Procesu!tehnologic de reparareganerat a autovehicuieior Procesultennoiogc de repareregeneralé a euloiehicuvior in contact cu apa sau cu solutia de spalare. De asemenea, se scot anvelopele, carburantii, lichidele de frana si de racire gi alte fluide de lucri. In figura 5.3..este prezentaté schema. unei instalatii de ‘spalare exterioara a autovehiculelor cu rama mobil cu jeturi. Z NY ‘6 = > 2 BZ ; > 3 Ma Z 4 4 i > “ ee ye 6 2 Ss < 5 = wy Figura 5.4 Schema instalatiei de spalare exterioaré a agregatelor cu 9 RR ILRI 4 recircularea apel 8 S SS 1- pompé de vidanjare (vehiculeaza impuritatile) 1 7 2. rezervor inferior in care se scurge apa uzat8, 3- rezervor intermediar; + radiator pentru incalzirea apei; 5- robinet de golira a impuntailor grosiere ‘acumulate in rezervorul superior; 6- rezervor superior, 7- robinet de golire @ Figura .3 Instalatie de spalare exterioara cu ram mobil cu jetur acumulérilor de petrol-din rezervorul superior, 8- pereti despéirtiton: 1- autovehiculul care se spala; 2- rama mobila cu duze pentru jetur: & Gondueta pentru transferul apei limpezite c&tre rezervorul intermediar, 3-fartun pentra racordarea la instalatia de apa sub presiurre, 70. robinet si conduct pentru alimentare de la refea; 17- pompa de 4 porefiicamerei de spéiare; 5 calo de rulare pentru autommobil presiune; 12- camera de spafare; 13- rama cu duze pentru spalarea sub 6 rola de ghidare a ramei; 7- canal de scurgére a apei uzate; presiune a agregatelor; 14- agregatul care se spala; 15- mecanism cu 8. gratar pentru retinerea obiectolor metelice, reductor pentru asigurarea miscérii pendulatoare a ramei: 16- electromotor: 9- ramificatie 9 ramei pentru spélarea pari inferioare a automobilul 17- cérucior pentru deplasarea agregatului, 18- cuplaj elastic; 10-mecanism do suspendare si rulare 2 vemer 19- grétar pentru retinerea pieselor metalice; 20- canal pentru evacuarea surplusului de apa; 21- canal de scurgere a Instalafia este putin eficienta, spaland-autovehiculele doar la exterior apei uzate; 22- cut pentru refinerea nisipului. Si Mecesitand reciclarea apei.. Este recomandatd pentru uritafile de . , 3 eparare mici si milloci, stati service si unitatile de exploatare. Capacitatea ziinica a instalatiel de spalare, C., este data de relatia In figura 8.4 este redata schematic o instalalie de spdlare exterioar’ a agregatelor, prevzuté cu sistem de recirculare a apei uzate. 2 Caracteristicile tehnice ale instalatiei sunt urmatoarele: + presiunea apei inire 10 si 12 atm; unde: F, - fondul zilnic de timp al instalatiei; «: t.- durata procesului.de spalare a unui agregat *. temperatura apel intre 80°C gi $0°C; * digmetrul orifcilor duzelor::3 mm; : A * solutii de spalare cu soda sau cu detergent asProcesu tohnoogic de reparsregeneralt@ autovehicuteior Numarul de instalatii de spalare necesare intr-o intreprindere est dat de relatia (62 unde: N, - numarul de agregate ce urméaza a fi spalate confor planulu » 5.4 Demontarea autovehiculului La ‘reparatia capitala, autovehiculele se demonteaza coniplet; Ic Teparatille curente si mijloci, demontarea este partial. Demontare. completa a autovehiculelor la reparatia capitala se face In scopul curair, efectuani controlului, trieri si reconditionarii pieselor care au ajuns la lina maxima de uzura. Demontarea complet a autovehiculului se facein etapele prezentate in figura 5.5 Automabil_ Agregate | [_ansambluri pecan eet Subansambiuri_| SYVIBWVSY_, Piese Figura 6.5 Etapele demontaii autovehiculului Ordinea operatilor de demontare a unui autovehicul este urmatoares, 1. Dezechiparea, care reprezinta operatia de scoatere de p autovehicul a echipamentului electric, aparaturii de bor, tapiteriel gi a altor elemente ce pot fi deteriorate la spalare exterioara. Aceasta operatie se efectueaza inaintea spalari Demontarea bene Demontarea cabinei Demontarea rotilor, inclusiv a celei de rezervi. Demontarea aripilor, scdiilor, capotelor. oh aaen Procesul tehnologic de repararegenerall a eutovehicuelor 8. Scoaterea rezervoareior, radiatoarelor si a altor componente cu volum interior. 