu te mai plngi? Cine din noi
ficut vr'un riu?. $i Da-vid nu rispunee nimica. Toti fratii sil mclkoar, gi Sviatopolk era
-calare ou drujina sa. Dav!1 1 Oleg cu a lor, la o oare care distanti
unail de altul. 5i David Igarovici se linea la o parte. .Ei nu-1 Usara

lngi ei, dar se efituiri in privinta lui firi de et Dupi ce s'au consfituit, ei i trimiseri oamenii lor la David. Sviatopolk trimise pe
Tutiata, Vladimir pe Orgost gi Ratibor; David i Oleg trimiseri pe
Torda. Trimiii ami-ti la David iepusetri: Ia'.5 ce Flpual trata tii:
noi nu voim si te lisim si gezi la Vladimir, fiuuldi tu ai ridicat
sabia iri contra noastr, ceca ce pAnA actun nu s'a mal intiurplat in
lara ruseasci. Cu toate aceska, noi nu te bagrn In inchisoare, noi
nu-ti l'aman nici un rail, dar i ingaduiin cele ce urinziaza: Du-te
elj te stabilete la Bujskii (Mrogl,), un loe fortifioart; Svilartopolk
ii diruegte Doben 4) i Certoryisk 5). Vladimir iti diruee dou sute
de grivne, David i Oleg dowl sute de grivne. In urmi, ei trimisari
sali la Volodar gi Vasilo: la pe fratele tiu Vasilko ou tine i Pe...reanygl ea va aparilini ea vologte comuna'. Risnneti impreuni, daci
aceasta vi convine, daci nu, las ad pe Vasilko, noi Il vom itileetine
ad; dati-ne ns Inapoi robii nog*ri gl pe supugii nortri. Niel Volodar nici Vasilko nu primara aceas'a i David se stabili la Busk 6) i
In lumia Sviatoslav d.ete lui David Dorogobujul, unde muri i Vladimirul 11 4lArui fiului siu Iaroslav (1100).
Acest pasagiu nu se gilsete in toate manuscrisele i nici lu trachicerea
lui Trautmann.
Uvetici, localitate in regiunea Kievului.
Bujskii Ostrog, looalitate lingi Bug.
Duben, ora' in Volynia, azi Dubno.
Certoryisk, ora in Volynia.
Busk, ora in Volynia.

www.dacoromanica.ro

1E9

LXXXIV. Noui negocien i (1101).

In anul 6609 muri Vsealav, principe de Polock, Miereuri la 11

Aprilie, la eeasul noui din zi-. In acelai an Iaroslav Iaropolkovki
din Berestie declari rizboiu. Sviatopolk mcree impotriva lui, il curptiinse in cetatea sa, il prince, 11 puse in lanturi i.l duse la Kiev.
Metropolitul i egumenii intervenir pentru el i dobindiri iertarea.
lui Sviatopolk. 11 condusari la mormintul sf ntilor Boris i Gleb,
scoweri lanturile i-i diduri libertatea. In acest an, toti fratii Sviatepolk, Vladimir, David i Olog i de asemenea Iaroalav se intruntri
Zoloteea 1). i toti prineipii Poloveilor trimiseri d.elegati la toti aceti

frail spre a cere pace. Principii rui le rispunser: Baca vreti pace,
si ne intilnim la Sakov 2). j Poloveii trimiseri soli i reunirea awl
loe la Sakov i incheiari pace ou. Poloveii i primiri unii dela altii
obstatici, la 15 Sep/ fem.vrie. Aped se despirtiri. [In west an Vladi-

mir ridiei o biserei oatedrali in eins!ea sfinteti Maici a lui Dumnezeu la Smolensk (1101) 8 )
Anul 6610. Iaroslav, fini lui Iaropolk fugi (r.in Kiev la 1 Octombrie. La sfiritul acestei ittni Tanislav, fiul lui Sviatopollc, atrasa in-

tr'o euriii pe Iaroslav, fiul lui Iaropolk, Il prime pe maluaile Nurei 4) 1-1 aduce la tatil su Sviatopolk; ei Il puseri in lanturi.
acest an, la 20 Decemvrie, Mstislav fiul lui Vladimir, veni cu Novgozodenii. Cick Sviatopolk (icuse au Vladimir o invoiali in v:rtutea
direia Sviatopolk trebuia si ocupe Novgarodul Lti s stabileasci pe
fiul cu aci, .itar Vladimik s stabilea-ci pe fiul sin la Vladim;r.
Mstislav veni la Kiev i se aclunari inteo adaie impreuni i oamenii
lui Vladimir ziseri: dati ei Vladimir a trimie ye fiul su ad i i locuitorii din NovgorOd se gisese ,aezati acolo i au si prinzi pe fiut
siu i si-1 duci la Novgorod, iar Mstislav si se &ea' la Vladimir.o.
Locuitorit din Novgorod, ziseri lui Sviatopolk: Principe, noi am
fost trimii la tine i ni ea spus: Noi nu vrem nicti pe Sviatopolk
niel pe fiul eau. Dacii fiul tu are doui cap:4e, trimite-ni-l. Voevodul ne-a dat pe acest principe i noi 1-am crescut ca pe principele
noetru, iar tu, tu ne-ai parisit. Sviatopolk avu o mare disculie cu ei.
Zolotaca, un niu s fala Kievului, sifluent al Dniprului.
Sakov, arm) in regiunea Pereiaslavluluiti
Acest pasagiu nu se giseste in bate manuscrisele si nici in traclucereot
lui Trautmann.
Nura, afluent al Bugului.

www.dacoromanica.ro

190

5i cuan ei nu voiau si cedeze, ei luari pe Matielav i. se duseri

Novgorod (1102).

In acest an apiru pe cer un seam, la 29 Iaamarie, timp de trei

vazut juin lei de aurori (aiming la rsrit, la miazii zi, la
zilt.
apns .1 la miazinoapte i a fast toati noaptea o lumina la fel cu cea

de luni pLni. Tot in acest an a fost un sernn in luni, la 5 Fehruarie. La 7 din aceasta luni, s'a vazut un semn in soare. El a fost inecmjurat de trei curcubee. Si eran 1 alte curcubee unul in dosul ceVizind aceste semne, eredincioii se rugar de Dtunnezeu Cu

suapine i car kerimi ea si le prefaci in prevestiai fericite. C.fici

printre senme, unele aunt s000tite bune i altek rele. Anul urmtor
Dumarezeu ineufl un gaud prineipilor rui. Ei se hotiriri s faci
rizboiu Poloveilor i ail le invadeze tare. Aceit proiect s'a adus la

indeplinire cuan vom arta, in anul urmitor. In acest an muri Iaroslav, fiul lui Iaropolk, la 11 August. In seem. an fiica lui Iaropolk
Sbyslava se duse in Polonia sit se miritelcu Boleslav, la 11 Novem-

brie. [In &wet an lui Vladimir Ii se niecu un fiu care fu numit

Andrei (1102)] 1).
LXXXV. Victoria asupra Polovcilor (1103).
Anul 6611. Dumnezeu dete un gaud bun principilor rui. Sviatopolk i Vladimir. Ei s'au adamat la Dolobsk 2) ca sit tie sfat. Sviatopolk se ,aezii car drujina sa, Vladimir cu a sa in acelati cart. 5i
drujina lui Sviatopolk incepu sit delibereze
si griliascit astfel:
-arianivara nu e timpul Inm de lupti, vom ruina pe Eunerzi i ampurile lor. Vladimir ziee: Eu mil mil., o clrujini, de a vit vedea cu

mite pije pentru caii, cu cari tiranii art. Cum nu la ganditi voi ci
Mama ce laranul va incepe si are, Polovtul va sosi, Il va lovi cu sigetile sale, ii va lua add, va ,pa'runcle in eate, i va priaide femeea sa
i pe fiii sti, i toate averile sale. Astfel you aveti teami pentru cal i
nu aveti teami pentru insui taranul. 5i drujina lui Svia'opolk nu
putu s:i-i raspundi nimio. 5i Sviatopolk arise: 4cFrate, 'err aunt gata i
se scul gii Vladimir i zise: are e, tu adittei Rrusiei un mare serviciu.
5i rtrimiseril Ea spring lui Oleg i David: Veniti cu noi in contra Polovcilor; noii eau vom triti sau vom muai, David i ascultu. Oleg nu
/toast pasagiu nu se gAseste in toate manuserisele, nici in traducerea
lui Trautmann.
Dolobsk, o localitate pe malul Dniprului.

www.dacoromanica.ro

191

voi, ci se souzA zicand: aEu nu sunt prea bine. Vladimir imbrritirt pe

fratele sAu i se duse la Pereciaslawl. ij au el Sviatopolk gi David

Sviatoslavici i David Vseelavici i Mstitslav, nepotul lui Igor 1

Viaceslav Iaropolkovici gi Iaropolk Vladimirovici. Ei plecari gi
156 gi ca oarabile. Ajunseri mai jos de Cataractele Dniprului i se
oprirA in locuras joase de linea' insula Chor tica 1). Se urcari pe cal,
infanterigtii leirA din corabii i merser5 timp de patru zjle, i ainnserA la Suten 2). Polovcii auzind de sosicrea Rugilor se adunarri in
mere numAr gi tinuri sf art. Urusoba 3) zise: SA cerem pace Ruilor,
cAci ei se var bate cu indfirjire in contra noastrA, Rinda noi am
adus muJt rAu rii rusegti. Cei mai tineri zisecri lui Urusoba: D ac
tu ai teamA de Rugi, noi nu ne temem: noi i vom bate, vom merge
In rara lor gi le vom cuprinde cetritile. Cine Ii va scApa de noi?.
Principll rui i toat arrznata fceau rugAciuni lui Dumnezeu i prea
curatei Maicii sale. Unii ofereau kuttla 4), altii pomanA sracilor,
alta daruri mnAstirilor.Si pe cand se rugan astf el, Polovcii porniril
impotriva lor. Ei puseri in capul avangardei lar pe Altunapa care
era renurniit pentru virtejia sa.
Principii rui trimiserA i ei avangarda lor. Ea surprinse avangarda lui Altunopa, didu buzna peste el i il ucise i pe el i pe ai
s'AL Nitneni (Entre cei cari eran cu el nu scipA, ci toti au fost
Trupele Polovcilor sosirA acum dese ca arborii din pildure, inda
mi se putea sii-i culprinzi dinteo perivire. Rugii merseri in contra lor.

marele Dumnezeu bagi o mare groazi in sufletul Polovcilor. Ei

furA cupringi de spairml i de cutreinur in fata trupelor rusegti, gi
inalintau ineet i chiar caii lor nu mai aveau linean in picioarele lor.
Ai nocrii "mea-, clreti i pedestragi, se repezinA asurpra lar ou infocare. PobovcLj vizand entusiasmul Ruilor imrootariva lar inaciute oblar

de a se fi incgerat, o luarri la fugl din fata trupelar ruseti. Soldatii

nogtrii Ii jirmrir gi-i mIcelArirl. Era la 4 Aprilie, cAnd Dumnezeu
trimise aceastA izbAndi oredincioilar principi rugi, tuturor creetinilor gi a adus duganartilor aceastA mare infringere. In amasa
luptA perir donAzed de principi: Urusoba, Kocii, Arslanopa, Kitanopa, Kuman, Asup, Kurtyk, Cenegrepa, Surbar i altii. Beldiuz fu
fAcut prizonier. In urmai fratii se repausatii dupi victocrie. Pe Beldliuz
Chortida, o instila in Dnipru, in f ata Aului Chortita.
Suten, lolcalitate neindentificati, in regiunea Cunumilor.
Untsoba. Compara' numele cu cel de Thonusoba al unui duce peceneg,
la Anonynnis. lzv. 1st. Rom. I, p. 70.

Kutia, adecii colaci, pomani pentru sufletde celor morfi,

www.dacoromanica.ro

192

il conduseri la Sviatopolk. El incepu s ofere pentru libertatea sa aur,..

argint, cai i vite. Sviatopolk irisa Il trimise la Vladimir. Cind sosi,
(Voi suntetti pedepsiti pentru nelegiuirea voastril,.
Vladimir

cci voi ati jurat adeoea gi cu toate acestea ati ficut rizboiu in Rusia. Dece n'ai invitat tu pe fiii ti i pe familia ta si nu calce juramin'ele? De ce ati. firsat voi singe eregtinesc? Aoest singe s caza_
talara in buelti..
&supra capului t'in. i porunci si-1 omoare
Apoi toti fratii se adunar i Vladimir zise: aIati ziva ce ne-a dat-oDonmul. Trebuie s ne buourrun gi s ne vestelkim intrInsa, cci Dom-

nul n,e-a scipat de dugmanii nogtri: el ia umilit, a zdrobit oapul

gerpilor fi prada lor a dat-o ea hranl poporului rus. In adevr ei
luari atunei oile, boii, icaii, cmilele, cortucrile cu uneltele i cu scla-

vii. Ei luari ca prizonieri pe Pecenegi i Torci cu corturile lor. Si

se intoarseri in Rudia eu o bogata pradi gi ea o mare vietorie (1103).

In anul acesta vonirl lienstele la 1 August La 18 August din

aceast luna* Sviatopolk se duse si reclideasci cetatea Juriev pe care

o amera' Polovcii. In acest an Jaroslav se bitu cu Mordvinii, la 4

Martie gj Jaroslav a foa in.vins.

LXXXVI. Diferite evenimente (1104-1107).

Anul 6612. Pica lui Volodar a fost dual' la Consrantinopol la.
20 Tulle, unde s'a mritat ca fiul implratului Alexios 1). Tot in acest
an, Predslava, fiica lui Sviatopolk a fost data in casklorie fiului re-

gelui Ungariei, la 21 Angula.. In acest an aneropolitul Nieephor

veni in Rusia la 6 Deoenwrie. La 13 din aceeagi luna muri Viaceslav,

fiul lui Jaropolk. La 18 din acosa* lun metropolitul Nikephor fu'

instalat in scaunul s5u. La sfaritul ac.esitui an, Sviatopolk tr:mise pe

Putiata i Vladimir trimise pe fiul su Iaropolk, in con`ra Minskului, i Oleg insugi se duse impotriva lui Gleb, dup ce a prins pe
David Vseslavici, i san irrtala inapoi frsi si fi ficut veo iopravi. Lui
Vladiuniir ii se niseu un fiu pe care 1-a numit Briacislaw. In atan an a
fost un semn pe cer. Soarele a fost in.conjurat de un cere, i in cen-

tral oercului era o trace i in centrul acestei cruel era soarele. In

afmr de cero, de cele dora pri, dcii sori, i peste s'ame, la o parte
de ocre, un ourcubeu, alo earui coarne orau spre Nard. Un soma

la fel a fost in luna la 4, 5 gi, 6 Fehruarie. Acest ceann a fost

in soare tirnp de trei z:le, gi timp de trei nopti in lunli (1004).
1) Alexios Komnenos, impirat in Byzant (1081-1118).

www.dacoromanica.ro

193

Anul 6613. '[ Acoperigul Sfantului Andrei se prabugi]l). Metro-

politul stabili pe Amphiloc episcop la Vladimir, la 27 August. Tot

in acest an, la, 12 Noembrie, stabili pe Lazar la Petreiaslavl i stabili
pe Mina la Polca, la 18 Deoemvrie. [In acest gin o atea ea coadi se
arf la apua gi a stat o luna. In acest an Boniak se duse iarna la
Zaruba, bata pe Tomei gi pe Berendiei (1105)] 1).
Anul 6614. Polovell rpustiira tinutul din jaral Zareciskului 2)
gi Sviatopolk trimise in contra lar pe loan gi pe Ivan Zachariici, Cha.
zarli, i ei respinser pe Polavci dincolo de Dunare, gi le-au luat przi.
In acegt an muri loan, un batran venerabil cara traise intr'o frumoasa batranete, de noniz' eci de ani. Traind (lupa legea Domnului,

era dintre i anal drepti. Eu am invatat dela el multe Incrari,

le am insemnat in acoge anule. aci ora un om virtu,os, af,abil, madeat
gi care se ablinea de la toate. Monnntul san se vede gi azi in m,anag-

tires Pefterilor, intr'o apela, un:de eorpul su a fosa depus la 24

Iunie. In acest an Eupraxia, .fiica lui Vsevlad, se Mol caugarita la
6 Decembrie. [In aceet an a loa in luna lui August o intunecime de
soase] 1). In acest ,an lzbygnev fugi la Sviatopolk (1106). Iniacest an
Sviatopolk, fiul lui David, nepotul lui Sviatoslav se faca calugar la
17 Februarie. In acest an Seangallii invinsera pe totifili lui. Vseslav
,

omorira natal mil de soldati din drujina lor (1107).

LXXXVII. Victoria asupra Polovcilor. Tratase, cas' litorii (1107).

Anul 6615. Anul intal al indicatiunii, al pairulea an din eicluI

lunar i al optulea din eiclul solar. In acest an muri prineipesa, sotia hui "%din*, la 7 Mai. Tot in acsasta luna, Boniak faca o expeditic i la ea piada cal dela Pareiaslavl. In acest an Boniak gi arukan, batranul, j mai multi ali principi, venira s asedieze Lubenul D. Dar Sviatopolk, Vladimir, Oleg, Svriatoslaiv, MstiSlaw, Viaceslav, Iaropolk masera in contra Polovcilor, la Luben. La gase
ore sara t'etnia ptintenn ved peste Sula gi incepura sa-i ataca atagana impotriva lor. Polavciii se inspaimantara gi in groaza lor,
putura nici macar eit'-fi desfigoare steagarile, ci fugira, unii agatandu-se de caii lar, altil pe jos. Soldatil nogtril incepura
urm.arema' i si-i omoare; lama pe unil gi mtmarira pe altil pana la raul
Amasa frazi nu se gisete in toste manuscrisele gi nici in traducerea lui Trautmann.
Zarecisk, oral) in Volynia.
Luben, ora' pe maltd drept al ralu/ui Sula.
13

www.dacoromanica.ro

- 194
Khoroll). Ad i uciseri pe Taz, fratek lui Boniak i prialseril pe Sugr

pe fratele siu. 5arukan int3g selpi cu greutate 1 i-au pitrisit

taba= pe care au eurprins-o soldatii rui, cari se intoanser apoi aoaca

viotoriai. Sviatopolk se inapoii atunci Ja mnistire.a Peoerilor, in

ziva adormirii Maicii Domnului, la ora utreniei. i fratii Il imbrtiari cu mare bueurie, fiindci dumanii notri fuseserii nvini tprin
rugciunile Sfintei Maici a lui Dumnezeru. i a Sfintului nostru
rinte Theodosie. Ciei Sviatopolk avea acest obiceiu.. Cind pleca la
rzboiu, san in vr'o cialtarie, el ingenunchia mai intii la monnntul lui Theodosie, primea bineouvntarea egumenului, se ruga sti
apoil pomea (1107).

