In structura oricarei economii de piata, pe langa concurenta, apare si monopolul, fie ca o

replica la concurenta, fie ca o forma modificata a acesteia.

Termenul monopol, nseamn un unic vnztor.O firm se afl n situaie de monopol
dac se constituie n unicul ofertant al unui produs omogen, avnd control complet asupra pieei
respective. Faptul c o firm se afl n situaie de monopol nseamn c nu exist altcineva care
s produc un substituent al produsului respectiv, iar firma n cauz este n stare s mpiedice alte
firme s-l produc.
Potrivit Dex 99 monopolul este definit astfel:
1. Drept exclusiv al cuiva, de obicei al statului, de a dispune de ceva, de a efectua ceva;
dominaie ntr-un domeniu, ntr-una sau mai multe ramuri economice.
2. Privilegiu exclusiv, de drept i de fapt, pe care l posed un individ, o ntreprindere sau un
organism public de a fabrica, de a vinde sau de a exploata anumite bunuri sau servicii.
3. Firm sau companie care exercit un control exclusiv asupra produciei i comercializrii unui
produs material sau serviciu, pe un anumit teritoriu, astfel nct are posibilitatea s stabileasc
att preul de vnzare unitar, ct i cantitatea de produse sau de servicii oferite.
Monopolul este o structur a pieei cu urmtoarele caracteristici: pe pia exist o singur
firm, care vinde un produs unic i care este protejat de intrarea rivalilor pe pia. Aceasta este o
structur ideal.
n lumea real, condiiile monopolului pot fi doar aproximate deoarece:
(1) rareori se poate gsi o pia pe care opereaz o singur firm,
(2) rareori se poate identifica un produs pentru care nu exist substitueni i
(3) nici o firm nu este perfect protejat de intrarea altor firme concurente pe pia.
De exemplu, proprietatea asupra unui zcmnt de minerale rare reprezint o protecie
destul de bun, dar exist posibilitatea descoperirii i altor zcminte. Chiar i atunci cnd
monopolul este protejat prin lege autoritile nu permit firmelor rivale s intre pe pia exist
posibilitatea ca legea s se modifice.
Dei nu exist o pia care s ntruneasc n totalitate trsturile pieei cu structur de
monopol, utilizarea unui model formal al monopolului permite nelegerea comportamentului
firmelor care opereaz pe astfel de piee.
Condiia esenial a existenei i meninerii situaiei de monopol const n absena
oricror substitute apropiate. n realitate, fiecare produs are substitute. Putem numi un exemplu
de monopol care s-a manifestat n Romnia, n ramura serviciilor de telefonie fix.

ROMTELECOM a fost cndva n situaie de a fi unicul vnztor, bucurndu-se de privilegiul

vnzrilor exclusive n ar. Dar, dac analizm situaia serviciilor telefonice prin prisma
nevoilor pe care le satisface, adic nevoia de comunicare a oamenilor, ROMTELECOM nu mai
este un monopolist, ci un vnztor la concuren cu firmele de telefonie mobil, cu oficiul potal
Pota Romn, cu diferii furnizori de difuzare i comunicare rapid. n consecin, cu ct
definim nevoile ntr-un sens mai larg, cu att calitatea de vnztor unic al unui produs sau
serviciu care satisface o anumit nevoie se diminueaz.
CLASIFICAREA MONOPOLURILOR
Aparitia monopolurilor are la baza mai multe cauze. Totodata, ele
mbraca mai multe forme si au diferite roluri si functii ntr-o economie
nationala. De aceea apare necesitatea ca nca de la nceput sa se faca o
clasificare a acestora, lund ca criterii principale formele monopolurilor si
cauzele care le dau nastere si care contribuie la dezvoltatea lor. Punerea n
evidenta a principalelor cauze ale aparitiei si mentinerii monopolurilor ntr-o
economie de piata poate consitui de altfel si o prima explicatie a aparitiei
acestora, domeniilor n care ele se dezvolta, precum si formele pe care le
mbraca.
n economiile de piata monopolurile mbraca diferite forme, printre care
mentionam:
a.

ntelegerile secrete ntre marile firme. Concentrarea

productiei si capitalului prin acumulari si prin cumparari si
fuziuni de ntreprinderi si firme pe linie orizontala si pe linie
verticala are ca rezultat reducerea numarului de firme
concurente. ntre acestea se realizeaza cu mai multa usurinta
ntelegeri secrete pentru mpartirea pietelor, stabilirea cotelor
de productie si a marimii pretului de vnzare a produselor pe
piata.