7. Demontarea sistemului de directie. 8. Demontarea sistemului de franare. 8. Demontarea transmisiei | 10, Demontarea grupuiui motopropulsor (motor, ambreiaj, cutie de viteze). 11, Demontarea puntilor gi elementelar suspensiei Dupa ce se demonteaza in. agregate, elementele componente sunt Spalate la exterior si se_continué demontarea lot in. ansamblut, Subansambluri si piese pe linile tehnologice respective. sapitae montare@_autovehicululul si “agregatelor in cadrul reparatiei Capitale se face pe linii de demontare in flux, prevazute cu transportoare. Demontarea partiala pentru reparatile curente sau medil se face intr_un loo fix La demontare se folosesc mijloace specifice: mijloace de ridicat si transportat, dispozitive, scule pentru demontare, mijloace mecanizate (masini de desurubat actionate electric, pneumatic sau hidraulic), La demontare trebuie s& existe o tehnologie precisa care $8 indice " ordinea operatilor de demontare; + milloacele cu.care se efectueaza fiecare operatic; * _conditile tehnice ce trebuie réspectate la demontare. Printr-o demontate corecté se economisesc 0 serie de piese si se realizeaza economii la pretul de cost al reparatiei, astiel, la rulment) cantitatea recuperata printr-o demontare corecté creste cu (10 ~ 15)%, la Surubur, prezoane si piulite cu pana la 25%; pretul de cost al reparatie! se oate reduce cu pana la (5 + 6)%, © “demontare necorespunzatoare are. urmatoarele consecinte negative: * amestecarea pieselor de diverse repere si categorii gi cresterea consumului. de timp pentru separarea lor la asamblare; + cresterea consumulul de piese noi; * cresterea volumulul de. Iucrari de reparatie ca urmare a remedierii defectelor provocate de demontarea incorect&: * cresterea cheltuielilor de reparatie; » * _cresterea pericolului de accidentare a muncitorilor. Problemele de baza ale sectillor de demontare sunt : +" entinerea curateniei necesare bunei execuldiri a lucrarilor; * respectarea stricta a tehnologiei de demontare, Pentru a indeplini acesté deziderate se intocmesc fige de demontare, ‘i care se araté cum trebuie realizat& corect fiecare-operatie. soProcesul tehnologie ae repareregenereié @ autovehiculelor F Demontarea parfialé a autovehiculelor se face la stationar, numarul de posturi de Iueru necesare fiind dat de relatia: Natt a sturi}, (6.3) Fi-m-n, (peseirt N,= unde: Na - numéiru! de autovehicule ce trebuie demontate intr-un an; ta timpul necesar pentru demontarea unui autovehicul; F,, - fondul de timp anual al sectiei de demontare; m -numarul de muncitori, 1, ~ numarul de schimburi pe zi La reparatia capitala demontarea se face complet pe linil in flux, fiind necesar calculul ritmului de demontare sau a tactilui liniei de demontare: [ore /buc} 64) 5.5 Curatirea, spalarea si degresarea pieselor Piesele rezultate din demontare sunt acoperite cu impuritati provenite fie din mediul exterior, fie ca urmare a proceselor de lucru utile ce se desfégoara in autovehicul’ sau a proceselor daundtoare ce afecteazé autovehiculul in functionare gi la stationare, Principalele categorii de impuritati ce se g&sesc pe piese ta demontare sunt: + uleiuri gi unsori + calamina gizgur = oxizi; « produsi de uzare; + depuneri de carbonati (piatra); " vopsea veche gi chit; * ure de garnituri * _urme de materiale tehnologice. Aceste impuritati trebule indepartate de pe piese in urmatoarele scopuri + asigurarea igienéi lucrairilor de reparatii - * asigurarea posibilitatilor de masurare i verificare corecté a Pieselor in vedere stabilirii defectelor, " mentinerea curdteniei pe suprafata de lucru; + asigurarea unei bune calititi a reparatiel is Procesul tstnologi de repsraregeneraé a autovehiculelor Spre deosebire de autovehiculul nou, la care impuritatjle rimase de (a gabtiatie