In .acest an mari principesa mam a lui Sviatopolk, la 4 Ianuarie. Li acelai. an i in aeeeai luna Vladimilr, David i Oleg merser sa ~asa pe cal doi Aiepa i incheiaril pace. i la 12 Ianuarie
Vladimir csrtoril pe fiad siu Ghearghe cu fiaca lui Aietpn, nepoata
lui Osan i Oleg ii'cstarir pe fiul egu eu. Cica, Jul Aiepra Girgen.

La 5 Febmarie a fost un cutremur de pmnt noaptea inainte

de aunar.

Theodosie insoris in synodic. Diferite

Anul 6616. Bisericii Sfntului Mihald eu eupola de raurr i s'a pus

temelia de principele Sviatopolk la 11 L'he 1 s'a terminat sufrageria mnstirii Peterilar, Theoctist hin(' egumen; el o zidfl din ordinul lui Gleb 1 eu eheltuiala sa. In rarcest an lea revnsat aspa din
Duipru, din Desna i din Rripet. In acest an Dumnezeu a dat
spiratie lui Theoctist, egumenul mnstirili Peterilor i el i-o
lui Sviatopoik, rcl anume acr trebui insoria Theodosie In synodic,
sub euvint cA acearsta tar plAcca lui.Dumnezeu. Sviatopolk se bucnril
de amasa' idee i tgdrui
aqa Lindar ce rar eurnonte vieata
lui Theodosie. Sviatapolk studi &AL vieata lui Theodosier) i porunai Motropolitulai i turturor episcopilor sil fie inscris Lu synodic 3)
Toti epiecopii 11 insariseril en bucurie i declarar ci-1 var aminti in
toate sinoadele lor. In acest ran muri Catherina, fiica lui Vsevlad, la
11 Iulie. In tacee an fu terminar eupola bisericii sfintei Maircli a lui
Khorol, un ru in regiunea Pereiaslavi.
Fraza aceasta nu se gseste in toate manuscrisele I nici in traducerea
lui Trantanann.
Synodic, cate pomelnicul celor ce trebuiau amintiti in slujbele religioase.

www.dacoromanica.ro

195

Dumnezeu la Klov1), bieeria fundati de episcopul stefan, care a fost

mai inainte egumenul mnstrli Peterilor.
Anal 6617. Eupraxia, film hi Vseslav inuri la 10 Iulie. A foot
irmiormintati in ingastirea Peterilar, ap.roape de poarta dela miazizi. In west loc se ridicil peste ea o capeli, uncle-4 repauzeazi aadzi
corpul. Tot in tweet an la 2 Decembre Dumitru, fiul lui Ivor, cueeri

carturile Polowilor pe Don. A lnat o mie. Vladimir li trimiseae

(1109).

LXXXIX. Infringerea Polovcilor. Digresie asupra ingerilor (1110).

Auld 6618. In timpul primiverii Sviatopolk, Vladimir i David anetreeri impotriva Polovcilor, ajimseri pinii la ru1 Voin 1 se
intoareeri.
[In acest an Polovciii vesiLr i fIcual r*Azboiu in jurul Pereiaslavlului. In west an Polovcii intorcindru-se acasi, cuprinserX mai
mate sate] 2).
In acest an a fost o aritare In minlstirea Petterilor, la 11 Februsrie. O coloani de foc se ing10 dela pimant pink' la cer. Fulgere
luminari tot pitmintul i cerwl; a tunat la ora unu din noapte i 'Loma'
lumea a vgzut aceasta. Aceasta- coloang se ridici la inceput deasupra
sufrageriei de plated' aa c erucea mi se mai vedea. Apoi coloana,
dupg ce s'a oprit un moinent, se ridic deasupra bisericii i se duie
si se aeze cleasupra mormantului lui Theodosie. In urmii ea se inAlt

In ser ea i and s'ar indrepta spre rsrit i dispiru. Nu era o colaang de foc, ici o aritare de inger. Cci ingerii se arati sub chip u!
une i coloane de foc, eau al unei flaari, cum Eiput ne David: 4:E1 face

ingerii ei ca dulnuril i eervitorii sl, ca foc care ardes. Ii aunt trimie din porunca lui Dumnezeu acolo mide vrea Domnul j creatarul
tuturor luerutilor; cci ingerul vide in locimile bineouvintate, in easele de rugiciune i acolo el 'hi arati puterea, sub forma unei coloane, a
.unei flaca. i, eau subt ata formi acoesiibil omului. Cxci onsul nu poate
a vazfi figure ingerilor, dupi cum 'ski m.arele Moise nu putu sA vazI
figura ingerului. aci era o colcsani de nari aceea care 11 condutea,

ziva, i o coloanI de foc noaptea. Dar, nu era o colowni aoeea care

conducea pe Evrei, ci un inger care mergea inaintea lor noaptea
Klov, o colinii aproape de Kiev.
Aeest pasagiu nu se gliseste in toate manuserisele i niei in tradu-

c urea lui Trautmann.

www.dacoromanica.ro

196

ziva. Ariltarea anunta ceea ce Nrebuia ea se bit:Ample i Oceea se gi

tamrpla. 5i .artul urmator, n'a fost un inger care conduse pe Evrel in

contra strainilor gi a dugmanilor? Cuan s'a opus: Un inger va merge
inainlvela ta, i keg: Ingetrul va fi ca tine 1). Cuan apune profetul David: El portmeegte ingetrilor al vegbeze asupra tan.. latii ce
acre paca nieIIeiptuI Epiphain: Fiecarei creaturi li ea dart un inger,
un inger norilor, cetii, zape,zilar, grindinilor, gheturilor, bu-

buiturilor, tunetelar, iernelor, cldurilor, toamnelor, prianaveriverilor. Ori ce Elpirrit are cream= sa pe pamant am in abismile misterioase. Ascunse subt primant gi in umbrele infernului
In abisuri, ele eran odinieara la suprafata pamantului. 1 ele sunt
cele ce fac umbra, sari i neopte, #i lumina' gi ziu. Ori ce are.atura
are un inger. Un inger a foot dat fie carui tinut spre a veghea asupra
lui, &liar daca ar fi font ocupar de pagini. Dacia' manija lui Dumnezeu
se ridrica in contra unei tari, el ordona ingerului acestei tari de a se
pnne in razboiu contra altei tari. 5i ingerul ;aril nu se opine poruncii lui Dutmnezeu. Aceasta ea intamplat la noi. Dumnezen a trimis
in contra neastra, pent= pacartele noastre, pe dugmanii nogtri pganti
ei ne-au invins din porunca lui Dumnezeu. Daca cineva pretinde
di nu aunt ingeri la pagani, n'ere deck sA vazi cuan Alexandra din
*Macedonia, druipa ce gi-a rrennit Inmate aagi a mers in contra luil Da-

rius, a batut toste *Ile din rat'nart4 din apus, a batut pie Egipteni,
a batut pe Aram i a ajuns ping la insulele maim.5i a hotarit sA puna
mane pe Icrusalim i sA bati pe Ev,rei, fiindea traisera in pace cu
Darius gi. el merse in contra. lor ca intreaga arma la
stabili
tabara gi se edihni. Cand veni noaptea, el era culeat in patul situ
sub cert. Desehizand ochii, el vizu un om in picieare de asurpra ea,
Cu o sabie goala in mana gi aceasta sabie ardea ca un fulger gi el o
agita de asurpra capului regelui. i regele avu o mare teanna i zise:
Doannne, nar ma face si pier!. 5i ingeral Ii zise: Duannezeo m'a
titimis ca si tunilesc Inaintea tia pe regiti cei mari i multe popoare.
.Eu nun deci inaintea ta i te ajut; dar acum sa gtii cli. vei muri,.
fiinclea ai hotaait sA cueeregti Ierusalitunl, ea foie& ran preotilor gi po-

perului lui Dammam. 5i regele xise: Te rog, Doamne, tiara acum

pi-mate-1e servitorului tau. Dad. aceasta un-ti place, ma wail intoarce
acasa. $1 ingerul Ii zise: Nu te teme, du-te la Ierusalim e vei ved.ea
la Ierusalim un cm, care samn' li Cu mine; cazi cu fata la pgmant,
inghenuncheaza inaintea west-al am ei fa tot ce-ti va spline gi nu
1) Aci se termini, dupii unele manuscrise, cronies lui Neetor.

www.dacoromanica.ro

197

calca poruncile sale; cid in mina eind le vei calca, ve i muri. Regele se souli, se duse la Ierusalim i d,upg ce a intxat ad, Intrebi
pe preoti ,daci trebuie si amarga impotriva ka Darius. Ei fi aritari
cArtfile proletului Daniel *14 eiptuseri: Tu egki berbecele gi el este
mielul, tu-1 vei
vei pripadi impirtia. Alexandru r2a

fost canas de lugar? N'a invins el pe toti pgnii i pe toti Greca

adoratozi de idoli?
Aetfel aceti pigini au fost aruncati asupra noastri pentra picatele noastre. Si se gtie deai, ci la ccretini, nu este numai un singar
inger, dar atatia Ingeiri, ci oameni botezati sunt, mai ales la prin-

ctipii notri evlaviogl. Ei nu pot si se opuni vointei divine, ci ei

roagi pe Dunmezeu ca el-datara- pentru eregtinit. &ea ce s'a i
gpatie ragiciunilor dintel Maici a Doannului, i a Sfinttilor
gari. Dunmezeu are mili de noi, el ni,a trimis ingerii sii in ajutorul

principiar rui contra piginilor. Cici astfel a zis el lui Moise:

gerul men va merge inantea fetil tale, aa precum bam vizut. lar
acest semn s'a aritat la 11 Februarie.
XC. Expedifiuni in contra Polovoilor. (1111).

Anul 6619. Dunmezeu dele o inspiratie lui Vladimir i el Incepu si geilasci fratelui siu Sviatopolk, indemnindu-1 si nteargi
In prianivaii in contra prtgindlor. Sviatopolk transmise drujinei sale.

cuvnttul lui Vladimir. Ei M eposeri: Nu este %Jai tinvpul de a

smulge pe Viran do pe cimpul siu. Sviatopolk trimise si spuni lu
Vladimir: Ar f1 bine si tne luitlnimi ei ne intelegem au. drujina.
Trimiii lui Svintopolk se duseri la Vladimir
repetari vorbele
lu Sviatopolk. Vladimir vezvi deei, se 'inalniri la Dolobsk i se asezari in acelatli eort; Sviatopalk cu drupa% sa i Vladtimir cu drujina sa. i d'upa ce s'a ficut linite Vladimir zise: Fraile, tu etti
mai anare: ineepe si spui icea ce trebuie noi si facem pentru_ tara
ruseasci. Svkato,polk replici: Frate, Incepe. $i Vladimir sise:
Dala ein varbesc, drujina ta i a mea au si spuni ci eu =juez pe
grani i eimpurile loa% Dar, ceca ce mi miri, frate, este ci voi regretati pentru irani i pentru calii loe i uu vi ginditi oi la primivaii, ciad irainii vor ineepe si, are cu eaii lar, vor remi Polovcii,
vor 'balde pe tiran en sigeftle, li vor Ina calul, li vor liza fenicia
eopiii
vor arde caliba 1). De ce nu vi ginditi la aceasta,? toati
1) Aceite vorbe au fost spuse gi mai inainte.

www.dacoromanica.ro

198

drujina a zie: sAga e. Si Sviatoslav zise: /Fiarte, eu eunt gata ea

merg cu tino>. i trimiser la David Sviatoslavici poruncindu-i si
meargl cu .ei. Vladimir * Svatopolk se ridicar, se imbratigara gi
mersera imprefuna in contra Polovcilor. Sviatopolk era en fiul
sau. i nadejdea gi-o
Taroalav i Vladinir cu fiii loe, David cu
puneau in Dumnezeu, in afama lui Malea gi in sfintii ingeri. Ei pornir in a doua Durainecrt din paresimi i inteo Vineri ajunsera la
Sula gi Sambata trecura raul gi ajunsera la Khorol. Aci Ij rasara
continuara Dumineca drumul, cand se gruta Grama g
nema ajunsera la Psel 2) . Dupa ce au ajuns la raulGolta3), se cipria'
afteptara armata apoi ajunsera la Varskla4). Mieecuri earutar crucea

cu multe lacrami, punandu-i in ea toata nadejdea loe. Apoi trecuri

mai multe rrauri i dupa a asea Duminica din paresimi, Marti, ajun-

sera la Dtm. ki pregatira anude, I* ornduira trupele n linie de

bataie i inaindata aubt zidurile oetii lui 5airukan5). Principele 'Vladimir porunoi preotilor ea mearga inaintea ti-apelar cantand
in cinstea sfimei cruel i cntecele Sfintei Maioil a Donmului.
sosira sum t zidurile cetatii seara. Luni ie*ra &legal:U din cetate, Sa
lutaza pre prineipiii rugi 11e adusera pegte gi vin. Ei trecura noaptea
In aceasta tara. Miercuri ei ialjunsera la Sugrov gi amera aceasizii &tate. Joi se indepartara de Don. Vineai cramineata la 24 Martie, Polovicai se strnser la un loe, igi atanjara armata i in,cepura
Prineapii nogtri ii pusera nadejdea inDunmezen zicand: aliar daca
ar trebui sa pierim aci, s ne baten). vitejegte. Ei se imbrt.iara,
eidicandu-gi ochii spre cer, invocara pe Atotputernicul. Lupta incepu,

gi deveni craneana. Dumnezen se nata la straini cu manie i ei cama' inaintes cregRinilor. AStfel fura mnvini strainia gi a piorit un
mare LITUMr dintre ei de mana principilor gi a armatei rusegti, aproape de fluvinl Degeia 7) i Dumnezeu vena in ajui erul principilor
rugi. Si s'a adus multumita lui Dumnezeu in aceasta zri gi a doua zi
S'alubia se celebra sarbatoarea invie,rii lui La 'zcie i a Bunei Vesttiri.
Ei pieltrecura iastfel Sambata gi Dumineca in a aduce lava lati Dumnezeu. Dar Luna in sapttanna Paftimilor strinii le adunara reupele in
Psel, un riin, alluent in stiinga Dniprului.
Golta, azi Gotva, afluent al Pselului.
Vorskla, afluent in stinga Dniprului.
Sondean, principe al Polovcilor.
Sugrov, o cetate in lana Polovcilor.
Degeia, un n'in in tara Polovcilor.

www.dacoromanica.ro

199

snare nu.mar, i inaintara ea o padure mare gi cu mule lor atacara

trupele rusegti. Durnnezeu trimise un inget in ajutorul principilor
rugi. Po1oveii gi Rogii se incaeraril i in prima cioenire a seuturilor,
soldatiti eizura
zgomotul rasuna ea un tunet, lupta fu erancena
de ambele piirti. Si Vladimir inainta elf soldatii sal gi David eu ai
Polovicii la vedersat lor intoarsera epartele i fugrri. Ei eizur5
inaintea trupelor lui David, lovite de un inger invizibil, astfel precum. an vizut maii multi oameni: capote aate fara ah se *le eum
cadent./ la paanant. Ei fura batuti in Lunea sfanta, la 27 Martie. Un
mare numar de inimici perira la raul Salnita1) gi Dunmezen deslega
pe poporul sit/. Sviatopolk, Vladimir gi David laudara pe Duanueluara
zeu care le-a dat o astfe1 de vietores asupm barbar/10r
//tuba prada, maxi bogatiii, cal, boi, oi i facurta multi prizoniteri. 5i
eli intrebara pe prizoniari: Cum se fit'oe ca fiind aga de puternici
putut rezista gi ati fugit dela inceput? Ei rasnumettfrgi voi

punsera; Gum am puttea si ne batern eu voi, elnd ailiti mergeau

lore inaintea voastra aeoperitti de arme stralucitoara i texibile i v'

dedeau ajutor? Nu sunt acegtia oare trimigi de Dumnezeu in ajutorul cregtirrillor? Un inger a fast eel ce a inspirat lui Vladimir
ediee pe fratii sai in contra barbarilor. S'a fazut, cum am spus-o,
un seam in maniistirea Pegterilor; era o coloani de fose catre se tinea
deampra sufrageriei i care in llama se indrepta catre Go:rode-I. Vladimir era atunei la Rodosyn 2) * indati (se ingerul lia inspirat, el s'a
pus ea indemne pe oeilaltik, precum am spus. De taceea e drept ah
ludam pe ingsri, cum. apune Sfarutul loan ClurysMmul; caci canfind fr incetare inaintea Domnului ei Il fac indurator gi bun pentru oaarieali. Ingetrii, zie, aunt iaparatorii nogtri fi hipta impotiriva
iniinicilor nogtri. Printre ei este archanghelul Mihail care disputa
diavolului corpul lui Moiset. El se luptil eu regele Persiei spre a
asligura libertatea (poporului sau. Ingerii impiirtira pe oarneni din
ordinul lui Dumnezeu gi dadura gefi natiunilor. Si Dumnezeu insarcina pe un inger ah ocroteasca pe Pergi gi a inctrecTriatat lui Mihail
paza celor tiai imprejurr gi el a stabilit Eotarele lor nu intr'o pornitre de neihnpaeata mink, ci printr'o varba piing de mill Amid inger a bagart pe Evrei In robia Pergilor; tot acest inger i-a conchs la
libertge gi a ridicat o rt./01E4nm calda catra Duarmezen zicand:
Dunmezeule a tot putemie, cand vei ave,a tu mill de Is/yea/ira gi
de cetatile lui lerail pe eari le-ai indepartat dela tine de gaptezeci
Salnita, un rain in Podolia. In Salnita gisim radicalul sal, sere.
Rodosyn, localitate Inca neidentificati.