Exemplu:
Decizia nr 7 /17.02.2015
Privind
Constarea incalcarii dispozitiilor art.5 alin. (1) din legea concurentei nr.
21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

Si sanctionarea interprinderilor
DAFORA S.A., FORAJ SONDE S.A. CRAIOVA, FORAJ SONDE S.A. TARGU MURES
si UPETROM 1 MAI S.A.
CONCLUZII:
(507) Din analiza coraborata a probelor prezentate in Decizie a rezultat ca
intreprinderile DAFORA, CRAIOVA, TARGU MURAS, FORSECO, UPETROM 1 MAI
(pentru implicarea AQUAFOR) au participat la o intelegere si/sau practica
concetrata constand in impartirea lucrarilor de foraj pentru gaze natural
atribuite in cadrul procedurilor de licitatie publica organizate de ROMGAZ,
fapta ce constituie o incalcare a art.5 alin. (1) din LEGEA CONCURENTEI.
(508) S-a contatat ca interpinderile mentionate au fost implicate in
urmatoarele actiuni pe piata de foraj din Romania:

Contracte intre interprinderile implicate (intalniri, discutii si

corespondenta) cu privire la inpartirea lucrarilor de foraj la licitatiile
organizate de ROMGAZ;
Coordonarea comportamentului adoptat la licitatiile pt lucrari de foraj,
ceea ce a facut ca ofertele depuse de ele sa nu reprezinte expresia
manifestarii unei concurente reale si cooperarea pt inlaturarea
riscurilor pe care le presupune concurenta prin adoptarea unui plan
comun cu privire la impartirea pietei de foraj din Romania in cadrul
licitatiilor publice organizate de ROMGAZ;
Denaturarea comportamentului comercial al interprinderilor inplicate
prin punerea in prectica a celor stabilite de comun accord.

b.

Monopolul natural. Economia de scara realizata n anumite

domenii contribuie la scaderea costurilor de productie ntr-o
masura att de mare nct alte firme cu un volum mai redus de
activitate nu ar putea ajunge la o atare performanta. n acelasi
timp, n anumite domenii nici tehnologic si nici economic nu ar
fi posibila existenta mai multor ntreprinderi concurente
deoarece ar nsemna cheltuile prea mari de investitii. Sunt
exemplele clasice privind retelele de distributie a electricitatii,
gazelor si apei, retelele de termoficare, sistemele de irigatii,
reteaua de cai ferate. Dublarea sau triplarea acestor retele
numai din dorinta de a exista ntreprinderi concurente ar fi
irational din punct de vedere economic, ntruct pe de o parte,
ar necesita o dublare sau triplare a volumului de investitii, iar
pe de alta parte, ntre aceste ntreprinderi s-ar putea realiza
ntelegeri secrete, pentru fixarea preturilor si, n fond, problema
restaurarii concurentei tot nu s-ar rezolva.

Exemplu

Monopol natural

OG 5/2013 Impozitarea activitilor cu caracter de

monopol natural din sectorul energiei electrice i al
gazului natural
ORDONAN nr. 5/2013 privind stabilirea unor msuri speciale de impozitare a
activitilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice i al
gazului natural
2013-01-23 Publicat in M.Of. nr. 52 din 23.1.2013
2013-01-21 Proiect, Nota de fundamentare
ORDONAN nr. 5/2013 privind stabilirea unor msuri speciale de impozitare a
activitilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice i al
gazului natural
Lund n considerare c monopolurile, n general, pot s conduc la:
maximizarea profiturilor n lipsa elasticitii cererii, situaie existent n mod natural n
cazul sectorului energiei electrice i n cel al gazelor naturale;

 exercitarea puterii n pia prin creterea preurilor mult peste costul marginal, fr ca
aceasta s conduc la pierderea clienilor, chiar i n cazul existenei reglementrilor emise
de autoritile de reglementare n domeniu,
precum i necesitatea asigurrii fondurilor necesare cofinanrii la proiectele de investiii
finanate din fonduri europene,
n temeiul art. 108 din Constituia Romniei, republicat, i al art. 1 pct. I.3 din Legea nr.
1/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonane,
Guvernul Romniei adopt prezenta ordonan.
Art. 1
(1) ncepnd cu data de 1 februarie 2013 se instituie impozitul pe monopolul natural din
sectorul energiei electrice i al gazului natural.
(2) Impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice i al gazului natural
reprezint venit la bugetul de stat.
Art. 2
(1) Impozitul pe monopolul natural este aplicabil operatorilor de transport de energie
electric i gaze naturale liceniai de Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul
Energiei.
(2) Impozitul pe monopolul natural se aplic i operatorilor economici distribuitori de energie
electric i gaze naturale, liceniai de Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul
Energiei, titulari ai unor contracte de concesiune ncheiate cu Ministerul Economiei i
Comerului sau cu autoriti locale, care aplic prevederile art. 48 alin. (1) i (2) i ale art.
136 alin. (1), (2) i (3) din Legea energiei electrice i a gazelor naturale nr. 123/2012.
(3) Sumele aferente impozitului pe monopolul natural din sectorul energiei electrice i al
gazului natural, calculat n condiiile prezentei ordonane, reprezint pentru operatorii
economici prevzui la alin. (1) i (2) cheltuieli deductibile la stabilirea profitului impozabil, n
condiiile prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile
ulterioare.
Art. 3
Impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice i al gazului natural se aplic
pe fiecare MWh pentru care se factureaz serviciile de transport i distribuie energie
electric i gaze naturale. Valorile impozitului pe monopolul natural aplicabil de operatorii
prevzui la art. 2 alin. (1) i (2) sunt prevzute n anexa care face parte integrant din
prezenta ordonan.
Art. 4