sunt putin, Ia autovehiculul reparat cantitatea de impurity Tamase este ridicata, producand defectiuni in exploatare. Dupé austriacal Richard Snayer, defectiunile constatate in exploatare la un numar mare de motoare, se impart astfel: = 9% cauzate de reglaje grésite + 10% cauzate de coroziune + 11% cauzate de suprasarcinile din exploatare = 12% cauzate de ungerea necorespunzatoare " 13% cauzate de greselile de montaj 44% cauzate de impuritatile ramase in motoare la reparatia acestora. a Pentru evitarea prezentel impuritatilor ih’ autovehiculele reparate, pe Gurata procesulul tehnologic se executd urmatoarele lucrari de spalare si curatire * spalarea exterioaré a autovehiculului inainte de intrarea in reparatie; spalarea $i curdijrea exterioard’a agregatélor, spalarea, curdtirea si degresarea pieselor dupa demontare: spalarea gi curatirea unor piese dupa reconditionare: curatirea unor piese inainte de asamblare; Curatirea agregatelor si autovehiculului inainte de dopsiréa finala Impuritatle se indeparteaza de pe piese prin curatire, spalare si degresare, in cele mai multe cazuri indepartarea fécandu-se prin toate cele trei procedee. 5.5.1 Curatirea pieselor Este operatia de indepartare a prafului, noroiulu 2guri,"calaminei, » Goan Emer. Sai ra See as 8. Figura 6.13 Venficarea planeitati suprafefei chiulasei 6.5 Reconditionarea boltului Principalele defecte ce pot apirea in cazul boltului sunt redate in figura 6.14, Boltul se poate reconditiona dupa urmatoarele metode. 2) S¢ rectficd suprafetele exterioare pand lao treapts de reparatie prescris&; b) se practic’ o umflare a boltului, urmat de rectificarea la 1 cota nominal (solutia se aplica L pentru bolturile mal mari) Z Figura 6.14. Defectele boltutui: -indoirea; 2-uzarea suprafelel clindricé exterioare (depinde de fipul de imbinare dintre bof si biela); SisuriTehnologi repari motosrelor 6.6 Reconditionarea bielei Biela este 0. pies puternic solicitata mecanic. Se confectioneazd din ofel si se trateazé termic, pentru mérirea rezistentel la flambaj. Defectele bielei sunt ilustrate in figura 6.15 Figura 6.15 Defectele bielei 1-deformarea bielei (indoire, rasucire, ambele) 2isuri; S-uzura bucsei pentru bolt sau a ocaguiui boltului; .4-uzura. cuzinetilor $i a locasurilor pentru “cuzinefi; 5-deteriorarea gaurilor $i a filetélor. Procesul tehnologic: de reconditionare a bielei cuprinde urmatoarele lucrari specifice: 1. curatirea si spalarea bielei, 2. verificarea bielei la deformatii si controlul de stabilire al defectelor; 3. indreptarea bielei; 4. Jnlocuirea bucgei pentru bolt; 5. alezarea bucgei la cota corespunz&toare boltulut, 6. frezarea suprafetelor din planul de separatie al corpului bielei cu capacul bielei, 7. alezarea locasului la cota nominala corespunzatoare cuzinetilor, 8 alezarea cuzinetilor la cota fusului arborelul cotit; 9. recondifionarea gaurlor si filetelor, S : . 40. controlul si verificarea ee formei bielei Controlul formei bielei_se face ta Inceput si dupa reparatie Principiu! dispozitivelor de control 3 const in stabilirea paralelismului dintré axele ° alezajelor (figura 6.16): neparalelismul alezajetor in plan vertical (D1# D2) indicd indoirea bielei (figura 6.16.a) iar , neparalelismul tor in. plan } orizontal (a # 0) indica torsionarea bielei (figura 6.16.6). Ta Figura 6.16 Verificarea tormei foe bielei Tahnolegiareparri metoarelor Reconditionarea locasului pentru cuzineti din alezajul mare al bielei se face in mod similar cu reconditionarea locagurilor pentru cuzineti din blocul motor (figura 6.17): se face mai intai frezarea planelor de separatic ale corpului si capacului, urmata de alezarea locatului ovalizat rezultat prin strangerea capacului pe corpul bielei. Prelucrarea alezajelor se face pe 0 magind de alezat orizontal&, speciala pentru biele; cu aceeasi masina se si bbucsa si cuzinetii brut la dimensiunea boltului si fusurilor arborelui cotit frezare << Figura 6.17 Recondiionarea locagului pentru cuzineti din alezajul mare al iele! 6.7 Reconditionarea arborelui cotit Arborele cotit se realizeaza din otel prin forjare, sau din fonta cu grafit nodular. Procesul de fabricatie find unul complex si scump, operalia de reconditionare a.arborelui cotit este rentabild. . 