www.dacoromanica.ro

200

anis.
aFata sa era stralucitoare ca fulgerul, ochii ski
erau ca
bratele sale i picioarele sale luceau ca mama. Vocea sa rasuna cat cea a unui popor intreg. Era, de asemenea, un inger
eel care a flout si se inapoieze anagarul i intoanse pe Balsani dela o

viraje nelegiuka. Si, de asemenea, a fast un inger acela care /inea

sabia gala inaintea lui rostra, fiul lui Nun, gri li dote ordine subt
chip de om @pre a-I ajuta in contra dumanilor ski. i acela caro a
ucis bite noapte o sutil optzesi de mil de Asirieni i preficu in
moarte somnul aoeetor harbarri. i acela care duse pe profetul Habakuk intr'un mcunent prin vazduh pink' la rproferoul Daniel tt 1-a hra-

nit in mijlocul leilor. Stint ingarii eel eari se lupta cu diavolii. Astfel este i frumosul ing-er Raphael care swam maruntaele unui pee
i vindeca o fata tank-. posedata de demon fir dete vederea mini bitrin orb. Nu sunt vrednici de cinste i earl oarotesc viema noantra?
Dar ingot-a 1111 nuanai ca an primit porunc,a de a'apara papoarele,
dupa cu.m am opus. Cand eel Atot puternic lmpaii pantin' intre
impratia pe fili lui Adam, el determinrt fruntaniile popoarelor dupl numarul ingerilor. Fiecare ictredincios a primit un inger.
Cnd tinara fecioara Rodi 8puse apostolilor cA Petra era la poart.1,
fugind ditnainftea lui Irod, ei necreand. zisera: Este ingerul clan.
Este *ma ce marturisegte insugir Domnul zicand: Feritli-vri de a nesocoiti pe nici unul dintre acegitia mici, caci va spun: ingerii lar vid
Ora incetare chipul pralintelui nostril care este in ems. De aide!,
Dunmezeu a dat fiecArei biserici un inger pazitor, astfel precuini a
proorocito lui loan, zicand: Spune ingerului came vegheaza asupra
bites-jell din Smyrna: Am vilzut mizeria ta, 1 injosirea ta: dar tu
egti bogatil. Cad se iiie ca ingeaii ne inbese, CI se roaga pentru noi
la Donmul; caci ei sunt dervitorril i. Astfel cuan a opus Apostolul,
ei sunt trim* ea sit insoteasca pe cei card vor si fie mintuit.i. Ei
sunt i aparatorii lor, cam am vazut la Daniel ca,re a vazat pe inge-

rul Mihail inahrtind in contra Perilor ewe a scapa ,pe poporul

lui Dumnezeu; ,eriei el a fast dus de Pergi in rabie, premix am
spus-o, i serest linger crania ea sil-i libereze. Si Mihail invinse pe
dugrnanul eau. Jidovil trecand Euphratul, dobandira o park i zidie; o imitate i un templu. Marele Epiphan spine de asemenea: Fie
cruel nartiuni Ii s'a dat un ingers. Si in Saripturil se spline lui Daniel
Es* un inger icapetenie a Elinilor 1 NIihail capetenie a Evreilors,
mai departe: El a imp ink mangturile dupi nuanarul ingcuilors.
Hyppolit tillmicind pe Dadiel zise: In anul al treilea al domniei lui
Cyrus, eu, Daniel, eu am gins trei siptamilni; la inceputul primei

www.dacoromanica.ro

201

luni m'am linigtit, am rugat pe Dumnezeu dourizeei gi una de zile gi

6-am eerut s ne desValeasci misterele i Tat:11 ascultindu-ani a lsat
si-i eoape verba, anuntind ceea ce trebuia s se intmple, e ceca ce

trebuia si se intimple era de o mare frumusete; cci pioatele trebid= si fie iertate. i riclioinclu-mi aohil, privii i vzui un om
imbrioat in purpfuri. La prima vedere Ai fi zis ei era ingerul
Gabriel came sbura; dar mi, ci era aritarea Domnului nsui, artare
care nu era in totul cea a unui om, ci a une, flit* ce se manifesta
sub tformi quasiomeneasci, cum s'a arm: gi aoedt cyrn era imbraciat

inteo baini de ooloare pestriti gi mijleoul Au era incins de aur

curat gi corpul eau era ea Tharsis gi fata ea ea fulgerul gi

4ii
ca facie strilucitaare, bratele sale gzi umerii @Ai asemenea ou bronzul

galben, vocea sa ea cm a unei multimi de oameni. Si am cizut la

pimant gi el m'a hut de minica un oni i lud zise: Nu te teme,

Daniel: gtii tu, de ce sunt la tine? Fiindei voiu c m lupt cu regele
Persiei. Dar Ii voiu apune ceca ce este seria in cartea adevirului: nu

este nimenea care s mi austic in aceasti treabi, in afari de Mihael, Iprincipele vostru. Deaceea 1-am liaat ad. Din ziva cind el a in-

oeput e roage pe Dumnezeul tin, el a asoultat rugiciunea ta gi eu

am fost trimis s m lupt cu principele Persiei. El Meuse planul ei
nu lase si piece Evreii, dar dupi ce ingiciune.a a fost ipir.vit, eu
m'am impotrivit la acest plan gi am lisat aci pe principele vostru
Mihail. Cine este acedt Mihail &el nu un inger dat oamenilor?
Cum s'a spus lui Moise: Nu voiu m.erge cu voi, fiindci voi sunteti
un popar Cu capul tare. Dar, ingeiul meu va merge ou vai.
aeum, Cu ajutorul lui Dumnezeu, gratie rugiciunilor prea
sfinteli Maiei gi a sfintilor
rugi s'au intom mama cu
o mare glorie, la paporul lor. In toste
striine, la &red, la Ungua, la Legi, la Cehi i pink* la Roma, vestea victoriei lor se intaile
pentru lauda lui Dumnezeu, aeum gi tatdeaun.a g's in vecii vecilor.
Amin.
In acest an muri principesa, fiica lui Vsevlad, la 7 Ocoomvrie
gi a fost ingropat in minisitirea Sfantulni Andrei. In aceet an muni
loan, episcopul din Cernigov, la 12 Noembrie.
XCL Evenimente diferite.

Anul 6620. laroalav, nazi lui Sviatopolk, se dime in porriva

gi-i invinse. La intoaroerea sa din acest rizboiu, el Lrimise
o solie la Novgorod gi lui de aoDie, la 12 Maiu, pe fiica lui Mstislav,

www.dacoromanica.ro

202

nepoata lui Vladfunix; i-a adus-o la 29 Lude. Tot in acest an s'a ficut cieil!oria Euphemioi, fiica lui Vladimir, ou regele Ungariei 1). In
acest an muri David Igarovici, la 25 11Iain Oi a foot ingropat la 29 in
biserica Sfintei Maidi a Domnului a Blachemelor la Klov 2). In acest

an a mur* Ianka, 'faca lui Voevlad, sora lui Vladimir. La 3 Noembale ea a foet ingropati in biserica Sfintului Andred, pe are o
clidise tatil sin, unde ea s'a ficat eilugritA, fiind inri fati t'angra.
La efixitul aceslui on, a fost numit epiocop la Centigov Theoctist,.
Pelterilor, la 12 Ianuarie, i a fost instalat la 19.
egumenul
Prindpele David s'a buourat de amaste, de acemenea i principesa;
cici era naul sin. Boerii i tot poparul s'a bucurat, cZici inainte de
el era un episcop bolnivirios care nu patea si-i (ac sea-viciul

are a foSt suferind timp de douizeci i /ciad de ani. Dar, principii i ,poporal clarean si asiste la ofiriul episcopal i se buourari
liudind pe Dumnezeu. Cind s'a intimplat amaste, clugrii vizgndmise fin e,gumen, se adunar cu toli i aleseri de egumen pe preotul Prokhor. Ei prevenir de aceaelti olegere pe metropolitul i pe
principele Sviatopalk i prineipele parunci ou plioe,re metropolituluisi.l ateze ca egumen i el fu instalat Joi, in prima eipti" nata a

piresimilor, la 9 Februarie. Aetfel frali inoepuri piresimile cu

un non egumen,
XCII. Serme pe oor. Moartea lui Sviatopolk. Anarhia din Kiev.
(1113)

Anul 6621. A fost un oemn lai more, la ora mil, semn care a folt
vgzut de tot poporul. N'a amas vizibili de cit o parte dlin soare, c5t
coarnelo luniji, coarnele fiind intoarse in jos, la 19 Martie, in al nouiaprezeoelea ciclu lunar. Aetfel de semne nu indici nianica bun. Ele au
loe in soare, in luni san in stele, dar nu se vid pe tot
mai in anumite ri. O tari le vede, i o alta nu le vede. Acensta s'a
intimplat odiniioari In timpul lui. Anloch. Au foet setmne deasapra

Ierusalimului; s'a intarnplat a' in aer si se arate algreti eari

agitan armele lor. Dar, aeeasta n'a tavut loe (leca la Ierusalim gi
i hi alte tinuturi. Acest semi in opere vestea moartea lui Sviatopolk.
Sosi sirbitoarea Patitilor; dup ice ea celebra; principele cizu bolI) Koloman.
2) Klov, o colini in Kiev unde egumenul Stefan, din ministirea Pegterilor, a zidit o bigamia in cinstea Majen Domnului a Blachemelor, in amintirem
celei en acelagi nume din Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

203

nay gi mutri. Evlatviosul principe Mihail, numit Sviatopolk, muri la

16 April la Vygegorod, gi I-au adus intr'o cocrabie fpan.5. la Kiev. A
fast imbracat in vestmintele sale gi 1-a pus inteun caw gi toti bo6erii
toata drujima sa plan% duipii el, cant:and canteoe indatinate. 411'i
a fost &pus in biserica Sfantului Mihail pe care el o fundase. Principesa imparti bogatii mari la mnlistiri preoti aga ca toati lumea
s'a rniinunat.eici nianenea nu paate sa faca o atare pom.ana.A dou,a zi,
la 17, Kievenii finura &fat i trimisetra e spunk' lui Vladimir: Vino,princifpe, pe tronul tatalui tau gi al bunicului tan. Vladimir ,anzind

aceasta planse mult i nu veni, faind intristat de fratele san.

Locuitaria din Kiev jefuira casa capitanului Putiata, se aruncara asujefutira. Kievenia trimiseri din nou la Vladimir zipra Ovacilar
cand: ePrincipe, Nino la Kiev; 'data tu nu vii, sgtii ca vom pi mult
ran. Nu numai casa lui Putiata sau a ofiterilor, dar se vow jefui gi
Ovreici, apoi se va arunca asupra touminastei tale gi asupra bolextilar

asupra maaseirilor gi tu vei avea sa dai socoteala, principe, data se

jefuesc manristkiley. Vladimir auzind acestea veni la Kiev.
Diferite ittaimpliiri (1113).

Inceputul domniei lui Vladimir, fiul lui Vsevlad. Vladimir

Manornachul fie stabili la Kiev intr'o Dumineci. Metropolitul Nichiphar, episcapii, i toti Kievenii iegirra inaintea lui Cu m.arri onoruri.

El se 'area pe scannul tatmlui sau i al stramogilor sal. Tot popord

se inveseli ga desardinele se portalira. Polovcii auzind, vorbindu-se
de moartea lui Sviatopolk, se adunara la un loe gi venira la Vyr.
Vladimir i strange fffi gi nepatii gi merser la Vyr 1). El se uni cu
Oleg Polovicii fugira. In acest an el stabili pe fiul &Au Sviatoslav
Ja Peraiaslavl Viaceslav la Smolensk. In acesel aun muri egumena
manastirii Lazar, fecmeie de o mare sanatate, la 14 Septembrie.
trise gaizeci de ani in calugarie gi era de no-ma-zeal gi doi de ani.
In acest an Vladimir cmstoripet fiul sau Roman cu fata lui Voloda,r
la 11 Septemvatie. In :teem an Mstislav puse temelia bieetricii din pia-

tell a Sfantului Nicolae aproape de palatul forine!pelui, in targul

Novgorod. In acest an el stabilli pe final sau Iaropolk la Pereiaslavl,

tot in anul acesta, el stabili pe Daniel ca eptitscop la Juriev gi la

Belgorod pp Nikiita.

1) ITyr, lactate in reghnmea Pereiaalavlului.

www.dacoromanica.ro

ADAUS
lava'ltura lui Vladimir Monornachul.

Eu, nevrednicul, care de bineauvintatul ei pe prea striluoitul

meu bunic Taroslav am foot numit prin botez Vasile, iar pe numele
meu rusesc mi cheami Vladimir i. am fost numit de prea riubitul
meu tati 1 proa jubila mea mama Monomach

pentru poporul met/anew cat timp Dumnezeu in indurarea sa,

prin rugger:lunge p'firintegtri, mi va scipa de toate nevoile. Pe caul
mi giseam culcat intr'o sank, rai gandeant in sufletul men 1 liudam pe Dumnezeu care m'a tinut pe mine picitosul pink' in zilele
de astizi. Da, fili mei, voki,, eau ori cine va ceti aceast scrisaare, sit
nu rideti de loe, ci oriciruia dintre fili mei i va prima cele ce scrim,

si le prun la inimi si nu neglijeze de a se cizni: mad, inta de

toate, pentru dragostea de Dumnezeu i pentru sufletul vostru, de a
aves in inima voars'zi teami de Dumnezeu i de a da poman bogatil, cic,j aceasta este inceputul a oriertrui bine. lar daci cuiva nu-i

aceaoti sorisoare, si nu-i batti joc i nicii si nu. spuni:

In timpul unei lungi elitorik, stand intins pe aanie, a opus lucruri
fri de nici un root.
Cici, nite trimii din partea fratilor mei m.'au intilnit la
Volga ti mi-au spus: Vino de grabi la noi ea si gonim pe firii. lui
Rootiolav i el pane= miina pe volotiile lor. Daci nu
cu noi, vom
trii fiecare au al oiu, noi ca al nostru i tu cu al gm. 51 eu le-am
rispuns: Chiar
oupira, eu tot nu pot merge cu voi
nici nu-mi voi cake juritmntul. 5i trimigindu-i inapoi, am luat
psaltirea, am deochis-o 1 iati ce an cerit in ea: De ce te turrburi,
sufkte al meu? De ce mi duct; in netinite i aga mai departe. In
va

urmi, aceote ;drag,i euvinte le-am comparat impreami i am serie dea1) Ari lipsesc in original 'vi'o chid

3re.

www.dacoromanica.ro

205

cel putin pe cele

plac,
dintii1). De ce eiffii intrietat, suflebe al meu? Dece mi duci in nelinite? punetli ndeiclea in Dunmezeu, cei eu Il voiu preamri. Nu
te supra pe oamenii ce-i rii i niel nu-ci uri pe cei ce fac aiedreptay, ci cei ri vor fi pedepsiti, iar cei ce se indreapti spre Domnul, vor mooeni pimintul. i bici patini rbavil i eel picitos nu
se va mai vedea; el ii va cauta laca su i nu-1 va mai gisi.
Dar cei blnzi vor mogteni pimntul se vor bucura de belugul peii. Cel piel:tos uneltegte impotriva eelui drept i serineste
din dinti in contra lui: Domnal inca va ride de el, cid a viztit el ziva
lui se lapropie. Cei pieitoei 11-au ecos sabia i au 'Mame arcul lar spre

supra: daci cele din utm nu

a lovi pe cel necijit i. eirac i spre a operi pe ce ce m'erg pe cake cea

&capa; sabia lor insi va intra in propria lor inimi i arcurile lor se
vor rape. Platina avere a celui drept face mai mutt decat boga* cea
more a celar picitoi. Ciei bratele celor rAi se vor frange, dar Domnul spriiine pie cei drepti. Cei rii vor piad, ciar cel .drept are mili i
diruelte. Cei cari 11 vor hinecavinta vor moteni pmntul, iar cei ce-1
vor blistima vor fi echicnjuit. Paii oanului de bine sunt ctirmuiti de
Domnul. nac.& el eade, mi. va fi de loe zdrobit, cAd Domnul Ii sustine

brava Eu am fost tnr j ara latina harina/ea, dar eu n'am, vizut

pe cel drept pArAsit, niel pe urmaigiri sAi cerind paine. Ce! .drept e

tatdeatma plin de mili i el di i augnaii sil sunt hinecuvintati.

Fugi de riu i fi binele, cantil pacea i umbli dupi ea tki. vei avea un
loca etern. Dala' oamenii s'ar ecula ne- ar nghiii de wdi, daci furia

lor s'ar riscula in contra noastri, ne-ar inera apa. Ai mili de mine,
Dummezeule, cci amul m'a trintit la pmnt i 321.71 chinuebe, lup-

tnd impotriva mea. Dugmanii mei au eleat peste mine, cid sunt
multi earri se luptA eu mine din inltime. Cel drept se va bucura
cana va iti vizut risplarta, el itti va apila miinile In snele eelui
rAu, i fieeare va apune Daci omul de bine isbatelte, atunci
existi un Dumnezeu cace judeci pe (pmnt Dumnezeul mea! Scapi-mI de cei ce se ridici impotriva mea. Scapi-mi de wieltiri, nedreptiti, i mintueyte-mi de oam)enii ce umbli dupi snge. CAd ei
mi-au intimo curse. Mnia sti in aprinderea sa i vieata In putema sa. Seara se va lisa plineetur sAu, lar dimineata hucuria. Cici
mila ta e mai tare decit vieata mea i buzele melote var elvi Eu
te voiu slAvi In vieata mea i in numele trua bni voiu ridicia miinile.
1) Pasagitd aceeta, ca gi multe altele din cronicri, semi constatate de traduclitori ca lipsite de claritate.

www.dacoromanica.ro

206

Pune-ma la adapost de planurle cele role abe color rill gi de multimea uneititorilor de rneareFdlate. Bucurrati-va vofi toti cati aveti mima

dreapti, eu voiu slavi pie Doannul in toati vremea; s1av lui in totdeauna...