(1) Operatorii economici prevzui la art. 2 alin. (1) i (2) au obligaia de a depune o
declaraie fiscal la organul fiscal competent pn la data de 25 a lunii urmtoare celei n
care au fost facturate serviciile de transport i distribuie energie electric i gaze naturale.
(2) Operatorii economici prevzui la art. 2 alin. (1) i (2) calculeaz i pltesc lunar
impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice i al gazului natural, pn la
data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se calculeaz impozitul.
(3) Impozitul prevzut la art. 1 se administreaz de ctre Agenia Naional de Administrare
Fiscal potrivit Ordonanei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Art. 5
Modelul i coninutul declaraiei privind impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei
electrice i al gazului natural se stabilesc prin ordin al preedintelui Ageniei Naionale de
Administrare Fiscal, n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei
ordonane.

Monopolul Gazprom
Gigantul Gazprom va fi obligat sa permita si altor companii sa aiba acces la conductele de
tranzit al gazelor pe teritorul Romaniei, incepand chiar cu 31 decembrie 2015. Aceasta in
conditiile in care o conventie semnata in 1996 intre Guvernul Romaniei si Guvernul
Federatiei Ruse privind tranzitul si livrarile de gaze rusesti pe teritoriul Romaniei va iesi din
vigoare pe 31 decembrie 2015, potrivit unui ordin al Ministerului Afacerilor Externe publicat
in Monitorul Oficial

Monopolul natural poate fi definit ca fiind o industrie n care costurile

totale medii sunt descresctoare pn la niveluri mari de producie; n
aceast situaie costurile sunt meninute la un nivel minim dac pe pia
exist un singur productor. De exemplu, serviciile de telefonie clasic,
televiziune prin cablu sau furnizorii de utiliti publice partea de transport
(electricitate, gaz natural, ap, canalizare, cldur) sunt cazuri de monopol
natural.

c.
Monopolul legal. Exista anumite produse sau sectoare de
interes strategic (apararea nationala) si de interes public care trebuie sa intre
sub incidenta controlului public. n aceasta privinta pot fi mentionate cele
apartinnd sectorului sanatatii sau celor care trebuie supuse controlului
public, cum sunt, de exemplu, fabricarea si distributia unor medicamente sau
substante farmaceutice (morfina) productia si comercializarea tutunului si
alcoolui, precum si productia si utilizarea uranului, a izotopilor radioactivi,
productia banilor, timbrelor etc.
d.
Monopolul tehnologic. Generat n special de proprietatea
asupra patentului de inventie si a dreptului de autor, ceea ce confera
inventatorului sau autorului controlul exclusiv asupra noului produs sau
asupra noii tehnologii ntreaga perioada prevazuta de lege (15-17 ani pentru
patente) De altfel orice producator de produs nou vndut pe piata dispune, o
perioada, de pozitia de monopol, perioada care va dura pna cnd alte firme
vor veni pe piata cu produse similare sau substitubile. n conditiile
contemporane, monopolul tehnologic este foarte raspndit datorita, pe de o
parte, sistemului n care se desfasoara cercetarile si inovarile, iar pe de alta
parte, preocuparilor de a stimula si extinde activitatea de cercetaredezvoltare, generatorul principal al procesului de inovare.
e.
Monopolul asupra marcii comerciale. Cuprinde astazi un mare
numar de produse ale industriei moderne. Imaginea produsului creata de
originalitatea modelelor rennoite la anumite intervale de timp, si garantia
calitatii produselor sunt legate de marca comerciala care este unica,
irepetanbila si recunoscuta prin investitia facuta n reclama insistenta, prin
seriozitatea si promptitudinea cu care sunt serviti clientii.
f.
Monopolul exercitat prin controlul asupra unor
inputuri. Cum sunt energia, unele minerale ca bauxita, cuprul, staniul etc.
datorita n special raritatii acestora si proprietatii asupra unor zacaminte
importane.

Concluzii
Suspiciuni fata de existenta si functionarea monopolurilor nu sunt de data
recenta, iar criticile se pot formula fara dificultati. Discutia continua nsa
deoarece monopolul nu este condamnabil n toate situatiile, iar concurenta perfecta
nu poate fi considerata ntotdeauna un model de referinta.