7 Solicitarile mecanice la care este supus arborele cotit in timpul functionairii pot conduce la aparitia unor dofecte ilustrate'in figura’é. 18, Reconditionarea arborelui cotit se poate face: a) dupa metoda treptelor de repatatie (procedeu ‘mai ieftin);Tehnologia repari motogretar iy | | B Vy ») dupa metoda readuceri la dimensiuni nominale. Figura 6.18 Defectele arborelui cotit ‘-indoirea arborelui cotit; 2-uzura fusurilor paliere; 3-uzura fusurilor manetoane; 4-ruperea arborelui cot 5-uzura filetului din capétul arborelui Cott; 6-uzura canalului de pané pentru pinionul de distribute; 7-uzura {efelor frontale ale lagérelor paliere, ce preiau jocul axial: 8-uzura filetulul pentru returul uiejului in carter (Ia arbori tractoarelor $i ai vehiculelor terasiere); 9-deteriorarea géurilor $i suruburilor volantului; 10-uzarea locasuritor pentru fusul arborelui ambreiajului; 11-bétaia flangei volantului 12-Infundarea canalizafiei de ungere, inclusiv a fitrelor centrifugale din ‘manetoane (daca exist) 6.7.1 Recondifionarea arborelui cotit prin metoda treptelor de reparatie ° Procesul tehnologic de reconditionare a arborelui cotit dupa aceasta metoda cuprinde urmatoarele lucrari specifice: 1. spalarea arborelui, inclusiv curatirea canalizatiéi de ungere Intr-o baie de spalare special, sub presiune; controlul de stabilire a defectelor (inclusiv defectoscopic): reconditionarea filetelor interioare ale arborelui cotit, reconditionarea canalului de pana; . reconditionarea locasului pentru fusul arborelui primar; indreptarea arborelui cotit a presa; ectificarea fusurilor paliere, a flansei, pentru volant, a filetului Pentru returul uleiului Jn carter si a fetelor laterale ale palierului centrat (pe masina universal de rectificat rotund); — ne 8. rectificarea fusurilor manetoano pe magina.de reuiificat special’ Pentru arbori, ce prezinta posibilitatea dezaxarii arborelui cotit pentru aducerea fusurilor manetoane pe axa de rotatie a.masinii de rectificat: 8. roluirea sau superfinisarea fusurior, Mea Nomson Tehnologiarepariri motoselor 10. controlul final 6.7.2 Reconditionarea arborelui cotit prin metoda readucerii la dimensiuni nominale Reconditionarea dupa aceasta metoda se face prin incdrcarea Tusurilor uzate cu depuneri galvanice pentru arborii de dimensiuni mic, si prin metalizare sau sudare pentru arborii de dimensiuni mari, Fusurile se Pregatesc jin prealabil pentru realizarea aderentei, iar dupa incarcare se prelucreazé la dimensiunile nominale. Arborii rupti se reconditioneaza prin sudare cu electrozi speciali si pregattrea speciald a suduri La reconditionarea arborilor cotiti se urmareste s8 nu se modifice raza manetoanelor. In acest scop se face o centrare cat mai precisa a arboriior de rectificat, iar dupa reetificare, se verifica obligatoriu, din nou, raza manetoanelor, folosind dispozitivele prezentate in figura 6.19. | & a. b. Figura 6.19 Montaje folosite pentru masurarea razei manetonului arborelui cotit Folosind montajul din figura 6.17.a, valoarea razei manetonulul va fi data de relatia (6.3)Tonnologa reparéii motoareor 6.8 Reconditionarea componentelor mecanismului de distributie 6.8.1 'Reconditionaréa’arborelui cll came Defectele arborelui cu came sunt ilustrate in figura 6.20. “Sy 405 1 \ 67 \ 2 3 Figura 6.20 Defectele arborelui cu came: ‘-indoirea arborelui; 2-uzura fusurilor de reazem; 3- uzerea filetului pentru prinderea pinionului de antrenare; 5-uzura camelor pe profil $i pe muchii 6-uzura pinionului de antrenare a pompei de ulei; 7- uzura excentricului pompei de alimentare; &-zdrentuirea camelor pe muchii Procesul tehnologic