Astfel a invite Vasile; el a adune aci pe tineiri, sufletele curate, firi pata, cosipuri dermitinate. El i-a invitat s varbeasca ma's" urate

repete ouvintele Domnulua, la mancare i bautura, sa nu faci

si taca inaintea celor batrani, si asculte pe cei intelepti,

aibi rusine inaintea velar mart in viral, si 'EWA dragaste pentru egali
i iinferiori, si varbeasci farti prefacitorie, rA mediteze mull, ei nu

ridioe vocea, sa nu injure, si mi traza peste misuri, sA aibi respect

pentru bir'trani, e.a nu varbeasoi cu femei neruinate, sAvie ochii
aplenavi i sufletul inaltart, sa mi atate pe toei parniti, sa nu caute
putera, claim 'rand Reek* lumea ne cinstegte. Daci eineva dintre voi
posle face serviciu Attila (spune Vasile) si arstepte risplata sa dela
Dunmezeu i se va bucura de bunari
0 Mole& a luj Duannezeu, stapani, Auriga din mima mea mandria gi ingamfarea ca si nu fiu tixit de desertaciunea acestei lumi.
In aceasta' vieata trecatoane, invavia. credinciosule si fil evlavios,
va p drupa cuvantul Evangheliei sA indrept ochii CM, si ii limbta ta,
-eh modearezi simturile tale, si infranezi oorpul tiu, si-Vi potolegti
ntn' ia ta, eA ai gandurile carate, si te indeletniceti ca lucruri bune
In mantle Doannului. Daci ai fost jefuit, nu te razbuna, clack' ai fost
urit, irubeste, daca i fast perse.cutat, airfare, maltreat, roagi-te: o-

moara pacatul, libere,aza pe oel ocarit, juideca drept pe orfani, apira pe vadurvi. Venitai i sA discutin inapreurna, zice Domntul : cand
pacartele voastre arr fi rosi ca purpura, le voiu face silbe ca zarpada

etc. Prinaavara postului i floarea pocaintii stralucesc la fol. SI ne

curatim, fratilor, de toati anurdatria trupeasci i sufleteasca, ridicand
glasul citre Col ce da lumina, spunandu-i: Slavi the iubitorule de osnreni! In adevar, fiii mei, intelegeti cat este de indurator i cat plin de
mili este Duannezeu care iubetel pe oameni. Noi oamenii, pacatosi
muritori, daca eineva
noi ne face v,r'un ran, noi vrem numai
cleat in graba noastra sa-1 jezifirun si
variant sangele. lar Dumnezeal natant de care depinde vieaVa i moartea rabdi pie:11de noastre,
e,atbe cami atrn pe capertele noastre i aceasta in tot Itimpul vietii
noastre; el e ea un tata case hi iubegte cqpiilul, il loveste si-1 chiam.
inapoir la el. Astfel nre-a arratat Doannul calen ca sA Invingern pe dusmana prin tren mijloace: pain pocainta, lactriani i ponzami. Astfel, fili
lnei, nu este o porundi proa grea a aceluin care ne ingaduie sA ne

www.dacoromanica.ro

- 207
ltergem picatele noastre p,rin aueste trei luoruri i de a nu pierde
domnia cerului. Dar, pentru. Dumnezeu, nu fill lenei, vi rog,
pierdeti din vedexe &mete trei lucrucri,icici ele nu aunt grele. Nu ni
se cere nici vie.*de pcsnie, nici vieeti de 'cilugIr, nisi post n.0 vii se
cere voui, ea altor oameni, ci printr'o noari etirtiniti se poate dobandi gratia lui Dumnezeu. Ce este maul, Doamine, peatfru ca tu

aducti aminte de el? Mar eel tui minunile luertutilor tale; niei o
aninte omeneasci im poets poveeti minunile tale. Si ilaxii spunean:
Tu egtli entire, Doamne, i lucrurile tale minunatte. Numele tu este
slviti. credalic de lanai In veac pe tot pimintul. Cine el nu laude
i si nu slive,araci puterile tale, minunile tale Odle mari i brinefaicerile tale implinite In wear& lame? Gum a foot creat card, cum soarele,
icum limas cunt steiele, cuan initunericul i lumina; pimintul este pus
pe ape, o Dominic, prin. Providenta ta. Diferitele animale,
petii au f ost impodobitti de Providenta ta, o Doemne. Si noi ne minunim de aceasti minune, cum din tiling tu ai flout pe am, cunt tu
dat infitiarea de am. Daci toati lumea s'ar stringe la un loc,
s-ar gsi don& figuai la fel, ci Me care are fate ea deoeebiti prin bitelepciunea diving. $i noi ne minunim delasemenea cuan paserile aerurului sosesc primivara li vin la inceput la poi i nu se opreso fate
singuri atr, ei alabe eau puternice, se rAspindesc prin toate
din ordinul lui Duannezeu, pent= ca si papuleze pidurile i earn.-

piile. Toste acestea au foet date de Dumnezeu pentru plieerea

mului, pentru hrana sa, pentru bucuria sa.
Mere este, Doantne, indurarea ta fati de noi, de a fi creart toate

aceste pliceri pentru omul picitos. Aceste pisiri ale cerului invitate de tine anti, atunoi and tu parunceoi i inveselesc pe oan; iar
-eand le oprelti, dei au o lirabi, ele tau,. Tu eti blagoslovit, Dotaanne,

fiefind itoate emote minuni i dindu-ne afitea blinefaceri.

Cel ce nu te laudi, Doamne, i nu crede din toati inima ea i din tot
aufletul siu In Tatil, Fiul i Duhul Kant, si fie blistimat.
Ciatind aceste vorbe plin.e de evlavie, fili inei, ludati pe Dumnezeu, care ne-a dart hard sin 1 care vi di aceasti invititurri pria
ulnae, mea pricepere. Ascultati-mi pe mine i daci nu primiti toate
maker pe juma-tate. Dazi Duminezeu a
sfaturille miele,
anuiat iniinile voastre, vireati lacrimi lasupira picatelor voastre,
and: Cuan ai avtuit tu mili de feaneia picitoasi, de hot, de velum
ai mili i de noi,
Faceti aceasta In bisertici i icand vi
culcat.i. Nu ipsii o einguri sari, deck' puiteti, de a vi inchina pink'

la pimint, cel putin de trei ori, daci sunteti bolnavi i daa nu pu.
www.dacoromanica.ro

208

teti mai mult. Nu uitati aeeasta, nu fiti lenesi, cici prin aceste inalkali din timpul noptii ri prin waste &in' Piece, omul birue pe diavol

e i riscumpiri astfel picatele din timpul zilei. i ciind margeti

cilare, clack' nu aveti de a face eu nime.nea i dacil nu still alti rugildune, repetati fgril incetare in taing: aDoarmne, fie4i mili de mine.
Qici aceadta este cea mal bung din toate rugiciunile. i acea4ta face
mai mat &art a te gindi la lutpuri mite. i, mai prresus de !Wale,

nu unitati pe airad, ei pe cat vii e ingduit,

dati orfauilor,
ocrotiti dreptul viduvii i nu permiteti celor nuterniei Fri piardi pe
apzoapele lor. Nu omariti pe niel un om drept eau ciminai1, i n.tz
ingidui# ea si fie omorit. Daci un am trebuie si fie condanm,at la
moarte, hziti-vg de a pierde sufletul muu cretin.

Cand povestiti vr'un luoru de bine saw de riu, nu jurati pe

Dumnezou, nu faceti gamma crucii, nu este niel o irebuinti pentru.
aceosta. Daci sirutati emcee, ea si faceti un jurimiint um& frate al
vostru eau unui ahuie, cereetati-vii bine mima spre a vedea dacil
sunteti dispurii de a vil /Jima euvantul i kmd numai eAintai.o
in mm aveti grije ert nu vg pierdeti sufletul printr'o cilloare a jutimintului. In ce priVeste pe episcopi, preoti, egu,meni, primiti bineeuvntarea lor en dragoste, nu vi indepirtati de ei. Iubiti-i dupi
puterile voastre i fae.eti si obtineti ca ei sA roage pe Dumnezeu

pantru. voi. Mai ales nu aveti ingilmfare niel in iniznil, niel

gnd, ci
Nol suntem muritori. Astizi team, maim suntem in
mormint; tot ceae,e ne-ai (la; nu este al nostru, ci al du; tu neai
ineredintat-o pentru putine zile. Na asoundeti tezaure In pitinfint ;
este un mare picat pentra noi. Ginstete pe oei bitrini ea pe un talk
o iubeste pe tineri ca pe (rail.. Nu fiti de loc lenesi in casa voastrg,

di vecletl toarte prin voi insivil; nu vi bazati niel pe intendenta

vostru nicj pe servitorul vostru, pentru ea oaspetii cari vi viziteazi
ig nu rizi de rasa voastri sau de masa voastri. In riboiu 3111 fii negligenlii, nu vAincredintati in voezozii vostri. Nu vi lAeai niel la
biuturr, nici la mineare, niel la 80=1. Puneti voi insivi sentine-

/ele. Nu vi can* /*Ara deck dupg ce /e yeti fi asezat de toste

pZirile imprejurul armatei voastre. Seulati-vi foarte de dimineati;
uu lpidati armele voastre in grabi, firi a fi examinat totul; cici
nmul piere pe neateptate. Fugiti de minciung, de belie, de desfrgu;
ad prin acestea piere trupul i sufletul. In druznrul vostru peste tot
pe unde treeeti in mosiile voatere, am inggduiti eervitorilor vostri
ni el celor ai altora de a fae,e pagube, niel in sate, nici la emp, peniru ea s nu vi blesteme oamenii. Peste tot unde mergeti, mide vi
www.dacoromanica.ro

209

dati de binturi gi de mincare cergitorului. Mai ales cinstiti

pe oaspe, de ori mide ar veni, sirac, nobil, sol; daci nu puteti
cu biuturi gi mincare. Mai WEI-torn vor face
faceti darari,
ei fiti cunoscuti In toati tara ca buni sau ca rAi. Ceroetati pe bolnavi, insotiti pe morti, cici toti suntem muritori. Nu treeeti pe lingi
feaneile
dati o vorbi buni.
un am, fira si-1 salutati
voastre, dar nu le dati putere asupra vaastri. In sfargit, macs este
mai prams de tome, aveti mai ales teami de Dumnezeu. Doei vi e
frici si nu uitati (povetele mele), oitii adeseari aceasti
Eu nu voila ayes rugline gi va fi bine pentru, voi. Ce Ed* ci e bine,
nu o nit*, gi mace nu gtiti, invitati-o; taitil meu, stan' numai acasi, invitase gage limbi. Aceastia farce ciaste until om in bate irile.
CAdi lenea este mama tuturor *filar. Ceca ce se gtie, se mart i ceea
ce nu se Itie nu se mai nvai. Gaud voiti si facerti un Nine, faceti-1 in

intregime, mai ales in ce privegte biserica. Soarele si nu vi &easel

In pat. Astfel fitclea riposatul meta tati gii model fac toti oamenii in
adevir buni. Mai iota, de dimineata:, aclu lui Duannezeu multuaniti,
In urmi and soarele se urre5, indati ce-1 vedeti, miniti pe Dumnezeu,
spunital ou bucurie: Lumineazi ochii mei, Doamne Christoase. care
mi-ai dat lumina ta cea trumossi; &poi, Doamale, adaugi inert un an
la anul acesta, pentanes, &pi ce mi voin fi pociit de picatele mele
gi-mi voitt fi indreptat vRearta, si pot liuda pe Dumnezeu. In urmi
voi vi yetis putea ageza ca si deliberati cu drujina voseri, sau sil

judecati poporul, sau si mergeti la vinitoatre sau in effirgit si vi

faeeti siesta; (lei Dumnezeu a stabiilit Eomnul dela amiazi. Este ceasul cind se repauzeazi animalele, psirge gi oamenii.

Vi voiu spune wain, inbitil mei fii, oboselile pe earl' le-am suportat timp de treizeci de ani de cilitorie gi de vinitoare. Mai
m'am dug la Rostov prin lama Viaticilor. Tatil meta m'a trimis aci
gi el insugi s'a dus la Kursk. Apoi m'am duo la Smolensk au Stavko
Scomdiatici. El ea dus in tuani la Berestrie au Iziaslav gi pe mine m'a
trimis la Smolensk. Apoi dela Smolensk m'am dus la Vladimir, in a.
ceeagi iacrni. Apoi mi triantiseri au fratele meu la Berestie ca si vizi-

film pidurrik pe eari le arseseri gi eu le-san apirart. In urmi m'am

dus la Pereiasland la Urfa men gi &pi Pagti mi drusei de la Pereiaslavl la Vladimir, spme a face paae cu Legii la Surteiskal). De aci revin

In urmi in timpul veril la Vladimiir. Apoi Sviartoslav m trimise la

Legi. Am treaut Glogovul 2) earl pidurea Boemilor gi am cilitorit
Suteiska, ora' in apropierea Vladimirului.
Glogov, ora g in Silezia, hingi Oder.
14

www.dacoromanica.ro

210

timp de potau lunit in tara lor. Tot in acest an mi se niscu un fiu

(Mstislaiv) la Novgorod. M dusei in unmi la Turov, de aci prinanvara la Pereiaslavl, apoi law la Tutrov. Sviatoslav muri i eu mil d.usei
iarii la Smoleaask i. dela Smolensk, in aceeni iarnii, la Novgorod. In
primiivari am mars in ajutorul irk Gleb. Vara m'am dus au tatil meu

la Polock, i iarna unniltoare ni dusei eta Sviatopolk in contra Polotkului care fu ars. El se duse la Novgorod 1 eu au Polovcii ping la
Odres( 1), pusitnind Infra. Apoi la Cemigov i Lawn.% d.ela Smolensk
m'am dus la tall meu la Cernigov. i Oleg veni cheanat d.ela Vladimir i eu Il poftii s nanniince cu tat5.1 men la Cernigov in Krasayii
Dvor i en &dui tattlui meu trei su i e da grivne d aur. Apoi revenind dela Smolensk, lupitnd mi-am flout drumul pnintre armata poIowa pinn la Pereiaslavl i gnsii pe tatil meta care se intorcea dinteo
expeditie. Apoi merserm in aceast:a vain .cu tatn1 meta gi ou Iziaalav,
ca b ne laptm in contra lui Boris la Cernigov i bAturiim pe Boris
i Oleg. Apoi ne intoarsernm la Pereiaalavl tvi am camas in Obrov 2).
Waylay arse Smolenskul i eu pIoeai cu GernigoVanii ca doi cal,

dar nu I-am intalnit debe la Smolensk; a ummirii, arsei tara ei am

jefuit pinn la Lukoml 3) i Logojsk 4), impoi m d.usei spre Driuck
Cernigov. In iarna aceasta Polovcii jefuirn tot Staroolubul i eu plecal cu oamenii din Cernigov in contra Poloveilor i la Desna prinsernm pe principii Asaduk 1 Sauk i le-am invins d.rujinele. A doua
zi dincolo de Novyi Gorod3) imprtiarkn armata consideraban a lui
Belkatgin; le-atm luat snbiiile i intreaga lar pradi. Mersern.'m ttimp
doun ierni In coal Ira Viatticilor tit a prineipelui lor Chodota i. fial
sill]. In prima junk' mn dusei in contra Kordnei 4) aipoi contra &Her
lui Rostislav dinoolo de Mikulin 2), dar nu d-am ajuns. In aces* prianrivarn ne-am intfilnit cu Sviatopolk la Brody 8). Vara urnintoare
urmnririni dincolo dn Khorol pe Polovci earl luasern Goroinul 3);
i toamata mersernm cn Cetrnigovienii, Poloveii i Citeievicni 1) conOdresk, ora' in regiunea Polock.
Obrov, localitate in regiunea Pereiaslavlului.
Lukoml, ora in regiunea Pereiaslavlului.
Logojk, ora in /ara Krivicilor. Numele saman cu cel al Lugojului
nostru.

Novyi Gorod un ora' pe fluviul Derna.

Kordno, ora in tinutul Viaticilor.
Mikulin, ora Inca neidentificat, poste in regiunea Tarnopol.
Brody, eras in Volynia.
Goroqin, ora 1ng rfiul Sula, guvern. Poltava.
Citeievicii, un trib al Polovcilor.

www.dacoromanica.ro

211

ira Minskuiui; luarni cetatea i n'am lIsat acolo nici un sclav niel
un cap de vitit luna un:atoare merserm s ne intalnim cu Iaropolk la Brody gi am incheiat o strina' si, prietenie. Primvara, tatl
meu nsa stabili la Peretiaalawl, in presenta fratilor mei, gi am mcrs
pn dincolo de Supoi 1). Apropiindu-ne de oetatea P,riluk am foat
intalniti pe neagteptate de principfi polovei in frunte a anii de oameni; noi am Pi voit s ne batean cu ei, dar ne trimideserm armele
noastre inainte in carate i firebuirm s intrn in cetate. Ei nu
In vieat, de cat pe Semca gi c.iva trani; ai nogtri ins prinserI gi
omoriri un anumit numrar de Polovci. Ei, nu indrstaira niel mcar
eX ja caii lor gi fugira la Sula chiar in noaptea aceea. A dona zi, ziva
Adormirii Maicii Domnului merserim. la Bela Veja 2) pi Duninezeu
veni in ajutor impreun cu Sfnta Necatoare. Noi bturrun
nonti sute de Polovci gi am luat prizonieri doi principi, fratii lui Bagaban, Osetn 2) gi Sakz gol munai doi oameni escAparg. In urml uxmrirm pe Polovci spre Sviatosslavl 4) i apoi spre ioetatea Torcesk
vi in urmi spre Juriev. i inca odat, din ac,easti parte, momiserikm
pe Polovci la Kragen 5) ri cu Rostislav la Varin 5) le-am luat corturile. In urrn, m.'am dus la Vladimir gi eabilii aci pe Jaropolk gi.
Jaropolk murii. i dupli moartea tatuilui meu gi oea a lui Sviatopolk

noi ne-am btut pe Sula cu Polovcii pina' seara, ne-am htut la

Chalep gi in urna' ficurrim pace cu Tugorkan gi cu alti principi
polovoi. i luarim dela oamenii lui Gleb tomi drujina noastr.
In urmi Oleg veni in contra mea la Cernigov gi Polovcii gi
drujirta mea s'a luptat cu el timp Je opt zile pentni o tnic5 Marinelsnd.u4 s pltrund in luntrul ei gi mie mi s'a feut mill
de enfieste crettine, de satele inoemliate gi de mnstiri gi
441360.'11U n'an s se laude de aceasta gi didu fratelui meu (Oleg)
partea cate ji ,revenea gi eu insumi plecai la proprietatea tatlui meu
la Pereioslavl. Am legit din C2inigov in ziva Sfintului Boris gi trecurlm. printre batalioanele Polovcilor. Noi nu avenn decat vro sut
de persoane in drujan, sicot:nd femeile gi copiii. Polovcii ne pfin-

Supoi, un Efluent al Dniprului.

Bela Veja, ora in regiunea Pereiaslavlului.
Osen sau Asen, principe al Cumanilor vezi Introducerea.
Sviatoslavl, ora inci neidentifileat.

Krasen, ora in regiunea Kievului, Ing dad Krasna.

Varin, lonlitate neidentificatil, in stimga Dniprului.
Chalep, ora in regiunea Kievului, lng Dnipru.

www.dacoromanica.ro

212 .dean ca lupii in trecatori gi in mu.nti, dar Dumnezeu i Sfilniul Boris.

nit ne-a dat in miinile lar. Am ajuma 511 pierden i la Pereiaslavl.
Am rimas la Pezeiaslavl trei ierni i trei veri cu cLrujina mea.
gi am sufe.ritt mult din partea rizbcfului gi a foamei. Apoi menea-Ira
si ~sellan pe Polovei dincolo de Rimov 2) i Durnnezeu ne veni in
autor i noi aciserim prinserrem un anuanit numgr din ei. 5i am

invins din nou trupa lui Mar i i.iam luat corturile trecind dincola
de Goltava 2). 5i merserrim spre Stacrodub in contra lui Oleg, &inda.'
el se chisme la Polovci 6. am mers-spre Bug i ou Sviatopolk merserim in contra lui Boniak dincolo de Ros git merseri,m. 0115 la Smolensk, &pi ce am Ming pace cu. David. In larmI reveniiiim pealan a
dona ara de la malurile Voronitei 8). Atunci Torcij veaviril ea' mil
g5seascli gi Cirteievicii venirri dela Polovci gti merseilm in contra lar
la Sula gi merserIm la Rostov si trecem lama gi peste trea tierni ve-

rtiram din nou la Smolensk gi in urmi in dusdi la Rostov. 5i anoi

urrnrirrum pe Bonialc impreuxiii cu Sviatopolk, dar ne-a seiPat din
milni gi nu. 1-am ajuste. In urmI urm5rirrtm pe Boniak dincolo de
Ros, dar 1-am lsat 0'1 ne ~pe. lama mireei la Smoleinsk gi plecart
din Smolensk dupg Patri. 51 mama lui George muri. Venind s petrec vara la Pereiaslavl, m nt1nii cu frai mei. Boniak veni ou toti
Poloveii la Kosniatin 4) i merser&m in conrra lui, indrepandu-ne
dala Pereiaslavl spre Sula g Durminezeu rie vena in ajutor. Invinseigan pe Polovoi gi prinsernr pe principii lor cet mai de setatmit
dup CrAciun ra'curIm pace Cu Aiepa. El ne dete pe fiica ea (perutru
fiul meu) j merserrun la Sanolealsk. In urangin dusei la Rostov._
Venind dala Rostov m clareel din nou en Svtiatopolk in contra lui
Urusolaa, geful Polovcilor, i Dunznezeu ne veni in ajutar; in urml
iari in contra lui Boniak spere Lubten2) gi Dumnezetu, ne-a fost in
aintor. In urnmi merserrim spre Vain 6) ea Sviatopolk. In urma merserNm spre Don ou Sviatopolk gi David gi Durmiezeu ne veni fin ajuttor. Aiepa i Bonialc veniseri la Vyr 7) gi voiau si se stalaileasci
ad. 51 eu m dusei la Rcrmen 6) cu Oleg gi cu &fi mieri gt Polovcii
Rimov, ora in regiunea Pereiaslavlului, azi pone Rimovka. Cf. Traut.
znann, op. cit., p. 278.
Goltava, un rini in regiunea Pereiaslavlului, azi Holtva.
Voronica, localitate in reginnea Pereiaslavlului.
Koandatin, o fortreaf1ng niul Sula, In regiunea Pereiaslavl.
Luben, oras pe malul drept al riului Sula, in regiunea Pereiaslav1ului-

Voin, un i localitate in regiunea Pereiaslavlului.

Vyr, fortireall in regiunea Pereiaslavlului.
Romen, ora g in regiunea Pereiaslavlului, azi Romny.

www.dacoromanica.ro

213

flnd aceasta fugirit In urmi merseriim spre 112thisk in contra lui

-Gleb, fiindc el Meuse pe cava dintre oametnii snoQtri prizonieri i
Diumiezen ne veni in ajutor i ne-am adus la indeplinire planul nostril. In urimit merserim asu.pra eertitii Vladimir in contra firului lui
Jaroslav, nevoind
suferiqn tic1oiile. $i am piece dela Cernigov
la Kiev, la tartal meu. Dnumul acesta Lam Meat inteo zi j ajunsei
ivaintea vecetrnriei.

In (total, am fent optzeci 1 trei de calitorii marl; pe cele midi

nu mi le amintesc 1.1 am incheiat cu Polovcii unsprezece /rotate, in

prezenta tatlui mou sau Mil de el, i am dat multi bani i multe
din hainele mele. $i am slobozit din fiar pe multi principi distini de ai Polovcilor: doli frai ai lui $arukam, trei frai ai lui Bagubars, pawn frati ai lui Ovcin i ,alti o surt. Si pe urmtorii
Dunanezeu
pus de vii in puterea Mesa: Koksus i fiul su, Aklan
B-urrcevicir, Azgului, principe de
i cincisprezece aii stall tineri.
$i &am dug de vii, i-am mioslax- it
larruncai in fluviul Slawlii 1).

$i in'am obag:t mult i in vnitorile mele, in timpul gederii

-mele la Gernigov. In imprejurimile acestui ora* in cumul mini an am

ucis, nu ark* mare strduint, ping la o slag tauri sThatk1, fr a

socoti alte tanimale pe cari le-am vnat Cu tatl men. Iat ce am mai
fcut la Cernigov: am prins in etepe cu minile miele pn la zece
eau donizeci de icai i deasemernea dealungul Rosului am prins ou
iniuile mele cal Alba:lei. Doi zimbri m'au luat in .coannele lor, pe
nine i calul men; 'un cerb m'a lovit Cu coarnele; doi elani, urtul m'a
elloait in picioare, iar taltul m'a lovit on coarnele. Un mistret
smuls sabia din coaps, un urs sn'a mugoat de gold, un lup mi-a srit
In spate i a trrntit ealul ea mine. Das. Dusinnezeu m'a scapat neatins.

Am reilzurt adesea de pe cal ; mi-am apart de douil ori capnl, m'am

ranit la mlini i la pieioare in tineretea mea. Nu mi-am pzit nici
vieata, 3111 mi-am erupt nioi capul.
Ceeace ar fi trebuit s fad(' servlitorul meu, am fIcut en insumi,

la fzboin i la vanat, noaptea i zina, in zpad i in frig, fr a

-avea rpaus. Eu nu mlatin lsat nici pe posadnici, niel pe soli, esu supravegheam insumi casa mea i, la vnItoare, eu insurni ficeam rinduiahA
viinItori, en mil oquparn de grajdurile mele, de oimi.
i de ulii. De asem,eni, n'am lsat si fie supgrati de cei puternici
Yuma airman 1 vduva graci i am supravegheat eu insumi rosturile bisericii servile:hi divin.
1) Slavlii, un rau neidentificat

www.dacoromanica.ro

214

Nu-mi faccti imputari pentru cele ce am spus, iuLiiii mei fii,

i niel ol4i cine va ceti aceste.a, cci eu nu ma lau.d pentru curajuT
meu, ci laud pe Duannezeu i proslavese indurarea aceluia care m'a
Toth de anoarle pe mine, earman.ul i pacatosul, in tirupul atator
ani, el care nu m'a &cut pe mine lene, ci folositor pentru atitea lacrar omeneti. Mind aceasta' scriere, umpleti-va de zel pentru toate
luerarile cele bun,e, laudand pe Dannbezeu i pe efinti. Fiii m,ei, n'aveti lemma de moarte, niel de rizboliu, nici de vanntcare, ci faceil
fapte barbategti, dupa cum va va ingadui Dumnezeu. Daca miei razboiul, niel vanatoarea, niel apa, nkli caderile de pe cal, n'au putut
sa-mi tack' veun rau, nianenea dintre voi nu poate si sufere veo paguba, saki si-i pilarza vieata, FAA porunca lui Dumnezeu. Dae.1
moartea vine dela Dumnezeu, niel tata, niel mama, mini fratele nu a
vor putea impiedica. Daci eee bine ea aincva sa se pareasei sing=
pe sine, paza lui Dunmezen este mai burin' decal paza
Scrisoare catra Oleg.
O ! nenorocitul i sannanul de mine! Tu, suflete al meu, multi.
lupta (luci cu flail= mea, i dupa ce ai birulit-o, mil gand.ese cuan ar

trebui, fiindea noi suntem trecatori, cuan ar trebui si stam inaintea infricoatului judecator, daca nu ne-am pocait i daca nu ne-am
iertat unul pe altul. Cici, daca cineva apune: sEu iubesc pe Dum.neztu dar nu iubesc pe fratele anew, este un minemos, i
cDaert
nu iertati gi.eelele fraOui vostru, nici Dunmezeu din cer nu vii va
ierta pe voi. Si profetul zice: sNu te supara pe camenii ceti
nu taxi pe eel ce fac.e flapte rele: ce frumps gi ce plcut este ca
sa traiasca impreuna
Dar, cliavolul se amesteea intre oameni: au existat razboaie
intre inteleptii nostri s:ramosi, labre bunii i fethiii notri paring,.
cad diavolul care nu voiete binele pentru neamul omener3e, me impinge spre vrajba. $i ti-am semis aceasta fiind indemnat de fiul meui)
pe care tu 1-ni botezat gi care sc gasete /a tine. El mi-a trimis un
eurier cu o scrisoare i mi-a spus: Sin ne ie,rtain unnl pe altul i si_
ne impaeana. Fratele .meu 9, e adevarat, a murit, (lax noi doi si nu
ne gandim la razbunarea lui, ci si ne lasam in seaana lui Dumuezeu;
el va judeca pe cei vinovati. Si nu aducem la pierzare Tara ruseaseav-

Si and am vizut bunatatea fiului meu, m'ain induioat, i wand

Mstislav, fiul lui Vladimir, a avut de na pe Oleg.
Iziaslav, vezi cap. LXXXI.

www.dacoromanica.ro

215

teami de Dunmezeu, mi-ant zis: El care este tinir 1 nepriceput, e

plin de bunitate i se lasi in seama lui Dumnezeu; eu aunt mai

picitos decit ceilalti. De .aceea am ascultat pe fiul meu i ti-am
eerie aoeasi sorisoare. O vei pnimi cu sentimente bune, ori eu
aoeasta o voiu vedea din rispunsul tau. Totui prin arc:cite
ie.rte picatele mele cele
vorbe eu, nidijduind ea Dumnezeu
vechi, ti-am luat inainte in umilinta 1 ciinta mea, pe cane o ateptam dela tine. Caed Domnul nu este un om, ci Dumnezeul lumii intregi, care in:ir'o clipi face tot ce voiete. El insui a suferit ociri,
eu toate ca este stipin peste vieati
scuipituri, bti 1 s'a dat
asi peste moarte. $i ce &intern noi? Nite oarmeni picitoi i
tzi in viearti, mike in moarte, azi in glorie i einste, miine in mor-

mint, wit*. Alta vor imprti ce noi am adunat. Vezi, dragi frate,
pc pirintii natri; ce aa luat ca ei? Ce le mai folosesc hainele lor?
Nimic altceva decit ce au fIcul. pentru sufletul lor.
Daci ax fi dat Dumnezeu, drag frate, ea tu. si-mi fi luat inainte
i si-mi fi seria tu cel dintfii aoes:e cuvinte! Cana fiul meu, care era

i al tiu, a foil ucis inaintea ta, rind ai vizut singele lui i conpul
lui veytejindu-se ea o Hoare de abia infloriti, ea un miel injunghiat,
fir fi trebuit s zioi in fata acestui radavru, adincindu-te in gindurile tale: tiNenoroeitul de mine! Ce-am ficut? ProN:ind de nevino-

vitia lui, din prieina unei lumi trecitoare, am sivirg:t un pica;

-am produs lacrimi unui tati i unei mame. Tu ar fi trebuit. si ziei
impreuni cu David: chili reeunosc picatul, el este totdeauna inaintea ochilor mei. Nu Rini:lei David air fi virsat singe, ei pentruci a
comis un adulter; el i-a acoperit capul ca eenur i a plans amarnic.
dextat picatul. Tu trebuia si te pocieti inaintea lui
Dumnezeu
Dumnezen i si-mi fi srafis o sorisoare de mingiere, s-mi fi trimis
inapo pe nora mea, care nu-ti fieuse nici bine nici ru, pentruca

o pot imbritia i si piing pe birba..ul ei, iar eisitoria ei si o insotese de plinsete, in loc de cintece de bucurie. CAci pt.-ntru pIcatele
muele, en n'am asistat niel la cununia lor, nlici la primele lor bucurii.
Totui, pentru Du.mnezeu, trimite-mi-o cat mai in grabi cu intAiu/

tiu curier, pentruca, impreuni cu ea, si incetez de a mai plinge.

voiu pregiti ad o locuinti in care si stea i unde ca o turturici pe
un copac uscat si-1 jeleasci i eu ezt mi mngi in Dumnezeu.
aceasta este calea pe care au urmat-o pirintii no.trii i. strmoii no-

tri: moartea ar fi trebuit

vie (Ida Dumnezeu, iar nu dela tine.
Daci tu ti-ai fi realizat atuncti vointa i ai fi cuprins Muromul
ai fi lisat Rostovul, i dacrt ai fi trinis la mine, noi ne-am fi inwww.dacoromanica.ro

216

teles. Dar gindece-te, se &idea ca eu e fi trinsis la tine i nu mai de

grabil tu la mine? Daeiai fi spus baiatului aneu: tTaimite un curter

la 'teal tau. Eu a fi trianis zeee. Tu te-ati 'Mont ei unul dintre

eamenii ti a cilzut in lupta? Cei mat buni au murit, chiar din
neamul nostru. Dar tu nu trebuia a umbli dupa teritoriile mele i
mid si-mi fact aceasta ruine i aceasta suparare. Shagile indeamna
cite ()data si pui mina pe averm altuia; de da'a asta invitittura lor
a foot rea.
ti daca incepi Ei te caetyti inaintea lui Dumnezen, vei faoe
Line i sufletului 111011; atuntei triantite-mi un rimier sau un episeop i

serie-mi o scrisoare dupa cuariinta: in urnia, Ii vei lua volostea ce

se cade i ne vom impaca amindoi i vom fi apoi mailauni prietini
ea inainte. Eu nu-ti port sentim.ente niet de ura nieti de razbunare
pentru moartea lui,. Eu n'am vrut s'i vaz sangele tau la Stairodub
i Dumnezeu Efti ml fereasca ri viz singele vEr'unui frate, varsart fie
de miinile tale, fie din porunca mea. Date mint, sa aria pedepseasca
Duannezeu 1 efanta eruce. Am facut poate iun.pacait can], din cauza
jaaganilor, am raers impotriva ta la Cernigov i ml eaiese de aceasta,

1 m'am elk in gura mare inaintea fratilotr mei, in dung rinduri.

fiindei aunt ocm. Daca tu te gaseti bine cuan egti, ramili in pace, claci
fratele sau mai mic i s'A
te gaseti rau, fa ea fiul tau ea ramanli
manance painea tce se euvine, dela bunicul rin, iar tu ea rmii eu

mottenirea ta. In aceasta privinta insa intelege-te cu noi. Daca vreai

omari pe tamindoi, Ii ai in puterea ta. Eu Inri nu vreau raul

farii ruseati,ici numai binele. Daca tu vreai sa intrebuinte.zi forta,
ea tititi c noi .i-am dat partea ta parinteasea, tavind milk* de tine, la
Starodub. i Du.mnezeu ne este martor cA ne-am inteles eu fratele
tau i n'avem niel un interes ea ne intelegem Ma de tine. Noi n'ana
fcut nici un rau, ei am zis: tTrimite la fratele tau, ca sA ne intelege.mat Daci acum, vr'unul dintre voi nu vrea binele i nici nu dorege
pacea intro erepini, Dunmezeu sA nu-i dea pe cealalta lu.me pacea
vorbese acestea niel suit niel naanat de veun
sufletului sau.

interes. Dumnezeu imi este martor, i sufletul meu imi este mai
scamp pecit once pe lume. La judecata esa de pe urma nu mi volts
teme de dugananii m.ei !...1).

1) Scrisoarea nu este sfArit i Inlelesul nu este destul de ciar.

www.dacoromanica.ro

217
Rugciciune

Stipane al intelepciundi, dititocrule de minte, tu care pedepsevii pe cei nebuni i aped pe cei smeriti, intiregte mima mea intru
inteleplune, Doanme, aratti-mi cuvantul tatilui, cici nu voiu Impiedioa
mele de a striga clut. re tine: Bunule Doanme, ai mili de
eel ce a czut. Dunmezeu este nidejdea mea, Christos este sciparea
mea, Duhul sfnt este paza mea. Tu, nidijdea i sprijinul meu, nu
mi da la o parte, prea bunule. Cioi pe tine te am ca sprijinitor in

supirara, in boali, in toate nicazurile i pe tine prea slivite, te

preamirese. Intelegeti i vedeti ed eu aunt Dumnezeu care ceroeteazi
inimile, care .aunoaste gindumlle, care detscopere faptele, care judeci
pe arfani, pe siraci k pe cei urnilip. Ridici-te, o &Wiest al meu, gandete-te la faptele pe cari le-ai ficut, aduni-le in.aintea oehilor i
curgi picituri din lacrimile tale, mirturisete lui Christos pe
fati faptele tale i toate gndurile tale gi curiVigte.te.