de reconditionare cuprinde urmatoarele etape: spalarea arborelui; controlul de stabilire a defectelor; Indreptarea arborelu 2 rectificarea fusurilor de reazem pe masina de rectificat rotund; rectificarea camelor prin copiere: reconditionarea filetelor; reconditionarea canalulyi.de pana; reconditionarea muchillor deteriorate ale cameior prin polizare; reconditionarea pinionului pentru antrenarea pompei de ulei ©CONonnena a supapei nu se modific’, asa cum se demonstreaza in figura 6.21 Arborii cu came de la motoarele de dimensiuni mari se pot reconditiona gi la dimensiuni nominale, prin inc&rcare cu sudura a camelor urmaté de rectificare lor prin copiere. inc&rcarea se face cu arborele introdus fn lichid de racire, pentru a preveni deformarea lui Prin rectificarea camelor la treapta de reparalie inalimea'de ridicare’> Tehnologiareparici motoeelor H-2R R=2-R-2'b} Sh =H-2-b-2-R+2. Figura 6.21 Demonstrarea nemoditicari inditimii de fidiGare a camei, prin rectificare 6.8.2 Reconditionarea tachefilor. Tachetji se realizeaza din ofel, find solicitati a"ebdseald ‘gi expusi oxidare. Defectele care pot aparea sunt prezentate jifigutd 6.22. Tachetii se reconditioneaza prin rectificarea suprafetelor uzate'pand la disparitia oricarei. urme de uzura. Uneori, tachetul se poate reconditiona prin cromare si rectificarea portiunilor cilindrice. et 2 7 Figura 6,22 Defectele tachetului: -uzura locesului sferic; 2-uzura suprafefei cilindrice exterioare; S-uzura parti frontale a talerutul. WsTehnolegia reper motoarelor 6.8.3 Reconditionarea culbutorilor Positilele defecte ale culbutorilor sunt prezéntate In figura 6.23, © Figura 6.23 Defectele culbutorului: 1-indoirea; 2-tisurarea sau ruperea; 3-uzura suprafefei de contact cu tifa ‘supapei; 4-uzurd buesei pentru axul culbutorilor, -deteriorarea filetului pentru surubul de reglaj al jocului termic. Procesul tehnologic de reconditionare este compus din urmatoarele lucrairi specifice: 1. indreptarea culbutorului 2. inlocuirea bucgei uzate: * 3. alezarea bucsei la cota corespunzatoare axului culbutorilor; 4, reconditionarea filetului . 5. polizarea:suprafetei de-contact cu tila supapel, urmarind realizarea profilului semirotund ce corespunde valorii razei bratului culbutorului pentru @ se respecta,inditimea de ridicare a supapei $i a se reduce uzura 6.8.4 Reconditionarea axului culbutorilor Defectele axului culbutoriior sunt prezentate in figura 6.24, 1 Figura 6.24 Defectele axului culbutoritor: 1-indoirea; 2-uzarea subformé de fasii in zonelé de contact cu culbutori. Reconditjonarea se face prin indreptarea axului si rectifcarea suprafetei exterioare la cota de reparatie sau la dimensiunea nominalé, dupa metalizare sau sudare cu arc glgetric vibrator. Tehnologia epars matoeroior 6.8.5 Reconditionarea supapelor ‘Supapele pot prezenta defectele din figura 6.25. Figura 6.25 Defectele supapei ‘indoirea supapel; 2-uzura supratetei cilindrice exterioare; 3-uzura suprafefei frontale a capaitului tijeh; 4-uzura suprafefei conice de asezare pe scaun; S-arderea talerului; 6-depuneri de zgura si calamina e taler. Supapele- se _rebuteazd dacd sunt. arse, fisurate sau in cazul in care indiltimea zorie’cilindrice a talerului a scézut sub 0,5 mm, caz in care muchia talerului ramane ascutité si se arde. Reconditionarea "- supapelor urmaitoarele operati 1. curatirea supapei pe strung, cu peril manuale sau mecanizate; 2, verificarea in vederea stabiliri defectelor (figura 6.26); 3. indreptarea tijei supapei 4._rectificarea suprafetei conice a talerulul la 45° sau la un alt unghi, Prevazut de constructor (figura 6.27); 5. Tectificarea suprafetei cilindrice a tjel, pana la disparitia ‘oricarei urme de uzura, 6. rectificarea suprafetel de capat a tijei (figura 6.27). cuprinde Figura 6.26 Verificarea geometriei Figura 6.27 Rectificarea talerului si supapei suprafefei de capata tei = Supapele pot fi reconditionate si prin cromarea