Pre cinstite Andrei 1) pirlinte prea ferickt, pistor din Creta,

nu inceta de a te ruga pentru noi, eici te einstim pentru ca s putem
inlitura once mnie, once supirare, trice putreziciune, ori ce pica,
once necaz, cinstind Cu cxedinti pomenicrea ta. Ocrottete, o Fecioari,
1VIatici prea curati, cetattea ta (Kiev) ,eare stipinete prin tine, pen-

tru c prin tine si se int.ka..easei, intru tine si nidijduiasci, ca si

'Arm toate piedieile ca si sdroheasei pe vritimaiii, ea si faci peruncile Domnuluit. 0 prea cinstitt, Maici a lui Duannezeu, care ai niseut
prea sfintul Cuvnt al tuturor efintilor, primete jertfa noastr i
oerokte de tot nicazul, de tot chinul ce va si vtie, pe noi oei ce ne
Inehinim e. Noi, slujitorii t, te iMplorim i inaintea ta ne apleebn genunchii inimii noastre. Apleaci-ti unetchea ta, o prea curati,
soapi-ne de grijtik in cari suutem curundati i mntuete de ori ce
jaf al dugananilor cePatea ta, o Maki a lui Dumnezeu. Apr, Doamne, moteniuea ta i nu lua earn5 la pioafele noastre, tu de care se
magi cea caire te-a niseut firi de silinnil, Christoase, care pentru
noi te-ai intrupat. Tu, Doaume, care te-ai niscut i ai pstrat Uri
striciciune pe cea care te-a niseut, ocrotete-ing, cand vei veni si

judeci faptele mele, tu care eti flri de pleat 1 inauritor, ca un

Dumnezeu i iubitor de oameni. Fecioari preacu.rati, tu care n'ai

1) Archiepiscopul Andrei din Creta, autorul cCanonului ce! Mare, cf.

Trautmann, op. cit. p. 252.

www.dacoromanica.ro

218

crunoscut brbat e effi mitriti de Dumnezeu, tu care indrepli paii

celor credincioi, soapi-m pe mine, pierdutul, care strig ctr flu!
tiu. Ai mili de mine, Doamne, ai mili; ciind tu mi vei judeca, nu
mi osndi in focul ce! vecinic i nu mi invinoviti in ininia ta.
ceasta este rugiciimea cia-ti face ourata fecioari care te-a niscut,
Chistoase, i multimea de ingeri i oeata inucenicilor. Pentru. Law
Cluistos, Domnul nostru, ciruia Ii se ouvine cinema i miriroa. Tatilui i Fiului i Duhului gird, totdeauna acum i puruuea gip in
vecii vecilor.

www.dacoromanica.ro

219

4o noNYrbcKATo Mor,
crrAN-ail 4oyNam,4aNterro,

NA nonoyNoipbNBIPA.

K&BbKActri-lcglitAs
TAM 60XE H 6014b
Ntfrpk,H rrroUd-A ftiCZ I 1176cNA,17rHnerb,r4716HNAI
On-62coi36,enzrx,14,}KE HOETb N
&c'rov.z,
ZAcrb

rofbil rEOLue (NropticKbi,H

CHm000y.131, Ackrost 3+Ce AcrH ctiartrrb Poycb,N

14,6,t1 gbctl 1-43buiti: MerfAlMoiroNA,Bbcb,Morbnermb; HELETX,P.A4b;
4s4,315,soototi,cKkta,

,Kpbcb, Ctp5ro lOk/tHgb..

1-Xrfk, ANTRA, 3u,
AA)(08E iCE H riroycH)ri-Ord,b rrr
ATI, K M of 1-o

13Arao,Kbcgomoy. (To cEmey Act mori-o

Ei,:kTrk
3ff ttmo
gIcTogoy fa, f' _ter* AS, CHmosNIrro
mopfee mof f-o
to,
iarD 3e/14 14004f44,,1,

34noy

ripplArgbcKli .f4 faro Bono L1.1bCKIJ. AterroSD a+CE KOAtNOtirr.o: 13.1.17/h1H CBE H) OyfM&NE, rb'rEl PoyCbAN

nit

rA,A H

del BOA70)(13,X1PHfriAlANEINtmlyir

KOrbAA3H1 ObliErtylia.11-595fxra BE ti PrOZ1-1H) Uri H

32kna.eto, Ki6 nonovNKt-o,H Cbctlarvrb

felphyrb

CA cl ITAEmENbrolyV.NAvabisAb.

no IANO3tx-6 34c6 BrtmE-NtN1 crml aPrb60

Ps*NH riot140yhtAi-EBH patirt KcTI, N'ZiNt Xr-orkKk
3Em ht g r 41) c 14,k. Orb 7' fxz CAostpa poi*
ouiA c4 no 36/KAN, H 110.3b2Aw A CA t ImENLI 030H

c*61 we NA KoTOrtM 6 mtvrt-) PAK sifti

Altt,
1ii171877,1116 cteroubl, Nd rtat-k friNtENbnil, N117(1,0,04 rip
Zecti N&FEKou.14k
(A., ceTH 2.K6 CoA N H :MEAT( g*A m H H Cr1,617

sic

tiAurrAric 3oAvz

Foi ryAtabrifjywbmb /VA CA014

Bb root?, H N&cHAtat
H M "t" , CA o St NH ittE 08 H 'l HWb
ittE c"b ofigt

Nbi NA AoyNaofcf0/11-9)
141.13

Hik

'1cf* H art.330,u1A cft. /141.00E7A

T.b)cl,

ikAy,o6b ITT037)51/JA CA no.MANE, AA?CoSerayrTtiH AcITHicH.; HNH AU3or3uP:kNE) HNH noMeTIAPCE.

Koweu TrHstce &mot HE rip ui 1,1171ai 6 Cowft rro#Z.

N't [Troy, HTEK0Wet cA
rr

hqaitt-o rif pi wen HH

ros HIUH NH Ctiliota A Nk

E,.rtb

tft,roy3ti H filfrEis/1

c*bc.ut A la A t-CtA

1aloy3vi H ab.oulik

j
,

KoaiRtlfb

H rek) H NArevoulA cA
131,1'EtET 86 et.177.15

www.dacoromanica.ro

NA/ H

220

mefibnib noAorrA,orrl, cEPA upon skim's% cA rioA0

Z&NE

CnogtNHNE cttow

OK0A(5

finbME-

el-Al nr037,6AwiN CA C oFinnb HmeNbmb,H cgraftA

'w/x rfAiirl y H Nc\r-E-KowA t NO63,rbro./kelopt1i

ctercquA PO AeciNt H rro CENIii, no Coy4,

Nkr6
Kow4 CA Cti3 Erb . rrAKD
H ta,E CIN CnoBt-Nbc4(311/
b3it H 70 3 b 6A
Cno st-N b Kkl-k rfA
1-AA4QIT-641K.72

C giN bc Kai .,ICE t-A31 !Coy; FAKoN(E rFKO

111 o
ey oy NA H tyHouIRt 07'1 JCoy

YIII.
)(orrvz

34{.H

,e,bIffaiv6

07,7, Ko3.f I> fEK0M

H NkcHA bN

H14

A-brAfE coItrai
ggifaix

aVt17.0YP/ cklE

flO cbm ripieToul4+

M-17C CA05tft4 bckiN

ArrE StAH N CAt jar W 3EM

firorlriek6utE. Botl-y<111HwErt

nftocere rrpHA.n

3E-MAI-X GoBtribcKPF,CH

Xrpt nolAwhst FlorH rrrH H

H HU7tckfHIHNCE,
vA nEr`Vt Kkiro g.b
2(oinet al* Nkl<03es,folA
Cbtuiftt H UTZ,fe,H3K6
(He
it gptmE
littckr /24 ilfc\ AHAIH AAA ter NE IALLIA.CH 1KE
67;1 E Bol-EBkX7f,

CAv3/4 rebt y H nrti mxt H U1 At.

AvyntM, ciSifiAttA CNoBiraly H IV4kCr1AIflE murk

>icEN4,m1 ellertnciatml..
rrot)0\TH 6-X
N t-at
fa7t-Au1c 0g6rINDy) NE elckbrAILIE 13&firif
Az
AEA 'Awe arrfAtH trrH AN TETITHAH
.NH g DA
RArrb AH K N. 67, TEAtrA H 1/060TH 061fRIVATA
Ko MX7-e\)<AS 1117oyAt6'31. 6z. 4i A. GO 06Ife Ttiamb

H ojmbmt, rf137H) H gori, n

J7tgf Alfro

.N.r77unh BbCti 1H NE ocreckcR. NH Kr4Hivb Oglf f! N7";

i*crb nprrlitd ST" PoycH HbocEro/A76NE-,tior1,;go

DIA AIGI OBZFEI if2(tCe pdtcffrb NH frAEmErOi NH tA
Kk. fo t190, WE rip H1470 4, nEterit3 H) ilk
I.?rouJA ArTH
MHMO Kliites; frocnt
->KEI rrf H

/3;
z

TcPAS TTS .1 677

g7, AtTolisrt3.1

At'rp_trgTt3v

-A1-170.4r5 y

Atr0

g3 fitrromci,i

SZ:Al",rt,45'y8.1 8 At Titfyr., 8; ntrro4,51,47.1 BZ Airro

,sy

13.; AtrroAIS y 5.1

itcou

Arp MIIMO

www.dacoromanica.ro

221

r6fPf-A)I-E5kE C/9% 3T.BET6 NI; rit Aro? c Kot.e )97 tf,.

uibin;baif Kt tfianttrrroy) H ciAw

ujIts 60;(old, urif

Ko
rroAosbulw. rITHLtitiflb on.
/3c froKk tt cycrrb 41141.0 A cAs tere3; rofbi i&eninan
1-

H3KE

npo31 BALL,

coNrorli ArcrbcK1/4)H110

Z.A uhii% B0 htilBc\T-Ii N2.9tc H

Toy g0/11?(121 Ha0

Peo troy nfr?Ke CiVostp4H H ISFf6pc

3EMAF7 CAogirvbcgxilii flo.

Id/1131. Ctely1A26.2s5

rrerf.

1-ALIJA

nrorNkui

Fonlp21,H N,\CitATH w R.3E/11

Al-fh TX, i CttifOiLIA c CAtigINbi nolcorHgbui

nora,i CA, Or Tan* rrpo3b84 CA 3EMAkk rofbckk
N kt. A tuA Bol-68414H ArrH tl rr-1,141, rionAtriHWA 3emn f-x 'e-lo...T-1,c
H AANK.eborq 6 c
60
o Ceneyryikk. /VM.A am 601-6
SK.E.
Nk pAo

kr

1-1

Zep

r01/6

NbcKb

Fo FE-IAIHNT, 1-A36114. Cnoi3t-

,CAoldNH,

ct/.171-4?(X- no rtiroyNI-Egfi,
nrHt-A wa.
HMop,ke. TEcHIH /1 Ayo
Be H noAFAN, Fptct Nostvt 30-torvQ6-0\ Pojcb.CHm6.
2K&

go rrob6or-e rtf*AoasceNbi te:lov Hrbi NlofkR-

A-

30701113.k CA rpAnnoTA cnoribeKt\i-k

NCE r amo'rc rEcTfl, 81 Pocti H 6BAbr(\ritXt

eVH c

i X1

Textul da./ dat aci dupi August Bielowski, Monumento Poloniae Ifistorica, 1864, voL I, cap. I, p. 550-651; cap. III, p. 555, cap VIII, p, 557-588;cap. XIX, p. 568-569. Ca ornduire el corespunde cu textul cronicei publicatede Fr. Mildosich, Chronicia Nestoris 1860, cap. I, p. 1-2; cap. III, p. 2-3; cap.
VIII. p. 5-6; cap. XIX, p. 12-13. La Miklosich sunt unele emisiuni de text
In ce privegte teamenul de Vlah la Mildosich este techa sub forma: Vlafici, Vlahoye, in cap. I, p. 1-2; in cap. III, p. 2-3: 17/abone; in cap. m'ir, p. 5-6 lipseate; in cap. XIX, p. 12-13: Vlahii, Vlahove. Iar la Bielowski, cap. I, p. 550
551: Volooki, Volluva; in 'cap. III, p.. 555: Volhfun; in cap. VIII, p. 567-558:
Volhi; in cap. XIX, p. 568-569: Volhi, Volhve, Volhi.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII

AbelAve! 121, 122.
Abimelech 69, 122.
Abraham 42, 60, 84, 88, 89, 113, 114.

Adam 42,

73,

86, 87, 88, 93, 95,

146,

168, 200.

Adonai 92, 112.

Adria 32.
Adrianopol 57.
Adrian 57, 102.
Adriatica (marea) 32, 34.
Achab 115.
Adulb 60.
Adun 60.
Aegyptul v. Egipt.
Aeolia 31.
Aethiopia 31.
Africa 134.
Agamemnon 57.
Agar 46.
Agareni 44.
Agathon 102.
Albania 32.
Aiepa 194, 212.
Aklan Burcevici 213.
Aktevu 51.
Aldan 60.
Alexandria 102.
Alexandru cel Mare 42, 174, 196, 197.
Alexandru, imp. byzantin 46, 50, 51.
Alexios, imp. byzantin 102.
Akun 60.
Alta 113, 121, 136.
Altunopa 186, 191.
Alvad 60.
Amazoanele 41.

Amind 60.
Amon 173.

Amos 92.
Amphiloch 193.

AttaAnna 99, 111.

Anastasia din Theopoli6 56.
Anastasia din Cherson 98, 102, 106, 121.
Anatolia 102.
Andrei, apostohd 96, 157, 159, 193, 201,
202.

Andrei, arhicpisc. din Creta 217.

Andrei, f. Vladimir 190.
Andronicos, apostol 48.
Angli 33, 43.
Antiochia 55, 102.
AntiochosAntioch 134, 202.
Antipa 120

Anton, sffintul 129, 130, 146, 150, 151,

152

Anton, egumen din Juriev 159

Anton ce! Mare, din Theba 146.
Apollonius 56.
Apollonius din Tyana 55.
Apollinarie 102.
Apubkar 60.
Arabia, Arabi 31, 44.
Aram 196.
Arcadia 32.
Ares 91.
Arius 101, 102.
Aron 90, 91.
Arslanopa 191.

Armenia Mare i Mica 32.

Asaduk 210.
Asia, Asia Mica 32, 36, 41, 44.
Askold 44, 45, 46.
Asmud 65.
Asser 89.

www.dacoromanica.ro

- 224 AssyriaAsiria gi Asirieni

31, 34, 94,

153, 200.

Bolus 132.
Boniak 171, 172, 185, 186, 187, 193, 194,

Asup 191.
Athanasie 102.

Boricev 37, 65 103.

Athos (nruntele) 129.

Atlantic (Oceanul) 35.
Avari 38, 39.
Avel vezi Abel.

Boris, f. Viaceslav 210 si mai deseori.

Boris, f. Vladimir, sfintul 81, 105 si
mai deseori.
BosforulBosporos 32, 45.

Azgului 213.

Brahmani 40.
Briaicislav. f. Iziaslav 111, 112, 128, 135,

212.

Azov (marea) 105.

138.

Babel 33.
Babylon 41, 33, 34, 42, 153.
Babyloneni 32, 40.
Bactria 31.
Bactriani 40.
Bagubars 211, 213.
Bal 91.
Balaam 56, 200.
Baltica 32, 33.

Briacislav, f. Vladimir 192.

Britannia 32, 41.
Brody 210, 211.
Bruny 60.
Bug 38, 39, 112, 120 v. Boh.
Bujani 38.
Bujiskii Ostrog 188.
Bulgari 34, 35, 38, 44, 47, 48, 49, 57, 58,

BasiliosVasile arhiep. 101, 206.

BasiliosVasile, imp. byzantin 45, 46.
Basilios IIVasile Bulgarochtonul 76,
97.

Bela Veja 71, 211.

Beldiuz 191.
Belgorod 81, 106, 109, 139, 159, 180, 203.
Belkatgin 210.
Belobereje 62, 77.
Beloozero 32, 38, 44, 140, 141, 175, 176.
Belz, 124.
Beniamin 89.
Berendi 180.

Berendici 183, 193.

Berestie 121, 122, 181, 184, 1p6, 189, 2099.

Berestovoie 81, 111, 128, 144, 172.

Beseda Pasyncei 64.
Bethel 91.
Bethleem 93, 94.
Biaidiuk 170.
Bithynia 31, 58.
Blacherne 45, 202.
Blud 79, 80.
Boemia 34, 73, 109, 209.

BohBug 212.
Boldiny 151,

Boleslav I, II, HT regi ai Poloniei 109,

110, 120, 124, 128, 139, 190.

59, 62, 71, 74, 76, 83, 84, 85, 97, 98,
123, 159, 173, 183.
Bulgaria 45, 57, 59.
Busk 183, 188.
Byzant 38, 45, 50, 55, 57, 76.
Cain 87, 112, 113, 115, 121, 122.
Canaan 89, 91, 145

Ciipinci (muntele) 95.

Caria 31.
Cappadocia 32.

CarantaniCarintieni 34.
Carintia 34.
Carolingi 33.
Carpati 34, 38, 118.
Caspica (mares) 35.
Cataractele (Dniprului) 199.
Catherina 194.
Caucasus 32.

Cehi 34, 47, 121, 153, 201.

Celestin 102.
Cenegrepa 191.
Cephalonia 32.
Ceremisi 38.

Cernigov 45, 61, 123, 132, 137 si mal adeseori.

Certoryisk 188.
Cerven 82, 124, 185, 186.
Cervensk 121.

www.dacoromanica.ro

- 225 Daniel 69, 146, 197, 200, 201, 203.

Darius 196, 197.

Chalcedonia 101.
Chaldei 40.
Chalep 211.

David, regele Ovreilor 42 ti mai adese-

Chazari 41, 42, 43, 44, 46, 64, 71, 81,

123, 151, 193.

Cherson vezi Korsun.

Chios 32.
Chiovita 37.
Chortica-Chortipt 191.

ori.
David, f. Igor 157 i mai adeseori.
David, f. Sviatoslav 175 gi mai adeseori.
David, f. Vseslav 190, 191 ti mai adeseori.

Wick 31.

Degeia 198.
Dervis 32.
Desna 32, 35, 68, 105, 191, 210.
Devgenevici 169.
Dioscor 101.

Citeievici 210, 212.

Ciudin 65, 144, 154.
Ciuzi 32, 33, 38, 43, 49, 78, 106, 12 t, 138

Dnipru 31, 32, 35 gi mai deseori.

Dobrynia 74, 81, 83, 120.
Dobrynia Raguilovici 176.

Choriv 37, 44.

Chorvgi.Croati 34, 39, 49, 59, 106.
Chvalisi, elivalisie 35.

142.

Ciuzii Transvolokisi 32.

Clement 102 160.
Coelesyria 31.
Colchis 32.
Constantin VII Porphyrogenitul, 57 gi
mai deseori.
Constantin V, Iconoclastul, 134.
Constamin cel Sant 69.
Constantin, apostolul 47, 48.
Constantin IX, Manomachul 127.
Croati, vezi Chorvaii.
Cornul de Aur 45.
Coreyra 32.
Cornelius 112.
Creta 31.
Cumani 174.
Curi 33.
Cypru 31.
Cyrena 31.

Cyrill, patriarch din Ierusalim 102.

Cyrill, patriarch din Alexandria 102.
Cyril' (Constantin), apostol slay 47.

Dolobsk 196, 197.

Doinesticos 65.
Domitian 55.
Domnin 102.
Don 38, 39, 195, 198, 212.
Dorogobuj 157, 187, 188.
Dorogojici 79.

Dorostorum-Durostorum 33, 49, 75, 76.

Dregoviei 35, 37, 38, 39.
Drevliani 35, 37, 38, 39, 41, 46, 49, 57,
64, 65, 66, 67, 68, 74, 77, 105.
Driuck 163, 210.
Duben 188.
Dulebi 38, 39, 49.
Dunrea 32, 34, 37 gi mai deseori.
Dumitru, Sf. din Thessalonic 49, 130,
158, 176.

Dumitru, f. Kor 195.

Dumitru, servitoruf lui David 180.
Dvina 32, 33, 35, 36, 37, 38.

Cythera 32.

Eber 88.
Ebrei vezi Evrei, Ovrei, Jidov:.
Eden 86.
EgiptAegyptul 31, 42, 89, 90, 91, 94,

Paibog 80.
Dalmatia 32, It.

Egri 60.
Elena 49, 69.

Cyrus 101, 200.

96, 196.

Damasus 102.
Damian 148, 119.

Dan, f. Iacob 89.

Dan, cetate 91.

Eleutherie, Sfintul 62.

Mini 200.
Elymais 31.
Emig 60.

www.dacoromanica.ro

15

- 226 Enoch 69, 122.

Ephes 101.
Ephratha 93.
Ephrent 159, 161, 176.
Epiphan 196, 200.
Epir 32.
Erlisk 60.
Erythra 31.

Gen 41.

GeorgeGheerghe, servitorul lui Boris

114.

Gheorghe, metrop. 131, 144, 145.

Gheorghe, effintul 126, 133.
Georgios, vezi Hamanlos
Georgie, prelat 102.
Gheorghe, f. Vladimir 194, 212.
German, 144.
Germani-Nemti 98.
Germania 153.
Germaneciu 172.

Esau 89, 145.

Esta 93.
Etiophia 69.
Eton 60.
Etriv 173, 175.

Gion 31.
Girgen 194.

Earboea 32.
Euphemia 202.

Gleb 81, 105, 115 fi mai deseori.

Gleb, f. Vladimir, sfintul 55, 81 gi mai

Euphrat 31, 200.

Euprazia 193, 195.
Eustathie, 125.
Euthiehie 101, 102.

deseori.

Gleb, f. Sviatoslav 133 gi mai deseen.

Gleb, f. Vseslav 192 gi mai deseen.

Euthimie 146.

Glogov 209.

Eva 86, 87, 95

Evagriu 101.
Evrei-Ovrei-Ebrci-Jidovi 42, 88, 89, 145.
1995, 196, 199, 200, 201.

Golotiick 140.
Gomol 60.

Ezechias-Hiskias 153.
Ezechil 92.

Falek 33.
Farlof 50, 51.
Fast 60.

Filip, sfintul 163.

Finlanda 32. 68.
Finii 31.
Fost 51.
Franci 33.
Frasten 60.
Frelav 51.
Frudi 60.
Fursten 60.
Frutan 60.

GoltaGoltava 198, 212.

Gomora 85.
Gordiata 65.
Goriaser 116.
Gorodet 1244 155, 181, 187, 199.
Gorogin 210.
Goti 43.
Gotlanda 33.

Greci 48, 49 gi rnai adeseori.

Grecia 45 gi mai adeseori.
Grigore 102.
Grim 60.
Gruden 180.

Gudy, principe 51, 60.

Gudy, delegat 51.
Cunar 60.
Gurastr 60.
Habakuk 200.

Gabriel 90, 94, 126, 201.

Gad 89.

Hadrian vezi Adrian.

Gades 31.
Galatia 38.
Galatieni 33.
Galinzi 132.
Getleon 96, 122, 173.

Ham 31, 33, 34, 36, 87.

Hamartolos 31, 40.

Hagan 89.

Haran 89.
Hcraclea 58.
Heraclius 38.

www.dacoromanica.ro

- 221 Bilarion-llarion 128, 129.

/loses 92, 93.
Ryppolit 200.

Iacob, fiul lui Isaac 84, 89, 93.

Iacob, calugr 147.
Iakun 124.
Iambres 143.
Iami 32, 127.
Ian, birbatul l'ilar;ci 161.

loan Tzimiskes 76.

loan I metropolitul 158.
loan IT metropolitul 159.
loan vezi Ian.
loan f. Tvorimir 127.
loan Chrysostornul 199.

loan vezi Ivan.

Ian, fiul lui Vyyttia 127.

Ian, vocvod 159.
Ianka 158, 159.
Iannes 143.
Iaphet 31, 32, 33, 34, 38, 87, 174.

Iaropolic, f. Iziaslav 140 ti mai deseori.

laropolk, f. Sviatoslav 184 yi mai deseori.

Iaropolk, f. Vladimir 191 ti mai deseori.

laroslav, f. Taropolk 185 gi mai deseori.
Taroslav, f. Sviatopolk 181 pi mai deseori.
Iaroslav, f. Sviatoslav 180-yi mai descori.

Insular 40.
Ionia 32.
lordan 95.
Iosif 89, 94.
Iosua 91, 200.

by 167.
Irena, Sfiinta 126.
/rod 94, 200.
Isaac 84, 89, 150, 151, 152,153.
Isahar 89.
hala 92, 93, 94, 159
Iskorosten 35, 65, 67.
Tskusev 60.

Ismail 167, 172, 173, 174.

Israel 90, 91, 92, 93, 94, 167.

Istr 60.

Taroslay, f. Vladimir 43 yi mai dcseori.

Iasi 71.

Ithaca 32.

Iatviag 60.
latviagi 82, 127, 201.
Icktan 33.
Ielovici 114.
Ieremia 92, 93, 149.
Ieroboani 91.

luda 56, 89, 91, 94.

Ivor, teal lu Duire:tru 195.
Ivor 60.
Ivan Jiroslaviei 154.
Ivan Zachariici 193.

'plat 147.
Igor, nepotul lui Rur:k 59.
Igor, f. Taroslav 132 yi mai deseori.
Igor, f. Rurik 43 yi mai deseori.
Ilarion vezi Hilarion.
Me, preot al lui Tsrail 91.
lije, prooroc 63, 64, 146.
Hie, patriarch 102.
II/yria 32.
limen 32, 35, 36.
India 31.
/ndieni 40.
Ingrid, delegat 51.
Ingrid 60.
ingiviad 60.
loan, egumenul 153, 159.
'loan Botezitorul 95.
loan Evanghelistul 156.

Itlar 169, 170, 212.

Izborsk 44.
Izbygnev 193.

Iziaslav, f. Izro.lav 124 yi mai deseori.

Iziaslav, f. Vladimir, principe de Polock, 81 ti mai adeseori.
Iziaslav, f. Vladimir Monomachul 171,
yi mai atleseori.

Jelan 166.
Jidiata 125.

Jidovi-Judei 85, 95, 153, 200 v. Evrei.

Jugrieni 174.
Juriev retate Ifingii Ros, 144, 159, 161,
170, 192, 201, 203.

Juriev, cetate in lara Ciuzilor 124.

Judi vezi Gheorgite.
Justinian 42, 134.
Juvenal 102.

www.dacoromanica.ro

- 228 Kuria, principele Pecenegilor 77.

Kuria, princ..pe al Polovcilor 172.
Kurlanda 33.
Kursk 171, 209.

Kakan 71.
Kaiphas 56.
Kamalia 31.
Kanikar 60.
Kanaan 89.
Kapici 79.
Karl 50.
Karly 51.
Karn 51.
Karsev 60.
Kary 60.
Kasogi 71, 122, 123, 134.
Kazirnir 128.
Khodota 210.

Kurtyk 191.
Kvalisi 173.
Kytan 169, 170.

Khorol 194, 198, no.

Kiev 31, 32 si mai adeseori.
Kii 37, 44.
Kiovita 37.
Kitanopa 191.
Klek 60.
Klescinoozero 38.
Kliazma 176.
Klov 195, 202.
Kocii 191.
Koksus 213.
Kol 60.
Kolciko-Kolcia 180, 182.
Koloksa 177.
Koloman 185, 202.
Kommagena 31.
Kordna 210.
Korduena 31.
Korsun-Cherson 36, 59, 62, 98, 99, 100,
102, 103, 106, 135.
Kosniaciko. 138.

Kosniatin 120, 212.

Kotel 47.
Kotopan 134, 135.
1Crasen 211.

Krasnyi Dvor 173, 210.

Krivici 35. 37, 38, 40, 43, 44, 45, 46, 49,
59, 78, 106.
Kuci 60.
Kulmei 182.
Kuman 191.
Kunopa 143.

Kunui 77.
Kupan 186.

Kuri 38.

Laban 89.
Ladoga 32, 44.
Lamech 122.
Latini 48, 101.
Lazar, egumen 159.
Lazar, episcop 193.
Lazar, devotatul lui David 184.
Lazar, din Vysegrad 144.
Lea 89.
Leo T, Papa 102.
Leo, mail lui Methodiu i Cyrill 47.

Leo III, impirat byzantin, tatill lui

Constantin Iconoclastul 134.
Leo VI, Frlosoful 46.
Lesbos 32.

Lesi-Liachi, 33, 39, 47 si mai de multe.

ori.
Late; 147.
Letgalli 38.
Leti 33.
Levi 89.
Liasko 114.
Libya 31.
Libiar 60.
Lidul 51.
Listven 123.
Liubeci 45, 50, 74, 119, 119, 129, 177..
Lituania 32, 127.
Liut 77.
Liutici 33, 34.
Livi 33, 38.
Locris 32.
Logojsk 210.
Loth 69, 88, 173.
Lovot 35.
Luben 193, 212.
Luca, evanghelistul 101.
Luca, episcop 159.
Luck 157, 184, 187.
Luga 68.
Lukoml 210.

www.dacoromanica.ro

- 229 I,ybed 37, 72, 81.

Mihail Hl imp. byzantin 42, 47, 203 si

_Lychnitis 32.
Lycia 31.
Lydia 31.
Lycaonia 31.

mai adeseori.
Mihail, episcop din Juriev 145.
Mihail Tolbecovici 149.
Mikulin 210.
Mina 193.
Minsk 135, 192, 211, 213.

Macedonia 32, 47, 57.

Macedoneni 58.
Macedonius 101.
Mahommed vezi Mohammed.

Moab 173.
Mohammed-Mahommed 84, 85.
Moise 42, 69, 89, 90, 91, 92, 93, 143, 146,
195, 197, 199, 201.
Moislav 128.
Mokos 80.
Molossi 32.

Mal 64, 65.

Maleachi 92.
Malfrid 111.
Malko 74.
Malusa 74.
Mamas, sfiintul 50, 61.
Manethon 56.

Monachos G. Hamalos 40.

Monomachos 127, 203, 204.
Mony 60.
Morava 34.
Moravi 34, 47.
Moravia 34, 47, 48.
Mordvini 32, 38, 192.
Mata 68.

Maeot:s 32.
Mara 90.
Maria, mama lui Elms 94.

Maria, solio lui Jan 161.

Marea Neagril 35, 36.

Mstislav f. Iziaslav 139 si mai adeseozi.

Msti lav, L Sviatopolk 185, si mai adese.

Marea Ros.ie 90.

Marea Varegil 33.
Marin 161, 170.

ori.

Mstislav, f. Vladimir, principe de Ttnuto

Zokan 81.
Mstislav f. Vladimir Monomachul 176
si mai adeseori.
Mstislav f. Vsevlad 189 si mai adeseori.
Murom 44, 106, 171, 175, 176, 177, 215.
Alueonti 32, 38, 44.
Munir 60.
Mysia 31

Alarmaris 31.

Ma.linilor, muntele 95.

Masovieni 34, 35, 127, 128.
Massuria 31.
Matheiu 149.
Maurieius 134.
Mauritania 31.
Med a 31. 32, 41.
Medi 32.
Medvediea 176.
MeletiP 102.

Menandros 57.
Meri 32, 38. 43, 44, 45, 46, 49.
Mesopotamia 31.

Methodius 47 48, 173.

Methodius din Pawls 174.
Metrophan 102.

Nabucadnesar 56.
Nalior 88.
Naphtali 89.
Nazareth 94.
Nebo 91.

Negru. fluvial 44.

Neiata 155.

Ncjatin 140.
Nemiga 135.

Micha 93.

Midian 90.
Midianiti 96.
Mihail, archangel 199, 200 si mai ageseori.
Mihail Studitul 131.

Nemti 33, 84, 85, 97.

Neradet 158.

Nero 134.
Neromi 38.
Nestor 101.

www.dacoromanica.ro

- 230 Neva 35.

Ostr 187.

Nicoa 101, 102.

Nicephor, Nikifor-Nichiphor 65, 192, 203.

Oaromir

Nicelae, egumen 144.

Nicolae, metropolit 181.

Ovrei vezi Ebrei 48, 84, 92, 93, 94, 96,

Nilul 31.
Nimrod 88.
Niniviti 146.
Nistru 32, 39, 46.
Noe 31, 69, 87, 96.
Norici 34.
Noricum 34.
Norvegi 33, 43.
Novgorod 32, 35, 36 si mai adeseori.

Novgorodieni 32, 38 si mai adeseori.

Novyi Gorod 210.
Numidia 31.
Nun 91, 200.
Nura 189.

147.

Pecenegi 39, 41 59 si de mai multe ori_

Peceri 32, 174.
Pejar 177.
Pclenia 32.
Peloponez 32.
Pereiaslavet 71, 73, 75, 77.

187, 188.

Pesocea 163.

Pesceana 83.

Petru, tarul Bulgariei 59.

Oleg Sviatoslav, principe de Cernigov 153

mai adeseori.
Olesia 157.

Olga 49, 60, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71,

Orante 56.
Orsa 135.
Osen 157, 194, 211.

Paul, cilluarul

Peredslava vezi Prod-lava.

Perevolska 163.
Perm 32.
Permieni 32.
Persi-Persia 31, 38. 199, 200, 201.
Perim 50, 60, 63, 64, 77, 80, 81, 103, 181-

Oleg, principe rus 39 si mai adescori.

Oleg, f. Sviatoslav, nepotul Olgei 71.

Oreatias 57.
Orgost 188.
Origen 101.

Paul, apostolul 48. 84, 105.

Pereivlavl 50, 61, 74 si mai adeseori.

0.

72, 73, 74, 98.

Palestina 134.
Pamphylia 31.
Pannonia 48.
Pantherios Domestico, 58.
Paphlagonia 32, 58.
Pasyncea Beseda 64.
Patara 174.

Percmil 187.
Peremysl.Premyl 82, 158, 159, 178, 185

Obri 38.
Obrov 210.
Oder 34.
Odren 59.
Ogorsk 188.
Oka 32, 38, 39, 44, 71.
Okov 35.
Olberg Ratibatici 170.
Oldrich 109.

Oljici 68.
Olma 46.

133.
213.

203.

Nicolae, callugir 147.

Nicontedia 58.
Nikita 177, 203.
Nikon 150, 159.

Oleb

Ovcin

Petru, apostolul 36, 144, 158, 200.

Petro, episcopul 144.
Petru, ciilugitr din Alexandria 102.
Petru cel Gangav 102.
Phocas 58.
Phoebus 102.
Phoenicia 31.
Phrygia 31.

Pam 48, 95.

Pinsk 178, 181, 185, 186.
Pisidia 31.

Poarta de Aur 125.

Poeiaina 64, 70.
Podol 65.
Pogorina 181.

www.dacoromanica.ro

- 231 Poliani 34, 35, 37, 38, 39, 41, 43, 44,
46, 48, 49, 59.
Polociani, 35, 37, 38.
Polock 44, 50, 78, 105, 122, 135, 139 163,

Rogvolod 78.
Rojna 185.
Rokom 118.
Roma 33, 35, 36, 42, 55, 84, 85, 101, 102,
111, 201.

189, 193, 210.

Poloni, Polonia 33, 47, 190.

Politian 102.
Poiota 35, 37.

Romani 33, 85, 101, 134.

Polovci 39, 41 si foarte de multe ori.

Poltava 50.

Roma", f. Vladimir 203.

Roman, f. Sviatoslav, principe de Tmutorakan 154, 157.

Pomerani 35.
Pomerania 35.
Pontos 35, 36, 58.
Porei 133, 154.
Poromon 118.
Porphyrogenitul 83.
Pozvizd 105
Prasten, trimis al lui Bern 60.
Prasten, trimis al lui Akun 60.
Predslava-Peredslava 115, 119, 192
Pretici 72.
Predslavino 81.
Premysl vezi Peremysl.
Priluk 163, 211.
Pripet 32, 35, 38, 194.
Proktor 202.
Prusi 32.
Psel 193.
Pskov 44, 49, 68, 122, 125.
Putiata 187, 188, 192, 203.
Putsa 113 114.
Radim 39.
Radimici 39, 40, 46, 49, 83, 154.
Radko 158.
Rahela 89.
Raphael 200.
Ratibor 157, 159, 169, 170, 188.
Retledia 122, 123.
Rhinokorura 31.
Rhodos 32.
Riazan 172, 177.
Rimov 212.
Roboam 91.
Rodi 200.
Rodnia 79.
Rogneda 78, 81, 111.
Rodosyn 199.
Rogoviei Giuriata 174.