tijel, urmati de rectificarea la cote nominale. Dupa reconditionare, supapele se rodeaz& pe scaunele lor din chiulasé pad la asigurarea etanseitati, dup’ care nu se. mai desperecheaza. MaTehnologia parti! motoarelor 6.9 Reconditionarea componentelor sistemului de alimentare al motorului cu aprindere prin comprimare 6.9.1 Generalitati Cauza principala ce contribuie Ia defectarea instalatiei de alimentare la motoarele cu aprindere prin comprimaré o constituie impuritatile din motorina, care produc uzuri importante, deoarece Intre piesele de precizie ale pompei de injectie si injectorului exist jocuri de 0,0015 mm, ovalitatea admisa este de 0,007 mm, iar conicitatea de 0,001 mm. Din acest motiv’ trebuie iuate masuri pentru asigurarea puritatii motorinei, cum ar fi * la primirea carburantului din cisterne, ‘trebuie s& se recolteze prebe-de motorina pentru analize; = ‘motorina trebuie lasat& s& se decantéze in rezervoarele din care se face alimentarea;, * periodic, rezervoarele trebuie curate dé impuritati si apa; + lagurlle de umplere ale rezervoarelsr'trebuie sa fie prevazute file “de bumbac (figura 6.28, f) prin care’ motorina ce se introduce in rezervor sé fie filtrata ; * In instalatia de alimentare a autovehiculului s& se asigure fitrarea motorinei prin (figura 6.28.2) © prevederea unei site (a) ia gura de umplere a rezervorului ; © integritatea sitei sorbului (b) © curdtirea paharului decantor (c) al pompei de alimentare: © intretinerea, inlocuirea $i montarea corecta a elementului filtrant (d) al ftrului 6; ©. montarea [a intrarea in pompa de injectie a unui fru (e) ; © existenta busonului (g) la gura de umplere a rezervorulu Dup& demontarea de pe motor, componentele instalatiei se spala in bale cu petrol sau motorina, se usuca sau se sterg, apoi Se demonteaza in Piesele componente. Piesele se spala din nou si se supun controlului $i verificart. ANG Tehnologia reprit motoarolor a b. Figura 6.28 Instalatia de alimentare cu combustibil a motoarelor cu aprindere prin comprimare (a) si rezervorul de alimentare cu motorina (b) 1-rezervor de combustibil; 2-sorb; 3-conducte de joasa si medie presiune; 4-pompéi de injectie in linie; 5-pompa de alimentare cu piston; 6-fitru de combustibil; 7-regulator de turatie; 8-conducte de inalta presiune; S-injectoare; 10-rezervorul de combustibil al statiei de alimentare: 11-robinet pentru golirea impuritatlor, 12-feava pentru aerisire. 6.9.2 Reconditionarea pompei de injectie in linie Componentele principale ale -pompei de «injectie tn linie “sunt urmatoarele: corpul pompei, corpul reguiatorului, arborele. cu came, Impingatorul cu rol, elementi de injectie, supapele de retinere; reguiatorul de turatie si mecanismul de comanda Corpul pompei se reconditioneaza la fel ca piesele de tip carcasa, prin sudarea si prelucrarea fisurilor gi cr&paturilor, refacerea gaurllor si filetelor uzate si rectificarea suprafetelor de asamblare deformiaté. Arborele cu came poate prezenta uzuri la fusurile lagarelor, pe profilul camelor, la canalul de pand si filetul pentru piulita de strangere a pinionului. Procedeul de reconditionare este asemanator cu cel de la arborele de distribute al motoruli impingatorul cu rola poate prezenta defectele din figura 6.29. WT .Figura 6.29 Detectele impingatorului cu rola ‘Luzura suprafefeiclincrice exterioare; 2-usive role); Szura axului role: 4-uzure supratetel surubata ce reglaj Reconditionarea se face prin, + cromarea suprafetei cilindtice, urmata de rectificare; + inlocuirea axului rolei; caeiettificarea suprafetei surubuiui de reglare. Elementil de injectie prezint& ca defect uzura Suprafetei de frecare a tilindrului $i pistonagulul. Reconditionarea elementilor de injectie se poate face prin urmatoarele metode: soyfclmBerecherea si rodarea elementior pana la realizarea jocului gelim. Daca pistonasul intrs greu macar eu ¢ Parte in cilindru, inseamna ca elementii au fost imperecheati corect. Prin rodare se {elace forma geometric’ a elementior gi oo realizeaza jocul optim, gstfel Incat acestia sa functioneze corect gi ea ne sripeze. 2 Gromarea pistonaselor si reimperechorea Yo cu cilindrii uzati, anal de rodarea cuplelorciindru ~ pistonas, 3, Gromarea ambelor: piese “si tectiicerea lor la dimensiunile Sorespunzéitoare, urmats de rodare. Atat Inainte cat si dupa reconditionare, elementii sunt incercati la proba de presiune pe un dispozitiv specife (gua ¢ 30). La apasarea cu Peonasului cu diverse forte, corespunzstoare pore; greutatii.G pe bratul pétghiet 8, motorina iese prin spatiul dintre piston Si cilindru intr-un anumit interval de timp. Timpul normat, in functie de Presiune, este’ + la 20 MPa intre (142) s + la 10 MPa intre (4+5) * la 2 MPa aproximativ 10 & Cu cat presiunea gi jocul sunt mai mari timpul este mai scurt. Dacd Inco eazeaza un timp mai scurt decat cel normat, wwien este peste limite ncercarea se face si dupa Js coudltionare, pentru a se ciasifica elementi cu aceleasi valor astfel incat sa avem un debit unifors Supapele de retinere mentin injectoarsie amorsate, ele putand Prezenta uzuri pe suprat iformitati debitului 4, Teglarea regulatoruiui de turatie, ‘Gradul de neuniformitate al debitelul ‘Ne $i gradul de nereguitaritate al regulatorului Y se calculeaza cy Felatile de mai jos, 2(G,-G) Nj = AG % ‘a G46, 100 [%], (6.5) unde: G, - cantitatea de motoring, in cm, debitata de un 2 Cantitatea de motorin’, in cm? singur element: (68) unde: n; - turatia de mers in gol a pompei turatia arborelui cu came la debitul maxim aiTehnotoga epartl motosrolar \ oN \ ANON Dy 34 Ste Is ws Figura 6.31 Stand pentru rod@j si incercari pompe de injectie: 1-rezervor de combustibil; 2-sorb; 3-conducte de joasa $i medie presiune; 4-pompa de injectio inlinie; S-pompa de alimentare cu piston; 6-fitra de combustibil, 7-regulator de turatie; 8:conducte de inalté presiune; $-injectoare; 10-suportul injectoarelor; 14-eprubete gradate fixe pe suportul basculabil, 12-jgheab pentru colectarea si evacuarea scurgenior, 13-motor electric pentru antrenarea pompei; 14-cuplaj elastic; 15-variator continu de turatie; 16-suportul pompei pe stand. 6.9.3 Reconditionarea injectoarelor Defeciiunile injectoarelor_ se “rianifest8, in general, la nivelul Pulverizatoruiui, $i sunt prezentate in figura 6:32. Reconditionarea injectorului cuprindé urmatéarele operat - * deblocarea acului se face cu un dispozitiv.hidraulic ce asigura o presiune de sens invers; . + desfundarea orificiului de pulverizare se face cu sérme calibrate; * reconditionarea pulverizatorului se face ca Ja elementii de injectie; * scaunul de etansare se‘redtific’: * tija se sudeaza gi apoi se rectific&s * arcul se inlocuieste; * filetele se reconditioneazé la dimensiune majorata: M20 ow Tehnologia reper metoerelar Figura 6.32 Defectele injectorului: 1 1-infepenirea acului in corpul pulvertzatorulul (se produce datorité pétrunderii zgurei din camera” de ardere intre ac $i corpul pulverizatorulul); 2- Ni 7 astupareg orificiului de pulverizare; 3-uzarea acului' ‘ ‘$i corpuldi pulverizatorului pe suprafetele cilindrice: +uzarea scaunului pulverizatorului; 5-uzerea tie 7 6 6-detensionarea-sawruperea arculul: 7- deteriorarea filetului surubului de reglaj Dupa reconditionarea pieselor, injectorul.se p asambleaza, se regieaza si se incearc’ pe un dispozitiv ca cel din figura 6.33, | Verificarea injectoarelor se face la 1. etanseitate — se, ridicd presiunea pana a aproape: de_momentul pulverizarii si se urmareste dac apar piceitur la pulverizator 2. calitatea pulverizéirii — se urmareste daca Motorina este pulverizaté sub’ forma de AN cata =D) 3, forma conului de pulverizaré ~ acesta trebuie s& fie coaxial cu pulverizatorul, sa at aiba 0 anumita lungime siun anumit 4 diametru, lar pata de motorina obtinuta pe o hartie de filtru sa fie uniforma, ceea ce va indica faptul c& nu sunt zone cu densitate mare de motorind pulverizatd in camera de ardere, cea ce ar putea provoca arderea exploziva Figura 6.33 Dispozitiv pentru incercat. ‘injectoare; t-pompa de presiune; 2-robinet cu trei cai; 3-manometru; 4-rezervor cu motorina; 5-injectorul de incercat: 6-vas da sticlsTehnclosia reper motoarelor 6.10 Reconditionarea componentelor sistemului de ungere Sistemul de ungere hidrostatic are in componenté, de regulé, pompe de ulei, filtre de ulei, radiatoare, conducte de legaturd. 