Ronum-Romanos, imp. byzantin 57, 58,

59, 60, 63.

Roznen 212.

Ros 79, 125, 170, 212, 213.

Rostilav, principe moray 47.
Rostislav, f. Mstislav 169.
Rostislav, f. Vladimir 133, 134, 135.
Rostislav, f. Vsevlad 158 s't mai deseani

Rostov, cetate in tara Motile!. 44, 50,

105, 140, 159, 162, 171, 175, 176, 209,
212, 215.
marea de Azov 38.
Rostov, cetate
Rotoviit 140.
Rual 51.
Ruald 60.
Ruben 89.
Ruciai 64, 103.
Rudica 178.
Rulav 51.
Rurik 32, 44, 45, 46, 158, 163.

%Issas* marea 137.

Rusali 137.

Rusia 31, 39 si mai de multe ori.

Rusi 32, 33 si mai de multe ori.
Sabulon 89.
Sakov 170, 189.
Saks 211.
Salnita 199.
Samaria 91.
Samoezi 174.
Samuel 91, 92, 146:
San 186.
Sara 89, 173.
Saraceni 134, 173.

Sirbi 34.
Sardinia 31.
Sarmatia 32.
Sarukan 194, 198, 213.
Satanael 86.

www.dacoromanica.ro

- 232 Sodoma 85.

Sodomiii 69.
Sofronie 147.
Soj 39.
Sojita 154.
Sokal 133.

Sauk 210.

Saul 56, 69, 91.

Saya 146.
Sbyslava 198.
Scandinavi 33.
5cek 37, 44.
Scordiatici Stavko 209.
Scythi 48.

Solonm 42, 69 si mai adeseori.

Sophia, Santa 125, 126, 128, 131, 163,

166, 175.
Stanislav 105.
Starodub 171 172, 210, 212, 216.

Scythia 32, 38, 39.

Sem 31, 32, 33, 34, 36, 87.
Semargl 80.
Semgalli 32, 33, 38, 193.

Stefan I cel Stint 109.

Stefan, egumen 147, 150, 153 si apoi

$eksna 211.
Sepol 182.
Sergiu 101.
Seri 40.
Seruch 88.
Seth 87, 145.
Setoml 125, 133.

Severiani 35, 38, 39, 40, 43, 46, 49, 50,

105, 123, 124.
Sfandra 60.

Sfirk 60.
Sfirka 60.

$ihrid 60.
Sichbern 60.
Sicilat 32.

Silvestru, Papa 102.

Silvestru, egumen, vezi /ntroducerea.
Simeon 49, 59.
Simeon, fiul lui Jacob 89.
Simon vraciul 57, 143.
Sinai 91, 146.
Sinka Bovici 60.
Sinear 33.
Sineus 44.
Sinope 36.
Skeva 56.

Slavi 34, 35 si mai de multe ori.

Slaviata 169, 170.
Slavlii 213.

episcop 161, 169, 195.

Stefan-Stephanos, imp, byzantin 59, 60.
Stemid 50, 51.
Stengi 60.
Stir 60.
Stribog 80.
Strijen 155.
Studiti 131.
Stugna 105, 165, 166.
Sud 45.
Sudislav 105, 132, 133.
Sudoma 122.
Suedia, Suezi 31, 33, 43.
Sugr 194.
Sugrov 198.
Sula 35, 105, 106, 193, 198, 211, 212.
Supoi 211.
Surbar 191.
Suteisca 186, 209.
Suten 191.
Suzdal 123, 175, 176, 177.
Sven 60.
Sve.nald 64, 65, 76, 77, 78.
Sviatopolk, principe .morav 47.

Sviatopolk, f. Iziaslav 43 si mai adeseori.

Sviatopolk, f. Ieropolk, 80 i mai ac13-

Sloveni 35, 35 si ntai de 'multe ori.

Sludy 60.
Smiadin 115.
Smolensk 37, 38, 45 si de mai multe GEL
Smyrna 200.
Snovid Szecevici 180.
Snov 138.
Snovsk 138.

seori.
Sviatopolci 170.

Sviatoslav, f. David (Sviatosa) 185, 186,

190.

Sviatoslav, f. Igor 43, 67 ti mai adeseori.

Sviatoslav, f. Iaroslav 124 si mai adeseori.

Sviatoslav, f. Oleg 193 si mai adeseori.

www.dacoromanica.ro

- 233 Sviatoslav, f. Vladimir, principele Dray,lianilor 81 pi mai adeseori.

Sviatoslav, f. Vladimir Monomachul 169.
pi mill adeeeori.

Trepol 165, 166, 167.

Sviatoslavl 211.

Trubeja 105, 106, 107, 172.

Truvor 44.

Syria 31.
Syrtele 31.

Trepol 165, 166, 167.

Troas 32.
Truan 51.
Tudek 60.
Tudor 60.
Tugorkan 169, 172, 211.
Tuky 138, 154.

Tale; 114.
Tarasius 102.

Tarigrad sau Constantinopol 42, 44

pi

mai adeseori.
Tatari 41.
Tauris 32.
Taz 144.
Terebovl 178, 182.
Tarem 65, 66, 80.
Termuthis 89.
Tarach 88.
Tharsis 201.
Thebais 3L
Theoctist 194, 202.
Theodor 132, 146, 159, 176, 177.
Theodoret 102.
Theodosie, egumen 131, 144 si mai adeseori.

Theodosie, prifinte ale bisericii 162.

Tulb 60.
Turbern 60.
Turbrid 60.
Turd 60.,
Turiak 184.
Turilsk 184.
Turov 35, 78, 105, 15059, 164, 178, 181,
210.

Turovci 78.
Tury 78.
Tvorimir 127.
Ugorskoie 45, 46.
Ugri 32, 38, 39, 46.
Ulan 180, 182.

Uleb, principe rus 60.

Uleb, negustor 60.

Theodoros Stratelas 58.

Theopemptos 127.
Theophanes, patriarch 102.
Theophanes, amiral 58.
Theophilos Syncellos 76.
Theopolis 56.
Thessalia 32.
Thessalonic 47.
Thraci, Thracia 32, 47, 57, 58.
Tigru 32.
Tilii 60.
Timotheu 102.

Ulici 39, 46.

Tiverci 39, 46, 49, 59.

Varegi 32, 33, 35 pi mai adeseori.

Variajko 80.

Tmutorokan 105, 122, 123, 133, 134, 154,

155, 157, 169.
Torcesk 165. 166, 168, 211.
Torci 83, 132, 133, 167, 170 173, 174,
180, 183, 192. 193, 212.
Torcin, buciitarul 116.

Torcin, delegatul lui David 188.

Torkmeni 173, 174.
Toropet 150.

Unguri 34, 41, 45, 46, 47, 49, 58, 59, 83,
186, 187, 201.
Ungaria 32, 41, 47, 73, 109, 118, 185, 192,
202.

Urusoba 191, 212.

Ust a 172.
Uta 60.
Uvetici 188.
Vakei 180.
Varegii (marea) 33.

Varia 211.
Varlaam 130.
Vasile, posadnic 187.
Vasile-13asilios I imp. byzantin 45, 46.
Vasile-Basilios II Bulgarochtonul 76, 97,
99.

Vasile-Basilios, cel Mare, archiepiscop

102.

www.dacoromanica.ro

234
Vasile, prietenul crunicarului 182.
Vasile, omul lui David 184.
Vasilev 100, 108.

Volochi 33, 34, 38, 47.

Volodar 157, 178, 183, 185, 188, 192,
203.

Vasilko, f. Rostielav 163 ti mai adeseori.

Venelieni 33.

Volos 50, 77.

%Volhynia-Volynia 38, 39, 105, 120, 154,
180.

Veremud 50, 51.

Vesi 32, 38, 43, 44, 45.
Viaceslav, f. Taropolk 191, 192.
Viaceslav, f. Iaroslav 125 132.
Viace,slav, f. Vladimir Monomachul 177,
193.

Viagr 185, 186.

Viatici 39, 40, 43, 49, 71, 82, 106, 209,

210.

Viatko 39.
Viceslav-Vyeslav 105.
Vigil 102.
Viegrad vezi Vyegorod.
Viseslay vezi Vseslav.
Vistula 34.
Vladimir-Volodimer ora in Volynia 105

i mai adeseori.
Vladimir-Volodimer f. Iaroslav 122 ti
mai adeseori.
Vladimir-Volodimer, f. Sviatoslav 74 ti
mai adeseori.
Vladimir, f. Vsevlad, Monomachul 131 ti
mai adeseori.
Vladislav, principe rus 60.
Vladislav, regale Poloniei 184.
Voiko 60.
Voin 132, 157, 195, 212.
Voist 60.
Volchov 32, 35, 81, 133, 143.
Volcii Chvost 83.

Volga 32, 34, 35 ti mai adeseari .

Vonkina 158.
Voronia 212.
Vorskla 198.
Vostr 105.

Vrucii 77, 78.

Vseslav, f. Briacislav 128, 135 ti mai
deseori
Vseslav, f. Iziaslav 111.
V.sevlad, f. Iaroslav 124 ti mai adeseori.
Vsevlad, f. Vladimir 81, 105.
Vsevoloj 182, 183.
Vuiefast 60.
Vuzlev 60.
Vydobici 140, 173, 178.
Vygotev 186.
Vyoata 127, 133, 140.

Vyr 203, 212.

Vyegorod 68, 81, 113, 114, 132, 144, 159
160, 162, 203.

Vytcslav-Viceslav 105.
Vyteci 170.
Zacynthos 31.
Zaharia 93, 94.
Zarecisk 193.
Zarub 172, 193.
Zavolocie 154.
Zdvijda 180.
Zdvijden 180.
Zolotcea 180.
Zvenigorod 158.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pag.

re1e.

7
9

haroducere.
1mprirtirea primntului dupri potop. Despirtirea
popoarelor
Turnul lui Babel. Risipirea .popoarelor
Popoarele slave

Descrierea drumului din Raga pin1 la Roma

Traditia privitoare la Sf. Andrei. Descrierea
bilor rusegti
Cei trei frail Kii, Seek gi Choriv intemeiazil
Kievul

Popoareb cari locuiese in Rusia

VIII Invazia Bulgarilor, Ugrilor i Obrilor
Continuarea migratiunii popoarelor
Moravurile lor
Extras din George Hamartolos relativ la moravurilb diferlitelor popoare

33
34
35

3,
37

37
38

39
39

40

Lurpta Polianilor cu Chazarii. Subjugarea Chaz.arilor

Ivirea Ruilor. Date cronologice

Bulgarii i Vasegii (853-853)
Stabilirea Varegilor rugi
Askold gi Dix ataci Constantinopolul

41
42
43

43
44

Moartea lui Rurik (867-879)

Expedipia lui Oleg in contra lui A,skold i
Dir. Moar!ea acestora. Oleg se stabilete in

45

Kiev.

45

Rizboaiete lui Oleg cu popoarele vecine.

Lupta nu Ugtii (883-898)
Maria lui Cyril gi Method

46

www.dacoromanica.ro

41

236
Pag.

EXpediOa lui Igor impo:Tiva Scythilor. Tratarul cu. Grecii (899-911)

Tratatal cu Greek (912)
Povestea calului lui Oleg. Moartea lui Oleg
Vrijitorii

48
48
54
55
57

Igor (913)
Igor. Prima iavazie a Pecenegilor. Difemite
rzboaie. Expeditia in coabra Cons..antinopolului.
Focul grecesc (915)
57
Expeditie riou5 impotriva ConslantinopoSupunerea Grecilor. Noul tratat (943)
59

Ilizboiul lui Igor imporiva Drevlianilor

Olga i Svia slay. Olga moari
Drevlianilor (945)

64

pe sal

Olga pornete in contra Drevlianilor i le

arde cetatea (956)
Botezul Olgei
Majoratul lui Svia"oslav. Trzboaielle sale

65
67
68

(965-967)
Pecrnegii asediazi Kievu1. Intoarcerea lui

71

Sviatoslav (968)
Moartea Olgei (969)
Razboaie1e lui Sviatoslav cu Greer. Trata-

71
73

tul cu Grecii (970)

Bizboiul lui Svia'oslav cu Grecii. Tratatul (971)
Domnia lui Iaropolk. Diferite
(973-977)
Vladimir ja in esatorie pe Rop,meda.
Donmia sa in Kiev. Viata sa (978-988)
Sacrificiik omeneti. .Istoria unui Vareg

74

77
78
82

creLin.

Rilzboaiele lui Vladimir.

74

Detecutii religioase
83

(984)

Triinigii lui Vladimir la Bulgani, Germani i

Greci (987)
Asebiul Kliersonului. asiitoria tu Vladimir
Doetrina creting (988)

www.dacoromanica.ro

97
98

-- 237
Pag.

Distrugerea idolijior. Botezul poporului rus

(988).

102.

Expeditia lui Vladimir in contra Pecenegilor. Fundarea Belgorodului (991).

Rizboiul cu Peeenegii. Lupta dintre un Rus

106-

i un uria Pkveneg. Ageeimintele 1

le lui Vladimir (991-996)

106.

Noti rzboin cu Peceniegii. Asediul Belgoro-

dului. O istorie minunati (997)

Sfiritul domniei lui Vladimir. Moartea sa
(998-1015). Sviatopolk. Moarlea lui Boris i

109k

a lui Gleb (1015)

111.

Iaxoslav din Novgorod in contra lui Sviatopolk (1015)

Iaroelav se stabilete la Kiev. Boleslav merge

118-

impotriva lui (1016)

119

R5zbolu1 cu Boleelav (1018)

120,
LL Continuatrea rizboiului (1020). Infrangerea i
121
fuga lui Sviatopolk
122.
Lupta lui Monday cu Rededia (1922)
123
Rizboaiele civitle (1024-1026)
125Moartea lui Mstislav (1034-36)
Iaroslav. Gustul sin pentru carze. Arzimintele
125.
religioase (1037)
impotriva
Grecilor
nenorocitil
Expeditia

(1043)

127

128.
LVIL letoria niinstirii Peterilor
131
Moartea lui Iaroalav (1054)
Itlizboaitele impotriva Tureilor i Polovcilor
(1055)

SvialoalaN. Prevestiri (1064)

Koppan. la Rostislav (1066)

Rizboaiele interne (1067)

LX111 Invazia Polovicilor. Reflexii (1068)
Itrizboaiele interne (1069) --

'stork vrjitorilor (1071)

Trazisla/iunea sfintilar Boris i. Gleb (1072)
Discordia dintre fiil lui Iaroslav (1073)

132
133

134
135

136139

140
144
144

Moartea lui Theodosie. Panepicul

Istoricul nirm5etirii Peqterilor (1074)

www.dacoromanica.ro

145.

238
Pag.

Solii germatni la Sviatoslav (1075)

153

Rilzhoinl in contra Polovcilor. Moartea lui

Iziaslav (1078)
154
Ritzboatele civile..Moartea lui Iziaelav (10791080)

Diferti:e evtertimente (1087-1088)

Diferite evenianente (1083-1090)
Descoperirea relicviilor sfil'nttdui Theodosie (1091)
Minunile dela Polack (1092)
Moaa-tea lui Vvervlad. Pustarile Polcrvcilor.
Reflectii (1093)
Pustiixile Polovcidor (1094)
Pustirade Polovcilor. I lar i Kytan
(1095)

157
158
159

160
163
163
169

169

Noui invazii de Polovci. Polovcii inaintea

Kievului (1096)
Popoarele necurate
RIzboaiele civile
LXXXIL Istoria lui Vasilko (1096-1097)
Negocien i intre prinnipi (1098-1100)
Noui negocien i (1101)
Victoria asupra Polovcilor (1103)

Diferite evenimente (1104-1107)

Victoria asupra Polovcilor. Tratate, elsgtorii (1107)
LXXXVII. Theodosie inscris in synodic. Diferite intit/1051i
Infringerea Polovoilor. Digresie astnpra
ingerilor (1110)
Expeditiuni in contra Polovcilor (1111)
Evenimente diferite
Seanne pe cer. Moartea lui Sviatopolk. Anarhia din Kiev (1113)
Diferite intzimpliiri (1113)

171
174
175
177
187

189
190
192
193
194
195
197
201

202
303

Adana.

Invtuira lui Vladimir Monomaeiml

Scrisoare citre Oleg
Ru gieittne

www.dacoromanica.ro

204
214
217

Tip tRUCOVINA I. E. Toromiu, Str. Gr. Alexamtrescu No. 4, Buctireiti

www.dacoromanica.ro

1R1FDLSLTIC
A

IINCI

sl A

ti
OlVROPP
CENTRIsA

CfRONICARUZPSTOR (sec. IX-X0

G.Po a-Lisseanu lzvoarele Isiorit Romnilor

lAtill

711,

Beloozero

P E. R M I

ad (..),?_"/

ZA V 0 L OC1
jurjev
Vol

lzborsk

J
---

jaroslavl
L Rod v

'Roston

VO/ga

cE)

Z_

Kleso'noozero

K1) R

uzdal
ooy-

-r1

.ol/ox A OV---,11\

UrOfT11

I` 1

ICII

N\\\
C-)(

)5?\.

iazan

ORDVINII

711-zr,(1)k

ATV] A

F1,11/41DIVA

eu9

C<I3eslie

'/()

Pinsk

larft9itlociu.:,

pri

Toros,

?fiV6

e
J

`%(--27

5
(

'S7

Viad"
00elz

Kursk

C
,I

ri oryj5k

?!
Lusk

D Eff6uLdi
5kor0-5

uben

_a

340,)-St

V St9 r'd -rodet

kjPr in

Lu

KTIZperia .5) a v

Ferermis,

rTh

0 171 \j.,LAT,27,

fTip

A Fitz

a!-u b
R odni

Ro

,-rs

no

Lukond
Gor,

OLOV CII

Ros

Co r

ouT3toru5I- --

cd

DO n

Korsun
-

Stnope

SCARA

,,,,1 ,

www.dacoromanica.ro

100

1 :10.000.000
200

300

Km

5yo