6.10.1 Reconditionarea pompelor de ulei Pompele de ulei folosite in sistemele de ungere pot fide dous tipuri * cu roti dintate, cu angrenare interioara sau exterioar * cu paiete (folosite mai rar) Pompa de ulei cu rofi dinfate cu angrenare exterioara are cea mai mare durabilitate si fiabilitate, datorité constuctie! simple. Principalele defecte ce pot aparea la aceasta pompa sunt prezentatein figura 6,34 oo! ALES Seo 4 i 2 5 oN NL - Ce" ° =r IS LT] s HER | - Figura 6.34 Defectele pompei de ulei cu angrenare exterioara: 1-deteriorarea pinionului de antrenere; 2-uzura axulul-de antrenare; 3-uzura lagérului axului; 4-deteriorarea géurilor si filetelor, 6-fisuri, sparturi sau répaturi in corpul pompei, 6-uzura danturi pinioanelor, 7-uzura bosajelor axului pinionului condus;-8-uzura suprefetelor frontale ale pinioanelor, 8-uzura suprafefelar interioare ale pompel; 10-deteriorarea canalului de pana; 11-uzura scaunului supapei de sigurant’; 12-detensionarea arcului + Supapei de siguranté 422 Tetnologa pari motoarelor Reconditionarea pompei implica urmatoarele lucréri 1. dantura deformata a pinionului de antrenare se rectified: 2. axul de antrenare se cromeaza poros gi se rectified * 3. fisurile $i crapsturle se incarcé cu sudurd gi se polizeazé, tinand agama de materialul din care este confectionata carcasa pompei (aluminiu sau fonta) ; 4. urechile de prindere se rectifica - S. locasurile uzate ale axului pomipel se bucseaza si se alezeazi Saul se readuce la cota nominala prin redistribuire ia cald a materialulal Corpulul pompei catre exterior (deformarea plastic& a aluminiului) | 6. pinioanele se cromeaza poros gi se prelucreaza la cota nominal fad Bae aes de reparate pentru a preva cele tei jocuri: jocul dntre din J: & 0,25 mm, jocul radial dintre pinioane si corpul pompei j, = 0,3 mm Jecul dintre partea frontala a pinioanelor si corpul pompei j. < 0.3 mm: 7. axul pinionului condus se cromeaz’ poros $i se rectifiod Ia cota Pominala, sau gaura deformata din corpul pompei se readuce la cota ominala prin deformare plastica S. “suprafaja frontala a pinioanelor se reconditioneza prin aceleasi lucrarica sila punctul 6 ; 8. gaurile deformate se majoreaza sau se bucseaza gi se alezeazs 10. arcul supapei de siguranta ce si-a pierdut elasticitatea se verifica in punet de vedere al caracteristici elastice si se aduce la parametti inital prin deformare plastica (ecruisare) urmata de un tratament termic format intro Incalzire pana la 700°C, o racire in ulei gi o revenire la 200°C, 11. scaunele decalibrate ale supapei de siguranté se frezears cu o ffezd profilata ce respectd forma scaunului, la 0 turatie de (3040) rov'min, Pentru eliminarea efectului de poligonalitate; 12. canalul de pand se majoreaza Pompele de ulei cu angrenare interioaré pot prezenta defectele ‘exemplificate in figura 6,35. Tehnologia reconditionsirii acestui tip de pomp consta in urmatoarele operatil 1. fisurite si sparturile se sudeaza si se polizeaza ; corpul deformat se rectifica ; gaurile deteriorate se bucseazé sau se majoreaza gi se alezeazd : filetul se rectificg sau se refileteaza la 0 cota mai redusa ; canalul de pana se majoreaza - axul pompei se cromeazé poros $i se rectificd suprafetele frontale se rectificd ; Pinionul interior uzat se rectificd ; Suprafetele de angrenare ale pinionului se cromeazé gi se rectificd ; . 10. in cazul in care jz > 0,35 mm, bucsa se Inlocuieste en una nanss ©CONOaRON